37
0 Optimism sau pesimism? Inceput. Realizari. Sfarsit. Viata. Viata pare atat de complexa, atat de ampla, cand de fapt e asa de simpla, asa usor de perceput. Atat de simplu de trait. E lesne de inteles ca, eu, in momentul in care scriam aceste randuri, eram acaparata total de un sentiment de multumire, de acceptare,de fericire. Eram o optimista incurabila. Insa, consider ca nu e nimic gresit in faptul ca in viata fiecarei persoane se strecoara cateva momente in care esti liber sa fi vesel, sa fi multumit, sa fi tu insuti, fericit de viata pe care o duci. De ce am folosit verbul „strecoara”, cand puteam alege un oricare alt verb? De ce sa nu folosim acest verb in conditiile in care viata ne e dominata de probleme ce nu-si mai gasesc sfarsitul; ce continua sa ne lase o impresie total gresita despre aceasta. Si reajungem la intrebarea: ce este viata? Intre viata si materie se face inevitabil o conexiune. O conexiune deloc gresita, avand in vedere ca viata ar fi imposibila fara materie. O perioada, al carei inceput este constituit de cel mai pur si mai inocent lucru posibil. Dupa mine, nasterea e ceva miraculos, nasterea inseamna viata, inseamna noi inceputuri, cea de-a doua sansa acordata la nesfarsit. Nasterea in mod cert inseamna optimism, partea plina a paharului. Asta daca noi continuam sa vedem totul roz si sa nu tinem cont de nenumaratele situatii ce intervin in viata omului. Nu stiu din ce motive, dar dupa ce am scris randurile de mai sus, am luat o pauza. O pauza de cateva saptamani. Suficient incat sa scap de optimismul acesta „despotic”. Suficient pentru a reveni la realitate; pentru a realiza cat de cruda este soarta. Pentru a realiza ca nimic nu e corect, nimic nu e asa cum ar trebui sa fie. Nimic nu se mai scurge dupa o logica anume. Pare ca totul si-a pierdut rostul. Tot ceea ce faci, totul e in zadar. Viata in sine nu mai are sens. Timpul

Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Un CDS care poate fi utilizat cu succes la clasa a XI-a

Citation preview

Page 1: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

0 Optimism sau pesimism?

Inceput. Realizari. Sfarsit.Viata.Viata pare atat de complexa, atat de ampla, cand de fapt e asa de simpla, asa usor de perceput. Atat de simplu de trait. E lesne de inteles ca, eu, in momentul in care scriam aceste randuri, eram acaparata total de un sentiment de multumire, de acceptare,de fericire. Eram o optimista incurabila. Insa, consider ca nu e nimic gresit in faptul ca in viata fiecarei persoane se strecoara cateva momente in care esti liber sa fi vesel, sa fi multumit, sa fi tu insuti, fericit de viata pe care o duci. De ce am folosit verbul „strecoara”, cand puteam alege un oricare alt verb? De ce sa nu folosim acest verb in conditiile in care viata ne e dominata de probleme ce nu-si mai gasesc sfarsitul; ce continua sa ne lase o impresie total gresita despre aceasta. Si reajungem la intrebarea: ce este viata? Intre viata si materie se face inevitabil o conexiune. O conexiune deloc gresita, avand in vedere ca viata ar fi imposibila fara materie. O perioada, al carei inceput este constituit de cel mai pur si mai inocent lucru posibil. Dupa mine, nasterea e ceva miraculos, nasterea inseamna viata, inseamna noi inceputuri, cea de-a doua sansa acordata la nesfarsit. Nasterea in mod cert inseamna optimism, partea plina a paharului. Asta daca noi continuam sa vedem totul roz si sa nu tinem cont de nenumaratele situatii ce intervin in viata omului. Nu stiu din ce motive, dar dupa ce am scris randurile de mai sus, am luat o pauza. O pauza de cateva saptamani. Suficient incat sa scap de optimismul acesta „despotic”. Suficient pentru a reveni la realitate; pentru a realiza cat de cruda este soarta.Pentru a realiza ca nimic nu e corect, nimic nu e asa cum ar trebui sa fie. Nimic nu se mai scurge dupa o logica anume. Pare ca totul si-a pierdut rostul. Tot ceea ce faci, totul e in zadar. Viata in sine nu mai are sens. Timpul continua insa sa treaca, ocoleste si isi pune amprenta pe absolut fiecare lucru. Se scurge indifernt, fara sa-i pese, fara sa stie incotro se indreapta, fara sa tina cont de limite, de logica. Se scurge continuu; de ce? Probabil din obisnuinta, din inertie. Probabil ca timpul nici nu mai exista, insa noi, invaluiti in monotonie, mintea noastra nevrand sa accepte alta situatie, nevrand sa accepte realitatea,noi continuam sa-l credem alaturi de noi. Continuam sa il dorim langa noi, incercand ca niste nebuni sa ignoram momentele de luciditate; momente ce ne readuc cu picioarele pe pamant. Pamantul insa e mult prea fierbinte, sau poate mult prea rece, in orice caz e insuportabil... sau poate noi il facem insuportabil, incercand sa gasim un pretext sau o scuza pentru escapadele tot mai dese si mai indelungate pe care le facem, ridicandu-ne deasupra

Page 2: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

pamantului si inaintand spre inalt, cautand acea incomparabila senzatie de a sta „cu capul in nori”. Insa la un moment dat ne oprim, ne oprim exact la limita, ne oprim la limita dintre viata si moarte. Dar de ce nu trecem acea linie subtire, firava dar totusi continua, ce desparte aceste doua lumi, atat de complexe, atat de puternice.De ce nu ne lasam acaparati de inconstient, avand in vedere ca dincolo de linie ne asteapta moartea; ne asteapta odihna, relaxare; nu intampinam nimic prea rau, nimic prea bun. Scapam in sfarsit de constiinta, de principii, scapam de tot. De ce continuam sa ne luptam pentru viata, de ce nu renuntam? De ce simtim o puternica dorinta de a invinge soarta? De ce nu suntem noi cei maturi, care ne cunoastem limitele, ne cunoastem posibilitatile, care nu ne lasam invadati de mandrie si suntem capabili sa renuntam la anumite lucruri, in momentul in care stim prea bine ca nu avem nici cea mai mica sansa de a le obtine; de ce nu renuntam la viata? Dar oare de ce nu incercam sa ne limitam dorintele, instinctele, de ce nu ne dozam curajul, moralitatea si teama astfel incat sa reusim sa luptam cu soarta, cu semenii nostrii tot mai „flamanzi” de viata. De ce tot ne adapostim in imparatiile albe ale optimismului, sau in uriasele colturi negre ale pesimismului? De ce tot tindem catre extremitati? De ce nu ne multumim cu un loc intermediar, de unde ne putem incarca rezervele de optimism oricand ne-o cere viata?De ce nu vrem sa stam undeva la mijloc, undeva la granita dintre bine si rau, dintre optimism si pesimism?

- BUCUREŞTI 2002-Megalopolisul Boswash (Boston – Washington)

Page 3: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Primul magalopolis al lumii, cristalizat după cel de–al doilea război mondial, Boswash–ul, rămâne cel mai tipic,

reprezentând, în acelaşi timp, cea mai puternică concentrare mondială de bunuri materiale şi umane.

Page 4: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Beneficiind de ţărmuri propice amenajărilor portuare, cât şi de poziţia geografică foarte avantajoasă atât pentru pătrunderea în interiorul continentului, cât şi pentru intensificarea legăturilor economice cu Europa, oraşele din zona litorală s-au dezvoltat vertiginos, mai ales în a doua jumătate a secolului trecut şi prima jumătate a secolului XX. Creşterea rapidă a populaţiei pe baza imigrărilor masive, conjugată cu posibilităţi reduse de dezvoltare a aşezărilor spre interior (datorită Munţilor Apalaşi) a determinat o extindere a suprafeţelor urbane în câmpia litorală şi respectiv o contopire a oraşelor, formând un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea totală a megalopolisului este de aproape de 1000 km. având o lăţime ce oscilează între 40 şi 150 km. Cu o suprafaţă de circa 140.000 km2, Boswash-ul depăşeşte jumătate din suprafaţa României şi reprezintă cca. 2% din suprafaţa S.U.A. Populaţia întregului areal urbanizat depăşeşte 40 mil. locuitori, remarcându-se totuşi zone cu densităţi foarte ridicate în alternanţă cu altele mai scăzute.

În dezvoltarea reţelei de aşezări a viitorului megalopolis se disting câteva perioade caracteristice:

1. Prima perioadă , desfăşurată până în anul 1720, relevă o limitare strictă a aşezărilor la litoral. Orientarea predominantă a acestora a fost deci către mare, dezvoltându-se o serie de porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket, Newport, New London şi New Haven. Cel mai important oraş al coloniilor a fost, în această perioadă, Boston.

2. A doua perioadă (până în anul 1783) se caracterizează printr-o intensificare a numărului de imigranţi, care ocupă spaţiul din Great Valley, valea fluviului Hudson şi coridorul Mohawk. Boston-ul împarte acum rolul de conducător al coloniilor cu oraşul Philadelphia.

3. În perioada 1783-1815 continuă expansiunea comerţului maritim şi dezvoltarea aşezărilor spre interior. Se dezvoltă oraşul Baltimore ca port şi se întemeiază oraşul Washington. New York preia supremaţia în competiţia cu oraşele Philadelphia şi Boston.

Page 5: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

4. După anul 1815 , până în preajma anilor 1860, continuă dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este şi era construcţiei canalelor (Syracuse, Binghamton) şi a căilor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigură legături facile între interiorul continentului nord-american şi litoralul atlantic.

5. În perioada 1860-1940 se accelerează dezvoltarea aşezărilor urbane, alături de activitatea portuară un rol tot mai crescând revenind activităţilor industriale. Modificări substanţiale au loc în peisajul urban, prin apariţia construcţiilor uriaşe structurarea originală a spaţiului, dezvoltarea reţelei de comunicaţii intraurbane.

6. Perioada de după 1940 , considerată ca era urbanizării, se distinge, în general, prin puternice mişcări de populaţie în regiunile metropolitane. Zonele suburbane şi oraşele –satelit din jurul marilor oraşe cunosc o dezvoltare foarte accentuată, prin stabilirea populaţiei imigrante şi prin stabilirea în ariile periferice a populaţiei din zonele centrale ale oraşelor.

Sub raport demografic remarcăm existenţa în cadrul megalopolisului a cinci oraşe bimilionare, între care se dezvoltă alte 21 de oraşe cu o populaţie mai mare de 100.000 locuitori şi care realizează treceri neobservabile între centrele primare. Activităţile industriale ocupă în ansamblu megalopolisului un rol important, plasându-l pe locul I în S.U.A. şi pe locul II în lume, după megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uşoare: confecţiilor, pielăriei şi încălţămintei, textilă şi tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste şi de carne etc. Industria grea este reprezentată de ramurile: siderurgie, electrotehnică şi electronică, material rulant şi rutier, maşini unelte şi chimie. Necesităţile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York, Philadelphia şi centrale atomoelectrice: Indian Point şi New Haven.

Page 6: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Boswash-ul este conectat la un întreg sistem de conducte de gaze (,,Transco” şi ,,Big Inch”) şi petrol (din zona Golfului Mexic), prin care i se asigură necesarul energetic şi de materii prime pentru industria petrochimică.

Agricultura acestei mari concentrări urbane este specializată pentru piaţă, în câmpiile de coastă, obţinându-se produse perisabile destinate direct consumului. Deşi condiţiile pedoclimatice sunt în general puţin favorabile (soluri nisipoase, frecvenţa huricanelor tropicale şi a furtunilor de coastă), apropierea pieţei asigură o rentabilitate sporită a investiţiilor făcute pentru fertilizare, irigare şi protejare a culturilor.

Analiza de detaliu a agriculturii de piaţă, caracteristică marii concentrări urbane, relevă specializarea fermelor în patru activităţi: horticultură, creşterea păsărilor, creşterea vacilor de lapte şi legumicultura. Aproape toate oraşele mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe industriale de origine portuară. Această activitate de transport maritim cunoaşte intensificări deosebite, existând 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. tone (New York-peste 300 mil. tone, Philadelphia-60 mil. tone, Baltimore-50 mil. tone, Boston-30 mil. tone).

Page 7: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi împărţit în 4 sectoare: sudul Noii Anglii, New York, valea Delaware şi conurbaţia Baltimore-Washington. În sudul Noii Anglii , rolul cel mai important revine arealului urbanizat al Bostonului, axa continuându-se spre vest prin racordarea oraşelor Worcester şi Springfield, a celor de pe valea Connecticut (prin Hartford), New Haven şi Bridgeport până la limita cu arealul metropolitan al New York-ului.

Arealul marelui Boston însumează o populaţie de peste 3,55 mil. locuitori concentrată într-o zonă centrală, dar şi într-o serie de oraşe satelit dispuse sub formă de semicercuri în jurul oraşului propriu- zis. Primul, în imediată apropiere a Bostonului include oraşe industriale: Cambridge, Sommerville şi Watertown, al doilea oraşele: Lynn, Salem, Waltham şi Quinsy, al treilea: Haverhill, Lawrence, Lowl, iar al patrulea semicerc este alcătuit din: Fitenburg, Worchester, Woonsocket şi Providence.Legăturile dintre aceste oraşe şi centru se fac printr-o reţea radiară de căi ferate şi şosele ce pornesc din oraşul propriu-zis.

Page 8: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Arealul metropolitan al oraşului New York este unul dintre cele mai complexe din S.U.A., având o populaţie ce depăşeşte 16,6 mil. locuitori (la nivelul anului 1983), din care circa 7,9 mil. revin oraşului propriu-zis dezvoltarea oraşului New York s-a datorat în special avantajelor naturale ale plasării portului, poziţiei favorabile în raport cu căile maritime şi hinterland 1-ului său continental. Arealul oraşului New York corespunde cu o zonă puternic remaniată de glaciaţia cuaternară, fluviul Hudson însuşi fiind un mare canion glacial pe 240 km. până în portul Troy. Oraşul New York este cel mai important centru industrial al S.U.A. posedând circa 1/8 din totalul marilor întreprinderi ale ţării. În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei în arealul metropolitan se constată că circa o jumătate aparţine oraşului New York cu cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 mil. locuitori, Queens-2,0 mil. locuitori, Bronx şi Manhattan-câte 1,5mil. locuitori şi Richmond-0,3 mil. locuitori), restul revenind oraşelor satelit. Densitatea cea mai mare se constată în Manhattan (depăşind 30.000 loc/km 2), cartier spre care se deplasează zilnic circa 3 mil. persoane din celelalte zone ale oraşului.

Oraşul New York este cel mai important centru al lumii contemporane prin intensitatea legăturilor comerciale, financiare, bancare şi diplomatice. Valea Delaware formează o subunitate în cadrul Boswash-ului , întinzându-se de la sud de Trenton până la sud de Philadelphia şi Washington. Oraşul Philadelphia împreună cu suburbiile, însumează circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbană din S.U.A. şi este aşezat la confluenţa râurilor Delaware şi Schwykill. La nord şi vest Pfiladelphia este înconjurat de oraşe mici: Easton, Bethlehem, Allentown, Lancaster.

1 Hinterland – teritoriu care gravitează spre un centru economic.

Page 9: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Conurbaţia Baltimore – Washington , reprezintă partea cea mai sudică a megalopolisului nord-est american, cu o populaţie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbaţiei aparţine statelor Mariland şi Virginia şi Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de bază ale concentrării urbane sunt oraşele Baltimore şi Washington. Oraşul Baltimore este localizat la capătul navigaţiei de pe râul Patapsco, la circa 18 km de golful Chesapeake, dispunând de condiţii propice dezvoltării activităţii portuare. Populaţia oraşului la nivelul anului 1983 depăşea 2,1 mil locuitori, din care 20% o reprezenta populaţia de culoare. Baltimore este un centru care s-a dezvoltat exclusiv pe produse importate.

Oraşul Washington este localizat pe râul Potomac, înainte de vărsarea acestuia în estuarul Chesapeake în zona de contact între munţii Apalaşi, care se întind la vest şi nord-vest, şi zona de câmpie nisipoasă din est şi sud-est. Washington a devenit capitală SUA în anul 1800, cunoscând o dezvoltare continuă până în preajma anilor 1950, când populaţia sa a început să scadă numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, cât are cu suburbiile sale, circa 54% reprezintă populaţia de culoare, Washington-ul fiind singurul oraş mare al SUA în care populaţia de culoare este majoritară.

Din punct de vedere industrial, oraşul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa reprezentând numai 10% din producţia realizată în oraşul Baltimore. Sunt remarcate doar industriile uşoară şi alimentară. Washington reprezintă un centru pentru turism şi convenţii, pentru educaţie şi artă, important centru bancar, mai ales de când a crescut rolul guvernului federal în economia naţională.

În oraş există 2 aeroporturi internaţionale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri. Sub aspectul banistic este evidentă ponderea foarte mare a spaţiilor verzi (revenind în medie 53m 2/locuitor), a clădirilor cu 10-11 etaje în partea centrală a oraşului şi a vilelor în zonelor limitrofe. În oraş se situează Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Albă (reşedinţa preşedintelui), sediile ministerelor şi

Page 10: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

ale reprezentanţelor sociale. Funcţia fundamentală a oraşului rămâne cea politico-administrativă.

Orasele,mari sau mici,sunt astazi raspandite pana in cele mai indepartate sau aparent inaccesibile regiuni ale globului.Ele se dezvolta,prospera,cuprinzand uneori regiuni vaste in forme urbane diferite sau regiuni aflate sub influenta directa a mediului de viata urban.

Practica contemporana mondiala demonstreaza faptul ca imaginea clasica a orasului se afla intr-un proces continuu de transformare.

Din orasele delimitate mai mult sau mai putin de mediul inconjurator se formeaza aglomeratii imense; in unele regiuni sau in unele parti,aceste aglomeratii se leaga intre ele si formeaza uriase labirinte de orase,in final veritabile zone urbanizate.

Din aceasta multitudine de forme distingem o serie de forme caracteristice:

a) Orasul propriuzis. Este forma initiala a orasului,caracterizat prin limite administrative bine conturate.In aceasta formatiune urbana,inca foarte raspandita,intra indeosebi orasele mici si foarte mici,ca formatiuni social-economice bine definite.

b) Aglomeratia urbana. Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului modern,efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de urbanizare. Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras(de cel putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana(comune suburbane,orase mici) dependenta de el,desfasurata pe o suprafata relativ restransa(cu o raza de pana la 50-60 km in jurul centrului principal).

c) Microregiunea urbana. Reprezinta un stadiu avansat de urbanizare a unui teritoriu cu anumite caracteristici ale cadrului natural si ale economiei. Este o forma mai cuprinzatoare in spatiu,constand dintr-o imbinare,in anumite grade de dependenta economica,sociala si urbana, a unei grupari(concentrata si distincta in teritoriu) de asezari umane mari si mici si de asezari rurale,care dau ansamblului un anumit profil specific social-economic si urban.

Page 11: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Delimitarea actuala precisa a unei microregiuni urbane, ca si a oricarei aglomeratii urbane,este dificila deoarece in practica limitele nu sunt totdeauna destul de evidente. Ele sunt foarte mobile, in functie de evolutia dezvoltarii social-economice a regiunii respective, care se prezinta ca o arie continua sau discontinua de urbanizare.

In cadrul acestei forme de urbanizare a unui teritoriu putem deosebi microregiuni cu profil economic specializat,predominant industrial(valea Jiului,Hunedoara,valea Trotusului,etc.) sau cu profil economic complex(valea Prahovei,Galati – Braila,etc.).

Spre deosebire de orasul propriuzis si de aglomeratia urbana,in majoritatea cazurilor microregiunea urbana rezuma in sine,repartizate pe o suprafata mai mare,aproape toate functiile esentiale ale vietii,de la productie la consumul modern,ea manifestandu-se ca un organism urban unitar,modern,distinct in teritoriu.

d) Conurbatia. Termenul a fost introdus de urbanistul englez P. Geddes in anul 1912,provine de la latinescul con = cu si urbis = oras. Conurbatia presupune o grupa apropiata de orase unite prin legaturi stranse de productie. Adeseori orasele dintr-o conurbatie se contopesc si formeaza arii continue urbanizate,desi din punct de vedere juridic ele pot exista autonom. De regula,in centrul unei conurbatii se afla un nucleu mai important in jurul caruia se situeaza orase mai mici ,orase satelit sau comune suburbane. Criteriile de recunoastere a conurbatiilor sunt urmatoarele: - trasaturi comune ale vietii economice;

-legaturi comune de transport; -sisteme comune de alimentare cu

apa,gospodarire comunala in general.O conurbatie poate avea nu numai un centru,ci doua sau trei,de

exemplu : Tokyo – Yokohama si Osaka – Kobe in Japonia. De regula, toate capitalele lumii formeaza cate o conurbatie. Nu exista, deci, criterii precise pentru delimitarea administrativ – teritoriala a conurbatiilor.

e) Metropola. Termen pastrat de la vechea denumire greceasca data oraselor – state (mater = mama, polis = oras ), metropola semnifica pozitia marilor orase multimilionare, puternic extinse in teritoriu. Printre metropolele actuale se remarca orasele : New-York, Shanghai, Tokyo, Buenos Aires, Paris, Beijing, Londra, Ciudad de Mexico, Moscova, Los Angeles, Calcutta, etc.

f) Zona metropolitana. Presupune o arie care cuprinde nu mai putin de 100000 locuitori si care are in interiorul ei un oras (sau o aglomeratie urbana) de 50000 locuitori sau mai mult si suburbii cu caracteristici proprii centrelor metropolitane.

Page 12: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

g)Megalopolis sau polimegalopolis. Provine de la grecescul mega = mare si polis = oras. Este un termen vechi cu intelesuri destul de variate. Savantii antichitatii foloseau acest termen pentru a distinge asa-numita „lume a ideilor”. Megalopolis este centrul uniunii oraselor arcade, cunoscut in anul 370 d.Hr. ca rezultat al contopirii a circa 35 de asezari arcadiene. Astazi,termenul este folosit in S.U.A. pentru a desemna marile formatiuni urbane – aglomerarile de orase – de pe coasta de est , la Oceanul Atlantic (zona dintre Boston si Washington si a celor asemanatoare , in formare).Explozia metropolelor

Exista o evidenta concentrare a populatiei intr-o serie de orase ale globului, care capata, intr-un ritm impresionant, proportii gigantice.

Tot mai multe orase tind si trec in categoria „metropolelor”. Dealtfel, in ultimele trei decenii populatia acestora inregistreaza un ritm de crestere mult mai accentuat decat in perioadele anterioare. Asemenea mari centre urbane capata caracteristici din ce in ce mai distincte. In afara de gradul de concentrare a populatiei si bunurilor materiale, ele se transforma in puteri politice, inegalabile,puteri politice nationale sau chiar internationale (uniuni, banci, agentii financiare si de asigurare, etc.).

De regula, marile metropole mentin in continuare monopolul asupra industriei si comertului. Odata cu cresterea populatiei metropolelor are loc si o extindere teritoriala a acestora, care ca ritm depaseste de aproape doua ori cresterea orasului respectiv. O mare parte a populatiei se deplaseaza din centru in imprejurimile metropolei. Ca urmare, scade densitatea urbana dar apar alte fenomene care „sufoca” viata marilor metropole : intensitatea nocivitatilor, dificultatile transportului interurban, indeosebi a celui in comun, problema locuintei.

S-au incercat deja diverse clasificari ale metropolelor existente, dupa importanta lor si locul pe care il ocupa in desfasurarea schimburilor culturale si materiale si anume :

- de importanta internationala;- de larg interes national;- cu functiuni regionale;- de interes national restrans.

Se amplifica studiile privind conditiile de viata din cadrul metropolelor,si in acest sens

se disting :

- metropole cu cele mai bune conditii de viata urbana (in special locuinta si

transport in comun) : Londra, Stockholm, Paris, Toronto< Viena,

Page 13: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Melbourne;-metropole cu conditii generale mediocre : New-York, Tokyo, Detroit, Atena;-metropole cu conditii generale submediocre, cu zone centrale

aglomerate,retele de transport in comun nesatisfacatoare: Karachi, Rio de Janeiro, Bangkok, Delhi.

Asemenea tendinte duc astazi la concluzia ca urbanizarea a atins pentru prima data

in istorie un asemenea stadiu de dezvoltare de unde nu se mai poate intoarce.

Urbanizarea a cuprins teritorii vaste, a devenit o parte indisolubila a civilizatiei

actuale. Incercand sa ne imaginam caracterul si consecintele urbanizarii viitoare

trebuie sa consideram de la sine inteles ca orasele nu isi vor pastra aspectul lor actual.

Tendinta de formare a aglomeratiilor urbane gigantice, cu intensificarea

descentralizarii lor, fara indoiala se va pastra, insa, probabil, nu va ajunge atat de

departe. Este posibil ca pe masura cresterii orasului si a cuprinderii de catre el a

teritoriilor rurale, orasul si localitatile care-l inconjoara si care au fost rurale se vor

deosebi tot mai putin una de alta si, in ultima instanta, granitele conurbatiilor

„raspandite” se vor sterge, asa ca intre ele nu vor ramane teritorii pur rurale. Populatia

globului creste continuu, pe masura ce omul obtine surse tot mai noi de energie,

tendintele centrifuge in cresterea aglomeratiilor urbane vor creste de asemenea. Daca

pana la locul de munca se poate ajunge cu o viteza maxima si ieftina, oamenii nu vor

avea nimic impotriva faptului sa traiasca si la 150 km departare de oras.

Presiunea marilor oraseNiciodata omenirea nu a cunoscut asemenea ritmuri de concentrare a populatiei si

cladirilor in aglomerari care inghit suprafete uriase de terenuri, candva mari

producatoare agricole. In general, fondul funciar cunoaste o reducere cantitativa,

Page 14: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

partea ce revine pe fiecare locuitor al acestei planete se micsoreaza an de an. Dupa

unele statistici , anual se pierd in lume 5 – 7 milioane hectare de teren agricol, mai ales

datorita extinderii asezarilor umane, industriei, minelor, extractiilor petroliere, cailor

de comunicatie, ca si eroziunii si salinizarii.

Asistam intr-adevar la o situatie care demonstreaza ca omenirea de astazi simte din ce in ce mai puternic presiunea marilor orase, care cresc in ritmuri impresionante, atrag populatii care spera intr-o viata mai buna. Intervin insa unele aspecte care nu pot sa nu genereze ingrijorari. Este vorba indeosebi de raportul dintre gradul de ocupare a suprafetelor urbane si cresterea populatiei. Suprafata marilor metropole a crescut in perioada 1940-1960 cu 97% in timp ce populatia lor a crescut cu 45%.

Consumul de spatiu se impune ca o problema prioritara, indiferent ca este vorba de orase mari sau mici. Atrag atentia unele situatii din tarile in curs de dezvoltare,de exemplu, in Brazilia – Porto-Alegre cu cei aproximativ 1,5 milioane de locuitori(inclusiv din aria metropolitana) detine o suprafata mai mare decat cea a orasului Sao-Paulo(5800 km patrati fata de 5674), care are in schimb o populatie de aproape 7 ori mai mare.

Tendintele gigantismuluiUn aspect particular il constituie megalopolisurile. Numeroase nuclee

urbane din jurul oraselor-metropola tind sa se alipeasca acestora( aflate la randul lor in plina dezvoltare teritoriala) prin extinderea continua a periferiilor, ajungandu-se astfel, in timp, la unirea mai multor asemenea aglomerari urbane. Ca urmare se formeazaarii urbanizate uriase, ce se intind pe mii,zeci de mii si chiar sute de mii de kmp si concentreaza populatii de ordinul zecilor de milioane.

Exemplu tipic il constituie megalopolisul „Boswash” de pe coasta nord-est atlantica a S.U.A., care constituie deja un exemplu „clasic”; amintim, tot pe teritoriul S.U.A., pe cele in curs de definitivare, din sudul Marilor Lacuri(pe axa Chicago – Detroit – Cleveland – Pittsburg ) si de pe litoralul pacific( San Francisco – Los Angeles – San Diego). Aceste grupari urbane pot fi considerate ca apartinand unui ansamblu particular, unui polimegalopolis, deoarece, in primul rand, extremitatile acestor centre urbane sunt foarte apropiate unele de altele, intre Boston si Baltimore este o distanta de 70 km care in scurt timp, prin viitoarele constructii, vor fi unite. Intre New-York si Boston distanta in linie dreapta este de cca. 300 km, dar o serie de localitati mai mici, centre industriale ca Rhode-Island, Providence,

Page 15: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Fall River, Hartford-Springfield, in valea Connecticut, New Haven, Bridgeport asigura legatura lor. In al doilea rand, acest spatiu urbanizat este relativ izolat de interiorul Statelor Unite, pentru a gasi aglomeratii atat de puternice trebuie sa treci de Muntii Appalache, adica cca. 300 km.

Japonia ofera de asemenea un vast ansamblu de centre urbane caruia i-au dat numele de „Tokaydo”. Aceasta regiune urbana se intinde de la sud de Kanto spre vest cam pe o suprafata de 48520 kmp, concentrand o populatie de aproximativ 45 milioane de locuitori, mai mare decat megalopolisul de est al S.U.A. si se poate spune ca reprezinta cea mai mare concentrare din lume de acest gen, adapostind 2/5 din populatia Japoniei. Cele trei nuclee de baza sunt inca bine distincte: Keihin, la rasarit, dominat de Tokyo,care alaturi de New-York, este unul din cele mai mari orase de pe glob si Yokohama la 40 km.

In centru se intinde Chukyo si tinutul Nagoya, veche regiune, a carui centru s-a construit in jurul castelului sau feudal. Nagoya numara o populatie de aproximativ 5 milioane de locuitori(cu suburbiile) si este inconjurat de alte orase industriale cum ar fi: Gifu, Tsu, Harnatsu,etc.

Pe marginile lacului Biwa se afla a treia mare concentratie urbana : Keihanshin sau trio de orase celebre. Cel mai important este Osaka – vechi oras, construit odinioara pe o delta, ceea ce a facut sa fie numit „Venetia japoneza”.Activitatea portuara este limitata de cea a orasului Kobe, care serveste simultan regiunea Nagoya si Osaka. Trio-ul este completat de orasul Kyoto, care nu este numai port ci si „capitala milenara”.

Astfel, ca si in estul S.U.A., un ansamblu de functiuni leaga aceste grupuri urbane exceptionale.

In acest sens, cele doua polimegalopolisuri afirma deplina lor originalitate. Atingand insa, mai multe zeci de milioane de locuitori, intr-o crestere continua, polimegalopolisurile sunt adevarati „monstri” si cunosc dificultati pe masura gigantismului lor. In unele cazuri – tinand seama de nivelul atins de urbanizare in anumite zone geografice – aglomerarea populatiei in mari orase si chiar gigantismul isi justifica, in anumite limite, existenta. Potrivit expertilor O.N.U. populatia urbana a Japoniei daca ar fi avut aceeasi densitate ca in S.U.A., ar fi „inghitit” deja jumatate din terenurile agricole ale tarii. In acest sens este fireasca accentuarea tendintei de crestere pe verticala a ansamblurilor de locuinte in Japonia,chiar nu mai putem considera aberanta ideea de a construi un „bloc” (in zona golfului Tokyo), ce urmeaza a gazdui o populatie de 1,5 milioane de locuitori.

Page 16: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Orasele – satelitIn cazul marilor orase, in vederea descongestionarii lor,ameliorarii

calitatii vietii si a mediului inconjurator sau in vederea preintampinarii unor asemenea fenomene, se practica formula „oraselor – satelit”. Acestea sunt centre urbane nou construite sau dezvoltate din asezari existente, aflate in apropiere, care preiau o parte din functiile metropolei,indeosebi pe cele rezidentiale, culturale si de odihna, dar nu rareori si pe cele industriale, comerciale, etc. Unele din aceste centre ajung sa fie inglobate , mai devreme sau mai tarziu, de catre metropole, altele devin ele insele mari orase, contrar ratiunii infiintarii lor. In fapt, problema principala este aceea daca aceste centre reprezinta intr-adevar una din solutiile de prim rang ale urbanizarii accelerate si gigantismului.

Caracteristicile actuale, previziunile in mediul urban pentru secolul urmator impun cu acuitate o strategie bine orientata in domeniul cresterii oraselor, indiferent ca este vorba de tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare.

Parerile specialistilor asupra categoriilor de orase optime vremurilor viitoare sunt diferite. Ele oscileaza de la necesitatea reorganizarii( dar mentinerii) oraselor – gigant, pana la problematica dezvoltarii de noi orase. Un lucru apare cert si de imediata actualitate: controlul asupra organizarii teritoriului urban, in sensul folosirii lui eficiente in stransa corelatie cu dezvoltarea de ansamblu a tarilor sau regiunilor vizate, a diverselor domenii de activitate – agricultura, industrie, etc., in care sunt implicate orasele.

In ultima instanta, apare necesitatea unor conceptii clare in directia crearii de noi sisteme de asezari, conceptii ce solicita o buna cunoastere a mediului inconjurator, cautari eficiente in vederea ridicarii calitatii vietii oamenilor.

Regiunea Marilor Lacuri- Culoarul Sf. Laurenţiu- din punct de vedere geologic este o regiune de tranziţie între scutul canadian (nord) şi cutările appalachiene (sud), iar pe de altă parte între Podişurile şi Câmpia Canadiană (nord), Câmpiile Centrale de pe teritoriul SUA şi Appalachii Nordici (sud);- relieful este reprezentat de câmpii (glaciare, marine, aluviale) dealuri, podişuri (calcaroase sau grezoase), peste care apar martori insulari (cristalini, vulcanici sau sedimentari);- originea depresiunilor lacustre este tectono-glaciară;- eroziunea structurilor sedimentare monoclinale, a generat un relief structural, în care se remarcă fronturile de cueste

Page 17: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

(Niagara), precum şi întinsele platforme structurale;- estuarul Sf. Laurenţiu se află cantonat într-o regiune coborâtă tectonic, adâncită prin eroziune fluviatilă şi glaciară; - clima este rece (10oC media anuală la Montreal), iar vegetaţia este de amestec şi de foioase; Câmpiile şi Podişurile Centrale- regiunea este cuprinsă între Munţii Appalachi (est), Munţii Stâncoşi (vest), Podişurile Canadiene, Pod. Marilor Lacuri (nord) şi Golful Mexic (sud);- sub cuvertura sedimentară (monoclinală sau orizontală), din ce în ce mai groasă spre sud, se află platforma precambriană şi parţial cea hercinică;- relieful este uşor vălurit creat, în special, de sistemul hidrografic Mississippi carte o drenează;- la contactul cu Munţii Stâncoşi, în Podişul Preeriilor, depozitele sedimentare sunt uşor cutate;- pe structurile monoclinale s-a dezvoltat relieful structural (cueste, suprafeţe structurale);- în partea sudică relieful dominant este cel fluviatil → Câmpia Mississippi (câmpie de acumulare);- se individualizează următoarele subdiviziuni: Pod. Wisconsin-Minnesota, Pod. Missouri-Ohio, Pod. Preriilor, Masivele Hercinice, Câmpia Mississippi; - Podişul Wisconsin-Minnesota este caracterizat printr-un relief glaciar tipic (morene, şesuri glaciare şi fluvio-glaciare, văi glaciare, blocuri eratice); vegetaţia este formată din păduri de conifere, de amestec (reg. Wisconsin), silvostepă şi stepă;- Podişul Preriilor constituie unitatea de tranziţie spre M. Stâncoşi; reprezintă o întinsă regiune piemontană, desfăşurată şi pe teritoriul Canadei, dezvoltată cu precădere pe formaţiuni sedimentare mezo-neozoice (argile, gresii, marne, conglomerate); este bine dezvoltat relieful structural, cu întinse platouri structurale şi cueste (chiar hogback-uri); structura litologică impune variate procese geomorfologice actuale: ex. şiroirea (badland-urile din Dakota şi Montana); climatul temperat-continental este marcat de uscăciune (rar peste 500 mm/an), iar vegetaţia este de stepă, sub care se găsesc cernoziomuri;- Podişul Missouri-Ohio reprezintă continuarea spre est a Pod. Preriilor, relieful său fiind dezvoltat pe seama acţiunii reţelei hidrografice asupra cuverturii sedimentare (gresii, conglomerate, nisipuri, marne) cu dispunere monoclinală → relief structural (ex. cuesta Missouri); podişul este străbătut de la nord la sud de Missouri, fragmentând şirurile de cueste, dând reliefului un aspect deluros; la est de Mississippi, până la Pod. Cumberland se desfăşoară Pod. Ohio; acesta se dezvoltă pe o cuvertură sedimentară paleozoică cvasiorizontală; are altitudini de 250-350 m şi este străbătut de râul cu acelaşi nume; acolo unde calcarele se găsesc la suprafaţă (sud), a apărut relieful carstic (doline, chei, polii, peşteri) → Peştera Mamuţilor (Parc Naţional); în ambele podişuri se găsesc depozite glaciare (nord) şi loessoide (în sud); clima este temperat continentală cu veri

călduroase şi ierni umede în Pod. Ohio (700-1000 mm/an), ierni reci şi veri toride în Pod. Missouri (400 mm/an); vegetaţia este formată din păduri de foioase, silvostepă şi stepă (Missouri); solurile sunt brune de pădure şi negre de prerie;- Masivele (Podişurile) hercinice: sunt masive izolate care se leagă strâns de structurile appalachiene şi au aspect de platou sau culmi intens şlefuite: Podişul Ouachita, Podişul Ozark, Pod. Springfield, Platoul Amarillo, Munţii Boston;- Podişul Ouachita (884 m): este situat între râurile Arkansas (nord) şi Red River (sud); este alcătuit din coline cu caracter de inselberg şi platouri joase; relief appalachian, culmi pe roci cuarţoase;- Podişul Ozark: este situat între Mississippi (est), Missouri (nord) şi Red River (sud); sâmbure hercinic cristalin de 550 m; depozite sedimentare cu relief structural;- Podişul Springfield-Salem (200 m): reprezintă o continuare spre sud-vest a Pod. Ozark şi are caracter colinar; relief pe calcare, gresii, marne;- Podişul Amarillo: masiv granitic înecat în depozite mai noi; la sud de Pod. Ouachita;- Munţii Boston (peste 800 m): continuare spre sud a Pod. Ozark, peste White River; culme alungită vest-est; lacuri de acumulare;Câmpia din cursul mijlociu al fluviului Mississippi- cuprinde sectorul dintre oraşele Memphis (sud) şi St. Louis (nord);- este o regiune de mare concentrare a apelor: Mississippi, Missouri, Ohio (cu Tennesse şi Cumberland), White River şi Arkansas; - câmpia este de natură fluvială şi loessoidă;- climatul este temperat iar vegetaţie de pădure (stejar, pin);Munţii Appalachi- cu o lungime de 3000 km ei sunt delimitaţi spre nord de Golful Sf. Laurenţiu iar spre sud de Câmpia Atlantică;- aparţin cutărilor caledonice (nordul) şi hercinice (sudul), unităţi separate de linia tectonică Mohawk-

Page 18: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Hudson;- petrografic sunt formaţi din calcare şi dolomite (paleozoice), care au dat naştere formelor de relief pozitive, şisturi, gresii, marnocalcare, pe seama cărora au apărut depresiuni, culoare, înşeuări; - se găsesc suprafeţe de nivelare extinse;- Appalachii de Nord (caledonici) se prezintă sub forma unor culmi şi platouri etajate, cu înălţimi ce nu depăşesc 1400 m; prezintă intruziuni magmatice, horsturi (ex. Adirondack → 1629 m) şi grabene (Connecticut, Mohawk), suprafeţe de eroziune, circuri, văi şi lacuri glaciare, văi cu aspect de chei (ex. culoarul Hudson), martori de eroziune (ex. în Mount Monadnock); segmente: Green Mountain (în Vermont), White Mountain → 1916 m (în New Hampshire);- Appalachii de Sud (hercinici) se întind, aproximativ, între culoarul Mohawk-Hudson şi Câmpia Litorală Atlantică; prezintă culmi paralele (orientate nord-est sud-vest), separate de către văi sau culoare tectono-erozive; sunt alcătuiţi din roci metamorfice, eruptive şi sedimentare; nu apare relieful glaciar însă este extinsă eroziunea torenţială şi fluviatilă; aici se află altitudinea maximă din Appalachi → Vf. Mitchell, 2045 m; sunt traversaţi de văi cu caracter de defileu (ex. Delaware, Potomac, Savannah); Podişul Appalachian reprezintă o unitate tabulară, formată din gresii şi conglomerate (carbonifere), care se continuă spre vest, dincolo de Marea Vale; acest podiş este delimitat în est de falii; unele culmi sunt sub formă de creste care depăşesc 500 m şi domină Marea Vale şi Cămpiile şi Podişurile Centrale; Podişul Appalachian este divizat în două subunităţi: Podişul Cumberland în sud şi Podişul Allegheny care se continuă în nord până la culoarul Mohawk; Marea Vale (Great Valley sau Valea Appalachiană) a apărut într-o regiune de slabă rezistenţă litologică (şisturi argiloase şi gresii moi);- clima este temperată, cu influenţe arctice în nord şi subtropicale în sud; faţada orientală este ploioasă (1000-2000 mm/an), cu veri calde şi umede (aer tropical umed);- vegetaţia este appalachiană iar la peste 1000 m apar conifere;Câmpia Litorală Atlantică şi cea de la Golful Mexic- însoţeşte ţărmul Oceanului Atlantic şi al Golfului Mexic;- prezintă trei sectoare: Câmpia Litorală Atlantică (Atlantic Costal Plain), Florida şi Câmpia Perimexicană;- Câmpia Litorală Atlantică se desfăşoară sub forma unei fâşii de circa 250 km lăţime, între Piemontul Appalachian şi Oceanul Atlantic; cîmpia reprezintă un şes redus ca altitudine (48 m la Augusta) şi cu lăţime inegală (mai mare la sud de Capul Hatteras); s-a format pe locul unei arii puternic scufundate acoperită de sedimente mezo-neozoice, cu grosimi diferenţiate şi o uşoară dispunere monoclinală, ce a dat un relief structural; la nord de Capul Hatteras câmpia litorală este relativ îngustă iar ţărmul prezintă faleze, estuare (ex. Delaware, Chesapeake) şi golfuri (generate de tectonică, glaciaţie şi ultima transgresiune); la sud de Capul Hatteras, ţărmul este coborât, cu plaje întinse, lagune; interferenţa maselor de aer polare, reci şi a celor maritim-tropicale; iarna

Denumirea opţionalului : HAZARDE NATURALE ŞI ANTROPOGENE

Tipul : OPŢIONAL CA DISCIPLINĂ NOUĂ

Page 19: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Clasa : a-XI-a

Durata : 1 an

Număr de ore pe săptămână : 1oră /săptămână

Autorul : TOFAN GEORGE –BOGDAN

Abilitare pentru susţinerea cursului : PROFESOR CALIFICAT

Instituţia de învăţământ : LICEUL TEORETIC „O.C.TĂSLĂUANU” TOPLIŢA

ARGUMENTAcest opţional a fost conceput din necesitatea cunoaşterii unor fenomene numite

hazarde, abordând prezenţa acestora sub diferite forme pe Glob cât şi a măsurilor ce se

impun pentru atenuarea efectelor hazardelor.

Omul trăieşte permanent într-un mediu în care este expus unei mari diversităţi de

situaţii mai mult sau mai puţin periculoase generate de numeroşi factori. Manifestările

extreme ale fenomenelor naturale cum sunt cutremurele puternice, furtunile, inundaţiile,

la care se adaugă accidentele tehnologice şi situaţiile conflictuale, pot să aibă influenţă

directă asupra vieţii fiecărei persoane şi asupra societăţii în ansamblu.

Numai cunoaşterea precisă a acestor fenomene, permite luarea celor mai adecvate

măsuri atât pentru atenuarea efectelor, cât şi pentru reconstrucţia regiunilor afectate.

În ultimele trei decenii, diferite calamităţi naturale au generat peste 3 milioane de

victime, au adus boli, sărăcie şi multe suferinţe pentru 1 miliard de oameni şi au produs

pagube materiale de sute de miliarde de dolari. Având în vedere aceste aspecte ,

Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 236 din 1989,a hotărât să organizeze un

amplu program de cercetare intitulat „Deceniul Internaţional pentru reducerea efectelor

dezastrelor naturale”.

În cadrul IDNDR sunt abordate dezastrele naturale cum ar fi : cutremurele,

erupţiile vulcanice, alunecările, ciclonii, tornadele, inundaţiile, seceta.

Studiul acestui opţional este necesar elevilor atât din punct de vedere al

actualităţii lui cât şi pentru cunoaşterea mai amănunţită a hazardelor naturale şi

antropogene. Studiul opţionalului a fost ales pentru clasele a-XI-a şi datorită faptului că ei

au studiat în clasa a- IX -a fenomenele fizico-geografice puse în discuţie în cadrul

Page 20: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

acestui curs. Numeroase informaţii,de dată recentă ,au fost preluate de pe INTERNET cât

şi din revistele de specialitate.

Cu prilejul alegerii acestei teme elevii vor efectua numeroase aplicaţii si

profesorul va realiza numeroase lecţii prin intermediul platformei AEL 4.

Acest opţional prezintă, într-o formă accesibilă, hazardele naturale şi antropogene,

cum sunt cutremurele de pământ, erupţiile vulcanice, ciclonii, inundaţiile, hazardele

legate de activităţile industriale, de transporturi şi de agricultură sau cele legate de

războaie.

În ultima parte, sunt puse în evidenţă aspecte referitoare la impactul hazardelor

asupra dezvoltării durabile, protecţia civilă în România. Ca orice curs modern de

geografie fizica, prezentul optional este insotit si de aplicatii practice in orizontul local.

COMPETENŢE SPECIFICE

C 1.să utilizeze corect şi coerent termeni şi concepte din sfera geografiei şi

geologiei;

C 2.să descrie coerent şi concret fapte specifice,

C 3.să exprime în termeni specifici o realitate observată direct sau imediat

C 4.să utilizeze corect hărţi ale unor spaţii de dimensiuni diferite;

C 5.să manifeste interes pentru problematica relaţiilor dintre componentele

mediului;

C 6.să realizeze conexiuni şi transferuri;

C 7.să realizeze probleme de studiu, aplicând reguli şi principii ştiinţifice;

C 8.să înţeleagă importanţa fenomenelor studiate pentru om şi societate;

C 9.să diferenţieze situaţii specifice zonelor studiate;

C 10.să identifice corect localizarea unor fenomene;

C 11.să utilizeze proceduri minime de investigaţie(observare, analiza datelor,

analiza graficelor)

CONŢINUTURI

Page 21: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Conţinuturile învăţării Competenţe specifice

Noţiuni introductiveDefinirea hazardelor;Clasificarea hazardelor:Hazarde naturale.Hazarde antropice.

C1

Hazarde naturale endogene:Hazarde vulcanice;Vulcanii şi activitatea

vulcanică;Clasificarea Hazardelor vul canice.Atenuarea efectelor erup ţiilor vulcaniceOmul şi vulcanismulHazarde legate de cutremureDefinirea şi clasificarea cutremurelorElementele unui cutremurMagnitudinea şi intensitatea cutremurelorElementele unui cutremurHazardele seismice primare şi secundareCutremurele din România Protecţia antiseismică

C1; C2;C3 ;C4;C5;C8;C9;C10

Page 22: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Hazarde care afectează versantiiDeplasările în masă şi pericolul acestora: Alunecările de teren, curgerile de noroi şi de grohotişuri.Prăbuşirile, deplasările în masă.Avalanşele ; eroziunea în suprafaţă.Măsuri de combatere a deplasărilor în masă.Aplicaţie practică în Podişul Moldovei

C5 ;C6;C7

Hazarde climatice

Ciclonii tropicali şi tornadeleFurtunile tropicale:Cauzele declanşării uraganelorFurtuni extratropicale;Seceta şi deşertificareaAlte hazarde climatice fulgerele şi tunetele, grindina, îngheţul şi bruma, depunerile de gheaţă)

C4 ;C10;C11

Hazarde hidrologice şi oceanograficeHazarde legate de inundaţii pe glob şi în România.Atenuarea şi reducerea riscului Inundaţiilor.Hazarde legate de valurile de vânt.-Valurile Tsunami; oscilaţia sudică EL NINO;Ridicarea nivelului OceanuluiPlanetar, banchiza de gheaţă şiIcebergurile.

C5 , C6 ;C7 ;C8 ;C10;C11

Hazarde biologice, biofizice şi astrofiziceEpidemiile, invaziile de lăcuste.Hazarde legate de focHazarde astrofiziceCăderea meteoriţilor

Hazarde antropogene

Hazarde industrialeHazarde legate de transporturiRăzboaiele şi accidentele nucleare-efectul lor asupra societăţii şi mediului.

C2;C4;C6;C8;C10;C11

C5;C8;C10;C11

Hazardele şi dezvoltarea durabilăPrevenirea şi atenuarea impactului hazardelor cu caracter de dezastru asupra societăţii

C3;C4;C5;C8;C10;C11

Page 23: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Protecţia civilă în România Colaborarea internaţională

VALORI ŞI ATITUDINI Competenţele generale şi specifice care se formează în urma parcurgerii acestui

curs, prin procesul educaţional centrat pe geografie, au la bază şi promovează

următoarele valori şi atitudini:

Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, natură, cunoaştere, societate;

Curiozitate pentru explorarea naturii, a forţelor care pot periclita viaţa;

Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;

Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă pe planeta noastră oamenilor;

SUGESTII METODOLOGICE

Situaţii de învăţare Competenţe specifice

Explicarea termenilor, faptelor şi conceptelorSpecific, definirea termenilor

C1

Explicarea unor fenomene percepute direct sau mijlocit, utilizând terminologia nouă;Realizarea unui discurs asupra unor fapte specifice observate;Identificarea elementelor dintr-o realitate observată direct sau indirect;Analizarea unor imagini de pe CD,casete video, planşe;Interpretarea fenomenelor vizualizate, a unor seismograme;

C1; C2;C3 ;C4;C5;C8;C9;C10

Explicarea termenilor, faptelor şi conceptelor specifice;Exerciţii de localizare pe hărţi a elementelo redate în textRedarea textuală a unor realităţi observabile.

Analiza cauzelor generatoare.Analiza graficelor privind succesiunea unor fenomene.Realizarea unor referate şi portofolii despre acest tip de hazard.

C5 ;C6;C7

C4 ;C10;C11

Page 24: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde

Redarea în text a unor realităţi vizualizate pecasete video, CD-uri, internetUtilizarea pertinentă a resurselor de informare.Exerciţii de utilizare a cunoştinţelor anterioare şi explicarea comportării unor sisteme.Redarea în text a unor realităţi vizionate pe casete video.Folosirea argumentaţiei ştiinţifice privind

relaţiile dintre elementele mediului.

C5 , C6 ;C7 ;C8 ;C10;C11

Exerciţii de comparare a realităţii observateDescrierea unor succesiuni de fenomene şi condiţionări sesizabile.Interpretarea unor sisteme de condiţionări.Selectarea informaţiilor documentare.Comemorarea unor exemple pozitive de păstrare a calităţii mediului.Exerciţii de comparare a realităţii observate

C3;C4;C5;C8;C10;C11

Modalităţi de evaluare

-portofolii

-proiecte individuale /de grup

-fişe de lucru individuale

-referate

BIBLIOGRAFIE

1.Balteanu D. ,(1999) - Hazarde naturale si antropice , Edit. Corint, Bucuresti;

2.Bălteanu, D., (1984)-Relieful- ieri, azi, măine, Sinteze Lyceum, Edit. Albatros, Bucureşti;

3.Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena(1995) - Riscurile climatice din România, Institutul

de Geografie Bucureşti ;

Page 25: Boswash -caracterizare +Cds Hazarde