Sinteza rezultatelor activității Ședinței Guvernului din 22 martie 2017

1. Lista nominală a participanților (Miniștri sau, după caz, Secretari de Stat/Secretari Generali):

La şedinţa din 22 martie 2017, ce a început la ora 12:00, au participat:

Sorin Mihai Grindeanu, Prim-ministru, Sevil Shhaideh, Viceprim-Ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor EuropeneDaniel Constantin, Viceprim-Ministru, Ministrul Mediului,Carmen Daniela Dan, Ministrul Afacerilor Interne,George Ciamba, Secretar de Stat, Ministrul Afacerilor Externe,Gabriel-Beniamin Leș, Ministrul Apărării Naționale,Viorel Ștefan, Ministrul Finanțelor Publice,Sofia Mariana Mo ț , Secretar de Stat, Ministerul Justiției,Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,Gigel Paraschiv, Secretar de Stat, Ministerul Educației Naționale,Lia-Olguța Vasilescu, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Mihai Tudose, Ministrul Economiei,Iulian Robert Tudorache, Secretar de Stat, Ministerul EnergieiAlexandru Răzvan Cuc, Ministrul TransporturilorAlexandru Petrescu, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat,

Florian Dorel Bodog, Ministrul Sănătății,Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii și Identității Naționale,Adriana Petcu, Ministrul Apelor și Pădurilor, Șerban-Constantin Valeca, Ministrul Cercetării și Inovării, Augustin Jianu, Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Marius-Alexandru Dunca, Ministrul Tineretului și Sportului,Mircea Titus Dobre - Ministrul Turismului,Andreea Păstîrnac, Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Gabriel Petrea, Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social,Grațiela-Leocadia Gavrilescu – Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Rovana Plumb – Ministrul delegat pentru Fondurilor Europene,Ana Birchall – Ministru delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe Mihai Busuioc – Secretar General al GuvernuluiAlina Petrescu - Consilier de Stat, Purtător de Cuvânt al Guvernului

Pag. 1 din 27

Declarațiile susținute de Prim-Ministrul Sorin Grindeanu, de la începutul ședinței de guvern, pot fi accesate aici: http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/declaratii-ale-premierului-sorin-grindeanu-la-inceputul-edintei-de-guvern-de-astazi

2. Agenda Şedinței de Guvern şi informaţii privind actele normative dezbătute

I.    PROIECTE DE ORDONANȚE DE URGENȚĂ

1. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187785Inițiator: Ministerul Consultării Publice și Dialogului SocialAvizatori: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Justiției

Sinteză conținut:

În conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se înfiinţează Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social care preia structurile şi activităţile Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic şi structurile şi activităţile aferente dialogului social de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 1/2017, ministerele nou înfiinţate se subrogă în drepturi şi obligaţii ministerului de la care se face preluarea pe domeniul de resort.

Este necesară în acest sens, corelarea prevederilor legale în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor legislaţiei în domeniul dialogului social.

Ţinând cont de atribuţiile în materie de dialog social ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale stipulate de dispoziţiile Legii nr. 62/2011 - Legea dialogului social, în coroborare cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017, se impune înlocuirea în tot cuprinsul legii sintagmei Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale cu sintagma Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, precum şi a sintagmei ministrul muncii şi justiţiei sociale, cu sintagma ministrul consultării publice și dialogului social. De asemenea, este necesară actualizarea anexei 1 a Legii nr. 62/2011 privind dialogul social prin corelare cu noua structură ministerială dispusă de Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017.

Pag. 2 din 27

În acelaşi sens, este necesară armonizarea dispoziţiilor Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social cu atribuţiile conferite Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, prin înlocuirea în textul legii a sintagmei Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale cu sintagma Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social.

Alte informații:

În contextul în care prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 nu sunt corelate cu prevederile şi obligaţiile stipulate de actele de funcţionare ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, respectiv Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, iar în acest sens se impune o modificare în urgenţă a actelor normative în domeniul dialogului social pentru buna desfăşurare a atribuţiilor ministeriale şi pentru evitarea blocajelor juridice în aplicare şi în gestionarea problemelor de interes pentru partenerii sociali şi societatea civilă.

Proiectul a fost aprobat.

II.    PROIECTE DE HOTĂRÂRI

1. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prin scrisoarea semnată la Bruxelles la 3 noiembrie 2016 şi la Bucureşti la 17 noiembrie 2016, la Acordul de împrumut (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi la Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă acordată din Fondul Global de Mediu (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnate la Bucureşti la 28 decembrie 2007

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/HG-21.pdf Inițiator: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Apelor și PădurilorAvizatori:, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției

Sinteză conținut:

La data de 28 decembrie 2007, la Bucureşti, au fost semnate Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), în valoare de 50 milioane euro, destinat finanţării proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi şi Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă acordată din Fondul Global de Mediu (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi), în valoare de 5,5 milioane dolari USA echivalent, ratificate prin Legea nr.228/2008.

Agenţia de implementare a acestui proiect este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (actualmente Ministerul Apelor şi Pădurilor), căruia i s-a delegat întreaga autoritate şi responsabilitate în ce privește realizarea proiectului și

Pag. 3 din 27

atingerea obiectivelor acestuia, precum și în utilizarea eficientă a surselor de finanțare aferente.Potrivit art. 7 al Legii nr. nr. 228/2008 mentionată, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă de comun acord cu BIRD amendamente la conţinutul Acordului de împrumut şi al Acordului de Asistenţă financiară nerambursabile, care nu sunt de natură să majoreze obligaţiile financiare ale României faţă de BIRD sau să determine noi condiţionări economice faţă de cele convenite iniţial între părţi, pe care le supune ulterior aprobării prin hotărâre a Guvernului.

Până la data de 31 decembrie 2016 au fost trase din împrumut cca. 41,3 mil. EUR euro iar din asistenţa financiară nerambursabilă cca. 5,30 mil. EUR euro, data limită de tragere a sumelor din împrumut şi respectiv din grant fiind 31 mai 2017.La data de 14 aprilie 2016 a fost semnat Acordul de împrumut pentru finanţarea adiţională a acestui Proiect în valoare de 48 milioane EUR, aflat în prezent curs de ratificare de Parlament. Pentru implementarea noului acord de împrumut, se impune acomodarea prevederilor acordului de împrumut iniţial, precum şi ale Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă acordată din Fondul Global de Mediu cu cele ale finanţării adiţionale. În acest context, la aceeaşi dată, respectiv 14 aprilie 2016, a fost semnat între România şi BIRD un amendament la cele doua acorduri menţionate (denumit Amendamentul din 2016), care îşi va produce efectele sub rezerva intrării în vigoare a finanţării adiţionale.

În scopul îndeplinirii obiectivelor Proiectului, pentru asigurarea flexibilităţii necesare cheltuirii în întregime a ajutorului financiar nerambursabil, şi a împrumutului nr.4873-RO, la cererea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (actualmente MInisterul Apelor şi Pădurilor), la data de 5 octombrie 2016 Ministerul Finanţelor Publice a solicitat BIRD, care a acceptat conform Scrisorii din 3 noiembrie 2016 amendarea acordurilor menţionate anterior, în sensul:

consolidării categoriilor eligibile de cheltuieli într-o singură categorie, începând cu data de 16 noiembrie 2016 care să cuprindă toate Părţile proiectului.

Amendamentul propus a condus la modificarea corespunzătoare a tabelului prevăzut în anexa 2 a acordurilor de împrumut și respectiv de grant menționate mai sus, cu luarea în considerare şi a actualizărilor ce ar urma să intervină la momentul intrării în vigoare a Amendamentului 2016 . Potrivit practicii, Scrisoarea de amendament transmisă de BIRD a fost contrasemnată de partea română la data de 17 noiembrie 2016, pentru a reconfirma acceptul cu privire la amendamentele convenite.

Amendamentul la Acordul de împrumut nr. 4873-RO şi respectiv la Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă acordată din Fondul Global de Mediu nu este de natură să majoreze obligatiile financiare asumate de România faţă de BIRD și nici să determine noi condiţionări economice faţă de cele convenite iniţial între părţi. Pentru aprobarea acestuia a fost inițiat prezenta hotărâre care nu prezintă impact în ceea ce priveşte aspectele

Pag. 4 din 27

avute în vedere de Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului.

Proiectul a fost aprobat.

2. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/HGNF-1.pdf Inițiator: Ministerul SănătățiiAvizatori: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Justiției

Sinteză conținut:

Potrivit dispoziţiilor art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, metodologia privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC) se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Sănătății.

În baza şi în executarea legii, Guvernul României a aprobat Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România.

Având în vedere faptul că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2017 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 a încetat să mai producă efecte, deoarece temeiul actului normativ care a stat la baza hotărârii a fost respins, se impune, cu necesitate, ca Ministerul Sănătăţii să abroge în mod expres Hotărârea Guvernului nr. 800/2016, respectiv să procedeze la aprobarea prin Ordin a Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România.

Potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asanării legislaţiei active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispoziţiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată.

Pag. 5 din 27

Corelativ, prevederile art. 64 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ, statuează că prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări, trebuie abrogate, abrogarea fiind totală sau parţială; de asemenea, dispoziţiile legale antemenţionate prevăd în mod expres că abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv, nefiind admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial.

Necesitatea iniţierii acestui act normativ rezidă şi din faptul că Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 este menţinută în evidenţa oficială a legislaţiei României, conform adresei Consiliului Legislativ nr. R340/2017.

Proiectul a fost aprobat.

3. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind prorogarea termenului prevăzut la art.II din Hotărârea Guvernului nr.952/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.280/2016 privind aprobarea valorii cotizaţiilor şi a plafonului în limita căruia se decontează serviciile lingvistice, precum şi a procedurii de acordare, verificare şi control pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/HG-22.pdfInițiator: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleAvizatori: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției

Sinteză conținut:

Prin Legea nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, au fost aprobate plățile anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar.

Potrivit art. 3 din lege, valoarea cotizațiilor și plafonul în limita căruia se decontează serviciile lingvistice, precum procedura de acordare, verificare și control, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În aplicarea acestor dispoziții, prin Hotărârea Guvernului nr. 280/2016, a fost aprobată valoarea cotizațiilor și a plafonului în limita căruia se decontează serviciile lingvistice, precum și procedura de acordare, verificare și control pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar.

Pag. 6 din 27

Valoarea cotizațiilor care se plătește anual pentru fiecare organizație profesională/interprofesională neguvernamentală din sectorul agricol și agroalimentar constituită la nivel național reprezintă echivalentul în lei a 100% din valoarea cotizației în organizațiile de profil din cadrul Uniunii Europene și/sau la organizațiile stabilite ca făcând parte din grupurile de dialog civil ale Comisiei Europene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. De asemenea, plafonul în limita căruia se decontează serviciile lingvistice este de maximum 30% din valoarea cotizațiilor.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 952/2016 a fost modificată și completată Hotărârea Guvernului nr. 280/2016 și au fost stabilite unele măsuri de aplicare a acesteia.

Astfel, prin actul normativ mai sus menționat, s-a prevăzut obligativitatea depunerii de copii certificate «conform cu originalul» ale actului constitutiv și ale statutului organizațiilor profesionale, care să prevadă constituirea sau reprezentativitatea la nivel național a organizației profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, precum și ale hotărârii judecătorești definitive de aprobare a acestuia.

La art. II din Hotărârea Guvernului nr. 952/2016 se prevede faptul că pentru anii 2016 și 2017, solicitările acordului prealabil și documentele anexate, prevăzute la art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 280/2016, se depun până la data de 31 martie 2017 inclusiv.

Având în vedere procedurile pe care urmează să le desfășoare organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, atât în cadrul organelor de conducere ale organizației, cât și ulterior, la instanțele de judecată, în ceea ce privește modificările aduse actului constitutiv și statutului, precum și faptul că aceste demersuri presupun un interval de timp ce depășește termenul de 31 martie 2017 inclusiv, prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 952/2016, apare necesitatea prorogării termenului prevăzut la art. II din Hotărârea Guvernului nr. 952/2016 până la data de 30 iunie 2017 inclusiv.

De asemenea, organizațiile profesionale din sector au solicitat prelungirea termenului de depunere a documentației pentru obținerea acordului prealabil, motivat de faptul că termenul de 31 martie 2017 inclusiv, de depunere a documentelor prevăzute la art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 280/2016 este insuficient. Astfel, amânarea cu trei luni a termenului de depunere a documentației ar crea posibilitatea ca toate organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar interesate să poată beneficia de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 280/2016.

Urmare acestei situații, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 52/2015, este necesară prorogarea termenului prevăzut la art. II din Hotărârea Guvernului nr. 952/2016 până la data de 30 iunie 2017 inclusiv.

Pag. 7 din 27

Proiectul a fost aprobat.

4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind transmiterea unui bun imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească în administrarea Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/HGANEXA-1.pdf Inițiator: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleAvizatori: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției

Sinteză conținut:

Institutul de Cercetare–Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (ICDVV) Valea Călugărească funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.

ICDVV Valea Călugărească folosește pentru îndeplinirea responsabilităților care îi revin potrivit obiectului de activitate, bunuri imobile, terenuri și clădiri.

Laboratorul Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului (LCCCIV) Valea Călugărească funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și este finanțat din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat.

LCCCIV Valea Călugărească are în responsabilitate efectuarea de analize fizico-chimice, microbiologice și organoleptice asupra producției vitivinicole destinate pieței interne și externe.

LCCCIV Valea Călugărească (structura centrală) își desfășoară activitatea în spațiul destinat sectorului de cercetare al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, cu care are încheiat în acest sens un contract de colaborare, ocupând o suprafață de 250 mp. Pentru desfășurarea activităților analitice, laboratorul mai utilizează și spații, mijloace fixe și obiecte de inventar aparținând ICDVV Valea Călugărească, care au fost preluate prin proces-verbal de transfer temporar.

În prezent, acoperișul clădirii în care își desfășoară activitatea LCCCIV, o construcție aflată în domeniul public al statului și în administrarea ICDVV Valea Călugărească dată în folosință în anul 1969, se prezintă într-un stadiu avansat de degradare făcând uneori, imposibilă desfășurarea activității laboratorului în parametri specifici de funcționare. Umiditatea excesivă rezultată în urma intemperiilor afectează circuitele instalațiilor

Pag. 8 din 27

electrice aferente laboratorului si creează condiții pentru producerea de accidente (electrocutare) ori de pagube materiale (scurt-circuit).

Date fiind situația economico-financiară dificilă cu care se confruntă în prezent, precum și complexitatea și anvergura deosebită a lucrărilor de reparații (infiltrațiile se produc la îmbinarea acoperișurilor a două clădiri), administratorul clădirii nu dispune în prezent de sumele necesare pentru efectuarea investițiilor care se impun în scopul reabilitării clădirilor în cauză.

Trebuie precizat că, având în vedere aspectele prezentate, spațiul în care funcționează în prezent laboratorul central, nu mai îndeplinește în totalitate cerințele stabilite prin legislația vigoare privind funcționarea laboratoarelor și, în aceste condiții, există riscul pierderii acreditării RENAR, care are la bază îndeplinirea cerințelor Normei ISO/IEC 17025-2005 și încetării activității laboratorului. În context, menționăm că LCCCIV Valea Călugărească figurează în Lista cu laboratoarele desemnate pentru efectuarea controlului oficial în sectorul vitivinicol, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 272/2010, comunicată de România Comisiei Europene, cu respectarea art. 146 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 privind instituirea unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, care prevede la alin. (1): „Statele membre desemnează, în special, laboratoarele autorizate să efectueze analize oficiale în sectorul vitivinicol”, iar la alin (2): „Statele membre transmit Comisiei denumirile și adresele autorităților și ale laboratoarelor menționate la alineatul (1)”.

În scopul reglementării situației locative a laboratorului, Consiliul de administrație al ICDVV Valea Călugărească a aprobat, prin Hotărârea nr. 8/11.11.2016, transmiterea construcției înregistrate în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la poziția cu nr. MF 116100, din administrarea sa în administrarea LCCCIV Valea Călugărească. Biroul Prezidiului Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” a avizat favorabil acest demers prin Hotărârea nr. 19/22.12.2016.

Având în vedere cele prezentate, se impune modificarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului, potrivit anexei la prezentul act normativ.

Terenul pe care este amplasată clădirea propusă a fi transmisă în administrarea LCCCIV Valea Călugărească, Tarla133 parcela Cc73, este prevăzut în anexa nr. 21 - Suprafețele minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, județul Prahova, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic, la Legea nr. 72/2011.

Pag. 9 din 27

Proiectul a fost aprobat.

5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/HG-.pdf Inițiator: Institutul Național de Statistică, Secretariatul General al GuvernuluiAvizatori: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției

Sinteză conținut:

În prezent Institutul Național de Statistică funcționează cu un număr de 2007 posturi, exclusiv demnitari, structurate pe birouri, servicii, direcții și direcții generale.

Din cele 2007 posturi, exclusiv demnitari, un număr de 660 de posturi funcționează la nivelul Institutului Național de Statistică - sediul central, iar diferența de 1347 posturi la nivelul Direcțiilor Regionale și Județene de Statistică.

Având în vedere necesitatea abordării unitare a activității direcțiilor suport, respectiv Direcția de Buget și Contabilitate, Direcția de Management al Resurselor Umane, Direcția de Achiziții, Investiții și Servicii Administrație Generală și totodată a corelării tuturor activităților de o complexitate crescută, care se derulează la nivelul Institutului Național de Statistică în domeniul achizițiilor publice, investițiilor, resurse umane, contabilitate și de gestionare eficientă a întregului patrimoniu aparținând atât Institutului Național de Statistică - sediul central, cât și Direcțiilor Regionale și Județene de Statistică;

Ținând cont de creșterea eficienței, economicității și eficacității în utilizarea resurselor bugetare alocate și luând în considerare Sentința civilă nr. 9847/2016 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 25855/3/2016 prin care Institutul Național de Statistică a fost obligat la reintegrarea unei persoane pe funcție de conducere, este necesar a se realiza o noua structură organizatorică la nivelul direcțiilor suport prin înființarea Direcției Generale de Management al Resurselor, condusă de către un director general, funcționar public, având în coordonare/subordonare patru direcții, respectiv Direcția de Buget și Contabilitate, Direcția de Resurse Umane, Direcția de Achiziții, Investiții și Servicii Administrație Generală și Direcția Gestionare Spații în Vederea Închirierii. Direcția Gestionare Spații în Vederea Închirierii, nou înființată, pentru a pune în aplicare sentința civilă mai sus menționată, va fi condusă de către un director, funcție de natură contractuală.

Pag. 10 din 27

Prin adoptarea prezentului act normativ se menține numărul de posturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 957/2005, cu modificările și completările ulterioare, respectiv 2007 posturi, exclusiv demnitari.

Proiectul a fost aprobat.

6. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/NFHGANEXA.pdf Inițiator: Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor EuropeneAvizatori: -

Sinteză conținut:

În aplicarea dispozițiilor art.21 alin. (3) din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.1356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 şi nr. 628 bis din 23 august 2002.

Până în prezent au intervenit modificări în structura domeniului public al județului Neamț, situație ce impune modificarea și completarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1356/2001. Modificările şi completările care se impun a fi făcute sunt motivate de faptul că finanţările externe nu se acordă decât pentru bunuri imobile care sunt atestate ca aparţinând domeniului public al unităţilor administrativ - teritoriale. Totodată acestea sunt necesare pentru a elimina neconcordanţele apărute între caracteristicile tehnice ale imobilelor, aşa cum apar ele în ultimul inventar atestat prin hotărare a Guvernului şi cele rezultate ca urmare a realizării documentaţiilor cadastrale ce au stat la baza intabulării dreptului de proprietate asupra respectivelor imobile la registrul de carte funciară şi care, de fapt, reprezintă realitatea din teren.

Precizăm faptul că imobilele în cauză (drumurile județene DJ 157, DJ 207C și DJ 207D, precum și podurile aferente acestora) fac obiectul proiectului interjudețean „Regiunea Nord-Est Axa Rutieră Strategică 3 : Neamț – Bacău, Reabilitare și modernizare axă de transport Piatra Neamț – Mărgineni – Făurei – Horia – Ion Creangă – Icușești – limită județ Bacău”.

Proiectul a fost aprobat.

7. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu

Pag. 11 din 27

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/03/NFHG.pdf Inițiator: Ministerul MediuluiAvizatori: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice

Sinteză conținut:

Prin prezentul act normativ, propunem aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel încât să fie asigurată funcţionarea instituţiei şi realizarea activităţii acesteia pentru un număr de 258 posturi, inclusiv demnitarii, respectiv susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor – pilot pentru protecția mediului precum și a proiectelor și programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice prin încasarea veniturilor reprezentând contribuţii şi taxe la bugetul Fondului pentru mediu şi finanţarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului.

Conform prevederilor art. 28² din Legea 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituțiilor publice în ultimii 2 ani anteriori anului curent este mai mic de 97% pe fiecare an, aceste instituții fundamentează veniturile proprii pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent anului curent.

Pentru anul 2016, valoarea totală a veniturilor încasate la Fondul pentru mediu, conform execuției bugetare la 31.12.2016, a fost de 1.029.158 mii lei, din care:

1.022.020 mii lei venituri fiscale (timbru de mediu și alte impozite și taxe fiscale)

7.138 mii lei venituri nefiscale (dobânzi la depozitele constituite din excedentul anilor precedenți)

Pentru anul 2017, valoarea totală a veniturilor estimate este de 562.519 mii lei, din care:

555.337 mii lei venituri fiscale (timbru de mediu și alte impozite și taxe fiscale)

7.182 mii lei venituri nefiscale(dobânzi la depozitele constituite din excedentul anilor precedenți).

Pentru anul 2017 s-a estimat o valoare totală a cheltuielilor în sumă de 562.519 mii lei.

Proiectul a fost aprobat.

8. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aplicarea unor corecții financiare în cadrul Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”

Pag. 12 din 27

(POSDRU) 2007-2013 și efectuarea unor operațiuni de regularizare financiară

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187710 Inițiator: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministrul delegat pentru Fonduri EuropeneAvizatori: Ministerul Finanțelor Publice

Sinteză conținut:

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene îndeplinește rol de autoritate de management pentru Programul operațional sectorial ”Dezvoltarea resurselor umane” (POSDRU) 2007–2013, conform dispozițiilor art.3 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea Guvernului nr.652/2015 privind aplicarea corecțiilor financiare în cadrul Programului operațional sectorial ”Dezvoltarea resurselor umane” (POSDRU) 2007 – 2013, cu completările ulterioare, printre alte măsuri, a fost prevăzută, la art.7, decertificarea definitivă a sumelor rezultate din aplicarea unei ratei de eroare de 6,15% asupra cheltuielilor aferente proiectelor din cadrul POSDRU 2007-2013, selectate prin apelurile de proiecte începând de la 115, rezultată din auditul de operațiuni efectuat de Autoritatea de Audit asupra cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2014, așa cum a fost menționat în scrisoarea de management nr. 61079/AP/23.07.2015, transmisă de către Autoritatea de Audit.

Ulterior aprobării acestei hotărâri, Autoritatea de Audit a revenit asupra ratei de eroare pe care o definitivează, la nivelul de 5,17%, astfel cum este menționat în Raportul Autorității de Audit nr. 61.977/AP/28.10.2015.

Pentru sumele rezultate din constatările cu impact financiar sau cu posibil impact financiar din rapoartele de audit ale Autorității de Audit și din rapoartele privind verificările suplimentare aferente Aplicațiilor de Plată nr. 39 și 43 ale Autorității de Certificare și Plată, se aplică măsura decertificării definitive și, după caz, cea a nedeclarării definitive în declarația finală de plată și aplicația de plată a soldului final.

Prin scrisoarea Comisiei Europene – DG Employment nr. Ares (2015) 3029597/17.07.2015 s-a solicitat autorităților române nedeclararea, respectiv decertificarea cheltuielilor, care ar putea fi afectate de abateri similare cu cele constatate de Curtea Europeană de Conturi în raportul său aferent Declarației de Asigurare pentru exercițiului financiar 2014 (constatarea nr.2501-81).

Pag. 13 din 27

Neadoptarea acestui act normativ poate conduce la aplicarea de către Comisia Europeană a unor corecții financiare la nivelul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în procesul închiderii acestuia.

Proiectul a fost aprobat.

9. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Argeș de către Soare Cristian

Inițiator: Ministerul Afacerilor InterneAvizatori: -

Proiectul a fost aprobat.

10. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aplicarea mobilității, pentru Renga Radu din funcția publică de prefect al județului Vâlcea în funcția publică de inspector guvernamental

Inițiator: Ministerul Afacerilor Interne Avizatori: -

Proiectul a fost aprobat.

11. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de subprefect al județului Argeș de către  Dragnea Emilian

Inițiator: Ministerul Afacerilor Interne Avizatori: -

Proiectul a fost aprobat.

12. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Argeș de către Dragnea Emilian

Inițiator: Ministerul Afacerilor Interne Avizatori: -

Proiectul a fost aprobat.

13. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județuluiVâlcea de către Marin Florian

Inițiator: Ministerul Afacerilor Interne Avizatori: -

Pag. 14 din 27

Proiectul a fost aprobat.

14. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de subprefect al județului Argeș de către Stoian Gabriel

Inițiator: Ministerul Afacerilor Interne Avizatori: -

Proiectul a fost aprobat.

III.     MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea cadrului de analiză a cheltuielilor publice şi stabilirea domeniilor pentru care vor fi realizate analize de eficientizare pe parcursul anului 2017

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Memorandum_cu_tema_Aprobarea_cadrului_de_analiz%C4%83_a_cheltuielilor_publice_%C8%99i_stabilirea_domeniilor_pentru_care_vor_fi_realizate_analize_de_eficientizare_pe_parcursul_anului_2017 Inițiator: Ministerul Finanțelor Publice Avizatori: -

Sinteză conținut:

Nota de prezentare nr. 293/DPSG

Proiectul a fost aprobat.

2. MEMORANDUM cu tema: Prezentarea candidaturii României pentru relocarea la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Memorandum_cu_tema_Prezentarea_candidaturii_Rom%C3%A2niei_pentru_relocarea_la_Bucure%C8%99ti_a_Agen%C8%9Biei_Europene_pentru_Medicamente.pdfInițiator: Ministerul Afacerilor Externe, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Secretariatul General al GuvernuluiAvizatori: -

Sinteză conținut:

Prin prezentul memorandum se propune:

Pag. 15 din 27

- aprobarea depunerii candidaturii României/ orașului București pentru relocarea sediului EMA și inițierea demersurilor oficiale de anunțare, pregătire și promovare a acestei candidaturi;- constituirea unui grup de lucru inter-instituțional, din care să facă parte

Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministrul delegat al afacerilor europene, care va avea ca responsabilitate pregătirea candidaturii României, după cum urmează:

o elaborarea dosarului de candidatură - Ministerul Sănătății/Autoritatea Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale/Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Primăriei Municipiului București în ceea ce privește informațiile referitoare la orașul București.

o având în vedere obligativitatea includerii ofertei de sediu în dosarul de candidatură, identificarea unei clădiri pentru găzduirea sediului EMA care să corespundă cerințelor menționate anterior sau a unor soluții alternative, în cazul în care RAPPS nu poate pune la dispoziție o locație pentru sediu - Secretariatul General al Guvernului/ Regia Autonomă a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS);

o constituirea pachetului de beneficii, imunități și excepții fiscale care să fie incluse în oferta de candidatură a României - Ministerul Finanțelor Publice, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe;

o promovarea candidaturii la nivelul instituțiilor europene, al capitalelor din statele membre UE, precum și în mediile profesionale relevante pentru activitatea EMA - Ministerul Afacerilor Externe/ Ministerul Sănătății/Autoritatea Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale;

Decizia de a avansa o posibilă candidatură a României pentru găzduirea EMA la București se fundamentează pe următoarele argumente:

Atragerea unui sediu de agenție a UE ar contribui la creșterea prestigiului României ca stat membru, a vizibilității în cadrul instituțiilor europene și a influenței într-un domeniu important cum este cel al industriei farmaceutice, domeniu în care România dispune de expertiză substanțială;

În calitate de nou stat membru care nu găzduiește în prezent sediul niciunei agenții europene, România ar putea pleda cu șanse relativ ridicate pentru relocarea sediului EMA, invocând necesitatea asigurării unui echilibru geografic în repartizarea agențiilor pe teritoriul UE, în linie cu cele agreate la cel mai înalt nivel UE;

Relocarea agenției la București ar contribui la o reducere a costurilor operaționale și implicit al cheltuielilor bugetare anuale ale EMA, aspect extrem de important în perspectiva unor negocieri dificile privind noul Cadru Financiar Multianual al UE post 2020 care va trebui să ia în calcul reducerea bugetului total la nivel european (prin plecarea Marii Britanii);

Oportunitatea dinamizării economiei locale în urma relocării personalului numeros al agenției (aprox. 800 de persoane), dar și prin

Pag. 16 din 27

faptul că activitatea agenției presupune aducerea la București a numeroși experți implicați în reuniunile curente (ex. aprox. 30.000 de nopți de cazare);

Orașul București găzduiește numeroase instituţii de profil, inclusiv laboratoare şi companii farmaceutice, care au rolul de a gestiona efectele majore în situaţii de criză care pot afecta sistemul naţional de sănătate publică. În susţinerea acestei afirmaţii, precizăm că în Bucureşti există Institutul Naţional de Cercetare "Cantacuzino", Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan, Institutul Naţional Victor Babeş, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu.

România găzduiește actori internaționali importanți din domeniul farmaceutic și reprezintă un segment consistent al pieței de profil

România face dovada unei expertize consistente în domeniul medical, în general, și farmaceutic, în special, după cum urmează:- România se află în partea superioară, la nivel mondial, în ceea

ce privește numărul de absolvenți de școală medicală: 36 absolvenți pentru fiecare populație de 100.000. Prin comparație, Marea Britanie are 9,3 absolvenți;

- din anul 2007, 14.000 de specialişti în medicină și farmacie români lucrează în țările Uniunii Europene. Mai mult de 70% dintre studenții străini care studiază în România (5.678) sunt înscriși în universitățile de medicină și farmacie;

- tradiția medicală românească include repere importante, inclusiv cu recunoaștere în plan internațional, cum ar fi Ana Aslan (1897-1988), specialist în gerontologie și academician care a dezvoltat gerovital, vitamina H3, din 1952, brevetat în 30 de ţări, și a creat primul institut de geriatrie din lume; George Emil Palade (1912-2008), laureat al Premiului Nobel românesc în 1974 pentru fiziologie si medicina, etc.

Proiectul a fost aprobat.

3. MEMORANDUM cu tema: Accelerarea procesului de pregătire a Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/memorandum-cu-tema-accelerarea-procesului-de-pregatire-a-pre-edintiei-romaniei-la-consiliul-ue-in-primul-semestru-2019 Inițiator: Ministerul Afacerilor Externe, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Secretariatul General al GuvernuluiAvizatori: -

Sinteză conținut:

Memorandumul propune: Înființarea Consiliului Național de Pregătire și Exercitare a Președinției

României la Consiliul UE, organism care va funcționa sub coordonarea

Pag. 17 din 27

directă a Prim-ministrului României, iar în absența acestuia, a ministrului delegat pentru afaceri europene;

Adoptarea Planului de acțiune(anexa la Memorandum); Organizarea unui eveniment public de vizibilitate, la București, în

contextul procesului general de dezbateri publice pe tema priorităților Președinției României la Consiliul UE 2019.

Planul de acțiune este structurat pe patru paliere: Contextul Președinției României la Consiliului UE

o Președinția României la Consiliul UE se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a ține cont de procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeana precum reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, schimbările instituționale din primul semestru 2019, respectiv o serie de negocieri importante care se vor derula pe mandatul Președinția României la Consiliul UE, în primul semestru 2019

Activitatea Președinției Consiliului UEo România va reprezenta Consiliul UE în dialogul cu celelalte

instituții europene – în special Comisia și Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional european.

o La sediul instituțiilor europene , Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe.

Una din cele mai importante responsabilități care îi revin Președinției Consiliului UE este coordonarea trialog-urilor cu Parlamentului European, în care Președinția reprezintă Consiliului UE, pe baza mandatului dat de acesta. Putem estima un număr de circa 450 de întâlniri cu reprezentanții Parlamentului European, în diferite formate, care vor fi organizate pe perioada mandatului Președinției.

o Activitatea Președinției la sediile instituțiilor europene , din considerente care țin de eficiență și capacitate de reacție rapidă în cadrul procesului complex de negociere și coordonare, Președinția României la Consiliul UE se va sprijini pe Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles (”Brussels based Presidency”). Creșterea prerogativelor și personalului Reprezentanței Permanente pe lângă UE impune mutarea temporară într-o nouă locație a Reprezentanței permanente a României pe lângă UE.

o Activitatea Președinției României la Consiliul UE, în România , va avea ca obiectiv principal organizarea unor reuniunilor informale ale Consiliului, la nivel ministerial, de înalți funcționari și de experți, precum și o serie de evenimente și conferințe care vor avea ca teme de dezbatere priorități ale viitoarei Președinții.

Pag. 18 din 27

Acestea din urmă, pentru facilitatea organizării, au fost structurate în 4 categorii:

Summit, cu participarea Șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană și din țări terțe asociate (reuniuni de tip A). Sunt întotdeauna prezidate de Președintele Consiliului European și au loc în mod excepțional în statul membru care găzduiește Președinția Consiliului Uniunii Europene. Nu s-a luat, până la acest moment, nici o decizie cu privire la organizarea unor astfel de evenimente în România.

Reuniuni informale ministeriale, organizate în baza celor 10 “formațiuni” diferite ale Consiliului UE, la care participă reprezentanți la nivel politic din fiecare stat membru (reuniuni de tip B).

Reuniuni la nivel de înalți funcționari, inclusiv vizite COREPER (reuniuni de tip C).

Reuniuni la nivel de experții sau întâlniri informale, diverse seminarii și conferințe (reuniuni de tip D).

Dimensiunile principale ale procesului de pregătireo Consolidarea viziunii politice

În contextul actualelor dezbateri la nivelul Uniunii Europene cu privire la viitorul proiectului european, preluarea unei Președinții a Consiliului UE impune consolidarea unei viziuni naționale, capabilă să ofere ghidajul politic necesar pentru activitatea de conducere a Consiliului Uniunii.

În vederea asigurării sprijinului necesar pentru realizarea unui ghidaj politic eficient, în cadrul MAE s-a creat o structură specializată, care funcționează sub coordonarea ministrului delegat pentru afaceri europene, și care are obiectivul asigurării continuităţii şi coerenței între viziunea politică a României cu privire la viitorul Uniunii Europene și pozițiile pe care România le promovează în negocierile comunitare. Ulterior, această structură va asigura aceeași coerență în raport cu propunerile de compromis pe care România le va prezenta în calitate de Președinte al Consiliului Uniunii Europene. Această structură asigură simultan, gestionarea palierul politico-diplomatic al dosarelor și tematicilor europene, al palierului protocolar-logistic și cel de comunicare, în efortul general de pregătirea Președinției Consiliului UE.

o Creșterea capacității administrative Activitatea politică de promovare a priorităților

Președinției României la Consiliului UE trebuie să fie sprijinită de un aparat administrativ solid, flexibil si performant, capabil să se integreze în mecanismul de funcționale a Consiliului UE prin preluarea

Pag. 19 din 27

responsabilitățile de gestionare, la nivel tehnic a dosarelor aflate în negociere.

Acest lucru impune consolidarea cantitativă și calitativă din punct de vedere al resurselor umane, financiare și logistice a:

departamentelor din ministerele de linie din România care vor avea responsabilitatea gestionării pe fond a dosarelor aflate în negociere pe perioada mandatului Președinției României la Consiliul UE;

structurii de coordonare din MAE, aflată sub conducerea ministrului delegat pentru afaceri europene;

Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Ministerul Afacerilor Externe, în calitatea sa de instituție coordonatoare a procesului de pregătire a viitoarei Președinții, are rolul de a asigura coordonarea pregătirii în domeniile: resurse umane, organizare logistică, protocol, buget, achiziții publice, tehnologia informației, proceduri de securitate.

o Sporirea vizibilității de țara Una din oportunitățile importante care este oferită

statului ce deține Președinția Consiliului UE este cea de vizibilitate. Pentru valorificarea acesteia, este necesară definirea unui program de acțiuni de promovare a României. Obiectivul general va fi informarea publicului din România, din statele membre ale Uniunii și din principalele state terțe, asupra atuurile deținute și performanțele înregistrate de România pe domeniile sale de excelență.

Comunicarea va acoperi cei doi ani premergători Președinției, se va derula cu intensitate progresivă și va atinge un maxim în perioada celor șase luni de exercitare a Președinției.

Strategia de promovare va avea trei piloni principali: evenimente care vor fi organizate la Bruxelles, evenimente care vor fi organizate în state membre

UE şi în state terțe importante și evenimente organizate în România pentru publicul

român și pentru delegațiile care vor participa la activitatea Președinției, organizate în România.

Activitățile principale de pregătire a Președinției Consiliului UEo Pregătirea resurselor umane

Pregătirea, organizarea și desfășurarea Președinției necesită o gamă variată de calificări și aptitudini. Din experiențele altor state membre UE, care au derulat sau se pregătesc pentru exercitarea Președinției Consiliului UE, numărul total necesar de specialiști este de

Pag. 20 din 27

aproximativ 1200 de persoane, din care 950 personal cu atribuții de substanță și 250 personal tehnic/de suport. Astfel, personalul Președinției poate fi împărțit în două categorii majore : a) responsabil pentru pregătirea pe fond și exercitarea Președinției şi b) tehnic și de susținere, pentru coordonarea organizării Președinției și pregătirea evenimentelor.

Identificarea corectă a resurselor și necesarului de perfecționare sunt prioritare, de aceea, selecția și pregătirea personalului poate fi sintetizată în trei etape principale:

Evaluarea resurselor umane disponibile presupune definirea numărului de experți existenți în administrația publică și realizarea unei evaluări calitativă a competențelor existente la nivelul resurselor umane disponibile și interesate să se implice. În plus față de expertiza deja existentă la nivelul administrației publice, experiența altor state membre UE care au exercitat Președinția Consiliului UE relevă că este utilă o suplimentare temporară a resurselor umane, în general înalt specializate pe domeniul afacerilor europene.

Procesul de formare a resurselor umane se va realiza de o manieră centralizată, cu o acoperire orizontală a necesarului de expertiză, precum și în cadrul unor formate adaptate publicului țintă (decidenți politici, înalți funcționari, experți, specialiști în domeniul comunicării publice și personal cu atribuții tehnic-administrative, etc.).

Oficialii de rang înalt (miniștrii și secretarii de stat), cu rol de coordonare politică pe domeniul de competență al ministerelor, vor fi incluși într-un scurt program de formare care va demara la începutul anului 2018 și, care se va repeta ulterior, cu câteva luni înainte de începerea mandatului Președinției.

Activitățile de perfecționare pentru corpul principal al experților, în special președinții, vice-președinții, responsabilii de dosar vor demara în al doilea semestru al anului 2017. Se vor organiza cursuri de perfecționare a nivelului de cunoaștere a limbilor străine precum și de dezvoltare a competențelor și aprofundarea cunoștințelor și abilităților pe următoarele componente: pregătirea și conducerea reuniunilor de la nivelul Consiliului, negocieri și comunicare inter-culturală, comunicare cu mass media și cu publicul, reuniuni de cooperare cu Parlamentul European, proceduri decizionale.

Completarea portofoliului de cunoștințe ale corpului de Președinție se a face prin vizite de studiu la

Pag. 21 din 27

instituțiile UE și în statele membre care au deținut recent Președinția Consiliului UE, stagii de practică în cadrul instituțiilor UE și la nivelul RPRoUE. Participarea președinților și vice-președinților, cât mai timpurie, la reuniunile grupurilor de lucru este esențială pentru a le permite acomodarea cu dosarele discutate și cu dinamica negocierilor din grup.

Pe lângă personalul de Președinție care va fi implicat pe substanță, alte categorii de personal precum comunicatorii, ofițerii de legătură etc. vor beneficia de programe specifice. Conținutul modulelor de formare va fi adaptat la specificul postului ocupat în cadrul exercițiului Președinției.

În ce privește selectarea furnizorilor de formare, pot fi valorificate atât surse externe cât și interne de expertiză. În cadrul palierului extern, se disting două tipologii principale de abordare: parteneriatul instituțional (cu Secretariatul General al Consiliului UE) și parteneriatul cu actori academici de tipul institutelor sau academiilor diplomatice, din țară și străinătate.

o Asigurarea resurselor financiare De o manieră generală, bugetul Președinției române va fi

similar celor angajate pentru Președințiile exercitate de alte state membre comparabile ca dimensiune, ca structură a agendei și cu o complexitate asemănătoare a dosarelor gestionate. Evaluarea finală a dimensiunii bugetului trebuie să ia în calcul diversele variabile organizatorice care pot influența alocarea financiară.

Exercițiul de elaborare a bugetului privește dimensiunea guvernamentală a acestuia, suplimentar urmând a fi realizate evaluări la nivelul altor instituții publice (Administrația Prezidențială, Parlamentului României).

Procedurile aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziții publice se vor realiza preponderent de o manieră centralizată. Având în vedere beneficiile și gradul de flexibilitate pe care îl asigură încheierea de acorduri-cadru, este oportun ca achiziționarea produselor şi serviciilor să se realizeze prin utilizarea acestei tehnici specifice de atribuire.

În ce privește modul de repartizare a cheltuielilor, execuția bugetelor va fi una mixtă: centralizat pentru activitățile vizând întreaga administrație (activitățile de formare generale, organizarea evenimente la nivel ministerial și de directori, acțiunile de comunicare, materiale promoționale, etc.) și descentralizat, la nivelul ministerelor, pentru activitățile specifice (formarea personalul în ministere în cadrul training-uri specifice,

Pag. 22 din 27

precum și reuniunile la nivel de experți, cadouri specifice, etc.).

o Definirea strategiei de comunicare publică Comunicarea publică pe tema pregătirii Președinției

României trebuie sa se integreze într-o abordare mai largă a autorităților române de promovare a României într-o perioadă importantă a istoriei naționale, de celebrare a Centenarului de la crearea, în 1918, a României moderne. După 100 de ani România va avea din nou ocazia de a demonstra apartenența sa la o Europă unită și capacitatea de a influența, în mod pozitiv, pacea și prosperitatea continentului european.

Este importantă menținerea într-un concept unitar a mesajele comunicării publice, sprijinite de elementele de identitate vizuală: logo, design website, publicații, kit de informații pentru mass-media și de asemenea pentru elementele interactive cu participarea publicului (aplicații mobile și pentru desktop).

Strategia de comunicare se structurează după două segmente principale, raportate la momentul 1 ianuarie 2019:

Comunicarea publică pe perioada procesului de pregătire

o Acțiunile se vor orienta către publicul din România și vor urmări obiectivul de creștere a gradului de conștientizare asupra Uniunii Europene și a Președinției Consiliului UE, implicit pe crearea unor așteptări realiste pentru exercitarea Președinției. Se va urmări prezentarea de informații cu privire la progresele înregistrate în definirea şi implementarea deciziilor guvernamentale şi alte măsuri de pregătire a Președinției. Canalul principal de comunicare va fi site-ul web de prezentare a pregătirilor pentru Președinție; site-ul va fi în limba română și parțial disponibil în limba engleză.

o Alte acțiuni pregătitoare importante vor fi: pregătirea site-ului oficial al Președinției și a canalelor de social media și dezvoltarea conceptului de centru media pentru jurnaliști.

o Comunicarea prin canalele oficiale ale Consiliului va fi pregătită în colaborare cu Secretariatul General al Consiliului UE.

Comunicare publică pentru exercitarea Președinției Această etapă atrage după sine o schimbare a

publicului țintă, accentul fiind acum pus pe rezultatele Președinției înregistrate la Bruxelles, pe dinamica negocierii dosarelor europene și se va

Pag. 23 din 27

adresa mass-media internațională și națională care acoperă în mod curent problematica Uniunii Europene.

Cu cel mult o lună înainte de 1 ianuarie 2019, vor putea fi lansate canalele oficiale ale Președinției, cel mai important dintre acestea fiind site-ul web oficial. El va include sistemul de acreditare, calendarul Președinției, prezentarea programului și obiectivelor Președinției, precum și știrile actuale cu privire la evoluțiile politice ale UE. Grupurile țintă principale ale website-ului vor fi jurnaliștii specializați în problematica UE, reprezentanții statelor membre și ai instituțiilor UE.

La începutul mandatului, evenimente de informare cu privire la obiectivele/programul Președinției vor putea fi organizate cu sprijinul think tank-urilor, la Bruxelles și în alte locații de importanță strategică. Principalele grupuri țintă vor cuprinde factorii de decizie din statele membre și instituțiile UE, precum și lideri de opinie din UE. Un ghid de informare va fi, de asemenea, dezvoltat pentru misiunile diplomatice ale României în alte state membre, în vederea prezentării României în calitate de țară deținătoare a Președinției precum și a obiectivelor sale.

Pe plan național, o atenție specială, având în vedere importanta componentei de comunicare publică, va fi acordată constituirii, la nivelul ministerelor, a unor echipe performante de comunicatori publici pe teme europene.

Proiectul a fost aprobat.

4. MEMORANDUM cu tema: Constituirea mecanismului interministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană

Proiectul poate fi consultat la adresa:http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/memorandum-cu-tema-constituirea-mecanismului-interministerial-pentru-pregatirea-mandatelor-romaniei-i-urmarirea-negocierilor-pentru-ie-irea-marii-britanii-din-uniunea-europeana Inițiator: Ministerul Afacerilor Externe, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Secretariatul General al GuvernuluiAvizatori: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministrul delegat pentru fonduri europene

Sinteză conținut:

Pag. 24 din 27

Memorandum-ul vizează constituirea mecanismului interministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Dialogul de până acum al României cu Comisia Europeană pe acest subiect precum și exemplul altor state membre au relevat importanța organizării, la nivel național, a unei structuri de coordonare inter-ministerială pe tema dosarului Brexit. În contextul apropierii datei la care Marea Britanie va notifica formal intenția de ieșire din Uniunea Europeană (prin declanșarea art. 50 din Tratatul Uniunii Europene), constituirea unui astfel de mecanism este necesară în perspectiva procesului de elaborare și recalibrare constantă a pozițiilor naționale și sectoriale pe parcursul procesului de negocieri, prin raportare la prioritățile și interesele susținute de România.

Mecanismul interministerial propus se bazeaza pe organizarea:-Unui Consiliu inter-ministerial pentru Brexit – acesta va oferi liniile politice pentru definirea pozițiilor României. Acesta va fi condus de Primul-ministru și coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, în calitatea acestuia din urmă de coordonator național pe subiect. Din componența Consiliului vor face parte: ministrul afacerilor externe, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, ministrul justiției, ministrul afacerilor interne, ministrul muncii și justiției sociale și ministrul finanțelor publice. -Unui Comitet de pilotaj - acesta va pregăti mandatul general al României și va urmări ansamblul procesului de negociere UE-UK. Comitetul va fi constituit din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Finanțelor Publice, la nivel de secretar de stat, sub coordonarea ministrului delegat pentru afaceri europene.

La nivel tehnic, se propune constituirea de Grupuri de lucru inter-ministeriale, destinate fundamentării mandatelor sectoriale ale României în negocieri. Primele trei grupuri de lucru vor urmări fundamentarea poziției României pe următoarele domenii de negociere: libera circulație a persoanelor, implicațiile la nivelul bugetului UE și relațiile externe și de securitate. Din componența acestora vor face parte reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în domeniile pentru care se constituie respectivele grupuri de lucru.

Subiectul Brexit se va menţine constant şi pe agenda săptămânală a Comitetului de coordonare a afacerilor europene, pentru a asigura o informare constantă a tuturor ministerelor și a oferi cadrul necesar pentru dezbateri orizontale. Parlamentul României va fi informat cu privire la evoluția negocierilor UE-UK în conformitate cu prevederile Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, prin informări periodice ale Ministerului Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru afaceri europene.

Acest proces de strânsă coordonare interministerială va asigura o implicare activă și pe fond a României în discuțiile la nivel european pentru pregătirea mandatului UE privind negocierile pentru Brexit, cu imperativul

Pag. 25 din 27

protejării drepturilor și intereselor cetățenilor români.Mecanismul interministerial va sprijini asumarea de către România a unui rol activ și a unei contribuții de substanță în cadrul procesului de negociere și va facilita asigurarea unui proces de negociere ordonat, predictibil, bazat pe respectarea principiilor, valorilor europene și a libertăților cetățenilor europeni.

Proiectul a fost aprobat.

5. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea efectuării donaţiei unor bunuri mobile proprietate privată a statului constând în 96 microbuze destinate transportului de elevi către Ministerul Educaţiei din Republica Moldova

Inițiator: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Avizatori: -

Sinteză conținut:

România va dona Republicii Moldova 96 de microbuze destinate transportului elevilor, potrivit unui Memorandum adoptat în ședința de astăzi a Guvernului.

Este vorba despre 95 de microbuze de tip 16+1 locuri şi 1 microbuz destinat transportului persoanelor cu mobilitate redusă şi echipat pentru un număr de 2 locuri speciale - fotolii (scaune) rulante necesare.

Microbuzele au fost achiziționate de către Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE). Microbuzele vor fi donate complet echipate şi pregătite pentru a putea fi imediat utilizate, iar costurile pentru livrarea lor către Chișinău vor fi acoperite tot de partea română.

Executivul răspunde astfel solicitării Guvernului Republicii Moldova, adresată cu ocazia ședinței comune din septembrie 2015, când autoritățile de la Chișinău au reiterat interesul și nevoia de asistență în domeniul educației, în principal prin donația de microbuze școlare în scopul soluționării celor mai dificile și urgente situații din mediul rural.

Amintim faptul că în septembrie 2014, România a mai donat Republicii Moldova 100 de microbuze destinate transportului elevilor. 

Proiectul a fost aprobat.

Ședința a continuat cu prezentarea notelor, punctelor de vedere și a documentelor confidențiale aflate pe ordinea de zi.

Ședința s-a încheiat la ora 14:00.

Pag. 26 din 27

Declarațiile de presă susținute de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog și purtătorul de cuvânt al guvernului, Alina Petrescu, de la finalul ședinței de Guvern pot fi urmărite aici: http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-delegat-pentru-afaceri-europene-ana-birchall-ministrul-sanatatii-florian-bodog-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-alina-petrescu-la-finalul-edintei-de-guvern

Pag. 27 din 27