HAZARDE NATURALE SI ANTROPICE

HAZARDE NATURALE SI ANTROPICELICEUL DE ARTE MARGARETA STERIAN- BUZAUPROFESOR: AVRAMESCU DANIEL Hazardele naturale = sunt manifestri extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaiile, secetele, care au o influenta directa asupra vieii fiecrei persoane, asupra societii si a mediului nconjurtor. Atunci cnd hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de viei omeneti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale.

Vulnerabilitatea = pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indicnd nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.

Riscul = reprezint nivelul probabil al pierderilor de viei omeneti, al numrului de rnii, al pagubelor aduse proprietilor si activitilor economice de ctre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc i intr-o anumit perioad.HAZARDELE NATURALE SI ANTROPOGENEHazarde naturale si antropice pot fi clasificate in funcie de diferite criterii, n funcie de genez, hazardele naturale se difereniaz in:

Hazarde endogene, a cror aciune este generat de energia provenit din interiorul planetei, in aceast categorie fiind incluse cutremurele si erupiile vulcanice.

Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.CLASIFICAREA HAZARDELORCutremursauseismsunt termenii folosii pentru micrilepmntului, ce constau n vibraii originate n zonele interne aleTerrei, propagate n form de unde prin roci. Aceste vibraii rezult din micrileplcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitatevulcanic.

n unele ri, cuvntulcutremureste folosit doar pentru acele micri aleplcilor tectonicecare provoac daune majore iseismsaumicri seismicepentru cele care trec neobservate.Scara seismologic a lui Richtereste o scallogaritmic, care este folosit pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

CUTREMURELE DE PAMANT SAU SEISMELECUTREMURUL DIN 4 MARTIE1977

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice rspndite pe glob, cu ajutorul unuiaparat de nregistrare a cutremurului s-a constatat c aceste micri alescoarei pmntuluiau uncentru n adncimede propagare circular a 1. undelor seismice. Punctul de la suprafa, (situat deasupra hipocentrului), n care se msoar intensitatea cutremurului este numit2.epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definit nu numai de intensitatea i direcia de propagare a undelor, ci i de profunzimea3.hipocentrului(adncimi msurate pn la 700 km). Intensitatea cutremurului, msurat n epicentru, va fi cu att mai mare cu ct hipocentrul este mai aproape de suprafa. La un cutremur se pot deosebi micri orizontale, verticale i de torsiune. n funcie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice i cutremure de prbuire.CUTREMUR IN BULGARIA

ELEMENTELE CUTREMURELOR

Un cutremur nu dureaza niciodata mai mult de cateva secunde.Cand simtim zguduiturile pe o perioada mai indelungata e vorba de fapt, de un lant de cutremure.De obicei, in acest lant de zguduituri, prima e cea mai puternica.

Din cele peste 100 000 de cutremure care au loc annual, nu toate sunt la fel de puternice.Unele sunt simtite doar de aparate speciale de masura. Ceretatori precum: Marcalli sau Richter le-au clasificat in functie de forta lor.Astfel exista cutremure imperceptibile,foarte slabe sau slabe pana la cele foarte tari,distrugatoare,nimicitoare sau catastrofale.DURATA SI FORTA CUTREMURELORCUTREMUR IN ITALIA

Cei ce studiaza cutremurele se numesc seismologi,iar instrumental de masurare a undelor seismice se numeste siesmograf sau siesmometru.Acesta are un tambur si o penita suspendata.In timpul unui cutremur, tamburul se misca, iar penita traseaza pe el o siesmograma.INREGISTRAREA SI MASURAREA CUTREMURELORSEISMOGRAMA

I - Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt nelinistite. Inregistrat doar de seismografe)- intre 1 si 2 grade pe scara Richter.II - Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane care se gasesc in repaus, in special la etajele superioare)- intre 2 si 3 grade pe scara Richter.III - Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul cladirilor)- intre 3 si 4 grade pe scara Richter.IV - Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior)- 4 grade pe scara Richter.V - Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi sunt sculati din somn)- intre 4 si 5 grade pe scara Richter.

CLASIFICAREA CUTREMURELOR PE SCARA MERCALLIDATELE CUTREMURELOR

VI - Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza)- intre 5 si 6 grade pe scara Richter.VII - Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind simtit si de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri prost construite)- 6 grade pe scara Richter.VIII - Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc)- intre 6 si 7 grade pe scara Richter.IX - Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile si in structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren)- 7 grade pe scara Richter.X - Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se produc mari alunecari de teren)- intre 7 si 8 grade pe scara Richter.XI - Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic)- 8 grade pe scara Richter.XII - Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului)- mai mare de 8 grade pe scara Richter.

Intensitatea seismicdescrie efectele destructive pe care un cutremur le are asupra construciilor, modificrile de la suprafaa liber a terenului i impactul asupra comportamentului oamenilor, iarmagnitudinea seismicmsoara energia eliberat n focar n momentul declanrii cutremurului.Cei doi parametri msoar severitatea unui cutremur din perspective diferite, cu toate acestea magnitudinea este frecvent confundat cu intensitatea. n consecin mrimea magnitudinii pentru un eveniment seismic este unic, n schimb mrimea intensitii este variabil pentru acelai eveniment, fiind exprimat n funcie de efectele pe diferite amplasamente.INTENSITATEA SI MAGNITUDINEACUTREMUR CATASTROFAL

In epicentrul unui cutremur situat ntr-o zon nelocuit, pentru o magnitudine de 7 grade (Richter), intensitatea (msurat n general ca efect asupra construciilor i oamenilor) este zero. Exemplul complementar este al unei zone locuite, cu construcii vulnerabile, n care acelai cutremur ar putea fi apreciat cu o intensitate de 7..8 grade (Mercalli).EXEMPLU: Preveniti tendintele de a parasi locuinta deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa va surprinda pe scari, accidentandu-va.

Daca va aflati in afara unei cladiri - ramaneti departe de aceasta, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.

Daca va aflati inauntru - ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge, stati inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.

Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa suficient de rezistenta spre a va feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale. Sprijiniti-va cu palmele de podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii spre a va asigura stabilitatea.In lipsa unei astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul, iar cu antebratele pe lateral, fata.

CE TREBUIE SA STIM IN CAZ DE CUTREMUR Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, dar daca puteti deschideti usa spre a preveni blocarea acesteia, in vederea unei eventuale evacuari dupa teminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Evitati aglomeratia. Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur, feriti-va de versanti de unde pot cadea roci sau unde pot avea loc alunecari de teren. Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de curent. electric cazute. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dumneavoastra. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usi1e, dar nu este indicat sa va imbulziti Ia coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de sedinte) nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand.

1. CE SUNT CUTREMURELE?2. CARE SUNT ELEMENTELE CUTREMURELOR?3. CARE SUNT SCARILE DE MASURA PENTRU CUTREMURE?TESTUL DE 5 MINUTE Imaginile din prezentare au fost luate de pe www.google.ro-imaginiPrezentarea power-point a fost folsita ca material didactic pentru inspectia de gradul I la disciplina geografie.