Gusti Examen Th

  • View
    221

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

eghgfttrvca

Text of Gusti Examen Th

SOCI OLOGIE ROMNEASCDirector : D. G USTIAn I No. 3 Martie 1936CONSIDERAII IN LEGATURA CU UN CONCURS UNIVERSITAR- DOCUMENTE $1 PROPUNERI PENTRU MODIFICAREALEGII $1 REGULAMENTULUI -IConcursul pentru catedra de sociologie a UniversitAtii din Cluj, din lunaFebruarie a, c., la care am participat ca membru in comisia examinatoare, incalitate de profesor de specialitate, delegat de Universitatea din Bucuresti, adat nastere unor incidente destul de grave, si cu rAsunet in presA si public, asaa nu mai poate fi trecut cu vederea de nimeni dintre cei cari se intereseazAde soarta invAtAmntului superior. MA simt dator, din pricina aceasta, sA insemnezpe scurt neajunsurile Legii si Regulamentului universitar, in speranta a ele vor fimodificate, astfel ca pe viitor sA nu se mai poatA repeta lucruri de nature celorintmplate la Cluj. Pentru aceasta nu ne intemeiem pe consideratii teoretice, citragem consecintele firesti din experienta astigatA intr'un caz concret.Problema recrutArii corpului universitar este dintre cele mai importante,pentrucA oricum s'ar organize Universitatea si orict de bine ar fi inzestratAtot* ea va fi asa cum o fac profesorii ei. Pe de altA parte, Universitatea, prinpregAtirea pe care o dA pAturii conducAtoare a tArii, inrAureste de aproape atAtculture nationall, ct si viata de stet. De aceea Legea trebue sl garanteze alegerea sigurAa celor mai capabili dintre candidati, pentru posturile acestea de inaltA rAspundere.SI vedem acurn care sunt dispozitiile Legei pentru Organizarea invAtAmntului universitardin 1932 si ale Regulamentului General de aplicare din 1933, si care suntneajunsurile lor ?Se prevAd, dupA Art. 21 si 22 din Lege si Art. 50 si 53 din Regulament,doul mijloace pentru recrutarea profesorilor universitari : chemarea si concursul.In rAstimp, Consiliul FacultAtii va desemna un suplinitor, de preferintA din personaluldidactic al UniversitAtii" (dupA Art. 21 din Lege), precizndu-se prin Regulamentc5. suplinitorii vor fi alesi de preferint dintre profesorii titulari oriprofesorii agregati dela catedre identice sau inrudite, sau dintre agregatii onorificisau in functiune, precum si dintre conferentiarii definitivi dela aceeasi facultate.Ei nu pot suplini mai mult de o catedrA, nici mai mult de doi ani aceeasicatedrA" (Art. 50).Chestiunea suplinirii este mult mai insemnat decit se crede, mai ales incazurile in care nu se pot aplica strict dispozitiile regulamentare. Suplinirea educeanumite avantagii, cari primejduesc in chip serios obiectivitatea si bunul mers alconcursului de mai tfirziu. E ceeace s'a intAmplat la Cluj. In loc sA se numeascAsuplinitor la catedra de sociologie un profesor universitar sau un conferentiar defiwww.dacoromanica.ro2 SOCIOLOGIE ROMANEASCAnitiv, a fost numit d-1 Sudeteanu, care este docent, dar nu ocup nici un post hiUniversitate, fiind in realitate profesor la Scoala Norma la din Cluj. Ce e maiciudat, d-sa a suplinit cinci ani catedra, deci trei ani mai mult decal permiteRegulamentul. In chipul acesta d-1 Sudeteanu s'a bucurat de o favoare pe carenici unul dintre ceilalti candidati n'a avut-o. In cinci ani de zile se creeaza legturicu profesorii si cu studentii Facultatii, profesori cari apar ca membri in comisiesi studenti cu cari se dau probele la curs si seminar, se deprinde publiculcu un anumit gen de a face cursul si de a face stiint, in sarsit se da rgaz depregatire in voie pentru concurs. Oricare dintre ceilalti candidati ar fi suplinitcatedra cinci ani de zile, s'ar fi bucurat de aceeasi simpatie din partea anumitorprofesori, cari pun prietenia mai presus de interesul obstesc, si mai ales dinpartea studentilor, cari i vad primejduite lucrarile in curs. Totusi nimic nu e maigray decat interventia sentimentelor si a criteriilor subiective inteo asemeneachestiune. Iata de ce Legea ar rebut sei opreasccl in chip categoric ca suplinitorulunei catedre s se prezinte la concurs, cu alte cuvinte s nu aiba drept la supliniredecat profesorii titulari sau aceia dintre conferentiari cari nu intentioneazas concureze la acea catedra. In nici un caz sa nu se admit, pentru prestigiulUniversitatii, numirea unui suplinitor in afara de cadrele Universitatii.Chemarea ne intereseaza mai putin aici. Au dreptul la chemare numai profesoriide specialitate, dela alte Facultati, sau cei inruditi cu specialitatea si conferentiaii definitivi. Nici unul dintre candidatii dela Cluj n'a avut dreptul la chemare,In orice caz Legea ar trebui sa ceara conditii speciale pentru chemare,anume A' se limiteze numai la profesorii si conferentiarii definitivi de aceeasispecialitate: altfel, dupa actuala Lege, poate fi chemat foarte bine un profesor deLatina la o catedra de Istoria Romanilor sau unul de Geografie la Sociologie.Mijlocul cel mai obisnuit i, de sigur, cel mai drept pentru recrutarea corpuluiprofesoral universitar ramane concursul. Daca acesta ar decurge in conditiinormale i ar fi bine legiferat, socotim ca ar asigura o buna selectie a profesorilor.Legea i Regulamentul in vigoare nu prevad ins garantii suficiente. Vominftisa pe rand aceste neajunsuri.In afar de publicari si termene, cari sunt foarte bine legiferate, intrucht nulas rtimic la bunul plac al cuiva, operatia cea mai insemnata, in ordinea cronologic,este constituirea comisiei. Art. 23 din Lege prevede intre altele Comisia se compunedin 7 membri ; 4 profesori titulari, delegati de Consiliul Facultatii unde e vacantacatedrei i cite un profesor titular delegat de fiecare din celelalte Universitati.Faculttile uncle se gase#e catedra vacanta vor desemna odata cu membrii delegatiin comisie i ate doi supleanti, iar celelalte Facultati vor desemna pe langamembrii delegati in comisie si cite un supleant". Regulamentul precizeaza caAtat membrii delegati cat si supleanti vor fi luati dintre profesorii titulari dela catedrelesimilare cu catedra vacanta, sau, in lips, dela catedrele cat mai inrudite cu ea"(Art. 54). Totusi nici Legea, nici Regulamentul nu prevad vreo sanctiune in cazulca se deleaga in comisie profesori mai indepartati ca specialitate. De aceea Regulamentular trebui sa hisire exact specialitatile inrudite, in ordine de preferinta,cu dreptul de a se anula concursul in caz de eludare. Dar Legea este si mai imperfectin urmatoarele prevederi Comisia ,,nu poate incepe lucrarile cleat numaicu majoritatea absoluta a membrilor ce o formeaza. Comisiunea, odata ce a inceputlucrrile, lucreaza cu oricati din membrii prezenti dela incepere. Daca uncle dinFacultti nu desemneaza delegatii ceruti in termen de o luna, Comisia poate lucra -cu ceilalti membri" (Art. 23). In chipul acesta comisia s'ar putea constitui foartebine fara specialiti, iar dup constituire ar putea lucra si numai cu doi membri. mienialegiuitorului a fost dintiWcele mai bune, pentruca zadarniceste orice incercare-de,amanare a examenului dupa bunul plac al membrilor unei comisii,- dat zr rschimb-1. - -www.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 3nu mai asigura nici o obiectivitate examenului. Mai ales lipsa specialigtilor estede-a-dreptul daunatoare. La probele didactice orice profesor universitar poatesa judece valoarea candidatului, dar la probele gtiintifice faptul devine aproapeimposibil. Fiecare gtiinta este astazi sat de desvoltata, inct nu poate fi urmaritadect de cei cari se dedica exclusiv eL Nici chiar lucrrile candidatilor nu pot fiurn-tat-Re i intelese in intregime de cei cari nu lucreaza in aceeasi specialitate.Aga ca, fiecare profesor tinde s judece pe candidat dupa criteriile specialittiiproprii, de pilda, profesorul de psihologie judeca pe un candidat la catedra de sociologie,nu dupa ce a %cut gi cunoaste acesta in sociologie, ci dupa ce i se pareca nu gtie sau nu aplica din psihologie g.a.m,d. De aceea Legea ar trebui s nuadmit constituirea comisiei gi nici continuarea lucrrilor ei cleat daca participacel putin doi profesori de specialitatea catedrei. In schimb lipsa acestora s fieaspru sanctionata. Poate n'ar fi rau ca nota specialigtilor s fie hotaritoare laanumite probe (cele gtiintifice). Legea ar trebui sa prevad apoi gi pentru continuarealucrarilor majoritatea comisiei. Din moment ce, impreun cu supleantii, sunt11 profesori delegati pentru un examen de agregatie, O. fie obligati prin msurisevere cel putin 5 sa se prezinte l s lucreze efectiv.Un alt punct important in legatura cu comisia este pregedintele. Legea prevede:Comisia este prezidata de cel mai vechi dintre profesorii titulari dela Facultateaunde este catedra vacanta" (Art. 23). Intentia legiuitorului este gi de astadata buna, pentruca inlatura dela inceput orice discutie cu privire la pregedinte,numai el masura are alte consecinte, mai putin multumitoare. Pregedintele fiMddintre cei mai vechi din localitate, adica de acolo de unde se cauta numirea unuispecialist, in chip firesc nu este de specialitate. Astfel lucrrile comisiei pot ficonduse cu totul arbitrar, impotriva intereselor specifice fiedirei catedre. La Clujde pilda, a fost numit pregedinte pentru catedra de sociologie d-1 Marin Stefnescu,profesor de istoria filosofiei. D-sa cu toate strduintele, pe cari probabil gi le-adat, n'a pus nici o intrebare de sociologie gi nici la discutii n'a cautat s dea ascultarespecialistului din comisie, ca sa se salveze cel putin pe calea aceasta intereselespecialittii. D-sa s'a interesat cu totul de alte chestiuni atitudinea politica,religioas, cunogtintele filosofice, vrsta candidatilor, rudeniile lor, atitudineastudentilor, a opiniei publice etc. A fost cu alte cuvinte un exponent al masselor,nu un reprezentant al ramurei particulare de stiinta despre care a fost vorba. Iaratunci cnd a riscat sa punk' singura intrebare de specialitate, examinatorul a facut-o in spirit deadreptul antisociologic, cernd socoteal politieneascfi unui candidat,pentru constatarea clacii de furt de lemne din pdurile statului, ceea ce arcompromite dup, d-sa, tam in strinatate" gi ar dovedi la cercetator o conceptieprimejdioasa de stnga". De aceea Legea ar trebui s desemneze ca pregedintepe cel mai vechi dintre profesorii de spe

Search related