HAZARDE NATURALE ŞI ANTROPICE

Sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructivă, care afectează atât mediul natural cât şi activitatea omului.

Hazardele pot fi naturale şi antropice.

HAZÁRD, hazarduri, s.n. Împrejurare sau concurs de împrejurări (favorabile sau nefavorabile) a căror cauză rămâne în general necunoscută; întâmplare neprevăzută, neaşteptată. Soartă, destin.♦

Hazarde naturale• Hazarde vulcanice• Hazarde legate de cutremure• Hazarde geomorfologice: alunecări, prăbuşiri, curgeri

de noroi, avalanşe, eroziune• Hazarde climatice: cicloni tropicali, tornade, seceta,

deşertificarea, grindina, ceaţa, modificări climatice• Hazarde hidrologice: inundaţiile• Hazarde oceanografice: valurile, tsunami, El Nino,

icebergurile• Hazarde biologice: epidemii, invazii de lăcuste• Hazarde astrofizice: căderea meteoriţilor

Hazarde antropice• Hazarde tehnologice: incendii, explozii,

scurgeri de substanţe toxice, poluarea• Hazarde nucleare• Hazarde legate de transporturi: accidente• Hazarde sociale: sărăcia, traficul şi consumul

de droguri• Hazarde legate de conflictele militare• Degradarea solurilor• Reducerea biodiversităţii

InundaţiileInundaţiile se referă la acoperirea unei porţiuni de

uscat cu o mare cantitate de apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, a ploilor abundente

sau topirii bruşte a zăpezilor.

Cauze:încălzirea globală, generată de activităţile umanediminuarea suprafeţelor împăduriteamplasarea localităţilor, obiectivelor economice în zonele inundabileinsuficienţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc)

Formele de manifestareInundaţii produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii

debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni.

Inundaţii produse de scurgerile de pe versanţi, datorate căderii unor mari cantităţi de precipitaţii în scurt timp.Inundaţii produse de accidentele la

construcţiile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrări de genul barajelor

sau digurilor).

efectele inundaţiilor se manifestă asupra

populaţiei, precum şi bunurile sale.

capacităţilor productive: societăţi comerciale,

platforme industriale, ferme, etc.

căilor de comunicaţii şi reţelelor de distribuţie şi

alimentare cu apă energie electrică, etc.

mediului natural.

modalităţi de combatere a inundaţiilor

reducerea efectelor încălzirii globale. reîmpăduriri

amenajarea de lucrări împotriva inundaţiilor şi întreţinerea celor

existente. interzicerea amplasării locuinţelor şi

obiectivelor economico – sociale în zonele inundabile.

întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii

întreţinerea albiei cursurilor de apă: îndepărtarea vegetaţiei,

decolmatare, etc. dezvoltarea sistemului informaţional

meteorologic şi hidrologic.

avertizările hidrologice

COD GALBEN – risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.

COD PORTOCALIU – risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact asupra vieţii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.

COD ROŞU – risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.

Reguli de comportamentÎnainte de producerea inundaţiilor

În cazul riscului iminent de inundaţii opriţi dispozitivele de încălzire, de alimentare cu gaze şi

electricitate.Mutaţi mobila, echipamentele electrice şi alte

obiecte personale la etajele superioareDuceţi animalele în loc sigur.

După producerea inundaţiilorAjutaţi pe cei răniţi

Ascultaţi şi urmăriţi instrucţiunile celor însărcinaţi cu misiunile de salvare.

Fiţi atenţi înainte de intrarea în casă. Verificaţi soliditatea clădirii.

Fiţi atenţi să nu vă electrocutaţi.Nu consumaţi decât apă îmbuteliată sau

fiartă.Nu folosiţi instalaţiile de apă, gaze şi

electricitate decât atunci când vi se permite acest lucru.

Efectuaţi lucrări de înlăturare a efectelor asupra inundaţiilor.

Pe timpul producerii inundaţiilor

Fiţi calm. Avertizaţi-vă vecinii şi ajutaţi în speciale persoanele cu dezabilităţi, copii şi bătrânii.

Părăsiţi cât mai repede locuinţa atunci când vi se cere.

Folosiţi itinerariul indicat de către cei responsabili.

Nu o luaţi pe scurtături. Faceţi aranjamentele necesare pentru

animalele domestice. Luaţi numai ce este absolut necesar (acte,

medicamente)

Cel mai mare pericol pentru om nu este doar hazardul în sine, ci PANICA şi

necunoaşterea regulilor de comportament specifice fenomenului

care se produce.Acest lucru poate amplifica numărul

victimelor şi pagubelor materiale.

Exemplu inundaţii – Rast, Bistreţ, Negoiu şi Măceşu de Jos (jud. Dolj – România)16 aprilie 2006

Inundaţiile au fost provocate de apele Dunării care au pătruns printr-o spărtură în digul de apărare cu o lungime de 1km, în dreptul localităţilor Rast şi Nedeia.

Volumul pagubelor putea fi limitat dacă autorităţile ar fi permis efectuarea unei breşe într-un alt dig de protecţie.

Bilanţ:Rast: au fost avariate 35 de case (16 distruse), 380 de anexe gospodăreşti, patru

poduri si podeţe, au fost inundate 800 de hectare de teren arabil si 600 de hectare de fâneţe

Bistreţ: au fost avariate 315 case (63 au căzut), 415 gospodării au fost afectate, 2.485 de hectare de terenuri agricole si 1.115 de hectare de păşuni au fost inundate

Negoi: au fost inundate 80 de gospodarii şi şapte case, 700 metri din drumul DN 55A, au fost afectate două poduri, 1.200 de hectare de teren arabil si 500 de hectare de fâneţe

Măceşu de Jos: au fost avariate 174 de locuinţe (18 distruse), au fost inundate 255 de anexe gospodăreşti, 3.264 de hectare de teren agricol si 599 de hectare de păşuni.

Dincolo de aceste cifre rămâne drama sătenilor care au fost nevoiţi să se mute în satul nou construit pe coama unui deal, într-o zonă ferită de inundaţii şi indiferenţa politicienilor faţă de probleme reale ale acestora.

Un reportaj despre evenimente de la Rast poate fi urmărit la adresa http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-rast-doi-ani-si-jumatate-de-la-dezastrul-inundatiilor-2.html

sau în diapozitivul următor.

Hazarde asociate anotimpului de iarnă

Pe timpul iernii se pot produce o serie de fenomene naturale care pot cauza victime şi pagube materiale, în special dacă sunt asociate cu lipsa de pregătire şi informare a populaţiei.

Aceste fenomene se referă la: crivăţ, căderi masive de zăpadă, temperaturi foarte scăzute, polei, ceaţă, chiciură.

Unul dintre fenomenele meteo ale iernii 2009 – 2010, cu o manifestare puternică o reprezintă căderile masive de zăpadă.

Cantitatea mare de zăpadă a creat probleme atât în exterior cât şi în interiorul oraşelor.

Una dintre acestea îl reprezintă zăpada căzută pe acoperişurile locuinţelor şi ţurţurii de gheaţă formaţi.

Prin căderea acestora se pot produce atât victime cât şi pagube materiale.Aceste pericole pot fi evitate, dacă pe viitor în refacerea sau construirea şarpantelor nu se va mai ţine cont doar de aspectul financiar, ci şi de siguranţa populaţiei.

Cel mai mare pericol pentru om şi mediu în cazul manifestării

hazardelor naturale şi antropice, îl reprezintă însuşi omul prin acţiunile sale, prin lipsa de pregătire şi educaţie, prin

ignorarea avertizărilor venite de la autorităţi sau chiar de la

natură.De cele mai multe ori ne tăiem singuri craca de sub picioare începând cu defrişări masive,

construcţii în zone de risc, modificări de structură în

propriile apartamente şi lista ar putea continua.