CAPITOLUL 3

PARTEA PERSONALĂ

3.1. MOTIVAŢIA STUDIULUI

Studiul a fost efectuat la Spitalul de boli infecţioase Botoşani în

perioada 01.01.2009 – 31.12.2010 şi a urmărit comparativ în cei doi ani

particularităţi ale Hepatitei A şi Hepatitei B.

3.2 IPOTEZE DE LUCRU

În prezentul capitol s-a pornit de la ipoteza că aceste tipuri de hepatită,

este frecvent diagnosticată într-un stadiu avansat, fiind posibil asimptomatică,

care pot fi însoţite de complicaţii severe, cronicizare, mai puţin deces.

Prezentul studiu pleacă de la ideea că, identificarea factori profilactici

adecvaţi duce la creşterea şanselor de diagnosticare oportună a bolii,

identificare schemei optime de tratament.

3.3 SCOPUL DE LUCRU

Scopul principal a fost identificarea incidenţelor maxime ale bolii în

cadrul lotului studiat pentru stabilirea procentajelor semnificative din punct de

vedere al factorilor favorizanţi.

1

3.4 TIPUL DE STUDIU

Studiul din prezentul capitol este de tip descriptiv, retrospectiv,

comparativ pe ani şi pe serii scurte şi include pacienţii diagnosticaţi cu

hepatiă A şi hepatită B, internaţi în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie

2009, 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010.

Datele au fost culese din foile de observaţii şi baza date a spitalului, în

intervalul de timp menţionat mai sus.

Prezentul studiu a fost efectuat pe un număr de 60 pacienţi

diagnosticaţi.

Cazurile au fost prelucrate prin metoda grafică.

3.5 FACTORI STUDIAŢI

S-au urmărit următorii parametrii şi variabile:

Perioade temporale comparative: 2009 şi 2010

Sexul pacienţilor

Vârsta pacienţilor

Media vârstei lotului

Domiciliul stabil

Simptome manifestate

Număr zile de spitalizare

Evoluţie

3.6. CRITERII DE EVALUARE

2

Principalele criterii de evaluare din cadrul prezentului studiu au fost:

1. Pacienţi: ambele sexe, fără limită de vârstă;

2. Perioadă: 01 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2010;

3. Locul desfăşurării studiului: Spitalului de boli infecţioase Botoşani

4. Aria semnificaţiei studiului: judeţul Botoşani.

3.7. POPULAŢIA SURSĂ ŞI SUBIECŢII STUDIAŢI

Populaţia sursă este constituită din 60 pacienţi care au fost internaţi în

cadrul Spitalului de boli infecţioase Botoşani, diagnosticaţi la internare cu

Hepatita A sau Hepatită B.

3.8. FACTORI DE CONFUZIE ŞI ERORI POTENŢIALE

Erorile potenţiale ale prezentului studiu sunt estimate a fi minime

datorită sursei de extragere a datelor - baza de data a spitalului.

Trebuie menţionat însă faptul că, datorită perioadei de timp de analiză,

a numărului mic de pacienţi dintr-un singur judeţ şi a unui singur spital,

interpretarea statistică a datelor este semnificativă doar pentru eşantionul

prezentului studiu.

3.9 REZULTATE

Rezultatele afişate prin metoda grafică, sunt următoarele:

3

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de perioada analizată:

Perioada 2009 2010

Numărul de pacienţi 38 22

Procentaj 63% 37%

Figura 1 evidenţiază distribuţia procentuală a pacienţilor internaţi cu

hepatita A şi Hepatita B pe parcursul a două intervale anuale:

(figura 1)

Rezultatele studiului indică începutul o distribuţie procentuală

relativ echilibrată în cei doi ani de studiu, cu o uşoară creştere a numărului

îmbolnăvirilor pe durata primei perioade.

incidenţa după tipul de hepatită pe perioada studiată:

4

Tipul de hepatită 2009 2010

Hepatita A 17 7

Hepatita B 21 15

(figura 2)

Figura 2 reprezintă datele statistice, pe ani, referitoare la tipul de

hepatita A sau B diagnosticat la internare. Se observă o predominantă a

hepatitei B în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009.

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de sex:

5

Sexul pacienţilor Masculin Feminin

Pacienţi / 2009 23 15

Pacienţi / 2010 7 15

Figura 3 reprezintă datele statistice procentuale, pe ani, referitoare la

sexul pacienţilor internaţi cu hepatita A şi hepatita B:

(figura 3)

Repartiţia pe sexe a evidenţiat un procent de aproximativ 1:1 femei-

bărbaţi, din punct de vedere al perioadei studiate, dar din punct de vedere al

incidenţei sexului pe fiecare perioadă în parte se observă o mare diferenţă .

Procentul ridicat al pacienţilor de sex masculin din perioada 2009 nu

se regăseşte în anul următor.

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de vârsta pacienţilor:

6

Vârsta (ani) 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

Pacienţi / 2009 11 5 4 11 6 1

Pacienţi / 2010 4 3 8 4 3 0

Figura 4 reprezintă distribuţia îmbolnăvirilor, pe ani de studiu şi în

funcţie de vârsta pacienţilor:

(figura 4)

Prevalenţele cele mai mari ale factorilor de risc dobândiţi s-au

evidenţiat în cazul grupei de vârstă cuprinsă între 35 - 54 ani. Se observă o

creştere substanţială a numărului îmbolnăvirilor începând cu intervalul 41-50

ani.

7

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de media vârstei

pacienţilor:

Vârsta (ani) 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

Pacienţi 15 8 12 15 9 1

În figura 5 este reprezentată media statistică a vârstei pacienţilor

diagnosticaţi cu hepatita A sau hepatita B:

(figura 5)

Media ponderată a vârstei în cadrul lotului de pacienţi a fost calculată

în jurul vârstei de 37 ani, vârstă care semnifică perioada incidenţei maxime a

hepatitelor în cazul prezentului studiu, cu toate că pacienţii tineri cu vârsta

între 15 – 24 ani reprezintă 1/3 din lotul studiat.

8

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de domiciliul stabil al

pacienţilor:

Domiciliu Urban Rural

Pacienţi / 2009 7 10

Pacienţi / 2010 15 28

Figura 5 reprezintă datele statistice, referitoare la mediul în care

pacienţii cu hepatita A şi hepatita b îşi au domiciliul stabil:

(figura 5)

Din rezultatele analizei rezultă că apariţia cirozei hepatice nu este

influenţată, în mod radical, de mediul de provenienţă al pacienţilor. Structura

lotului global după mediul în care locuiesc arată o predominată a populaţiei

rurale ~63% vs ~37%.

9

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de simptomele

manifestate la internare:

  Număr pacienţi 2009 Număr pacienţi 2010

Hepatita A17 7

asimptomatici cu simptome asimptomatici cu simptome10 7 4 3

Hepatita B21 15

asimptomatici cu simptome asimptomatici cu simptome6 15 5 10

(figura 6a)

10

Simptome

Număr de pacienţi cu simptome Hepatita A

Număr de pacienţi cu simptome Hepatita B

2009 2010 2009 20107 3 15 10

debut pseudo-gripal 5 1 2 2debut gastro-enteric 6 0 3 1febră 2 0 5 2anorexie 2 0 5 3astenie 3 2 2 3apatie 4 2 5 6disconfort digestiv 4 2 11 8apariţia icterului 7 3 14 9

coloraţia galbenă a sclerelor şi tegumentelor

7 3 13 9

urina hipercromă 4 3 10 8scaune acolice 2 2 9 8oboseală inexplicabilă 0 0 14 10

confuzie sau dezorientare 0 0 10 6

(figura 6b)

11

(figura 6c)

Figurile 6a, 6b, 6c reprezintă evaluarea grafică a modului de

manifestare a hepatitei A şi hepatitei B în cadrul lotului de pacienţi studiaţi.

Probabilitatea de boală simptomatică este strict legată de vârstă: copiii

mici fac forme asimptomatice de boală în majoritatea cazurilor; la adolescenţi

formele acute sunt mai frecvente. Aproximativ 30% din bolnavi sunt complet

asimptomatici.

Simptomele hepatitei B sunt similare celei acute, cu particularitatea

că, oboseala este mai severă, şi pot apărea confuzia sau dezorientarea.

12

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de numărul de zile de

spitalizare

 6 zile

spitalizare

10 zile

spitalizare

21 zile

spitalizare

Număr de

pacienţi 2009 1 1 36

Număr de

pacienţi 20100 10 12

(figura 7)

Figura 7 reprezintă repartiţia lotului de pacienţi din punct de vedere

al zilelor de spitalizare:

Majoritatea pacienţilor din lotul studiat au fost spitalizaţi numărul de

maxim de zile recomandat. Ceilalţi pacienţi, aproximativ 20% au fost

internaţi doar spre faza de vindecare a bolii.

13

incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de evoluţie:

Hepatita A

Număr pacienţi 2009 Număr pacienţi 2010 17 7

s-au vindecat

nu s-au vindecat s-au vindecat nu s-au vindecat

16 1 7 0

(figura 8a)

14

Hepatita B

Număr pacienţi 2009 Număr pacienţi 201021 15

s-au vindecat

devin purtători ai virusului hepatitic B

s-au vindecat

devin purtători ai virusului hepatitic B

15

6

14

1

au rămas purtători

au cronicizat

au rămas purtători

au cronicizat

4 2 1 0

(figura 8b)

În figurile 8a şi 8b se poate observa materializarea grafică evoluţiei

pacienţilor spre vindecare sau cronicizare.

Hepatita virală acută evoluează spre vindecare completă în 4/5 din

cazuri într-un interval de 3 - 4 săptămâni. Formele care trec de 3 - 4 luni au

tendinţa la permanentizare. O proporţie de 2% din bolnavi nu se vindecă, mai

rar duc spre o formă severă a distrofiei hepatice.

In cele mai multe cazuri (până la 95%), hepatita virală B acută este o

infecţie limitată. Bolnavii se vindecă în câteva luni, dezvoltând imunitate care

va dura toată viaţa (ceea ce înseamnă că nu se vor mai îmbolnăvi niciodată).

Analizele sangvine prezintă dovezile imunităţii şi nici un semn de infecţie

activă.

15

In timp ce majoritatea se vindecă complet, un procent mic dintre

bolnavii cu hepatita virală B acută nu se vindecă şi devin purtători ai virusului

hepatitic B. Aceşti purtători pot transmite boala chiar şi atunci când sunt

asimptomatici. Unii dintre purtători vor dezvolta hepatita virală B cronică.

16

3.10 CONCLUZII

1. În cadrul lotului studiat, raportul de bolnavi în anul 2009

comparativ cu anul 2010 a fost aproximativ echilibrat,

înregistrându-se o uşoară creştere în primul an de studiu.

2. A fost calculată o incidenţă echilibrată a hepatitei A şi hepatitei B

la bolnavii de ambele sexe. Raportul de 1:1 între cele două sexe

arată că boala este prezentă atât la femeile cât şi la bărbaţii din

lotul studiat.

3. Intervalul de vârstă cel mai afectat a fost cel cuprins între 15 –

24 şi 45 - 54 de ani. Practic, omul se infectează frecvent în

adolescenţă cu acest virus, dar şi ulterior de-a lungul anilor, încât

20% dintre persoanele cu vârsta de peste 55 de ani au deja

dezvoltaţi anticorpi faţă de acest virus (imunitate specifică).

4. Vârsta medie a fost 37 de ani, iar 63% din pacienţi au provenit

preponderent din mediul rural.

5. Debutul în hepatita A şi hepatita B poate fi pseudo-gripal, gastro-

enteric, cu febră, anorexie, astenie, apatie, disconfort digestiv

(greaţă, vărsături, pierderea apetitului). In stadiul următor apare

icterul, coloraţia galbenă a sclerelor (albul ochilor) şi

tegumentelor, urinii hipercrome (închise la culoare) şi scaune

acolice (decolorate). Ca particularitate a hepatitei B oboseala este

mai severă, şi pot apărea confuzia sau dezorientarea.

6. Specific hepatitei A şi hepatitei B sunt numărul mare de zile de

spitalizare, 80% fiind internaţi 21 de zile.

7. Calculele statistice din prezentul studiu au înregistrat un procent

de 12% în care a survenit cronicizarea.

8. In timp ce majoritatea se vindecă complet, un procent mic dintre

bolnavii cu hepatita virală B acută nu se vindecă şi devin

17

purtători ai virusului hepatitic B. Aceşti purtători pot transmite

boala chiar şi atunci când sunt asimptomatici. Unii dintre

purtători vor dezvolta hepatita virală B cronică.

9. O parte din bolnavi rămâne cu suferinţe extrahepatice, ca urmare

directă a hepatitei acute A.

10. Datele şi procentele prezentului studiu sunt semnificative doar

pentru lotul asupra căruia au fost efectuate calculele şi

interpretările.

18