Germ Ani A

7/31/2019 Germ Ani A

1/19

2. Analiza competitivitii n sectorul Turismului i

Cltoriilor a rii n context internaional

In urma analizei graficelor reprezentand pozitiile tuturor tarilorincluse in raportul competitivitatii in turism si calatorii cu referire la

anul 2011, Germania ocupa locul 2 , cu un scor general de 5.5 cadrul legal 5.7mediul de afaceri si infrastructura 5.6 resurse umanenaturale si culturale 5

Facand o ananaliza comparativa a competitivitii Germaniei cuRomnia putem sa tragem urmatoarele concluzii:-Romania ocupa pozitia 63, cu un scor general de 4.2

-cadrul legal 4.9- mediul deafaceri si infrastructura 3.8- resurse umane naturale si culturale 3.8


2/19

Figura 2.1 . Indexul competitivitii Turismului & Cltoriilor (T&C)~ pozitia Germaniei n clasamentul general : 2

1. Cadrul de funcionare a T&C

Reglementari i politici legislative

Dezvoltarea durabil a mediului

Securitate i sigurant

Snatate i igien

Prioritizarea T&C

2. Mediul de afaceri i infrastructura aferenta T&C

Infrastructura de transport aerian

Infrastructura de transport rutier

Infrastructura turistic

Infrastructura tehnologiei informaiilor ICT

Competitivitatea preurilor din sectorul T&C3. Resurse umane, culturale i naturale

Resurse umane

Educaie i formare

Disponibilitatea forei de munc calificat

Afinitatea pentru turism i cltorii

Resurse naturale

Resurse culturale

12

20

4

9

7

83

2

7

3

15

7

125

5

19

6

75

81

18

4

2011


3/19

Fig 2.2 Indexul competitivitii Turismului & Cltoriilor (T&C)

Germania (scorurile medii)~ scorul mediu al Germaniei: 5,5 pe o scal de la 1 (nota minim) la 7 (nota

maxim)





Snatate i igien

Prioritizarea T&C






Competitivitatea preurilor din sectorul T&C

3. Resurse umane, culturale i naturale

Resurse umane

Educaie i formare



Resurse naturale

Resurse culturale

5.7

5.1

5.8

6.2

6.8

4.4

5.6

5.5

6.5

6.3

5.7

3.8

5

5.5

6

5.1

4.5

4.7

6.3

2011


4/19

2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C

Primul grafic reprezinta pozitiile ocupate de Germania in cadrulfiecarui subindex al acestei sectiuni.

In al doilea grafic se pot observa scorurile medii obtinute de aceastatara pentru fiecare subindex in parte.





Snatate i igien

Prioritizarea T&C

12

20

4

9

7

83

2011





Snatate i igien

Prioritizarea T&C

5.7

5.1

5.8

6.2

6.8

4.4

2011


5/19

analiza comparativ a competitivitii rii cu competitivitatea Romniei.


6/19

2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C

Daca analizam aceasta sectiune a graficului, observam ca Germania ocupa locul 2 in cadrulsectorului Mediul de afaceri i infrastructura aferenta T&C cu un scor mediu de 5,6.

Avantajele competitive in cadrul acestui pilon sunt reprezentate in subindexul Infrastructura

de transport rutier unde Germania se situeaza pe locul 3 cu o medie de 6,5.

Tot in cadrul acestui pilon observam ca Germania sta cel mai prost la subindexulCompetitivitatea preurilor din sectorul T&C unde ocupa locul 125, fiind printre tarile

codase. In toti ceilalti subindecsi Germania se situeaza pe locuri bune.




2

7

3

15

7

125

2011






Competitivitatea preurilor din sectorul T&C

5.6

5.5

6.5

6.3

5.7

3.8

2011


7/19



8/19

2.3. Resursele naturale, culturale i umane implicate n sectorul T&C

Daca ne uitam pe grafic in cadrul acestui sector, observam ca si aici Germania stabine ocupand locul 5 cu o medie tot de 5.

Cel mai bine in acest sector sta la subindecsii Resurse culturale si Educatie siformare unde ocupa locul 4, respectiv 6.

Acesti subindecsi reprezinta avantajele competitive in cadrul acestei sectiuni.


Educaie i formare


Resurse culturale

5

19

6

7581

18

4

2011


Resurse umane

Educaie i formare



Resurse naturale

Resurse culturale

5.3

5.5

6

5.1

4.5

4.7

6.3

2011


9/19



10/19

3. Analiza dimensiunii economice a turismului

internaional a rii

Potrivit rapoartelor de cltorie, Germania este evaluata ca fiind una dintrecele mai sigure destinatii de turism din ntreaga lume. Germania este, deasemenea, a cincea cea mai vizitatar din Europa, cu un total de 369,6 milioanede innoptari pe parcursul anului 2010.

Germania este o ar cu una dintre cele mai dezvoltate industrii turistice,

axat pe turismul cultural. Cele mai populare destinaiisunt Berlin, Munchen, Marea Baltica,Marea Nordului, Hamburg, Bremen etc.

Turismul n Germania a evoluat progresiv dup cel de-Al Doilea RazboiMondial. Obiectivele turistice variaz de la destinaii rurale pn la hoteluri de lux.Turismul rural este dezvoltat n sudul rii, n landul Baden-Wrttemberg, acolounde sunt plantate culturi ca vita de vie i pomi fructiferi. Turismul urban,

respectiv,nflorete n centrele urbane de tipul oraului Bremen. Turitiiadmirmonumentele arhitecturale de tipul cladirii Reichstagului sau Noului Castel.


11/19

3.2 Impactul economic al turismului international

Contribuiatotal a cltoriilori turismului la PIB (inclusiv efectele mailargi din investiii,lanul de aprovizionare i efectele induse de venituri) afost EUR117.6bn n 2011 (4,6% din PIB), i este de ateptatscreasc cu 1,8%la EUR115.5bn (4,5% din PIB) n 2012.


12/19

3.3 Pozitia absoluta si relativa(contributia la PIB)


13/19

3.4 Exportul de vizitatori

Exporturile de vizitatori sunt o component cheie a contribuieidirecte de turism icltorii. n 2011, Germania generat EUR34.8bn n exporturilede vizitatori. n 2012, acest lucru este de ateptatsscad cu 2,4%, iar ara este deateptatsatrag 27,227,000 sosiri internaionale turistice.

nainte de anul 2022, sosirile turistilor internationali sunt prognozate la un

total de 29,680,000, generatoare de cheltuieli de EUR42.6bn, ocretere de 2,3% pe an.


14/19

3.4 Pozitie absoluta si relativa(exportul vizitatorilor)


15/19

3.5 Investitia capitalului in turism

Turismul icltoriile este de ateptats fi atras investiii decapital de EUR19.2bn n 2011.Acest lucru este de ateptatscreasc cu 1,8% n2012, icrete cu 3,5% pe an n urmtorii zece ani pentru aEUR27.7bn n 2022.Partea turismului din totalul naional de investiii va crete de la 4,1% n 2012 la4,4% n 2022.


16/19

3.5 Pozitie absoluta si relativa(investitia capitalului in turism)


17/19

3.6 Contributia turismului la ocuparea fortei de munca

Turism & Calatoriile au generat 731,000 de locuri de munc direct n 2011(1,8% din totalul locurilor de munc), i acest lucru este prognozat sscadcu 1,1% n 2012 la 723 mii (1,8% din totalul forei de munc).

Aceasta include ocuparea forei de munc de hoteluri, agenii deturism, companii aeriene i alte servicii de transport de pasageri (cu excepia

serviciilor de navetiti). Aceasta include, de asemenea, restaurantele i activitatiilede petrecere a timpului liber ,industrii direct susinut de ctreturiti.

nainte de anul 2022, turismul si calatoriile vor pune la dispozitie 709,000 delocuri de munc n mod direct, o scdere de 0,2% pe an n urmtorii zece ani.

Contribuiatotal a cltoriilori turismului pentru ocuparea forei demunc (inclusiv efectele mai largi din investiii, lanul de aprovizionare iefectele induse de venitur) a fost de 2,002,000 de locuri de munc n 2011(4,9% din totalul forei de munc). Acest lucru este prevazut ca vascdea cu 2,9% n 2012 la 1.944 milioane de locuri de munc (4,7% din totalulforei de munc).


18/19

3.6 Contributia turismului la ocuparea fortei de munca


19/19

3.6 Pozitie absoluta si relativa(Contributia turismului la ocuparea fortei de munca)

Documents

Germ Ani A