Embed Size (px)
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
GEOGRAFIEClasele X-XII
• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:- ConsiliulNaționalpentruCurriculum,procesverbalnr.22din05.07.2019- OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECCValentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator almanagementuluicurricularCorina LUNGU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluide
lucru
EXPERȚI-COORDONATORI:Vladimir GUȚU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneralRodica NEAGA,dr.,graddidacticsuperior,IPLT„Orizont”,Chișinău, expert-coordonatorpeariacurricularăEducație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Elena BEREGOI (coordonator),graddidacticsuperior,IPLT„Mihail Kogălniceanu”,ChișinăuSvetlana AXÎNTI,graddidacticsuperior,LCI„Prometeu-Prim”,ChișinăuMariana JIOARĂ,graddidacticsuperior,IPLT„OnisiforGhibu”,OrheiRaisa LAZARI,graddidacticsuperior,IPLT„AleksandrPușkin”,ChișinăuElena SOCHIRCĂ,dr.,conf.univ.,USTiraspolVitalie SOCHIRCĂ,dr.,conf.univ.,USM Angela VÎȘCOVSCHI,graddidacticsuperior,IPLT„Evrika”,Râbnița
Geografie : Curriculum național : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghidde implementare / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova ;coordonatori:AngelaCutasevici,ValentinCrudu,CorinaLungu;grupulde lucru:ElenaBeregoi(coordonator)[etal.].–Chișinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–92p.:tab.
Referințebibliogr.:p.89-90(39tit.).–2000ex.ISBN978-9975-3437-1-8.373.5.091:911(073)G31
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cuprevederileCurriculumuluidisciplinar, aprobat la ședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinul MinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
COORDONATORI: Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECCValentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator
almanagementuluicurricularCorina LUNGU, consultant principal,MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERȚI-COORDONATORI:Vladimir GUȚU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneralRodica NEAGA,dr.,graddidacticsuperior,IPLT„Orizont”,Chișinău,expert-
coordonatorpeariacurricularăEducație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Elena BEREGOI (coordonator),graddidacticsuperior,IPLT„Mihail
Kogălniceanu”,ChișinăuSvetlana AXÎNTI,graddidacticsuperior,LCI„Prometeu-Prim”,ChișinăuMariana JIOARĂ,graddidacticsuperior,IPLT„OnisiforGhibu”,OrheiRaisa LAZARI,graddidacticsuperior,IPLT„AleksandrPușkin”,ChișinăuElena SOCHIRCĂ,dr.,conf.univ.,USTiraspolVitalie SOCHIRCĂ,dr.,conf.univ.,USMAngela VÎȘCOVSCHI,graddidacticsuperior,IPLT„Evrika”,Râbnița
4
PRELIMINARIIActualulCurriculum la Geografie reprezintădocumentulnormativprincipalcecon-
turează viziunea asupra parcursului educațional la disciplină, proiectând așteptărilesocietățiicuprivirelarezultatelescontatealeînvățăriipentrunivelulIII–învățămân-tul secundar, ciclul II: învățământul liceal.Acestdocumentesteparte componentăa Curriculumului Național,princareserealizeazăprocesulsistematicșitreptatdeînvățare,dezvoltare,formareșitransformare,bazatpefinalitățieducaționale.
Prezentul Curriculum este a IV-a generație de acest tip de documente și a II-agenerație de curricula centrate pe competențe, constituind o dezvoltare a curricu-la2010.Necesitateaschimbărilorafostdeterminatădepromovareaunornoipoliticieducaționaleșicurricularecureferireladezvoltareasistemuluideeducație.
Documentele normative naționale și internaționale de politici educaționale, carestaulabazaelaborăriiCurriculumuluidatsunt:
- Codul Educației al Republicii Moldova,nr.152din17.07.2014,cumodificărileul-terioare;
- Cadrul de referință al Curriculumului Național,aprobatprinordinulMEnr.432din29mai2017;
- Carta Internațională a Educației prin Geografie,1992și2016;- Competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții adoptate de
Parlamentul și Consiliul European în Bruxelles,îndatade22mai2018;- Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal,aprobatanualprin
ordinulMECC.Curriculumulactualasigurădezvoltareaelevuluiînraportcuparticularitățileindivi-
dualealeacestuiaîncalitatedesubiectalprocesuluieducațional.Elasigurărelevanțastudiilor,axareapeformareadecompetențe,pregătireapentruafacefațăprovocărilorlumiicontemporane,dezvoltălaeleviexperiențeleindividualeși-iinițiazăînactivitateadeinstruireșiparticipareactivălaviațacotidiană.
Funcțiile Curriculumului sunt:- aplicareapoliticiloreducaționaleastatuluilaniveldedisciplină;- reglementareaprocesuluidepredare–învățare–evaluareaGeografieiîncon-
textuluneipedagogiiaxatepecompetențe;- construireademersuriloreducaționaleporninddelacerințeleeducaționalespe-
cialealeelevilor(CES);- asigurareapentrucadreledidacticeareperelorprivindproiectareadidacticăși
desfășurareademersuluieducaționallaGeografie;- oferireasuportuluiprivindelaborareamanualelorșcolare,ghidurilormetodolo-
gice,instrumentelordeevaluareșiaaltorprodusecurriculare.Profesoriidegeografievorelaboraproiectareadidactică,realizândconexiuneadin-
tre competențe, conținuturi, activități și produsede învățare. Pentruadesfășuraunproceseducaționaldecalitate,profesoriidegeografieaulibertateadeaelaboraostra-tegiepropriedeproiectare/organizareaprocesuluieducațional,învedereaformăriilaeleviaunorvalorișiatitudiniadaptatelacerințelesocietățiicontemporane.Înfuncțiederesurseledidacticedisponibileșicaracteristicelecolectivuluideeleviprofesoruldegeografievadecide:
5
- grupareaelementelordeconținutînunitățideînvățare,curespectareaprogresi-eigradualedeformareacompetențelorspecificelaGeografie;
- operarea,lanecesitate,aordiniiparcurgeriiconținuturilor,curespectarealogiciiștiințificeșididacticeaelementelordeconținutîncadruluneiunitățideînvățare;
- modificareaunitățilordetimprecomandateîntabeluldincapitolulII.Adminis-trarea disciplinei,înfuncțiedecircumstanțelerealeșideparticularitățileindivi-dualealeelevilor;
- utilizareapersonalizatăaactivitățilorșiproduselordeînvățarerecomandate;- proiectareastrategiilordepredare–învățare–evaluare,optândpentrutehniciși
metodeactuale,axatepeelev.Curriculumulestedestinatautorilor:demanualelageografie,deghidurimetodolo-
giceșiaaltorresursedeînvățare(atlasegeograficeșcolare,caietedelucruș.a.),pro-fesorilordegeografie,inspectorilorșcolari,conducătorilorinstituțiilordeînvățământ,părinților,elevilorșistudenților.
6
I. REPERE CONCEPTUALE
Curriculumulladisciplinăpentruînvățământullicealesteaxatpefinalitățileeducați-ei,avândcaobiectivmajorformarealaeleviaunuisistemdecompetențe,valorișiatitu-diniprinstudiereaGeografiei.Piloniicurriculumulsunt:centrareapeelev,dezvoltareacompetențelor,asigurareacalitățiișicoerențeiprocesuluieducațional.Toateelemente-lecurricularealeprocesuluieducațional(conținuturileînvățării,reperelemetodologi-cedepredare–învățare–evaluareș.a.)suntorientatespreformareacompetențelor.Curriculumul include următoarele componente: Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unitățile de învățare (care includ unități de competențe, unități de conținut, activități și produse de învățare recomandate), Repe-rele metodologice de predare – învățare – evaluare.
Curriculumul ca teorie.EducațiaelevilorprinintermediulGeografiei estedescrisăînCurriculumdinperspectivaarmonizăriimodeluluipsihocentric(centratpeindividualita-teafiecăruielev)șiaceluisociocentric(carepresupuneacțiuneaîngrupaelevilorșire-laționareacualțielevi),înfuncțiederealitateaeducaționalăconcretășiparticularitățileelevilor.StudiereaGeografiei esteprivitănucaunscopînsine,cicaooportunitatedeaformalaelevianumitecompetențespecificecaparteaunorcompetențe-cheie/trans-versale,prevăzutededocumentelenaționaleCodul educațieișiceleeuropene(adopta-tedeParlamentul și Consiliul EuropeanlaBruxellesla22mai2018).Accentulestepuspecontinuitateaînvățământuluilicealînbazaceluigimnazial,penecesitățiledecultu-răgeneralăaleelevilorde liceu,pedimensiuneapractică,aplicativăaGeografiei,pestudiereaunorprovocărișiproblemealelumiicontemporane,careafecteazăîntreagaomenire,peconexiunileinterdisciplinareșitransdisciplinare.
Curriculumul ca finalitate esteaxatpesistemuldecompetențecareconstituiefi-nalitățieducaționale.Atingereaacestoraestețelulsprecareseorienteazășiseorgani-zeazăprocesuldepredare–învățare–evaluareaGeografiei.Reieșinddinconceptuldecompetențăcafinalitate,eapoateincludeurmătoarelecomponente:
• acțiune/activitate,redatăprintr-unverb;• indicatoraldomeniului(Cunoaștereșiînțelegere;Aplicareșioperare;Integrareși
transfer);• aspectulcondiționalalfinalității(corelareacompetențelorspecificelaGeografie
cucelecheie/transversale);• indicatorgeneral,privindnivelulderealizareaacțiuniisauaprodusuluiîncontex-
tuldatdeînvățare.Curriculumulprevedeformarealaelevia5 competențe specificeladisciplinaGeo-
grafiecomunepentruînvățămîntulgimnazialșiliceal.Competențelespecificederivădincompetențele-cheie/transversaleșiseproiecteazătaxonomic,fiinddezvoltatelaelevipeîntreagaperioadădeșcolarizare.Pentruformareașidezvoltareacompetențelorspe-cificesuntindicateunitățiledecompetență,carevizeazărezultatulscontatalînvățăriidupăparcurgereaunuianșcolar.Unitățile de competențăsuntconceputedupăprin-cipiulgradualității,cuunniveldecomplexitateîncreșterepentrufiecareetapăapro-cesuluieducațional,pentruaniidestudiu.Înprocesuldeproiectareacompetențelorafostaplicatcadrultaxonomicaxatpedomeniile:Cunoaștere și înțelegere; Aplicare și
7
operare; Integrare și transfer.ConceptulcompetențelordinprezentulCurriculumpreve-deurmătoarearegulă:ounitatedecompetențăodatăinclusăînmatriceacompetențelorșiformatălaoetapăaprocesuluieducațional(laoanumităclasă),sevautilizaulteriorfărăamaifimenționatălaclaselesuperioare.Prinurmare,CurriculumulporneștedelapremisacăeleviidinciclullicealsevorbazapecompetențelespecificelaGeografiedejaformatelatreaptagimnazială,dezvoltândșiextinzândsistemullordecompetențe.Ma-tricea dezvoltării competențelor specifice la GeografiepentruînvățământulgimnazialșicellicealintegratăesteprezentatăînTabelulnr.2.
În clasele de liceu, spre deosebire de clasele gimnaziale, predomină unitățile decompetențădindomeniile „Aplicareșioperare” și, în special, „Integrareși transfer”,șimai puțin cele de „Cunoaștere și înțelegere”. Unitățile de competență sunt core-late cu activitățile și produsele de învățare, care reflectămodalitatea de formare acompetențelor.Valorileșiatitudinilecuprindseturidefinalitățideordingeneral,caresedezvoltăprinstudiereaGeografiei,însănupotfiexprimateîntermenideacțiunisaucomportamenteușorobservabileșievaluabile.
UnaltelementalorganizăriiprocesuluideînvățământlaGeografiesuntobiective-le operaționale aleunei lecții.Formularealorcorectătrebuiecorelatăcuunitățiledecompetență.Anumeprin atingereaobiectivelor operaționale, în cadrul lecției, eleviiasimileazăpreachizițiiinițiale,constituentealecompetențelor.
Conținuturile Curriculumului are3componentestructurale:cognitivă (conceptual-teoretică), aplicativă (procedural-practică) și atitudinal-comportamentală.CriteriiledeselectareaconținuturilorînvățăriilaGeografiesunt:
• logico-științific,ținându-secontdeparadigmaștiințifică,ceametodologicășino-iletendințe îndomeniulGeografiei,orientareapracticăaconținutuluișiasigu-rarea caracterului operațional al achizițiilor,promovarea interdisciplinarității șitransdisciplinarității;
• psihopedagogic,prinasigurareacontinuitățiiînvățăriișifacilitareatreceriidelaotreaptădeșcolarizarelaalta,prinrespectareacapacitățiipersoaneideaînvăța,adaptareaCurriculumuluidisciplinarlacerințeleeducaționalespecialealeelevilor(CES),intereseleșiparticularitățiledevârstășiindividualealeelevilor,prinidenti-ficareaconținuturilorastfelîncâtacesteasăîntruneascănecesitățileuneiculturigeneraleșiaplicareaînviațacotidiană,prinasigurareaaccesibilitățiiconținuturilorînvățării;
• filosofic,ținându-secontdedezvoltareasocial-culturalăasocietății,înacordaxi-ologiccupatrimoniulculturalșiaspirațiileunuipopor.
CureferirelaunitățiledeconținutlaGeografie,Curriculumulactualvizeazăurmă-toareleaspecte:identificareaunornoțiunigeograficeprincipaleșiauneilistedeobiectivegeo-
grafice,studiereacăroraestenecesarăpentrudobândireaachizițiilordebazălaGeografie;
structurareaconținuturilorpeunitățideconținut/module,înraportcuprocesuldeevaluarearezultatelorînvățăriiladisciplinăreglementatdeorganeleabilitate(deexemplu,învariantadebazăsuntprevăzutecâte6evaluărisumativepeanînclaseleaX-așiXI-ași4evaluărisumativepeanînclasaaXII-a);
8
realizareaunor lucrăripractice (câte2 în claseleaX-a și aXI-a șiuna în clasa aXII-a)petemerelevante,cuuncaracteraplicativșicarecontribuiesemnificativlaformareaunorcompetențespecificelaelevi;lucrărilepracticeaustatutobliga-toriușivorfievaluatecunotă;
accentuareaconținuturilorcaresereferălavalorificarearațională șilaprotecțiapatrimoniuluinaturalșiculturalmondial,pentruformareacompetențeispecificenr.5,inclusivprinimplicareactivășiacțiuniconcrete;
selectareaconținuturilorcarereflectăinteracțiuneadintrecomponentelereali-tățiigeograficeobservatedirectșiindirect,delaansamblulplanetarpânălaori-zontullocal,cevizeazăcaracterulintegratalînvățăriipatrimoniuluinaturalșiso-cial-economic.
completareaunitățilordeconținutcuelementedestudieregeograficăațăriinoas-treșiaținutuluinatalalelevilor(îndeosebiînclasaaXII-a),atâtprinconținuturileștiințifice,câtșiprinrealizarealucrăriipracticeobligatorii;
marcareacuasterisc(*)aunorunitățideconținutdinclaseleaX-a-aXII-acarenusuntprevăzutepentruexamenuldecertificare(bacalaureat);
stabilireaunorunitățideconținutdinclaseleaXI-așiaXII-a,prevăzutepentruextensiecurriculară,conformmodeluluiIIIdinplanul-cadru.
Eșalonareape clasea conținuturilor curriculare în învățământul liceal respectă înmareparteCurriculumuledițiaanului2010.Elementeledenoutatealeeșalonăriisunt:
a) modificareadenumiriișiaunorunitățideconținutînclasaaXII-a,porninddelanecesitateadeafinalizaînvățământulgeograficlicealcuodisciplinădesinteză,careincludeșigeografiațăriinoastreșicarereflectăgraduldedezvoltareaRepu-bliciiMoldovaînlumeacontemporană;
b) unelerestructurărialeunitățilormarideconținut(module)latoateclasele,dic-tatedenecesitateadearepartizamaiuniformmodulelepeunitățidetimpșialecorelacunumăruldeevaluărisumativepean;
c) introducereaunorunitățideconținutcucaracterpractic,cevizeazăviațacotidia-nășimultitudineaproblemelorcucareseconfruntăsocietateaumanăînperioa-daactuală:Procesele și fenomenele geografice de risc(înclasaaX-a); Probleme actuale(înclasaaXI-a);acesteasuntcompletateșiderubricaStudii de caz,careincludeolistădeactivitățideînvățareșiconținuturimenitesăconsolidezeșisăaprofundezeachizițiileelevilorlaGeografie(întoateclaseleliceale);
d) descărcareaunormoduleprinexcludereaunorunitățideconținut, înspecialaexcesuluideconținuturigeologiceînmodululLitosferadinclasaaX-a.
ÎnclasaaX-aeleviivorstudiaGeografia fizică generală,careincludeelementege-neraledesprePământcaplanetă,apoistudiazăgeosfereleșimediilegeograficezonalealeTerreicasintezăspațialăacomponentelormediului,conținutulfiindstructuratîn6module:Pământul – individualitate în univers; Litosfera; Atmosfera terestră; Hidrosfe-ra; Biosfera și solul; Mediile geografice.
ClasaaXI-aprevedestudiereaGeografiei umane a lumii,cuostructuraretradiționalăamateriei în următoarele 6module:Harta politică; Condițiile și resursele naturale; Populația și așezările umane; Economia mondială; Caracterizarea economico-geogra-fică a statelor Europei; Caracterizarea economico-geografică a statelor extraeuropene.
9
Aceastăstructurareurmăreștecorelareaunitățilordeconținutcunumăruldeevaluărisumativepean.
ÎnclasaaXII-asevastudiadisciplinaGeografie: Republica Moldova și lumea con-temporană,careabordeazămediulgeograficalTerreișipozițiațăriinoastreînlumeacontemporană,dinperspectivaproblemelorfundamentaledeordingeografic,lanivellocal,regionalșiglobal.AccentulestepusperolulaplicativalGeografieiîndezvoltareasustenabilăalumiicontemporaneșiaRepubliciiMoldova.Conținuturilesuntstructura-teîn4module:Mediul geografic; Calitatea, valorificarea și protecția mediului în lume și în Republica Moldova; Problemele globale ale lumii contemporane; Dezvoltarea suste-nabilă în lume și în Republica Moldova.
Curriculumul ca proces presupune3categoriideactivități:de preimplementare(re-alizareaproiectării instruiriipeetape/niveluri:proiectareadidacticăde lungădurată,proiectareapeunitățideînvățare,proiectarealecțiilor);de implementare/funcționare,prindesfășurareapropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluareșimoni-torizareaacestuia;de postimplementare,prinrealizareaconexiuniiinverse(feedback-ului)șioptimizareaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.Înacestsens,Curriculu-mulcaproceslaGeografie vizeazăansamblulproceseloreducativeșiexperiențelordeînvățareprincaretreceelevulpeparcursulsăușcolar,punându-seaccentpeabordareaconstructivistă,învățareaprinacțiune,axareapeexperiențeleelevilor,învățareaînme-diulvirtualș.a.UnelerepereprivindmetodologiaproiectăriididacticelaGeografiesuntprezentateînGhidul de implementare a curriculumului.
Curriculumul ca produsreprezintăunsetdedocumentecurriculare,încaresepro-iecteazășiseexplicăceeaceseurmăreșteînșcoală,înclasăsauînafaraei,atuncicândeleviisuntcondușidecadreledidacticeprintr-unansambludeexperiențedeînvățare.Curriculumul la Geografie caprodus stipuleazăproduselecurriculare, concretizate îndouăcategoriidedocumentecurriculare:de tip proiectiv(proiectărididacticedelun-gădurată,peunitățide învățareșidescurtădurată)șide tip metodologic (manualeșcolare,ghidurimetodologice,seturimultimedia,softurieducaționale,testedeevalu-are,auxiliareșcolareș.a.).
10
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Geografie,cadisciplinășcolară,estepartecomponentăaarieicurriculare„Educațiesocioumanistică”șipoatevariacastatut(obligatoriu/laalegere/extensie),înfuncțiedeofertaeducaționalăaPlanului-cadru. Bugetuldetimpsăptămânalaldisciplineiestede2oreșianualde68orepentruclaseleX-XIșioorăsăptămânalsau33oreanualpentruclasaaXII-a,aspectreflectatînTabelulnr.1.
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Numărul de unități
de conținut pe clasăNumărul
de oreAsigurare didactică/
curriculară
Obligatorie Educațiesocioumanistică
a X-a 6 68 ManualGhidmetodologic
Atlasgeograficșcolara XI-a 6 68
a XII-a 4 33
Tabelul nr. 1 Administrarea disciplinei școlare Geografie, ciclul liceal.
AdaptareaCurriculumuluiladisciplinăpentrudiferitbugetdetimpanualsevarea-lizaînconformitatecuInstrucțiunea metodologică privind implementarea noilor Plan-cadru dezvoltate în învățământul liceal.
Detaliereaorientativășimodalitateadestructurareaactivitățiidepredare–învățare–evaluarelaGeografieînraportcuconținuturilecurricularesestabileșteprinReperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobateanualprinordinulministrului.
La proiectarea extensiei curriculare la disciplinaGeografie cadrul didactic va res-pectaunitățiledeconținutpropusepentruclaseleaXI-așiaXII-a, prevăzutepentruextensiecurriculară,conformmodeluluiIIIdinplanul-cadru.
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI GEOGRAFIE
1. Interpretarearealitățiigeograficeprinmijloaceșilimbajespecifice,manifestândin-terespentrudezvoltareasustenabilăamediului;
2. Raportarea realitățiigeografice laauxiliarestatistice,graficeși cartografice,dove-dindspiritanaliticșipractic;
3. Explorareaunorsituații-problemăalemediuluilocal,regionalșiglobal,demonstrândresponsabilitateșirespectfațădenaturășisocietateaumană;
4. Investigareaspațiuluigeograficprinconexiuniinterdisciplinare,dinperspectivaedu-cațieipetotparcursulvieții;
5. Valorificareapatrimoniuluinaturalșiculturalsubaspectsocial,intercultural,antre-prenorial,demonstrândspiritcivic.
11
3.1.
MAT
RICE
A DE
ZVO
LTĂR
II CO
MPE
TEN
ȚELO
R SP
ECIF
ICE
LA G
EOG
RAFI
E
COM
PETE
NȚE
SP
ECIF
ICE
UN
ITĂȚ
I DE
COM
PETE
NȚĂ
(pe
clas
e)
VVI
VII
VIII
IXX
XIXI
I
1.In
terpreta
-rearealită
ții
geog
rafice,prin
mijloa
ceșilim
-ba
jesp
ecifice,
man
ifestân
d
interesp
entru
dezvoltarea
susten
abilăa
med
iului
1.1.
Util
izare
a un
orte
rmen
igeog
rafici
încon
texte
simple
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
sensuluite
rme-
nilorg
eografi
ciîn
de
scrie
rearealită
ții
geog
rafice
1.1.
Exp
uner
ea,
încuv
intepro
-prii,ase
nsului
term
enilo
rgeog
rafici,în
caracteriza
rea
realită
ţiigeo
-grafi
ce
1.1.
For
mu-
lare
a,în
cuv
inte
prop
rii,a
sensuluite
rme-
nilorg
eografi
ci
explicân
dreali-
tateageog
rafică
1.1.
Util
izare
a term
inolog
iei
geog
rafice
pentru
caracteriza
rea
realită
ţii
geog
rafice
social-
econ
omice
1.1.
Util
izare
a lim
bajului
geog
raficîn
explicarea
realită
ţii
geog
rafice
naturaleaTe
rrei
1.1.
Car
acte
ri-za
rea,în
scrisși
oral,are
alită
ții
geog
rafice
social-econo
-mice,u
tilizâ
nd
corectlimba
jul
geog
rafic
1.1.
Exp
licar
ea
uneire
alită
țispațiale
investigate
(dire
ctsa
uindirect)p
rin
utilizarea
corectăa
limba
jului
geog
rafic
1.2.
Gru
pare
a dirijatăauno
relem
ente
geog
rafice
date,con
form
crite
riilor
prestabilite
1.2.
Aso
cier
ea
elem
entelor,pro-
ceselorșifeno
me-
nelorg
eografi
ce
datedup
ăcrite
rii
prestabilite
1.2.
Cla
sific
area
elem
entelor,
proceselorși
feno
men
elor
geog
rafice,
după
criterii
prestabilite
1.2.
Sis
tem
ati-
zare
aun
orele
-men
te,p
rocese
șifeno
men
ena
turaledup
ăcrite
riipresta-
bilite
1.2.
Sis
tem
a-tiz
area
uno
relem
ente,
proceseși
feno
men
eso
-cial-econo
mice
după
anu
mite
crite
rii
1.2.
Tip
izare
a elem
entelor,
proceselorşi
feno
men
elor
naturale
conform
anum
itorc
riterii
1.2.
Tip
izare
a elem
entelor,
proceselorşi
feno
men
elor
social-
econ
omice
conform
anum
itorc
riterii
1.2.
Iera
rhiza
-re
aelem
ent-
elor,p
roceselor
şifeno
men
elor
realită
ţiigeo
-grafi
cedup
ădiferitecrite
rii
1.3.
Apr
ecie
rea
unorelemen
te,
proceseși
feno
men
egeog
raficeob
-servatedirect
sauindirect
1.3.
Des
crie
rea
structuratăa
realită
ţiigeo
-grafi
ce,u
tilizâ
nd
term
enispecifici
1.3.
Inte
rpre
ta-
reainform
ațiilor
desprere
alita
-teageog
rafică
region
ală,uti-
lizân
dterm
eni
specifici
1.3.
Pre
zent
ar-
eaalgoritm
izată
arealită
ţiigeo
-grafi
cenaturale
prinm
ijloa
ceşi
limba
jesp
eci-
fice
1.3.
Apr
ecie
rea
realită
ţiigeo
-grafi
ceso
cial-
econ
omiceprin
mijloa
ceşilim
-ba
jesp
ecifice
1.3.
Eva
luar
ea
realită
ţiigeo
-grafi
cenaturale
aTerreiprin
mi-
jloaceşilim
baje
specifice
1.3.
Dife
renț
ie-
rearealită
ții
geog
rafice
social-econo
-mice,în
baza
diferitorsu
rse
deinform
ații,
utilizân
dlim
ba-
julgeo
grafi
c
1.3.
Arg
umen
-ta
rearelaţiilor
dintreelemen
-te,p
roceseși
feno
men
egeog
raficeprin
mijloa
ceşilim
-ba
jesp
ecifice
12
2.Rap
ortarea
realită
ții
geog
raficela
date/auxiliare
stati
stice,
grafi
ceși
cartog
rafice,
dovedind
spirita
naliti
cși
practic
2.1.
Iden
tifi-
care
aun
or
mod
alită
țide
reprezen
ta-
regraficăși
cartog
rafică
arealită
ții
geog
raficeuti
-lizân
dsemne
conven
ționa
le
2.1.
Poz
ițion
area
elem
enelor
geog
raficepe
reprezen
tăricar-
tografi
ce,u
tilizâ
nd
rețeau
ade
paralele
șimeridiane
prin
-cipa
le
2.1.
Loc
aliza
rea
elem
entelor
realită
ții
geog
raficepe
reprezen
tări
cartog
rafice,
conform
coordo
natelor
geog
rafice
2.1.
Rap
orta
rea
elem
entelor,
proceselor,
feno
men
elor
naturalela
auxiliaresta-
tistic
e,grafice
șicartog
rafice
temati
ce
2.1.
Rep
reze
n-ta
reagrafi
căși
cartog
raficăa
unorelemen
te
social-econo
-miceuti
lizân
dda
testati
stice
2.1.
Sta
bilir
ea
relațiilorcau
zale
alerealită
ții
geog
rafice
naturalea
Terrei,ana
lizân
dreprezen
tările
grafi
ceși
cartog
rafice
2.1.
Arg
umen
-ta
rearealită
ții
social-eco
-no
mice,în
baza
supo
rturilo
rstati
stice,gra
-ficeșicartog
ra-
fice
2.1.
Esti
mar
ea
realită
țiigeo
-grafi
cealu
mii
contem
porane
,prinra
portarea
laauxiliare
stati
stice,gra
-ficeşicartog
ra-
fice
2.2.
Loc
aliza
-re
a elem
en-
telorg
eo-
grafi
cepe
reprezen
tări
grafi
ceși
cartog
rafice
după
pun
ctele
cardinale
2.2.
Det
erm
inar
ea
distan
țelord
intre
elem
entelegeo
gra-
fice,peau
xiliare
cartog
rafice
2.2.
Rez
olva
-re
aexercițiilor
geog
rafice,în
ba
zasu
portu-
rilorstati
stice,
grafi
ceşicarto
-grafi
ce
2.2.
Inte
rpre
ta-
reada
telorsta
-tistic
e,grafice
șicartog
rafice
pentrucaracte
-rizarea
realită
ții
geog
rafice
națio
nale
2.2.
Rel
ațio
na-
reaelem
ente
-lorsocial-e
co-
nomiceînbaza
supo
rturilo
rstati
stice,grafi-
ceșicartogra-
fice
2.2.
Car
acte
ri-
zare
acom
-po
nentelor
naturaleale
Terrei,u
tilizâ
nd
auxiliaresta-
tistic
e,grafice
șicartog
rafice
temati
ce
2.2.
Car
acte
ri-za
reacom
-po
nentelor
social-econo
-mice,utilizâ
nd
auxiliaresta-
tistic
e,grafice
șicartog
rafice
temati
ce
2.2.
Inte
rpre
-ta
rearealită
ții
geog
raficealu
-miicontem
po-
rane
,aplicân
dau
xiliarestati
s-tic
e,graficeşi
cartog
rafice
temati
ce2.
3. F
orm
ula-
reaun
orviziun
iprop
riidespre
realita
tea
geog
rafică
înbazaun
or
reprezen
tări
cartog
rafice
2.3.
Ord
onar
ea
ghidatăaelem
en-
telor,proceselor
șifeno
men
elor
geog
rafice,în
re-
prezen
tărigrafi
ce
șicartog
rafice
2.3.
Car
acte
ri-za
rearealită
ții
geog
raficeregi
-on
ale,în
baza
supo
rturilo
rsta
-tistic
e,graficeși
cartog
rafice
2.3.
Exp
licar
ea
proceselorșife
-no
men
elorn
a-turale,u
tilizâ
nd
auxiliaregrafice
șicartog
rafice
2.3.
For
mul
a-
reaun
orcon
-ving
erid
espre
realita
teageo-
grafi
căso
cial-
econ
omică,în
ba
zasu
portu-
rilorstati
stice,
grafi
ceși
cartog
rafice
2.3.
Exp
lora
rea
realită
țiigeo
gra-
ficena
turalea
Terrei,aplicân
dau
xiliarestati
s-tic
e,graficeşi
cartog
rafice
2.3.
Exp
lora
rea
realită
țiiso
cial-
econ
omice,
aplicân
dau
xi-
liarestati
stice,
grafi
ceșicarto
-grafi
ce
2.3.
Apr
ecie
rea
realită
țiigeo
gra-
ficeinvestigate
prinaplicarea
da
telorstatis
-tic
e,graficeși
cartog
rafice
3.Explorarea
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluilocal,
region
alși
glob
al,d
emon
-strând
respon
-sabilitateși
respectfațăde
na
turășiso
cie-
tateaum
ană
3.1.
Per
cepe
-re
asitua
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluila
nivellocal
3.1.
Iden
tifica
rea
ghidatăa
situa
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluilanivel
region
al
3.1.
Rec
unoa
ș-te
reasitua
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluila
nivelregiona
l
3.1.
Ana
lizar
ea
relațiilor
cauzaleale
unorsituații-
prob
lemă
alemed
iului
natural,lanivel
localșin
aționa
l
3.1.
Ana
liza-
rearelațiilor
cauzaleale
unorsituații-
prob
lemăso
-cial-econo
mice
lanivello
calşi
națio
nal
3.1.
Esti
mar
ea
impa
ctului
unorsituații-
prob
lemă
alemed
iului
natural,lanivel
glob
al
3.1.
Ded
ucer
ea
relațiilorc
auza
-lealesituațiilor-
prob
lemădin
med
iulsocial-
econ
omicla
niveln
aționa
l,region
alși
glob
al
3.1.
Arg
u-m
enta
rea
soluțiilorp
en-
trusitua
țiile-
prob
lemăale
lumiicontem
-po
rane
13
3.2.
Dis
tinge
-re
agh
idată
acauzelor
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluila
nivellocal
3.2.
Rec
unoa
șter
ea
dirijatăarelațiilor
cauză–
efect,
încad
rulu
nor
situa
ții-problem
ăalemed
iului,la
nivelregiona
l
3.2.
Com
para
-re
asituațiilor-
prob
lemăale
med
iuluila
nivelregiona
l,înbazaun
ui
algo
ritm
3.2.
Rea
lizar
ea
stud
iilorde
caz,priv
ind
soluțio
narea
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluin
atu-
ral,lanivello
cal
șina
ționa
l
3.2.
Ded
ucer
ea
unorm
ăsuri
deso
luțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemăale
med
iului,la
nivellocalși
națio
nal
3.2.
Ela
bora
rea
soluțiilorp
en-
trusitua
țiile-
prob
lemăale
med
iuluin
atu-
ral,încon
textul
dezvoltării
susten
abile
3.2.
Ela
bora
rea
unorproiecte
deso
luțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluisocial-
econ
omicla
niveln
aționa
l,region
alși
glob
al
3.2.
Pro
iect
area
un
oracțiuni
deso
luțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemăalelu
-miicontem
po-
rane
înfu
ncție
de
dinam
ica
acestora
4.In
vestiga
-reaspațiului
geog
rafic,p
rin
cone
xiun
iin-
terdisc
iplin
are,
dinpe
rspe
ctiva
educațieip
etotp
arcursul
vieții
4.1.
Iden
tifica
-re
aelemen
-telorspa
țiului
geog
rafic,
folosin
dno
ți-un
idinști
ințe,
tehn
olog
iiși
matem
atică
4.1.
Rec
unoa
șter
ea
ghidatăacaracte-
ristic
ilorregiona
le
alespațiuluigeo
-grafi
c,utilizâ
ndTIC
4.1.
Car
acte
ri-za
reagh
idatăa
spațiuluigeo
-grafi
cregion
al,
cuajutorulTIC,
înbazaun
ui
algo
ritm
4.1.
Exp
lica-
rearealită
ții
geog
rafice
națio
nale,rea
li-zând
con
exiuni
interdisc
iplin
are
4.1.
Arg
umen
-ta
rearealită
ții
geog
raficesoci
-al-econo
mice,
realizâ
ndcon
e-xiun
iinterdisci-
plinare
4.1.
Exp
lora
rea
relațiilord
intre
compo
nen-
telem
ediului
natural,înbaza
unorcon
exiuni
interdisc
iplin
are
4.1.
Inve
stiga
-re
acompo
-ne
nteiso
cial-
econ
omice,
amed
iului
geog
rafic,
realizâ
ndcon
e-xiun
iinterdisci-
plinare
4.1.
Eva
luar
ea
realită
țiigeo
-grafi
cealu
mii
contem
porane
realizâ
ndcon
-exiuniinterdis-
ciplinare
4.2.
Orie
ntar
ea
însp
aţiulgeo
-grafi
c,fo
losin
dinstrumen
te
șimijloa
ce
specifice
4.2.
Apl
icar
ea
dirijatăaun
or
elem
entedin
ştiinţe,teh
nologii
șimatem
aticăîn
stud
iereaspaţiului
geog
raficre
gion
al
4.2.
Rea
lizar
ea
stud
iilordecaz
cure
ferirela
spaţiulgeo
grafi
cregion
al,u
ti-lizân
dcone
xiun
iinterdisc
iplin
are
4.2.
Exp
lora
rea
spaţiului
geog
raficlo
cal
șina
ționa
l,uti
-lizân
dcone
xiun
iinterdisc
iplin
are
4.2.
Inve
stiga
-re
aspațiului
uman
-geo
gra-
fic,u
tilizâ
nd
cone
xiun
iinterdisc
ipli-
nare
4.2.
Tra
nsfe
ra-
reaun
or
abilitățidinști
-ințe,teh
nologii
șimatem
atică
înstud
ierea
spațiuluigeo
-grafi
cna
turalal
Terrei
4.2.
Arg
umen
- ta
rea relațiilor
dintrecom
-po
nentele
spațiului
geog
raficso
cial-
econ
omic,core-
lând
achizițiile
dobâ
ndite
la
altedisc
iplin
eșcolare
4.2.
Inve
stiga
-re
aspațiului
geog
raficapli-
când
con
exiuni
interdisc
iplin
are
5.Valorificarea
patrim
oniului
naturalși
cultu
ral,sub
aspe
ctso
cial,
intercultural,
antrep
reno
rial,
demon
strând
spiritc
ivic
5.1.
Iden
tifica
-re
adiversită
ții
naturaleși
cultu
rale,a
realită
țiigeo
-grafi
ce
5.1.
Iden
tifica
rea
unorelemen
te
alepa
trim
oniului
naturalșicultural
region
al
5.1.
Dis
tinge
-re
arolului
diversită
țiinatu-
raleșiculturale
înm
ediulgeo
-grafi
cregion
al
5.1.
Exp
licar
ea
diversită
țiinatu-
raleasp
ațiului
națio
nal,în
rapo
rtcucel
region
al
5.1.
Esti
mar
ea
impa
ctului
uman
asupra
patrim
oniului
naturalși
cultu
ral,din
perspe
ctiva
dezvoltării
susten
abile
5.1.
Apr
ecie
rea
diversită
țiinatu-
raleapatrim
o-niuluigeo
grafi
cmon
dial
5.1.
Apr
ecie
rea
diversită
ții
cultu
ralea
patrim
oniului
geog
rafic
mon
-dial
5.1.
Eva
luar
ea
patrim
oniului
naturalșicultu
-ral,dinpe
rspe
c-tiv
ade
zvoltării
susten
abile
14
5.2.
Enu
mer
a-
reaun
or
acțiu
nide
protecție
a
patrim
oniu
-luin
aturalși
cultu
ral
5.2.
Des
crie
rea
un
orelemen
te
alepa
trim
oniului
naturalșicultural,
dindiferiteregiun
ialeTerrei
5.2.
Com
para
-re
atrăsăturilo
rspațiuluigeo-
grafi
cregion
al,
valorifi
când
pa
trim
oniul
mon
dial
5.2.
Ded
ucer
ea
unorm
ăsuri
deprotecțiea
patrim
oniului
naturaln
aționa
l
5.2.
Pro
pu-
nere
aun
or
proiectecu
uncaracter
antrep
reno
rial
cure
ferirela
patrim
oniul
naturalșicultu
-raln
aționa
l
5.2.
Ela
bora
rea
măsurilo
rcivice,
cevize
ază
valorifi
carea
rațio
nalăa
patrim
oniului
naturalm
ondial
5.2.
Ded
uce-
reagh
idată
aacțiu
nilor
antrep
reno
riale,
privindvalorifi
-carearațio
nală
apa
trim
oniului
cultu
ralm
ondial
5.2.
Rea
lizar
ea
proiectelord
evalorifi
care
rațio
nalăapat
-rim
oniuluin
atu-
ralșicultural,
dinpe
rspe
ctiva
dezvoltării
susten
abile
Total:5
1212
1212
1212
1212
Tabe
lul n
r. 2
Mat
ricea
dez
voltă
rii c
ompe
tenț
elor
la d
iscip
lina
Geog
rafie
, cic
lul g
imna
zial ș
i lic
eal
15
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ȚAR
E Cl
asa
a X-
aG
eogr
afie
fizic
ă ge
nera
lă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te1.1.Utiliza
realim
bajului
geog
rafic,înexplicarea
realită
țiigeo
grafi
cenaturale
aTerrei.
1.2.Tipiza
reaelem
entelor,
proceselorșife
nomen
elor
naturale,con
form
anu
mito
rcrite
rii.
1.3.Evaluarea
realită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei,
prinm
ijloa
ceșilimba
je
specifice.
PĂM
ÂNTU
L –
INDI
VIDU
ALIT
ATE
ÎN U
NIV
ERS
Noț
iuni
: Univers,Sistem
Solar,mișc
are
dero
tație
,mișc
arede
revoluție
,gravitație
terestră.
•UniversulșiSistem
ulSolar*
•So
areleșiinflu
ențasa
asupraPămân
tului*
•Ca
racteristi
cileșiproprietățilefiziceale
Pămân
tului:form
a,căldu
rainternă,
gravita
țiate
restră
•Mișc
area
derotație
șim
ișcarea
derevoluție
aPămân
tului
•Re
prezen
tareacartog
raficăaspațiului
terestru:globu
lgeo
grafi
c,hartageo
grafi
căși
plan
ul•
Ora
pe
Glob
cal
cula
tă în
baz
a re
țele
i de
grad
e/hă
rții
fuse
lor o
rare
(luc
rare
pra
ctică
)
LITO
SFER
A N
oțiu
ni: lito
sferă,sc
oarțăterestră,asten
osferă,
mișc
aretecton
ică,placălitosferică,platf
ormă,
scut,regiune
deorog
en,p
rocese
ndog
en,
procesexogen,eroziu
ne,alune
căride
teren,
form
ăde
relief,un
itatederelief.
1.1.
Iden
tificareano
țiunilorg
eografi
ce,înconținutuldin
man
ualșialte
sursede
inform
are;Aplicarea
limba
jului
geog
rafic,înexplicarea
realită
țiigeo
grafi
cenaturale;
Construireaun
orte
xtescriseșiorale,utilizâ
ndlimba
jul
geog
rafic.
1.2.Structurareaelemen
telor,proceselorșife
nomen
elor
naturale,con
form
anu
mito
rcriteriiprestabilite;
Completarea
organ
izatorilorgraficicuinform
ația
solicita
tă,d
upădiferitecrite
rii;C
ompa
rareaun
or
elem
ente,p
roceseșife
nomen
ena
turale,u
tilizâ
nd
crite
riiprestab
ilite.
1.3.Elabo
rareacomun
icărilo
rscrise
șiorale,cureferirela
realita
teageog
raficăna
turalăevaluată;Argum
entarea
caracteristi
cilore
lemen
telor,proceselor,fen
omen
elor
naturale,u
tilizâ
ndlimba
jesp
ecifice;R
ealizarea
individu
alășiîngrupaproiectelor/po
sterelor/
prezen
tărilorșise
cven
țelorv
ideo
cureferirela
realita
teageog
raficăstud
iată.
16
2.1.Stabilirea
relațiilorc
auzale
alerealită
țiigeo
grafi
ce
naturaleaTe
rrei,ana
lizân
dreprezen
tărilegrafi
ceși
cartog
rafice.
2.2.Caracterizarea
compo
nentelornaturale
aleTerrei,u
tilizâ
nd
auxiliarestati
stice,graficeși
cartog
raficetemati
ce.
2.3.Explorarearealită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei,
aplicân
dau
xiliarestati
stice,
grafi
ceșicartografi
ce.
•StructurainternăaPămân
tului
•Co
mpo
zițiachimică,m
ineralog
ică
șipe
trog
raficăascoa
rțeite
restreși
însemnă
tateaeipracti
că*
•Dina
micascoa
rțeite
restre.P
rocesele
endo
gene
.Mișc
ărilete
cton
iceoscilatorii
actuale
•Vu
lcan
ismul.C
utremurelede
păm
ânt
•Plăcilelitosfericeșidina
micalor*
•Re
lieful:caracteristi
cigen
erale,clasifi
carea
form
elorderelief
•Unitățilemajorede
reliefa
leuscatuluișiale
bazin
elorocean
ice
•Proceseleexog
eneșitip
uriledereliefcreate:
gravita
ționa
l,torențial,flu
vial,lito
ral,carstic
,eo
lian,glaciar,b
iogen,antropic
•Proceseleșifeno
men
elegeog
raficede
risc:
cutrem
urede
păm
ânt,erup
țiivulcanice,
alun
ecărid
eteren,avalanșe
•Ro
lulscoarțeiterestreînnaturășipe
ntru
societatea
uman
ă
ATM
OSF
ERA
TERE
STRĂ
Noț
iuni
:atm
osferă,rad
iație
solară,izoterm
ă,
amplitu
dine
term
ică,p
resiu
neatm
osferic
ă,
umidita
teaae
rului,ciclon
,anti
ciclon
,ha
rtă
sinop
tică,m
asăde
aer,alizeu
,muson
,clim
ă,
zonă
clim
atică.
•Co
mpo
zițiașistructuraatmosferei
•Ra
diațiaso
larășiinflu
ențaeiasupraTerrei*
2.1.Id
entifi
careaun
orre
lațiicau
zale,înba
zaobservării
directesauindirectearealită
țiigeo
grafi
ce,
refle
ctatepe
supo
rturilegraficeșicartog
rafice;
Interpretareareprezen
tărilorgraficeșicartog
rafice
(hărțilorte
mati
ce,aclim
ogramelor,aprofilurilo
r,abloc-diagram
elorș.a.)înde
term
inarea
relațiilor
cauză-efect;Ap
recierea
legăturilorcau
zaledintre
elem
entele,fen
omen
eleșiproceselegeog
rafice
naturale,rap
ortând
u-leladiverseauxiliaregrafi
ceși
cartog
rafice.
2.2.Descriereaalgo
ritmiza
tăacom
pone
ntelornaturale
aleTerrei,u
tilizâ
ndauxiliarestati
stice,graficeși
cartog
raficetemati
ce;C
ompa
rareacompo
nentelor
naturale,înba
zasu
porturilo
rstatistic
e,graficeși
cartog
raficetemati
ce;A
nalizarea
feno
men
elorși
compo
nentelornaturale,prin
con
struire
asche
melor
logicesa
ugrafi
ce(m
ecan
ismuldeform
areavânturilo
r,acircuituluiape
iînna
turăș.a.).
2.3.Studierea
ana
liticăasu
porturilo
rstatistic
e,grafice
șicartog
raficetemati
ce,îninvestigarearealită
ții
geog
rafice;Aplicarea
hărțilorte
mati
ce,înrezolvarea
de
exercițiid
ede
term
inareacoordo
natelorg
eografi
ce,
decalculareaoreilocale,distan
țelorp
eglob
/hartăș.a;
Aplicarea
gradien
tuluitermicșibaric,înrezolvarea
de
exercițiite
mati
ce;D
educerea
uno
rprogn
oze,în
baza
supo
rturilo
rstatistic
e,graficeșicartog
raficecevize
ază
mod
ificărilecompo
nentelornaturale;Con
struire
aun
orre
prezen
tărigrafi
ce,înba
zadatelorstati
stice;
Localizarea
uno
relemen
tenaturale,pesupo
rturile
cartog
raficetemati
ce.
17
3.1.Estimarea
impa
ctului
unorsituații-prob
lemăale
med
iuluin
atural,lanivel
glob
al.
3.2.Elabo
rareasoluțiilorp
entru
situa
țiile-problem
ăale
med
iuluinatural,încontextul
dezvoltăriisu
sten
abile.
4.1.Explorarearelațiilord
intre
compo
nentelemed
iului
natural,înbazaun
or
cone
xiun
iinterdisciplin
are.
4.2.Transferareaun
orabilități
dinștiințe,teh
nologiiși
matem
aticăîn
stud
ierea
spațiuluigeo
grafi
cna
turalal
Terrei.
•Tempe
raturaaerului.V
ariația
tempe
raturii
aeruluip
everticală.R
epartițiageo
grafi
căa
tempe
raturiiaerului
•Presiune
aatmosferic
ă.Rep
artițiageo
grafi
că
apresiuniiatm
osferic
e•
Vânturile:ti
puri,im
portan
ța•
Umidita
teaaerului.Prod
uselecond
ensării
vapo
rilordeap
ă*•
Precipita
țiileatm
osferic
e.Rep
artiția
geog
raficăaprecipita
țiilora
tmosferic
e•
Maselede
aerșifron
turileatmosferic
e*•
Vrem
eașiprevede
reaei
•Clim
a.Factoriideform
areaclim
ei•
Zone
leclim
atice.Tipuriledeclim
ă•
Hărț
ile c
limati
ce și
clim
ogra
mel
e, u
tiliza
te
în d
escr
iere
a un
ei zo
ne c
limati
ce (l
ucra
re
prac
tică)
•Schimbă
rileclim
aticegloba
le•
Proceseleșifeno
men
elegeog
raficede
risc:
ploileacide
,grin
dina
,poleiul,torna
da,
seceta,fulgerul,sm
ogul
•Ro
lulatm
osfereiînna
turășipen
tru
societatea
uman
ă.Protecțiaaerului
atmosferic
HIDR
OSF
ERA
Noț
iuni
: hidrosferă,sa
linita
te,tsuna
mi,maree
,curentocean
ic,aisb
erg,deb
itulrâu
lui,ba
zin
hidrog
rafic,d
eltă,estua
r,lim
an.
•Circulațiașire
partiția
ape
ipeGlob
.Co
mpo
nentelehidrosferei
3.1.Id
entifi
careaun
orsituații-prob
lemăalemed
iului
natural,înbazadiferitorsu
rse;Ana
lizarea
situațiilor-
prob
lemă,id
entifi
cateprin
form
ularea
con
cluziilor
specifice;E
nunțarea
propriilorip
otezede
spre
impa
ctuluno
rsitu
ații-prob
lemăasup
ram
ediului
natural;Argu
men
tareaprop
riiloro
piniicesere
ferăla
impa
ctulproceselor/feno
men
elorstud
iate(seism
elor,
alun
ecărilo
rdeteren,m
odificărilorclim
aticeș.a.),
asup
ram
ediuluin
atural.
3.2.M
odelarea
con
secințeloruno
rsitu
ații-prob
lemăale
med
iuluin
aturalpen
trucompo
nentelena
turiiși
societatea
uman
ă,prin
tr-unexpe
rimen
tmintalsau
proiect;Re
aliza
reaun
ordezba
teri,m
eserotund
e,
discuțiipa
neltem
atice,cureferireladezvolta
rea
susten
abilă;P
ropu
nereaun
orposibileso
luțiipen
tru
rezolvarea
situațilo
r-problem
ăalemed
iuluin
atural.
4.1.Prezentarea
relațiilord
intrecompo
nentelemed
iului
natural,uti
lizân
dachizițiido
bând
itelabiologie,chimie,
fizicășimatem
atică;A
nalizarea
uno
rimagini,sche
me
șifilmetemati
ce;E
labo
rareaproiectelorintegrate,d
eeviden
țiereare
lațiilord
intrecompo
nentelemed
iului
natural.
4.2.M
odelarea
uno
relemen
te,p
roceseșife
nomen
ena
turale(e
rupțievulcanică,mun
te,p
rofil,vale
fluvialăș.a)prin
utiliza
readiferitoraplicații/sim
ulări/
expe
rimen
te;Investig
area
spațiuluigeo
grafi
cna
tural
(dinam
icascoa
rțeite
restre,aatm
osferei,aap
elor
ocea
niceș.a.),prinutiliza
reaun
orso
fturied
ucaționa
le,
aun
oranimații,film
edo
cumen
tarete
mati
ce.
18
5.1.Apreciereadiversită
ții
naturaleapatrim
oniului
geog
raficm
ondial.
5.2.Elabo
rareamăsurilo
rcivice
pentruvalorificarearațio
nală
apatrim
oniuluin
atural
mon
dial.
•Ocean
ulPlane
tar.Prop
rietățilechim
iceși
fizicealeap
elorocean
ice
•Dina
micaap
elorîn
ocean
:mișc
ări
ondu
latorii,m
ișcăriritm
ice,m
ișcărid
etran
slație
marină*
•Râ
urile:e
lemen
telerâ
ului,sursede
alim
entare,regimuldescurgere,impo
rtan
ța
•Lacurile:clasifi
care,caracteristic
igen
erale,
impo
rtan
ța•
Apelesubteran
e,m
laștinileșighe
țarii:
caracteristi
cigen
erale,im
portan
ța*
•Proceseleșifeno
men
elegeog
raficede
risc:valurip
uternice,tsuna
mi,aisbergu
ri,
inun
dații
•Ro
lulh
idrosfereiînna
turășipen
tru
societatea
uman
ă.Protecțiaape
lor
BIO
SFER
A ȘI
SO
LUL
Noț
iuni
: biosferă,sol,pe
dogene
ză.
•Biosfera.Factoriiderăspân
direalu
mii
organice*
•So
lul.Factoriide
ped
ogen
eză
•Principa
leletipu
ride
solp
eTerra
•Proceseleșifeno
men
elegeog
raficede
risc:
disparițiaun
orsp
eciialelumiiorganice,
pand
emiile
•Ro
lulb
iosfereișiaso
luluiînna
turășipen
tru
societatea
uman
ă.Protecțiabiodiversită
țiiși
asolurilor
5.1.Descriereadiversită
țiinaturaleprineseuristructurate,
referate,p
roiectede
investigație
;Ana
lizarea
diversității
naturaleprin
stud
iereatextuluidinm
anua
l,excursiilor
imaginarepe
hartă,vizitelorșiexcursiilortem
atice;
Completarea
unu
iportofoliu
cuinform
ațiitemati
ce.
5.2.Ana
lizarea
criti
căavalorificăriipatrim
oniuluin
atural
mon
dial,înba
zauno
rexempleconcrete/studiude
caz;
Proiectareaun
uise
tdemăsuricivicede
valorificarea
patrim
oniuluin
atural,înba
zauno
rdisc
uțiitemati
ce;
Implicarea
înacțiunideprotecție
apatrim
oniului
natural.
Stud
ii de
caz
:-
Influ
ențafo
rmeișidim
ensiu
nilorP
ămân
tuluiasupra
caracteristi
cilorsale;
-Im
pactulm
odificărilorclim
aticegloba
leasupra
compo
nentelornaturiișisocietățiium
ane;
-Co
nsecințelem
odificărilorgen
eticealelu
miiorganice
pentrum
ediulgeo
grafi
calTe
rrei.
Prod
use
școl
are
spec
ifice
:-
Fiședeob
servațiirealiza
teîn
bazaexcursiilorșivizitelor
temati
celaobiectiv
ena
turale;
-Ha
rta-conturcom
pletatăcuurm
ătoa
releobiectiv
egeog
rafice:
Măr
i:Nea
gră,M
edite
rană
,Roșie,N
ordu
lui,Ba
ltică,
Barents,Kara,Bering,Ja
poniei,C
hine
ideEst,Co
ralilor,
Arab
iei,Ca
raibilo
r.
Fose
oce
anic
e:M
ariane
lor,Filip
inelor.
19
MED
IILE
GEO
GRA
FICE
Noț
iuni
: med
iulgeo
grafi
c.
•Med
iulgeo
grafi
c:caracteristic
igen
erale
•Med
iileecua
toria
leșisu
becuatoriale
•Med
iiletrop
icaleșisubtropicale
•Med
iiletempe
rate
•Med
iilesubp
olareșipo
lare
Gol
furi:
Persic
,Ben
gal,Hu
dson
,Alaska,M
exic,C
alifo
rniei,
Guinee
i,MareleGo
lfAu
stralian.
Strâ
mto
ri: Drake,D
avis,Bering,Gibralta
r,Bo
sfor,
Dardan
ele,Bab
elM
ande
b.In
sule
: Groen
land
a,Anti
leleM
ari,Mad
agascar,SriLan
ka,
Cana
re,M
area
Britan
ie,Irla
nda,Island
a,Filipine
,Nou
aGu
inee
,Nou
aZeelan
dă,Jap
oniei,ArhipelagulIn
done
zian
(Malaez).
Peni
nsul
e:Alaska,Florid
a,Som
alia,Ibe
rică,Ape
nină
,Ba
lcan
ică,Crim
eea,Arabia,In
dia,In
dochina,Coree
a,
Kamceatka,AsiaM
ică.
Mun
ți:Cordilieri,Stâncoși,Ap
palași,Anzi,Scan
dina
vici,
Pirin
ei,A
lpi,Ca
rpați,Ap
enini,Ca
ucaz,H
imalaya,TianSh
an,
Ural,MariiCu
mpe
nedeAp
e,AlpiiAu
straliei,Atlas,Cap
ului.
Vulc
ani:Po
pocatepe
tl,Kiliman
jaro,K
enya,V
ezuv
iu,Etna,
Krakatau
,Hekla.
Podi
șuri:
Moldo
veiC
entrale,Pod
olic,SiberieiC
entrale,
Iranian
,Deccan,Tibet,Etio
piei,A
friciide
Est,A
ustralieid
eVe
st,P
reriilor,Mexic,B
raziliei,Patago
niei.
Câm
pii: Am
azon
ului,M
ississ
ippi,Lito
ralăAtla
ntică,
Mozam
bic,Europ
eideEst,Ge
rman
o-Po
lonă
,Rom
ână,
Precaspică,Siberieid
eVe
st,Ind
o-Ga
ngeti
că,M
area
Câm
pie
Chineză,M
esop
otam
iei,LaPlata,M
arileCâm
pii.
Râur
i: Sena
,Rin,D
unărea
,Nipru,V
olga,Tigru,Eufrat,Ind,
Gang
e,Obi,Len
a,Amud
aria,Sârda
ria,H
uang
He,Yan
gtze
(Chian
gJia
ng),Co
lorado
,Miss
issippi,Sf.Lauren
țiu,O
rinoco,
Amazon
,Paran
a,Nil,Niger,C
ongo,Zam
bezi,M
urray.
Lacu
ri: Lad
oga,Caspic,M
area
Moa
rtă,Aral,Ba
lhaș,B
aikal,
Eyre,W
innipe
g,M
areleLacSărat,MarileLacuri,Titicaca,
Victoria,C
iad,Tan
ganyika.
Not
ă: O
biec
tivel
e ge
ogra
fice
men
ționa
te, î
n Cu
rric
ulum
ul
gim
nazia
l la
clas
ele
a V-
a, a
VI-a
și a
VII-
a su
nt o
blig
ator
ii pe
ntru
cla
sa a
X-a
.
20
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
-a, e
levu
l poa
te:
- explicarealita
teageog
raficăna
turalăaTe
rrei,u
tilizâ
ndlimba
julgeo
grafi
c;-
operacusimbo
luri,se
mne
con
venționa
lepen
truainterpretașiexpun
erealita
teageog
raficăna
turală;
- investigaanu
mite
situații-prob
lemăcupriv
irelacom
pone
ntelemed
iuluin
aturalșiproceseleasociatelui;
- relațio
nacom
pone
ntelena
turiiîn
bazaun
orcon
exiuniinterdisc
iplin
are;
- argu
men
tacon
structi
vne
cesitatea
protecțieid
iversitățiipa
trim
oniuluin
aturalalTerrei,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e:
- respectp
entrudiversita
teana
turalăam
ediuluigeo
grafi
c;-
curio
zitatepe
ntruexplorareamed
iuluigeo
grafi
cna
tural;
- im
plicareînacțiunideprotecție
apatrim
oniuluin
aturalm
ondial.
21
Clas
a a
XI-a
Geo
grafi
a um
ană
a lu
mii
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te1.1.Caracterizarea
,înscrisși
oral,are
alită
țiigeo
grafi
ce
social-econo
mice,utilizâ
nd
corectlimba
julgeo
grafi
c.
1.2.Tipiza
reaelem
entelor,
proceselorșife
nomen
elor
social-econo
mice,con
form
an
umito
rcriterii.
1.3.Dife
rențierearealită
ții
geog
raficesocial-econo
mice,
înbazadiferitorsu
rsede
inform
ații,utilizâ
ndlimba
jul
geog
rafic.
2.1.Argum
entarearealită
ții
social-econo
mice,în
baza
supo
rturilo
rstatistic
e,grafice
șicartog
rafice.
HART
A PO
LITI
CĂN
oțiu
ni: h
artăpolitică,p
ozițieecon
omico-
geog
rafică,statm
onarhie,statfe
deral.
•Ha
rtapo
liticăalu
mii:noțiune
,etape
lede
evoluțieșim
odificărileprincipa
le•
Schimbă
rilecanti
tativ
eșicalitati
vealehărții
politi
cealu
miiînperioad
acontem
porană
•Tipo
logiastatelorlu
mii
•Prob
lemeactuale:con
flicteleteritoriale*
CON
DIȚI
ILE
ȘI R
ESU
RSEL
E N
ATU
RALE
Noț
iuni
: con
dițiinaturale,re
sursena
turale,
resurseagroclim
atice,fon
dfunciar,resurse
econ
omice.
•Co
ndițiileșire
surselena
turale:n
oțiuni
gene
rale.C
lasifi
carearesurselornaturale
•Re
surseleextraatm
osferic
eșialeatmosferei
•Re
surselehidrosferei
•Re
surselelitosferei
•Re
surselebiosferei.Re
surselede
sol
•Va
lorifi
carearațio
nalăacon
dițiilorși
resurselornaturalealeTerrei*
•Prob
lemeactuale:epu
izareaun
orre
surse
minerale,degrada
rearesurselornaturale
1.1.Utiliza
realim
bajuluigeo
grafi
cspecific,în
dife
rite
contexte; Ide
ntificarea
term
enilo
rgeo
grafi
ci,întextele
dinman
ualșialte
sursede
inform
are.
1.2.Sistem
atizareaelem
entelor,proceselorșife
nomen
elor
social-econo
mice,dup
ăcrite
riican
titati
veșicalita
tive;
Ordon
area
proceselorșifen
omen
elorso
cial-
econ
omice,dup
ămod
ullo
rdesuccesiune
întimp,în
ba
zauno
rrep
erestab
ilite.
1.3.Ana
lizarea
partic
ularită
țiloruno
relemen
te,p
rocese
șifeno
men
esocial-econo
mice(resursenaturale,
popu
lație
șiașezărium
ane,ra
murialeecono
miei,
statealelumiiș.a.),uti
lizân
dlim
bajulgeo
grafi
c;
Iden
tificareatend
ințelorșilegită
țilordede
zvoltare/
evoluțieaelemen
telor,proceselorșife
nomen
elor
social-econo
mice.
2.1.In
terpretareasemne
lorc
onvenționa
le,u
tiliza
te
înre
prezen
tărilegrafi
ceșicartografi
cete
mati
ce
(diagram
e,grafice,hărți,hărți-sche
mă);E
labo
rarea
unorre
prezen
tărigrafi
ce,înba
zauno
rdateofertate,
privindresurselena
turale,p
opulația,ram
urile
econ
omiei,statelelumii;Emite
reaun
orju
decățide
valoare,cuprivire
laanu
mite
proceseșife
nomen
esocial-econo
mice,în
bazasupo
rturilo
rstatistic
e,
grafi
ceșicartografi
ce.
22
2.2.Caracterizarea
compo
nentelorso
cial-
econ
omice,utilizâ
nd
auxiliarestati
stice,graficeși
cartog
raficetemati
ce.
2.3.Explorarearealită
țiiso
cial-
econ
omice,aplicân
dau
xiliarestati
stice,graficeși
cartog
rafice.
3.1.Ded
ucerea
relațiilorc
auzale
alesitua
țiilor-p
roblem
ădin
med
iulsocial-e
cono
micla
niveln
aționa
l,region
alși
glob
al.
3.2.Elabo
rareaun
orproiecte
deso
luțio
nareasituațiilor-
prob
lemăalemed
iului
social-econo
miclanivel
națio
nal,region
alșigloba
l.
POPU
LAȚI
A ȘI
AȘE
ZĂRI
LE U
MAN
EN
oțiu
ni: ratăana
talității,ra
tăam
ortalității,
bilanțnaturalalp
opulației,sp
eran
țădeviață
lanaștere,p
oliticădem
ografică,tran
ziție
demog
rafică,emigrație
,imigrație
,bilanț
migratoriu
alp
opulației,exod
deintelecte,
resurseum
ane,in
dicatord
ede
zvoltareuman
ă,
urba
nizare,aglom
erațieurban
ă,m
egalop
olis.
•Dina
micanu
mericășimișc
areanaturalăa
popu
lație
i.Po
liticidem
ografice
•Mob
ilitateateritorialăapop
ulației:factori
dem
obilitate,ti
pizare,impo
rtan
ță•
Repa
rtiția
geo
grafi
cășiden
sitatea
pop
ulației
•Structurarea
pop
ulațieid
upădiferite
crite
rii.Structurara
sială,etno-lin
gvisti
căși
confesiona
lăapop
ulației*
•Structurape
grupe
devârstășipegenu
ria
popu
lație
i.Sp
eran
țadeviațălanaștere
•Structurasocio-econ
omicăapo
pulație
i.Re
surseleum
ane
•Ha
bitatulu
man
.Așezărileruraleșiașezările
urba
ne:caracteristic
igen
erale,clasifi
care*
•Urban
izarea.Formelede
aglom
erareurba
nă•
Prob
lemeactuale:îm
bătrân
ireade
mog
rafică
apo
pulație
i,capcan
ade
mog
rafică,fo
care
decon
flicterasia
le,etniceșireligioase,
urba
nizareafalsă
,migrația
ilegală
•Di
nam
ica
și st
ruct
ura
popu
lație
i a d
ouă
regi
uni,
la a
lege
re, e
valu
ate
com
para
tiv
(lucr
are
prac
tică)
2.2.In
terpretareada
telorstatistice,cuprivire
laproceseleși
feno
men
elesocial-econo
mice;Aplicareaorgan
izatorilor
grafi
ci,încaracteriza
reaelem
entelor,proceselorși
feno
men
elorso
cial-econo
mice(ana
lizareapira
midelor
pegrupe
devârsteșigen
uri);Argum
entarea
asem
ănărilorșideo
sebirilordintreelem
ente,p
rocese
șifeno
men
esocial-econo
mice,înbazaun
orauxiliare
stati
stice,graficeșicartog
raficetemati
ce.
2.3.Ana
lizarea
elemen
telor,proceselorșife
nomen
elor
social-econo
mice,dinre
alita
teaob
servată(elemen
te
dedinam
icășistructurialepop
ulației,ramuriale
econ
omiei,statealelumiiș.a.);De
ducereatend
ințelor
îndinam
icaelem
entelor,proceselorșife
nomen
elor
social-econo
micelanivelm
ondial,regiona
lșistatal,
înbazaan
alize
isup
orturilorstati
stice,graficeși
cartog
rafice;Aprecierearealită
țiigeo
grafi
ceuman
elanivelm
ondial,regiona
lșistatal,înbazaan
alize
isupo
rturilo
rstatistic
e,graficeșicartog
rafice.
3.1.Id
entifi
careaun
orsituații-prob
lemăalemed
iului
social-econo
miclanivelstatal,regiona
lșigloba
l,prinstud
iereadiferitorsu
rsede
inform
ații;Stabilirea
relațiilorc
auzalealeuno
rsitu
ații-prob
lemăcuun
caracterso
cial-econo
miclanivelstatal,regiona
lși
glob
al.
3.2.Elabo
rareaun
orm
ăsurid
esoluțio
nareasituațiilor-
prob
lemăalemed
iuluisocial-e
cono
miclanivelstatal,
region
alșigloba
l,înbazaun
orstud
iide
caz/proiecte/
posteretemati
ce/referate;Emite
reaun
orju
decăți
devaloa
re,cuprivire
lap
roiectelede
soluțio
nare
asitua
țiilor-p
roblem
ăalemed
iuluisocial-e
cono
mic
lanivelre
gion
alșigloba
l,care
zulta
tald
iscuțiilor
temati
ce/dezba
terilor.
23
4.1.In
vestigareacompo
nentei
social-econo
miceamed
iului
geog
rafic,rea
lizân
dcone
xiun
iinterdisciplin
are.
4.2.Argum
entarearelațiilor
dintrecom
pone
ntele
spațiuluigeo
grafi
csocial-
econ
omic,corelân
dachizițiiledo
bând
itecualte
disciplin
eșcolare.
5.1.Apreciereadiversită
ții
cultu
raleapatrim
oniului
geog
raficm
ondial.
5.2.Ded
ucerea
ghida
tăa
acțiu
nilora
ntrepren
oriale
pentruvalorificarearațio
nală
apatrim
oniuluicultural
mon
dial.
ECO
NO
MIA
MO
NDI
ALĂ
Noț
iuni
: econo
miem
ondială,produ
sintern
brut,ram
urăde
specializareinternaționa
lă,
balanțăen
ergetică,export,im
port,b
alan
ță
comercială,integrareecon
omică,nod
de
tran
sport.
•Structuraecon
omieim
ondiale.Diviziun
ea
geog
raficăinternaționa
lăam
uncii
•Ag
riculturam
ondială:fa
ctorișiten
dințede
de
zvoltare,structuraperamuri
•Cu
lturaplantelor:caracterizarea
subram
urilo
r,im
portan
ța•
Creștereaan
imalelor:caracterizarea
subram
urilo
r,im
portan
ța•
Indu
stria
:factoride
amplasareșitend
ințe
dedezvolta
re,structuraperamuri
•Ca
racteriza
rearamurilo
rind
ustriei:materii
prim
eșiprod
usefin
ite,structurape
subram
uri,repa
rtiția
spațială,impo
rtan
ța-
Indu
stria
ene
rgeti
că-
Indu
stria
metalurgică
-Indu
stria
con
structoa
redemașinișid
eprelucraream
etalelor
-Indu
stria
chimică*
-Indu
stria
ușoară
-Indu
stria
alim
entară
•Sectorulse
rviciilor:rolulîn
econo
mie,
structurape
ramuri
•Tran
sporturileșicomun
icațiile
•Turismul:factoride
dezvolta
re,clasifi
care.
Marilezo
netu
ristic
ealeGlob
ului
4.1.Rezolvareade
exercițiicuprivire
launiiind
icatori
demog
raficișiecono
mici;Re
prezen
tareașiprocesarea
conținuturilo
rcucaractergeo
grafi
c,prin
interm
ediul
TICșiasurselorm
ultim
edia;Interpretarea
uno
rda
tere
feritoa
reladiversitatea
uman
ășiecon
omică,
utilizân
dinform
ațiido
bând
itelaistorie
,edu
cație
pe
ntruso
cietateșibiolog
ie.
4.2.Explicarea
uno
rdife
rențesocial-econo
miceșicultu
rale
prinaplicarea
interdisc
iplin
arită
ții;R
ealizarea
uno
rinvestigații/proiecteintegrateindividu
aleșide
grupale
med
iuluisocial-e
cono
mic,d
espreresurselena
turale,
popu
lația
șiecono
miastatelorlu
mii,în
bazaun
ui
algo
ritm.
5.1.Enu
merarea
com
pone
ntelorpatrim
oniuluicultural
mon
dial,studiinddiferitesursede
inform
ații;
Realiza
reade
com
unicări/m
eserotund
e/de
zbateri
cure
ferirelam
odalită
țilede
valorificarera
ționa
lă
apa
trim
oniuluiculturalm
ondial,d
inperspectiv
ade
zvoltăriisu
sten
abile.
5.2.Elabo
rareade
proiecteindividu
alesaude
grupcu
caracterantrepren
orial,privindvalorifi
carearațio
nală
apatrim
oniuluiculturalm
ondial;D
iscuțiitemati
ce/
dezbatericureferirelaacțiuniledevalorifi
care
rațio
nalăapatrim
oniuluiculturalm
ondial.
Stud
ii de
caz
: -
Prog
nozasc
himbă
rilorpeha
rtapo
liticăalu
miica
urmareaeven
imen
telorșip
roceselorinterna
ționa
le.
24
•Re
lațiileecono
miceinternaționa
le:formele
principa
le,impo
rtan
ța.P
rincipa
lele
organizațiideintegrareecon
omică(UE,
NAF
TA,A
SEAN
,OPE
C)•
Prob
lemeactuale:agriculturaiti
nerantă,
hazardetehn
olog
ice*
•Ca
rtea
de
vizit
ă a
unui
obi
ectiv
/des
tinaț
ii tu
ristic
e (l
ucra
re p
racti
că)
CARA
CTER
IZAR
EA E
CON
OM
ICO
-GEO
GRA
FICĂ
A
STAT
ELO
R EU
ROPE
I•
Marea
Britan
ie,Franța,German
ia,R
omân
ia,
Ucraina
,Ru
sia.
CARA
CTER
IZAR
EA E
CON
OM
ICO
-GEO
GRA
FICĂ
A
STAT
ELO
R EX
TRAE
URO
PEN
E•
Asia
:China
,Jap
onia,Ind
ia•
Amer
ica
de N
ord:SUA
•Am
eric
a de
Sud
:Brazilia
•Af
rica:Egipt,R
epub
licaAfric
ade
Sud
•Au
stra
lia și
Oce
ania
:Uniun
eaAustraliană
Conț
inut
uri p
ropu
se p
entr
u ex
tens
ie
curr
icul
ară:
-Evoluțiahărțiipoliticealu
miide
laM
arile
descop
eririgeo
grafi
cepân
ăînprezent
-Re
surseleregene
rabiledeen
ergie:
impo
rtan
țașivalorificarealorp
racti
că-
Resurseleagroclim
aticeșiro
lullorpen
tru
agric
ulturam
ondială
-Ap
recierea
gradu
luid
easigurarecure
surse
naturaleaecono
mieim
ondiale
-Grad
uldeasigurarecure
sursede
apă
/resursefo
restiere
adiferitorre
giun
idepe
Terra.
-Re
surseregene
rabiledeen
ergieșiviito
rulecono
miei
mon
diale.
-Creștereanu
mericăapo
pulație
imon
dialeși
consecințeleasociate.
-Feno
men
uldemigrație
afo
rțeidemun
călanivello
cal,
region
alșigloba
l.-
Politi
cidem
ograficepron
atalisteșide
natalistepe
exem
pluluno
rstate.
-Re
giun
iind
ustriale(A
xaRhinu
lui,Tehn
opolulSilicon
Valley,regiun
eain
dustria
lăSao
Pao
lo–RiodeJane
iro–
BeloHorizo
nte)caracterizateconformunu
ialgoritm
.-
Tend
ințealepop
ulațieiG
lobu
luiînpracticarea
econ
omieiverzi.
-Ro
luluiO
rgan
izație
ițărilo
rriveran
eMăriiNegreîn
coop
erarea
region
ală.
-Po
rtalurilegeo
inform
aționa
leGoo
gleMap
sșiG
oogle
Earthuti
lizateînana
lizaun
orelemen
te,p
roceseși
feno
men
esocial-econo
mice.
Prod
use
școl
are
spec
ifice
:-
Fiședeob
servațiirealiza
teîn
bazaexcursiilorșivizitelor
temati
celaobiectiv
eturistic
e;-
Harta-conturcom
pletatăcuobiectiv
egeog
raficesocial-
econ
omice:
Stat
ele
și c
apita
lele
stud
iate
con
form
Cur
ricul
umul
ui.
Meg
alop
olis
uri :
Tokaydo(Ja
ponia),B
oswash(SUA
),Ch
ippits(S
UA),SanSan(SUA
),Megalop
olisu
lEurop
ean.
Bazi
ne d
e re
surs
e na
tura
le d
e im
port
anță
mon
dial
ă:Ca
rbon
ifere
:Ruh
r,Silezia
Sup
erioară,Don
ețk,Kan
sk-Acinsk,
Appa
lași,Daton
g,Dam
odar.
25
-An
aliza
reaun
orauxiliarestati
stice,grafice
șicartog
raficereferitorlaprocesele
demog
rafice
-Estim
area
uno
rprogn
ozede
mog
raficela
nivelgloba
lșiregiona
l-
Migrația
pop
ulației.An
aliza
reaflu
xurilor
migrațio
naleșiacon
secințelorlo
r-
Analiza
SWOTamigrațiilorinterna
ționa
le
-Ro
lulecono
mieiverziîndezvolta
rea
susten
abilăaecono
mieim
ondiale
-Im
portan
țanan
oteh
nologiilo
rînprog
resul
econ
omieim
ondiale
-Re
lațiilefina
nciar-b
ancareîn
econo
mia
mon
dială
-LoculșirolulUniun
iiEu
rope
neîn
econo
mia
mon
dială
-Ca
racteriza
reacompa
rativ
ăaIta
lieiși
Norvegiei
-Grad
uldeasigurarecure
sursede
apă
/resurseforestiereadiferitorre
giun
idepe
Terra
-Re
surseregene
rabiledeen
ergieșiviito
rul
econ
omieim
ondiale
-Creștereanu
mericăapo
pulație
imon
dialeși
consecințeleasociate
-Feno
men
uldemigrație
afo
rțeidemun
căla
nivellocal,regiona
lșigloba
l-
Politi
cidem
ograficepron
atalisteși
dena
taliste,p
eexem
pluluno
rstate
-Re
giun
iind
ustriale(A
xaRhinu
lui,Tehn
opolul
Silicon
Valley,regiun
eain
dustria
lăSao
Paolo–Riode
Jane
iro–BeloHo
rizon
te)
caracteriza
tecon
form
unu
ialgoritm
Petr
olie
re și
gaz
eife
re:G
olfulPersic
,SiberiadeVe
st.
Aglo
mer
ații
urba
ne: Tok
yo-Yokoh
ama,Ja
karta,Dhe
li,
Man
ila,Seo
ul-In
cheo
n,Sha
ngha
i,SaoPa
olo,M
exicoCity,
Dhaka,Paris,Lon
dra,M
oscova.
Port
uri m
ariti
me:
Singapo
re,Sha
ngha
i(Ch
ina),She
nzhe
n(China
),Ho
ngKon
g(China
),Bu
san(Coree
ade
Sud
),Jebe
lAli(Emira
teleArabe
Unite),Ro
tterdam
(Oland
a),
Antw
erpe
n(Belgia),H
ambu
rg(G
erman
ia),LosA
ngeles
(SUA
).Ca
nalu
ri:Sue
z,Pan
ama,Dun
ărea
–M
ain–Rin.
Cent
re u
rban
e cu
aer
opor
turi
mar
i: Be
ijing
,Atla
nta,Dub
ai,
LosA
ngeles,Tok
yo,C
hicago,Lon
dra,Frank
furtpeMain.
26
-Tend
ințealepop
ulațieiG
lobu
luiîn
practicarea
econo
mieiverzi
-Ro
luluiO
rgan
izație
ițărilo
rriveran
eMării
Negreîn
coo
perarearegion
ală
-Po
rtalurilegeo
inform
aționa
leGoo
gleMap
sșiGo
ogleEarthutiliza
teîn
ana
lizaun
or
elem
ente,p
roceseșife
nomen
esocial-
econ
omice
Prod
use
școl
are
spec
ifice
:-
Fiședeob
servațiirealiza
teîn
bazaexcursiilor
șivizitelorte
mati
celaobiectiv
eturistic
e;-
Harta-conturcom
pletatăcuobiectiv
egeog
raficesocial-econo
mice:
Stat
ele
și c
apita
lele
stud
iate
con
form
Cu
rric
ulum
ului
.M
egal
opol
isur
i: Tokaydo(Ja
ponia),B
oswash
(SUA
),Ch
ippits(S
UA),SanSan(SUA
),Megalop
olisu
lEurop
ean.
Bazi
ne d
e re
surs
e na
tura
le d
e im
port
anță
m
ondi
ală:
Carb
onife
re:R
uhr,Silezia
Sup
erioară,Don
ețk,
Kansk-Ac
insk,A
ppalași,Da
tong
,Dam
odar.
Caracteriza
reaecon
omico-geog
raficăastatelor:
Span
ia,Elveția,C
anad
a,Argen
tina,Nigeria,
Arab
iaSau
dită,C
oree
ade
Sud
27
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
I-a, e
levu
l poa
te:
-de
scrie
realita
teasocial-econo
mică,geo
grafi
căîn
dife
ritecontexte,u
tilizâ
ndlimba
julgeo
grafi
c;-
interpretaana
liticau
xiliarestati
stice,graficeșicartog
raficetemati
ce(tab
ele,diagram
e,grafice,sc
heme,hărți);
-proiectasoluțiipe
ntruune
lesitu
ații-prob
lemăalemed
iuluilanivellocalșin
aționa
l,uti
lizân
dinform
ațiigeog
raficeșide
laalte
disc
iplin
eșcolare;
-estim
aim
pactulgloba
lizării,colab
orăriiregion
aleșiinternaționa
leîn
valorificareasusten
abilăapatrim
oniuluicultural;
-elab
oraproiectecuun
caractera
ntrepren
orial,privindvalorifi
careașiprotecția
patrim
oniuluiculturalm
ondial,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e:
-gând
irecriti
cășire
flexivădesprerealita
teaum
an-geo
grafi
că;
-respectșitoleran
țăfa
țădena
tură,d
iversitatea
culturalășivalorilegen
eraluman
e;
-interesp
entruvalorifi
careașiprotecția
patrim
oniuluin
aturalșiculturalm
ondial,d
inperspectiv
ade
zvoltăriisu
sten
abile;
-ap
recierecriticășicuriozitateînintegrarea
achizițiilorg
eografi
cecuceledinalte
disc
iplin
eșcolare;
-im
plicareînacti
vitățide
volun
taria
t,referitoa
relaso
luțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ășiprotecția
med
iuluilaniveln
aționa
lșim
ondial.
28
Clas
a a
XII-a
G
eogr
afie:
Rep
ublic
a M
oldo
va și
lum
ea c
onte
mpo
rană
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te1.1.Explicarea
une
irea
lități
spațialeinvestigate(d
irect
sauindirect),prinutiliza
rea
corectăalim
bajului
geog
rafic.
1.2.Ierarhiza
reaelem
entelor,
proceselorșife
nomen
elor
realită
țiigeo
grafi
ce,d
upă
diferitecrite
rii.
1.3.Argum
entarearelațiilor
dintreelemen
te,p
roceseși
feno
men
egeog
rafice,prin
mijloa
ceșilimba
jesp
ecifice.
2.1.Estimarea
realită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,prin
rapo
rtarea
laauxiliare
stati
stice,graficeși
cartog
rafice.
MED
IUL
GEO
GRA
FIC
Noț
iuni
: med
iugeo
grafi
c,m
ediunatural,
med
iuantropizat,med
iuantropic.
•Învelișulgeo
grafi
c:părțistructurale,
particularitățișilegită
ți*•
Compo
nentelemed
iuluigeo
grafi
c:abioti
ce,
bioti
ce,antropice
•Interacțiune
adintrecom
pone
ntelemed
iului
geog
raficlanivello
cal,region
alșigloba
l*•
Med
iulgeo
grafi
calRep
ubliciiMoldo
va:
particularitățiîncontexte
urop
eanși
mon
dial
CALI
TATE
A, V
ALO
RIFI
CARE
A ȘI
PRO
TECȚ
IA
MED
IULU
I ÎN
LUM
E ȘI
ÎN R
EPU
BLIC
A M
OLD
OVA
Noț
iuni
: calita
teamed
iului,de
grad
area
med
iului,po
luarea
med
iului,efectd
eseră,
mon
itorin
gulm
ediului,patrim
oniunatural,
patrim
oniucultural,arienaturalăprotejată,
parcnaționa
l.
•Ca
litateam
ediuluiînlumeșiînRep
ublica
Moldo
va.M
onito
ringu
lmed
iului*
•Ca
litatea,valorificareașiprotecția
med
iului
aeria
n•
Calitatea,valorificareașiprotecția
med
iului
acvatic
1.1.Lucrulcudicționa
relegeo
grafi
ce,învede
reaexersării
limba
juluigeo
grafi
c;Id
entifi
carealim
bajuluigeo
grafi
cspecificîndiversesu
rsede
inform
are,in
clusivm
ass-
med
ia;E
labo
rareaun
orte
xte/proiectete
mati
ce
ample,culim
bajgeo
grafi
cad
ecvat.
1.2.
Aplicarea
tehn
icilo
rdeorganizaregraficăainform
ației
după
dife
ritecrite
rii(clasifi
cări/sis
temati
zăriale
elem
entelor,proceselorșife
nomen
elorre
alită
ții
geog
raficeș.a.);Co
mpletarea
uno
rtab
elecu
inform
ațiilesolicita
te,clasifi
când
elemen
tele,
proceseleșifeno
men
elerealită
țiigeo
grafi
ce,d
upă
diferitecrite
rii.
1.3.Dife
rențiereapa
rticularitățilo
rspe
cificeelem
entelor,
proceselor,fen
omen
elorre
alită
țiigeo
grafi
ce,u
tilizâ
nd
limba
julspe
cific;A
preciereacriticăare
lațiilor
dintreelemen
te,p
roceseșife
nomen
ealerealită
ții
geog
rafice,fo
losin
dlim
bajesp
ecifice,d
inperspectiv
ade
zvoltăriisu
sten
abile.
2.1.In
terpretareasemne
lorc
onvenționa
leutiliza
te
înre
prezen
tărilegrafi
ceșicartografi
cete
mati
ce;
Stab
ilirealegăturilorcau
zale,alegitățilorșia
tend
ințelord
ede
zvoltareare
alită
țiigeo
grafi
ce,
analizâ
ndsu
porturilestati
stice,graficeșicartog
rafice;
Completarea
/elabo
rareade
sche
me/tabe
le/hărți-
conturte
mati
ce;Localiza
reape
hartăauno
relemen
te,
proceseșifeno
men
egeog
rafice.
29
2.2.In
terpretarearealită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,aplicân
dau
xiliarestati
stice,graficeși
cartog
raficetemati
ce.
2.3.Aprecierearealită
ții
geog
raficeinvestigate
prinaplicarea
supo
rturilo
rstati
stice,grafi
ceși
cartog
rafice.
3.1.Argum
entareasoluțiilor
pentrusituațiile-prob
lemă
alelumiicontem
porane
.
3.2.Proiectarea
uno
racțiuni
deso
luțio
nareasituațiilor-
prob
lemăalelumii
contem
porane
,înfuncție
de
dina
micaacestora.
•Ca
litatea,valorificareașiprotecția
vegetației
naturale
•Ca
litatea,valorificareașiprotecția
lumii
anim
ale
•Ca
litatea,valorificareașiprotecția
soluluiși
subsolului
•Co
nservareașiprotecția
naturiișia
patrim
oniuluicultural.
•Ariileprotejateînlu
meșiînRep
ublica
Moldo
va•
Patrim
oniulm
ondialUNESCO
:natural,
cultu
ralșim
ixt.SituridinRe
publicaMoldo
va
pelistaPatrim
oniuluim
ondialUNESCO
*•
Calit
atea
, val
orifi
care
a și
prot
ecția
med
iulu
i în
com
una/
loca
litat
ea n
atal
ă (lu
crar
e pr
actic
ă).
PRO
BLEM
ELE
GLO
BALE
ALE
LUM
II CO
NTE
MPO
RAN
EN
oțiu
ni: m
odificăriclim
aticegloba
le,
deșertificare,m
alnu
triție,crizăen
ergetică,
glob
aliza
re,h
azardna
tural,ha
zardantropic,
confl
ictg
eopo
litic.
•Mod
ificărileclim
atice,d
espă
durirea
și
deșertificarea
lanivelgloba
l,region
alși
local.
•Po
luarea
med
iuluisub
aspectg
loba
lșilocal.
•Asigurarea
societățiium
anecure
surse
naturalelanivelm
ondialșiîn
Rep
ublica
Moldo
va
2.2.Aplicarea
cun
oștin
țelora
cumulatelaargum
entarea
realită
țiigeo
grafi
cealu
miicontem
porane
,aplicân
dau
xiliarestati
stice,graficeșicartog
raficetemati
ce;
Comun
icărio
ralesa
uscrise/proiectein
dividu
alesau
degrupde
spreapreciereacriticăare
alită
țiigeo
grafi
ce
investigate;Interpretarea
sche
melor/tab
elelor/
hărțilo
rtem
aticeșided
ucerea
con
cluziilor.
2.3.Utiliza
reasupo
rturilo
rstatistic
e,graficeșicartog
rafice
înapreciereadimen
siunilorg
eopo
liticealelu
mii
contem
porane
;Dezba
teritemati
cecureferirela
subiecteleinvestigate;R
eflecțiipersona
lecureferire
lainterpretareasupo
rturilo
rstatistic
e,graficeși
cartog
raficetemati
ce.
3.1.Proiectarea
uno
rsoluțiipe
ntrusituațiile-prob
lemă
alelumiicontem
porane
,înba
zauno
rstudiid
ecaz;
Interpretareacriticăaso
luțiilorp
ropu
se;E
mite
rea
unorju
decățide
valoa
re,cuprivire
laeficiența
soluțiilorp
ropu
se;D
ezba
terișidiscuțiitemati
cecu
referirelasituațiile-prob
lemăalelumiicontem
porane
.
3.2.M
onito
rizarea
dirijatăaso
luțiilorp
ropu
se,ținân
dcont
dedinam
icaevoluțieisitu
ațiilor-problem
ăab
orda
te;
Argu
men
tareaprinexempleconcreteaproiectelor
deacțiunipen
trusoluțio
nareaprob
lemelorlu
mii
contem
porane
(malnu
triția,problem
aen
ergetică,
prob
lemamen
țineriipă
ciiș.a.);Rea
lizarea
uno
rproiectedecercetaretemati
ce.
30
4.1.Evaluarea
realită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,rea
lizân
dcone
xiun
iinterdisciplin
are.
4.2.In
vestigareaspațiului
geog
rafic,aplicân
dcone
xiun
iinterdisc
iplin
are.
5.1.Evaluarea
patrim
oniului
naturalșicultural,din
perspe
ctivadezvoltă
rii
susten
abile.
5.2.Rea
lizarea
proiectelorde
valorifi
carera
ționa
lăa
patrim
oniuluin
aturalși
cultu
ral,dinpe
rspe
ctiva
dezvoltăriisu
sten
abile.
•Asigurarea
cuapă
potab
ilălanivelm
ondial
șilocal
•Prob
lemade
mog
raficășiamigrație
ipo
pulație
ilanivelm
ondialșiîn
Rep
ublica
Moldo
va•
Prob
lemaalim
entarălanivelm
ondialșiîn
Re
publicaMoldo
va•
Glob
aliza
reașiim
pactuleiasupraRe
publicii
Moldo
va*
•Ha
zardurilenaturaleșian
trop
icelanivel
mon
dialșiîn
Rep
ublicaMoldo
va•
Decalajeleso
cial-econo
micedintre
stateleînaltd
ezvolta
teșiceleîn
cursd
ede
zvoltare*
•Co
nflictelegeo
politi
ceșipacea
peTerra.
Prob
lematerorismului*
DEZV
OLT
AREA
SU
STEN
ABIL
Ă ÎN
LUM
E ȘI
ÎN
REP
UBL
ICA
MO
LDO
VA
Noț
iuni
:dezvolta
resu
sten
abilă.
•De
zvoltareasusten
abilă:caracteristi
ci
gene
rale
•De
zvoltareasusten
abilăîn
lumea
contem
porană
șiîn
Rep
ublicaMoldo
va*
•Ro
luledu
cație
igeo
grafi
ceîn
dezvolta
rea
susten
abilă*
•Ro
lulU
niun
iiEu
rope
neîn
dezvolta
rea
susten
abilăalu
miicontem
porane
*
4.1.Prezentarea
cuajutorulTICauno
rrezultate,cercetări
prop
rii,investig
ații,utilizâ
ndcalculem
atem
atice;
Accesareaconținuturilo
rmultim
ediacucaracter
geog
rafic,caargu
men
tealeevaluăriirealită
ții
geog
raficestud
iate;P
rezentarea
uno
rdatereferitoa
re
ladiversitatea
geo
grafi
că,u
tilizâ
ndinform
ațiidin
biolog
ie,chimie,istorie(p
roblem
aariilorprotejate,a
poluării,apăciiș.a.).
4.2.Elabo
rareacomun
icărilo
r,aproiectelord
einvestigație
temati
ce;Lecții-con
ferin
țăcuprezen
tarearezulta
telor
proiectelortem
aticeasp
ațiuluigeo
grafi
cinvestigat;
Elab
orarea
/scriereaun
orsc
risori/d
emersuricătre
administrația
pub
licălocală,cureferirelaproblem
ainvestigată.
5.1.Apreciereacriticăacom
pone
ntelorpatrim
oniului
naturalșiculturaln
aționa
lșim
ondial,studiinddiferite
sursede
inform
ații;Observareastăriipa
trim
oniului
naturalșiculturalm
ondial,studiindtextuldinm
anua
lșidiferitesursede
inform
are;Com
unicărio
rale
sauscrise,cureferirelam
odalită
țilede
valorificare
rațio
nalăapatrim
oniuluin
aturalșiculturalm
ondial,
dinpe
rspe
ctivadezvoltă
riisu
sten
abile;E
xcursiișivizite
temati
ce.
5.2.Elabo
rareade
com
unicărio
ralesa
uscrise/proiecte
individu
alesaude
grup,priv
indvalorifi
carearațio
nală
apa
trim
oniuluin
aturalșiculturaln
aționa
lșim
ondial.
Discuțiitemati
ce/dezba
tericure
ferirelaacțiunile
imed
iatedevalorifi
carera
ționa
lăapatrim
oniului
naturalșiculturaln
aționa
lșim
ondial;Implicarea
în
activ
itățide
volun
taria
tlocaleșina
ționa
lete
mati
ce.
31
Conț
inut
uri p
ropu
se p
entr
u ex
tens
ie
curr
icul
ară:
-
Aprecierea
actelornormati
ve,cureferirela
protecția
med
iuluigeo
grafi
cînRep
ublica
Moldo
va-
Relațiiîn
med
iulgeo
grafi
c-
Degrad
area
med
iului
-Po
luarea
tran
sfrontalieră
-Ac
ordu
riinternaționa
le,p
rivindprotecția
med
iului
-Prog
nozedeevoluțieam
ediuluigeo
grafi
c-
Evalua
reapo
liticilord
ede
zvoltare
susten
abilă,aplicateînță
rileUniun
iiEu
rope
neșiîn
Rep
ublicaMoldo
va
Stud
ii de
caz
: -
Situații-prob
lemăde
sprestarea
med
iuluigeo
grafi
cla
nivellocal/naționa
l/globa
l.-
RolulO
NUîn
reglem
entareaprob
lemelorgloba
leale
lumiicontem
porane
șialeRep
ubliciiMoldo
va.
-Ro
lulO
SCEînasig
urarea
securitățiiregion
ale.
Prod
use
școl
are
spec
ifice
:-
Fiședeob
servațiirealiza
teîn
bazaexcursiilorșivizitelor
temati
celaobiectiv
elepa
trim
oniuluin
aturalșicultural;
-Ha
rta-conturcom
pletatăcuobiectiv
elegeog
rafice:
Parc
uri n
ațio
nale
: Yellowston
e,Groen
land
a,Galap
agos,
Sereng
eti,K
azira
nga,Che
ileBicazului-Hășmaș,G
rand
Ca
nyon
,Mam
mon
thCave,Haw
aii,Am
azon
ia,V
irung
a,
Kilim
anjaro,K
ruger.
Reze
rvaț
ii na
tura
le: B
alen
elor,K
alah
ari,Marea
Rezervație
Go
bi,C
heileTurzii,C
heileBicazului.
Reze
rvaț
ia B
iosf
erei
: DeltaDun
ării.
Obi
ectiv
e di
n lis
ta p
atrim
oniu
lui m
ondi
al U
NES
CO:
Biseric
ilepictatedinnordu
lMoldo
vei(Ro
mân
ia),Mun
tele
Atho
s,M
achu
Picchu,TajM
ahal,D
ubrovn
ik,Petra,
Schö
nbrunn
.O
biec
tive
natu
rale
: Marea
BarierădeCo
rali.
Arii
prot
ejat
e di
n Re
publ
ica
Mol
dova
:Pa
rcur
i naț
iona
le: O
rhei.
Reze
rvaț
ii ști
ințifi
ce:„Co
drii”,„PlaiulFagului”,„Păd
urea
Do
mne
ască”,„Prutuld
eJos”,„Iago
rlâc”.
Reze
rvaț
ii pe
isaj
ere:
Sutade
Movile,R
udi-A
rione
ști,La
Castel.
Mon
umen
te a
le n
atur
ii: Peștera„Em
ilRa
coviță”,Ch
eile
Butești,IzvorulJe
lobo
c.Si
turi
din
Repu
blic
a M
oldo
va p
e lis
ta P
atrim
oniu
lui
mon
dial
UN
ESCO
: Arculgeo
dezic
Struve.
32
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
II-a,
ele
vul p
oate
: -
evalua
realita
teageog
rafică,utilizâ
ndlimba
julgeo
grafi
c;-
apreciarealita
teageog
rafică,în
bazaan
alize
iuno
rauxiliarestati
stice,graficeșicartog
raficetemati
ce;
-proiectaso
luțiipen
trusitua
țiile-problem
ăalelumiicontem
porane
,înba
zauno
rstudiid
ecaz;
-investigare
alita
teageog
raficăalumiicontem
porane
,rea
lizân
dcone
xiun
icualtedisc
iplin
eșcolare;
-realiza
proiecteinvestigativ
ede
valorificarera
ționa
lăap
atrim
oniuluin
aturalșiculturalm
ondialdinperspectiv
ade
zvoltăriisu
sten
abile,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e:
-op
iniipe
rson
alede
sprere
alita
teageog
raficăalumiicontem
porane
;-
interesș
iatitud
inepragmati
căîn
dem
ersuride
investigareare
alită
țiigeo
grafi
ceaRep
ubliciiMoldo
va,încontextullum
iicontem
porane
;-
respectșitoleran
țăfa
țădena
tură,d
iversitatea
culturalășivalorilegen
eraluman
e;
-respon
sabilitatepe
ntruvalorificareașiprotecția
patrim
oniuluin
aturalșiculturalm
ondialșinaționa
ldinperspectiv
ade
zvoltăriisu
sten
abile;
-im
plicareînacti
vitățide
volun
taria
t,cevize
azăsoluțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ășiprotecția
med
iuluilaniveln
aționa
lșim
ondial.
33
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE
ActualulCurriculum la liceudeGeografie își propune formarea la elevi a compe-tențelorspecificeGeografieiprinactivizareaelevilor,implicareașiparticipareadeplinăînprocesulproprieiformări,prinstabilireadeinteracțiuniintelectuale,verbale,social-emoționaleșiafectivecucadruldidacticșiasimilareaconținuturilorcurriculare.
Curriculumul liceal laGeografie, edițiaanului2019esteorientat spre:valorizareapredominantăîncadrulprocesuluidepredare–învățare–evaluareaactivitățiimen-talerealizatedeelevi, învedereadezvoltăriicapacitățilorcognitive,prinimplicaredi-rectășiactivă,rezolvareaproblemelorșiluareadeciziilor,însituațiirealesausimulate; orientareacătremetacogniție,cătreproceduriledemonitorizareșireglare,pecareele-vulcareînvață,leaplicăasuprapropriilorprocesementaleșiacunoștințelorpecarelearecuprivirelaacestea;evidențierearoluluidemediatorîncunoaștereșialcunoașteriipe care îl dețineprofesorul/cadruldidactic,pentruadaptareaelevilor la specificul șiprovocărilesarcinilordeînvățare,pentrumenținereaatențieișifacilitareaevaluăriire-zultatelor.
ÎnprezentaedițieaCurriculumului întreunitățiledecompetențășiactivitățiledeînvățare și produse există o legătură directă, acestea corelând între ele. Totodată,existăcorelareacuunitățiledeconținutpecarecadruldidactictrebuiesăorealizeze.Activitățile de învățaresuntformulatediversificat,punându-seaccentulpelucrulindi-vidualalelevuluiînbazaauxiliarelorconstruite,investigațieiindividualesauîngrupșiimplicareaactivăînprocesulformăriisale.
Unitățile de conținut sunt formatedincâteva rubrici: rubricaNoțiuni în care suntinclusenoțiuniledebazălafiecareunitatedeconținut,careaucaracterobligatoriușitrebuiereținutedeelevi;rubricaObiective geografice,care includeprincipaleledenu-mirigeograficepentrufiecareunitatedeconținut.Acestea,lafelcașilucrările practi-ce,auunstatutobligatoriușipresupunaplicarealorînactivitățilelegatedelucrulcuhărțiletematiceșiharta-conturș.a.Studiile de caz și Produsele școlare specifice includunșirdeactivități,realizareacărorapresupuneangajareaactivășiinteractivăaelevilorîndesfășurareadeactivitățideanalizareșidezbaterecolectivă/individualaunui„caz”,auneisituații-problemă,deidentificareșiexaminareavariantelordeacțiuneșidelu-arededecizii în conformitate cupropriul sistemde valori. RubricaFinalități includecapacitățileșiatitudinilespecificeGeografieipecare levadobândielevul lasfârșitulfiecăruiandestudiu.
Înconformitatecufinalitățileeducaționaleurmărite,profesorulpoatestabiliforme-ledeorganizareaactivitățiielevilorîncadruldemersuluididactic,dupăcumurmează:
a) Organizarea frontală a activității elevilor, carepresupuneîndrumareaactivitățiituturor elevilor din clasă, simultan, într-un anumit interval de timp. În acestesituații profesorul transmite informații, explică, demonstrează, argumentează,dirijeazăactivitateaelevilor,iaraceștiarezolvăsarciniledeinstruirecomunicatedecătreprofesorsauseautoinstruiesc;
34
b) Organizarea colectivă a activității elevilor,carereprezintăalcătuireagrupurilor/echipelor, încadrulcăroraeleviicoopereazăîntreei înatingereaunorfinalitățicomune;
c) Organizarea individuală a activității elevilor, ce se realizează în variate situațiieducaționale.
Activitatea elevilor poate fi organizată individual sau în colectiv, în contexte for-male,nonformalesau informale,princareelevii își însușescprineforturiproprii,noicunoștințe, competențe, comportamente etc. și găsesc soluții originale, creatoare laproblemele cu care se confruntă, eventual sub supraveghereaprofesorului, dar fărăparticiparealuidirectășifărăsprijinulacestuia.Printremodalitățile/metodeledelucruindividualmenționămstudiul independent în baza manualului și alte resurse curricula-re, observația sistematică și independentă, lectura activă, referatul, proiectul, portofo-liul ș.a.
Realizareaunuiprocesdepredare–învățare–evaluarestimulativșiinteractivne-cesită alegerea strategiei didactice optimale, care presupune stabilireametodelor șitehnicilordidacticeadecvate,corelarealorcuformeledeorganizarecorespunzătoareaactivitățiielevilor. Strategiiledidacticesuntlegateînspecialdetipulcomportamen-talși stiluldidacticalprofesorului. ÎncadrulGeografiei școlareserecomandăaplica-reastrategiilor didactice interactive, în careprofesorulesteparțial exteriorprocesu-luieducațional,punându-seaccentpeînvățareaprincooperareîntreelevi.Înaceastăsituație, profesorul practică o abordare diferită a strategiei educaționale, prin orga-nizareaactivitățiide învățare,cuajutorulunorauxiliarediversificate,pecareulterioromonitorizează. În acest caz, predarea propriu-zisă este foartemult diminuată, iarpreocupareaprincipalăaprofesoruluieste ceadeaorganiza șimonitoriza învățareadesfășuratăpredominantîntreelevi,utilizândmaterialedelucru.
Abordareastrategiilordidacticeinteractive,seîncadreazăînproblematicageneralăadezvoltăriiparadigmeieducaționale,cureferireladimensiuneadepredare–învățare– evaluare,evidențiindcaracterulactiv-participativdinparteacelorceînvațășiposibilita-teadecooperareșidecomunicareeficientă.
Totodată,Curriculumulpropunemaimultemodalitățideorganizareaconținuturilorînvățării și de realizare, în grade diferite, a conexiunilor între diverse domenii alecunoașterii,printrecareșiinterdisciplinaritateașitransdisciplinaritatea.
ÎncadruldemersuluididacticlaGeografiesevorutilizaogamădemetodeșiproce-dee,îmbinateșicorelatesubformaunormodalitățimetodologicevariate.Înfuncțiedeconținutșidetipologialecției,metodeledeinstruireseîmbinăsubdiferiteformeșisebazeazăpemijloaceșimaterialedidacticeadecvate,înanumitesecvențealelecției,pemăsurastructurăriieilogice.
Pentru formarea competențelor specifice planificate cadrele didactice pot utilizatoatetipuriledemetode:
- Metode expozitive de comunicare orală(povestirea,expunerealiberă,expune-reasistematică,descriereaș.a.);
- Metode conversativ-interogative (de tip dialog) (conversațialiberă,conversațiadirijată,conversațiaeuristică,conversațiaevaluativă,brainstorming,dezbaterea,discuțiaîngrupurimici(socratică),discuțiafrontală,discuțiaindividuală,proble-matizarea,discuțiadegrup(focusgrup),forumul);
35
- Metode explicative (demonstrative) (explicațiamediată,explicațianemediată,demonstrația,explicațiabazatăpeutilizarearesurselordeinstruire,demersular-gumentativ,demersulstructuratpeosituațieproblemă,experimentul);
- Metode bazate pe explorarea informațiilor scrise (lucrulcumanualul,explora-rea informațieiscrise (articole,cărți, texteș.a.), lectura,explorarea informațieicartografice,explorareainformațieivirtuale,studiulindependent,informareașidocumentarea);
- Metode bazate pe explorarea informațiilor cartografice (explorareainformațieicartografice,treceriledescară,transformareainformațieicartografice,construi-reaunorschițecartograficesimple);
- Metode de instruire bazate pe modele și imagini (explorareainformațieigrafice,amodelelor,imaginilor,utilizareaorganizatorilorgrafici,utilizareamodelelorfizi-ce,explorareainformațiilorvideo,instruireaprogramată);
- Metode bazate pe explorarea realității obiective (colectareadatelorprimare,observarealiberă,observareadirijată,observareexplicativă,analizadocumente-lor);
- Metode bazate pe acțiune (explorarearealității,exercițiulșirezolvăriledepro-bleme, studiuldecaz, lucrărilepractice, lucrul cufișele, simularea,e-learning,proiectul,portofoliulș.a.);
- Metode și tehnici de dezvoltare a spiritului critic și creativ (metodacubului,pre-dării reciproce,mozaicului, cvintetului, tehnicaciorchinelui, tehnica turulgale-riei,sinectica,Frisco,brainwriting,Philips6-6,controversacreativă,vizualizareacreativă);
- Metode de formare a sistemului de atitudini și valori (structurile ilustrative,structurilesituaționale,analizacritică,opinia,exemplul,contraexemplul,recom-pensa,constrângerea).
Prinmetodeleselectateseasigurăfiecăruielevdreptullaperformanțășcolarășilaatingereastandardeloreducaționaledisciplinare.Cadreledidacticevoradaptasarcinilede învățareconformniveluluielevilor, inclusivpentruceiaflați în riscdeeșecșcolar,pentrueleviicuCESșipentrueleviicuaptitudinideosebitelaGeografie(dotați),profe-soriiauobligațiadeastabilisarcinideînvățarediferențiate.
Profesorulare libertateașiresponsabilitatea înalegereastrategiilordidacticeaxa-tepe formareade competențe.Curriculumul la Geografie orientează cadruldidacticîn aplicarea strategiilor didactice formative, aplicarea metodelor active și interacti-ve,aplicareaactivitățilorde învățareaxatepeproblematizare, investigație, studiudecaz.Deasemenea,acestdocumenteducaționalîiorienteazăpeprofesorilaformareacompetențelor, la stabilirea interconexiunii dintre competențele specifice, unități decompetență,conținuturișistrategiididactice,larealizareainstruiriiprincooperare,larealizareauneievaluăripermanenteaperformanțelorșcolare.
Opredare–învățareinteractivăesteasistatădeoevaluareinteractivă(formativă)șidepracticaautoevaluării.Evaluarea formativă poateincludeurmătoareletipuridereglări:
a)efectuatedeprofesor;b)efectuatedeperechideelevi(asociatecusintagma„interevaluare”);c)efectuatedeelevulînsuși(asociatecutermenul„autoevaluare”).
36
Obiectulevaluăriiesteprocesulsauprodusulcarevafievaluat.Evaluarea interacti-văsebazeazăpeevaluareaprocesuluișimaipuținpeevaluareaprodusului.Operațiileevaluăriisuntpașiicetrebuieparcurșiînprocesuldeevaluarepânălamomentulemi-teriiuneijudecățidevaloare,asupraprestațieisaurezultatuluiunuielev:măsurarea;aprecierea;decizia.Metodele de evaluaresereferălamodalitățileprincareseevalu-eazăprocesuldeînvățareșirezultateleceluicareînvață.LadisciplinaGeografie,cadruldidacticpoateaplica:
- Metodeșitehnicideevaluareorală(tehnicaexpuneriicunoștințelor,tehnicade-scrieriiorale,tehnicaexplicațieiorale,tehnicachestionăriioralefrontale,tehnicachestionăriioraleaunuigrup,tehnicachestionăriioraleindividuale);
- Evaluareaprinprobescrise(examinăriscurte,detipobiectiv;testul,lucrareascri-săsemestrială(teza),lucrareascrisă/probaaplicatălasfârșitdecapitol,temeledeacasă);
- Metodedeevaluareprinprobepractice(evaluareaprinrezolvaredeexerciții,deprobleme,experimentul,evaluareaprinaplicareaunoralgoritmi,analizașiinter-pretareahărțilortematice,fotografiilor,graficelorș.a.);
- Metodecomplexedeevaluare(proiectul,portofoliul,posterul,investigațiaș.a.).Prinexamenuldebacalaureat laGeografie,cadisciplinălasolicitare,sevaevalua
dacăaufostformatecompetențelespecificeGeografieișidacăaufostatinsestandar-deledeeficiență la Geografie.
Probeledeevaluareutilizate la clasă vor conține itemi și sarcini prin intermediulcărorasevorevalua,prioritar,nudoarcunoștințeșicapacitățiseparate,ciformareadecompetențe.ExempledeastfeldeitemișisarciniprofesorullevaputeaselectadinGhi-dulmetodologic,culegeriledetestelaGeografieșidinprogramalaGeografiepentruexamenuldebacalaureat.Evaluările,realizatelaGeografie,vorincludeînmodobligato-riușiitemirezolvareacăroranecesităconexiuniinterdisciplinare,transdisciplinare.Vorfipropusesprerealizareșiproiecteintegrative,inclusivproiectedetipSTEMșiSTEAM,cametodădeevaluare.Importantestecafiecareactanteducaționalsăconștientizezecăevaluareaînoricecontexttrebuiesăfieobiectivă.
37
GHID DE IMPLEMENTARE
A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
38
1. REFERINȚE CONCEPTUALE/TEORETICE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Geografie
PrimulprincipiualPilonului european al drepturilor sociale prevedecăoricepersoanăaredreptullaeducație,formareprofesionalășiînvățarepetotparcursulvieții,pentruadobândișiamențineaptitudinicareîipermitsăparticipedeplinîncadrulnoiisocietățișisăgestionezecusuccestranzițiilepepiațaforțeidemuncă.Înacestcontext,susținemcăoriceelevaredreptullastudiereaGeografiei,întrucât,prinintermediuldisciplineidate,eleviiîșiformeazăoviziuneadecvatădespreplanetapecaretrăim–Terra,desprediversitateanaturalășiculturalălanivellocal,național,regional,europeanșimondial,necesarăpentruaparticipaactivșipedeplinlaviațacivicășisocială.
ConceptulcurriculumuluiactuallaGeografie,ediția2019,seaxeazăpeprevederileactelornormativenaționaleșirecomandărileCurriculumului de bază pentru învățământul general,re-conceptualizatîn2018.
CurriculumulladisciplinaGeografiepentruînvățământullicealesteelaboratînbazaurmă-toarelorrepereconceptuale:
- curriculumulestestructuratastfelîncâtsăreflecteprincipaleleelementealeprocesuluieducațional,carevizeazărepereleconceptuale,administrareadisciplinei,competențelespecificeformateladisciplină,unitățiledeînvățareșireperelemetodologicedepredare–învățare–evaluareaGeografiei;
- conceptul teoreticcurricularalGeografieiesteracordat lacelemairecenterealizărișitendințe în domeniul științelor educației și al științelor geografice pe plan național șiinternațional,înprimulrândprinpreluareabunelorpracticișiajustarealorlarealitateaeducaționalășiceageograficăațăriinoastre;
- finalitățileeducaționalereprezintăscopulstudieriiGeografiei,acesteafiindcentratepefor-mareadecompetențe,reflectateînmatriceacompetențelorpentruînvățământulliceal,încontextuldezvoltăriigradualeacompetențelordobânditeînînvățământulgimnazial;
- subaspectulsistemuluideconținuturigeografice,alstructurăriișialconsecutivitățiistu-dieriiacestora,esteasiguratăcontinuitateaînstudiereaGeografieiînînvățământulliceal,prinmenținereașidezvoltareapunctelorfortealegenerațiiloranterioaredecurriculumla GeografiedinRepublicaMoldova(edițiile2000,2006,2010);
- curriculumul, privit ca și proces, presupune o reconceptualizare aGeografiei și valo-rificareanoiloroportunitățidepredare– învățare–evaluare launnivel calitativșideeficiențămaiînalt,prinoptimizareasistemuluidecompetențe,aconținuturilorștiințifice,aactivitățilorșiproduselordeînvățare,înluminarigoriloractuale;
- curriculumul,cașiprodus,prevedesetuldedocumentecurriculare,detipproiectivșimetodologic,necesareprocesuluieducaționallaGeografie.
39
1.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Geografie
Inovații de ordin conceptual/teoreticCurriculumulladisciplinaGeografiepentruînvățământullicealrespectăconcepțiadidactică
agenerațiiloranterioaredecurriculum,însăînclasaaXII-apropuneoabordarenouă,atâtade-numirii,câtșiaconținutuluimaterieistudiate.Pentruprimadată,cursuldeGeografieprevedeexpresstudiereaproblematiciigeograficeațăriinoastreîncontextullumiicontemporane,por-ninddelaorizontulapropiat/cunoscutelevuluișiajungândlaabordareaglobală.Înansamblu,pentruclaseleliceale,accentulestepuspecaracterulaplicativ,practicalGeografiei,pestudi-ereaunorprovocărișiproblemedecaractergeograficalelumiicontemporane,peconexiunileinterdisciplinareșitransdisciplinare.
Inovații de ordin teleologic SistemuldecompetențelaGeografiepentruclaselelicealeseîncadrează,capartecompo-
nentă,însistemuldecompetențeînvigoarepentruînvățământulgeneral.Dinpunctdevedereierarhic,unnivelsuperiorcompetențelorspecificelaGeografieîlaucompetențele-cheie,celetransversaleșitransdisciplinare.Deasemenea,competențelespecificelaGeografiesuntprece-datedecompetențelegeneraleșispecificepentruEducația timpurie(nivelul0,conformCodului educației al Republicii Moldovanr.152din17.07.2014,cumodificărileulterioare)șicelepentruînvățământulprimar(nivelul1,conformCodului educației).
Ierarhia sistemului de competențe pentru învățământul general (Curriculum de bază, sis-tem de competențe pentru învățământul general, p. 5):
• competențele-cheie; • competențele transversale;• competențele transdisciplinare; • competențele generale și specifice pentru Educația timpurie; • competențele specifice Geografiei;• unitățile de competențe la Geografie pentru învățământul liceal.CompetențelespecificelaGeografieaufostelaborateînbazacompetențelor-cheie/transver-
saleprevăzutededocumentelenaționale(art.11.FinalitățileeducaționaledinCodul educației)șiacompetențelor-cheiepentruînvățareapetotparcursulviețiirecomandatedeConsiliulEuro-pei(Bruxelles,22mai2018).
Înformulareacelor5competențespecificedisciplineiGeografie,s-aținutcontatâtdepre-vederiledocumentelornormativemenționatemaisus,câtșidetendințeledezvoltăriiștiințeloreducațieișiaștiințelorgeograficepeplannaționalși internațional.Dreptreper înredactareafiecăreicompetențespecificeaservitStructura competenței în funcție de finalitate:
• acțiune/activitatereprezentatăprintr-unverb;• domeniuredatprinaspectespecificedisciplinei,aspectulcondiționalalfinalității(dome-
niul, disciplina, subiectul);• nivel/modalitate/normăreflectatăprinforme,metode,mijloacederealizareaacțiunii;• contextul reflectat prin situația de învățare, rezultatul propriu-zis, indicator gene-
ral privindnivelulde realizareaacțiunii sauaprodusului în contextul datde învățare (Tabelul1.1.).
40
Tabelul nr. 1.1. Competențe specifice disciplinei Geografie
Verb:acțiune/activitate
Domeniu/ disciplină/subiect Nivel/modalitate/normă Context/rezultat
Interpretarea realitățiigeografice prinmijloaceșilimbajespecifice
manifestândinterespentrudezvoltareasustenabilăamediului.
Raportarea realitățiigeografice lasuporturistatistice,graficeșicartografice
dovedindspiritanaliticșipractic.
Explorarea unorsituații-problemă alemediuluilocal,regionalșiglobal
demonstrândresponsabilitateșirespectfațădenaturășisocietateaumană.
Investigarea spațiuluigeografic princonexiuniinterdisciplinare
dinperspectivaeducațieipetotparcursulvieții.
Valorificarea patrimoniuluinaturalșicultural
subaspectsocial,intercultural,antreprenorial
demonstrândspiritcivic.
Cele5competențespecificedisciplineiGeografie,comunepentruînvățământulgimnazialșicelliceal,suntconstruiteprinprismaprevederilordocumentelornormativemenționatemaisus,darșiatendințeloractualealeștiințeloreducațieișialeștiințelorgeograficepeplannaționalșiinternațional.Corelareadintrecompetențele-cheieșicompetențelespecificelaGeografieesteprezentatăîntabelulceurmează.
Tabelul nr. 1.2. Corelarea dintre competențele-cheie și competențele specifice
Competențele specifice la disciplina Geografie
Competențele-cheie din Codul educației
al Republicii Moldova (2014)
Competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul
vieții recomandate de Consiliul Europei (Bruxelles, 2018)
1. Interpretarearealitățiigeograficeprinmijloaceșilimbajespecifice,manifestândinterespentrudezvoltareasustenabilăamediului.
a), b), c)Competențedecomunicare(înlimbaromână,înlimbamaternă,înlimbistrăine);f)Competențedeaînvățasăînveți.
1.Competențedealfabetizare;2.Competențemultilingvistice;5.Competențepersonale,socialeșideaînvățasăînveți.
2. Raportarearealitățiigeograficelasuporturistatistice,graficeșicartografice,dovedindspiritanaliticșipractic.
f)Competențedeaînvățasăînveți.
5.Competențepersonale,socialeșideaînvățasăînveți.
3. Explorareaunorsituații-problemăalemediuluilocal,regionalșiglobal,demonstrândresponsabilitateșirespectfațădenaturășisocietateaumană.
g)Competențesocialeșicivice. 5.Competențepersonale,socialeșideaînvățasăînveți;6.Competențecetățenești;8.Competențedesensibilizareșiexpresieculturală.
41
4. Investigareaspațiuluigeograficprinconexiuniinterdisciplinare,dinperspectivaeducațieipetotparcursulvieții.
d)Competențeînmatematică,științeșitehnologie;g)Competențesocialeșicivice.
3.Competențeîndomeniulștiinței,altehnologiei,alinginerieișialmatematicii;5.Competențepersonale,socialeșideaînvățasăînveți.
5. Valorificareapatrimoniuluinaturalșiculturalsubaspectsocial,intercultural,antreprenorial,demonstrândspiritcivic.
g)Competențesocialeșicivice;h)Competențeantreprenorialeșispiritdeinițiativă;i)Competențedeexprimareculturalășideconștientizareavalorilorculturale.
5.Competențepersonale,socialeșideaînvățasăînveți;6.Competențecetățenești;7.Competențeantreprenoriale;8.Competențedesensibilizareșiexpresieculturală.
Graduldecorelaredintrecompetențeestediferitbineînțeles,însăcontează,înspecial,faptulcă,prinstudiereaGeografieișiformareacelor5competențespecificedisciplinei,secontribu-ie la formareaunorcompetențe-cheie/transversale laelevi,ceea ce, în fond, trebuie să con-stituie scopul prioritar al procesului educațional la Geografie, și nu studierea în sine a unor conținuturi științifice de caracter geografic.
Dincompetențelespecificederivăunitățiledecompetență,caresedezvoltălaelevipepar-cursulunuianșcolarșiprincaresecontribuie la formareacompetențelorspecifice.Unitățiledecompetențăsuntproiectatepedomenii(1.Cunoaștereșiînțelegere;2.Aplicareșioperare; 3.Integrareșitransfer).Astfel,lacompetențelespecifice1și2,unitățiledecompetențăacoperătoatecele3domenii,iarlacelelaltecompetențespecifice–doar2domenii,ajungându-selauntotalde12unitățidecompetențălatoateclasele.Deexemplu,înclasaaX-a,lacompetențaspe-cifică1.Interpretarearealitățiigeograficeprinmijloaceșilimbajespecifice,manifestândinterespentrudezvoltareasustenabilăamediului,suntprevăzute3unitățidecompetență:
Tabelul nr. 1.3. Categoria pe domenii a unităților de competență
1.1. UtilizarealimbajuluigeograficînexplicarearealitățiigeograficenaturaleaTerrei. deCunoaștere și înțelegere
1.2. Tipizareaelementelor,aproceselorșiafenomenelornaturaleconformanumitorcriterii. deAplicare și operare
1.3. EvaluarearealitățiigeograficenaturaleaTerreiprinmijloaceșilimbajespecifice. deIntegrare și transfer
Unitățiledecompetență sunt structuratedupăprincipiul gradualității, ceeacepresupuneformareaprogresivăaacestora,princreștereagraduluidecomplexitate/dificultatedelaunandestudiilaaltul.Totodată,liniiledeunitățidecompetențălafiecarecompetențăspecificăaucontinuitatedinînvățământulgimnazialîncelliceal.Subliniemfaptulcăunitățiledecompetențăformatelaoanumităclasăservesccabazăpentruunitățiledecompetențădinclaselesuperioa-re,fărăamaifimenționateulterior.Deexemplu,lacompetențaspecifică3,formareagradualăalinieideunitățidecompetențăvaurmatraseul:
42
Tabe
lul n
r. 1.
4. S
truc
tura
uni
tățil
or d
e co
mpe
tenț
ă du
pă p
rinci
piul
gra
dual
ității
Com
pete
nța
spec
ifică
Clas
a a
V-a
Clas
a a
VI-a
Clas
a a
VII-a
Clas
a a
VIII-
aCl
asa
a IX
-aCl
asa
a X-
aCl
asa
a XI
-aCl
asa
a XI
I-a
3.Explorarea
unorsituații-
prob
lemă
alemed
iului
local,region
al
șiglob
al,
demon
strând
respon
sabilitate
șirespectfață
denaturăși
societatea
um
ană.
3.2.Disti
ngerea
gh
idatăa
cauzelor
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluila
nivellocal.
3.2.Recun
oaș-
tereadirijatăa
relațiilorc
auză-
efectîncadrul
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluilanivel
region
al.
3.2.Com
pararea
situa
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluilanivel
region
alîn
baza
unuialgoritm
.
3.2.Rea
lizarea
stud
iilorde
cazp
rivind
soluțio
narea
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluin
atural
lanivello
calși
națio
nal.
3.2.Ded
ucerea
un
orm
ăsuri
deso
luțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluila
nivellocalși
națio
nal.
3.2.Elabo
rarea
soluțiilorla
situa
țiile-
prob
lemăale
med
iuluin
atural
încon
textul
dezvoltării
susten
abile.
3.2.Elabo
rarea
unorproiecte
deso
luțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemăale
med
iuluisocial-
econ
omicla
niveln
aționa
l,region
alși
glob
al.
3.2.Proiectarea
un
oracțiuni
deso
luțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemă
alelumii
contem
porane
înfu
ncție
de
dinam
ica
acestora.
Grad
ulde
complexita
te/
dificultate
Presup
unedo
ar
disting
erea
(id
entifi
carea)
decătreelev
acauzelor
unorsituații-
prob
lemădin
med
iullocal
(maicun
oscut
elevului),prin
ghidarea
de
cătreprofesor.
Urm
ărește
recuno
așterea
dirijată(cu
implicarea
profesorului)
decătreeleva
relațiilorc
auzale
aleun
orsituații-
prob
lemăale
med
iuluila
nivelregiona
l(în
cad
rul
conti
nentelor
stud
iate).
Presup
une
abilitatea
elevuluide
acompa
ra
anum
itesitu
ații-
prob
lemăale
med
iuluila
nivelregiona
l(în
cad
rul
conti
nentelor
șialocean
elor
stud
iate),
aplicân
dun
algo
ritmdat.
Preved
eun
ele
stud
iide
cazla
nivellocal(d
in
localitate)și
națio
nal(din
țară)p
rivind
căutarea
un
orso
luții
lasituațiile-
prob
lemăale
med
iuluin
atural
(deo
arecese
stud
iazănatura
țăriinoa
stre).
Preved
ean
aliza
un
orsituații-
prob
lemăale
med
iuluilocal
(dinlo
calitate)
șina
ționa
l(dința
ră),cu
dedu
cereade
cătreeleva
unorposibile
măsuri(acțiu
ni)
deso
luțio
nare.
Urm
ărește
elab
orarea
decătreelevi
aun
orso
luții
lasituațiile-
prob
lemăale
med
iuluin
atural
(deo
arecese
stud
iazănatura
Glob
ului)în
contextuld
at.
Preved
eab
ilitatea
elevilo
rdea
elab
oraun
ele
proiectede
soluțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemăsocial-
econ
omice
(deo
arece
sestud
iază
Geog
rafia
um
ană)la
nivelulind
icat.
Preved
eab
ilitatea
elevilo
rdea
proiectaune
le
acțiu
nide
soluțio
nare
asitua
țiilor-
prob
lemă
alelumii
contem
porane
înco
ntextuldat.
43
Înprocesuldeproiectaredidactică,profesorulvaurmărirelaționareacompetențelordedi-feritecategoriiierarhice.Prezentăm2exempledederivaredincompetențeledenivelsuperioracelordenivelinferiorșicorelareaacestoracuunitățiledeconținut,activitățileșiproduseledeînvățare:
Tabelul nr. 1.5. Derivarea competențelorClasa a XI-a (Geografia umană a lumii)
Competențe-cheie
Competențe specifice la Geografie
Unități de competență
Unități de conținut
Activități și produse de învățare
d)Competențeînmatematică,științeșitehnologie;g)Competențesocialeșicivice(Codul educației,2014).
3.Competențeîndomeniulștiinței,altehnologiei,alinginerieișialmatematicii;5.Competențepersonale,socialeșideaînvățasăînveți(Bruxelles,2018).
4.Investigareaspațiuluigeograficprinconexiuniinterdisciplinare,dinperspectivaeducațieipetotparcursulvieții.
4.1.Investigareacomponenteisocial-economiceamediuluigeografic,realizândconexiuniinterdisciplinare.
Unitatea de conținut: Caracterizareaeconomico-geograficăastatelorEuropeiTema/Subiectul: România
4.2.Explicareaunordiferențesocial-economiceșiculturaleprinaplicareainterdisciplinarității;Realizareaunorinvestigații/proiecteintegrateindividualeșidegrupalemediuluisocial-economicprivindresurselenaturale,populațiașieconomiastatelorlumiiînbazaunuialgoritm.
Inovații de ordin conținutalCurriculumulasigurăcontinuitateaconținuturilorștiințificedebazăaleGeografiei,prevăzute
decurriculumulanterior,păstrândstructurareașiconsecutivitateastudieriiacestora,înfuncțiedegradullordecomplexitate.Totuși,înmodprioritar,accentulprincipalvafipuspecaracterulpracticalconținuturilorstudiate,raportatelanevoileșiintereseleelevilor.Deasemenea,înclasaaXII-aesteprevăzutăstudiereaproblematiciigeograficeaRepubliciiMoldovaîncontextullumiicontemporane.Conținuturilesuntselectatedinperspectivaroluluilorînachiziționareadecătreeleviaunorcunoștințe,abilitățișiatitudinifuncționalepentruformareadecompetențe.
Prin urmare, au fost introduse unele unități noi de conținut: Procesele și fenomenele geografice de risc(înclasaaX-a)șiProbleme actuale(înclasaaXI-a),carepresupunstudiereaunorsubiectedeproblemășisituații-problemă,caracteristicemediuluigeograficlanivellocal,național,regionalșiglobal.Acesteconținuturisevorstudiaatâtsubraportștiințific(derelațiicauzale,repartițiespațială,soluționareetc.),câtșisubraportpractic,îndeosebideformarelaeleviaunorabilitățișiatitudiniadecvate,aregulilordecomportareșidebunepractici.Înfuncțiedeposibilitățilereale,esteoportunăîncurajareaimplicăriipersonaleaelevilorînacțiunidein-formare,sensibilizareșirezolvareaunorsituații-problemădinmediulgeograficallocalitățiina-talesaualțării,deimplicareînactivitățidevoluntariat,carevizeazăprotecțiamediului.Aceste
44
unitățideconținutau rezervatbugetulnecesardetimp (câteooră)pentruafi studiate, iar,ulterior,materiastudiatăsevaregăsișilaevaluărilesumative.
Cureferirelastructurareaconținuturilorștiințifice,înclasaaX-alaGeografia fizică generală,serespectăalgoritmulclasicdestudiereanaturiiTerrei:maiîntâisuntabordatecaracteristicileșiparticularitățilegeneralealePământului,apoisestudiazăgeosfereleșicasinteză–mediilegeografice.Sevaurmări creștereagraduală (launnivel superior)amaterieifizico-geograficeparcurseînclaselegimnaziale(noțiuni,unitățideconținut,legitățigeografice,obiectivegeogra-ficeetc.),precumșidezvoltareacompetențelordejaformateșidobândireaachizițiilornoi.S-aprodusodescongestionareaconținuturilor,îndeosebiacelordindomeniulGeologieișiacelordecaracterștiințifico-teoretic.
ÎnclasaaXI-a,lastudiereaGeografiei umanealumii,conținuturileștiințificesunttradiționale,auaceeașiconsecutivitate,fiindușormodificatădoarstructurarealor.Astfel,sunt6unitățideconținut,corelatecucele6evaluărisumativepean.
Un element de noutate sunt conținuturile „Probleme actuale” la primele 4 unități deconținut,carevorfiabordateîncheiaproblematizării.
Accentuămimportanțadeosebităalucrărilor practiceprevăzutedecurriculumînformareaunorcompetențespecificelaGeografie.Suportulmetodicderealizarealucrărilorpracticevafireflectatînmanualulșighidulprofesoruluipentrufiecareclasă.
Inovații de ordin metodologicÎn curriculumul actual laGeografie, unitățile de competență, activitățile și produsele de
învățaresunt într-o legăturădirectă,acesteacorelând întreele.Totodată,existăcorelareacuunitățile de conținut, pe care cadrul didactic trebuie să o realizeze individual pentru fiecarelecție.Activitățilede învățaresuntformulatediversificat,punându-seaccentpe interacțiuneaelevuluicusuporturiconstruite,peinvestigațiaindividualăsauîngrupșipeimplicareaactivăaceluieducatînprocesulformăriisale.
Încadrullecțiilordegeografie,potfiorganizatemultesituațiideînvățarecucaracterpractic,în careactivitățileauca scopdobândirea cunoștințelorprocedurale (săanalizezeunpeisaj; săinterpretezeohartă;săconstruiascăodiagramăsaucartoschemă,sămăsoareunindicatoralme-diuluicuuninstrumentsauaparatetc.).Verbelecelmaifrecventutilizatepentruproiectareauneisituațiiîncareeleviisădobândeascăacesttipdecunoștințăsunt:a estima, a calcula, a măsura, a întocmi, a elabora, a se orienta, a utiliza, a aplica, a comenta, a rezolva, a combina, a modela, a experimenta, a reprezentaetc.,darșicelespecificateîntabeleleurmătoare.
Prezentămintervențiilepedagogice,carefavorizeazădobândireașiconsolidareacunoștințelorprocedurale.
Pentruînțelegereamoduluiconcretdeaplicareînpracticăaacestoractivități,avemcaexem-plu calcularea temperaturii și a precipitațiilor medii anuale într-un punct oarecare.
Prezentarea decupajului din realitate și a importanței procedurii: Fiecare loc de la suprafața terestră este caracterizat prin anumite valori ale temperaturilor și ale precipitațiilor. Există hărți ale izotermelor, în care punctele cu aceeași temperatură sunt unite printr-o linie, și hărți ale izo-hietelor, în care punctele cu valori egale ale precipitațiilor sunt unite. Pentru a realiza aceste hărți, avem nevoie de temperaturile medii anuale și precipitațiile medii anuale din mai multe puncte de pe suprafața respectivă.
Demonstrarea și descrierea procedurii (subproceduri și etape succesive). Pentruacalculatemperaturamedieanualăîntr-unpunctseprocedeazăastfel:
45
a) Măsurarea temperaturilor zilnice: măsurăm temperatura de 4 ori pe zi, la orele 24:00, 6:00, 12:00, 18:00 și obținem valorile de 10 oC, 24 oC, 20 oC și 18 oC;
b) Calcularea mediei zilei respective: adunăm cele 4 valori și obținem cifra 72; împărțim suma la 4 (media aritmetică) și obținem media zilei respective;
c) Calcularea mediei lunare: adunăm mediile temperaturilor din toate zilele lunii și le împăr-țim la numărul de zile ale lunii; astfel, obținem temperatura medie a lunii respective;
d) Calcularea mediei anuale: adunăm temperaturile medii din fiecare lună, le împărțim la 12 și obținem media anului respectiv;
e) Calcularea mediei multianuale: adunăm temperaturile medii anuale din toți anii în care au fost efectuate măsurători, împărțim suma la numărul anilor respectivi și obținem media multianuală a temperaturii.
Valorilemediipentruprecipitațiileatmosfericesecalculeazăsimilar.
Situație de învățare a procedurii:- Calculați temperatura zilei, știind că valorile înregistrate sunt: 12 oC, 26 oC, 24 oC, 18 oC.- Calculați temperatura medie lunară, știind că valorile temperaturilor medii zilnice sunt: … - Calculați temperatura medie anuală, știind că valorile temperaturilor medii lunare sunt: … - Calculați temperatura medie multianuală, știind că valorile temperaturilor medii anuale
sunt: ...Evaluarearezultatelorelevilorsefaceprinconfruntarearezultatelorobținute(înperechi).
Consolidarea cunoștinței procedurale:- Calculați temperatura medie a ...- Identificați care este luna cea mai caldă și luna cea mai rece.- Realizați un grafic cu temperaturile medii lunare obținute anterior.Exempledeactivitățideînvățare,carevizeazădobândireaunorcunoștințecucaracterpractic
șiseregăsescîncurriculumlaGeografie,suntredateîntabeluldemaijos,fiindclasificateconformtipuluideoperație.
Tabelul nr. 1.6. Aplicații pentru formarea deprinderilor și a priceperilor, pentru învățarea tehnicilor și a procedeelor, pentru rezolvarea exercițiilor și a problemelor geografice
Tip deoperație
Capacitateaintelectuală Activități de învățare
Evaluarea Săestimeze/săaproximezeSămăsoareSăcalculezeSăverificeSăapreciezeSăcompare
- săestimeze/săaproximeze/săcalculeze/săverifice/săcomparedate(cifre,suprafețe,lungimi,lățimi,altitudinialestatelor,alecontinentelorș.a.);
- săcompare/săapreciezefenomene,procese,spațiidupăcriteriidiferite(mărime,culoare,calitate,cantitate,valoareetc.)sauunoarecarealgoritm.
Autoevaluarea SăapreciezeSăverificeSăcompare
- săaprecieze,săverifice,săcompareperformanțe(memorie,gândire),produse(calitate,cantitate),atitudini(pozitivă,negativă),afecte,rezultatecualesalesaucualealtora,situațieîntâlnitămaialesîncadruldezbaterilortematice.
46
Rezolvareadeprobleme,exerciții
SăanalizezeSădeducăSărezolveSăverificeSăcalculeze
- săanalizezececunoaște/cesecere(date,fapte);- sădeducămodulderezolvareaproblemei/a
exercițiului/asituației-problemă/acazului;- sărezolveprobleme/exerciții/situații-problemă/
cazuri;- săcalculeze(suprafețe,densități,gradientultermic,
ratanatalității/amortalitățiiș.a.).Utilizareașielaborareaproduselorverbale
SăexpunăSădescrieSăformuleze
- săexpună/săformuleze/săelaborezeundiscurs;- sădescrieștiințific/geograficunpeisajrealsaudupă
oimagine/uneveniment/proces/obiectalrealitățiigeografice;
- săpronunțecorectnumelepropriialeobiectelorgeografice.
Utilizareașielaborareaproduselorscrise
SăelaborezeSăexpliceSăproiectezeSăordonezeSăîntocmeascăSăextragăSăutilizezecorectSăcorectezeSăcompletezeSăselectezeSărelatezeSădelimitezeSăidentificeSăextragă
- săinterpolezeanumiteidei/untextîntr-untextnou;- săelaborezeocomunicaredupăunplan,un
rezumat,olucrareștiințifică;- săredactezeunarticolcuunsubiectanumepentru
orevistă;- săargumentezeoipotezăîntr-oconcluzieproprie;- săelaborezeschemalogicăaunuiprocessauaunui
fenomengeografic;- săredefineascăprincipalelenoțiunidindicționarul
geografic;- săelaborezeunplandeacțiune,respectândanumite
cerințe;- săordoneze/săîntocmeascăolistăbibliograficăla
unsubiect;- săextragăideileprincipale/definițiiledintr-untext;- săcompletezespațiileliberedintext;- săidentificetextul,titlul,autorul,anulapariției,
editura,localitateaîncareafosteditat;- sădelimitezetextulînfragmentelogice;- săidentificecuvintelenecunoscutedintext.
Utilizareașielaborareaorganizatorilorgrafice
SăreprezintegraficSăconstruiascăgraficeSăcompare
- săreprezinte,printr-undesenschematic,unfenomen/procesgeografic;
- săconstruiascăgrafice,utilizânddateledintabele;- săreprezintedateledintabelpeodiagramă;- săcomparedateledindouătabele.
Utilizareașielaborareaproduselorcartografice
SăreprezinteSălocalizezeSăidentificeSădescrieSăstabileascăSăcalculeze
- săreprezintepeohartăschematicărelieful/hidrografiauneiregiuni;
- sălocalizeze/săidentificeelementepehartă(unpunct,unareal,untraseu);
- săidentificetipulhărții,scara,semneleconvenționale;
47
- sădescrie/săexpliceanumiteaspectedupăhartă;- săcalculezedistanțe/suprafețe/altitudinidupăscara
hărții;- săstabileascărelațiiîntreelementeledepehartă.
Utilizareașirealizareaimaginilorfotograficecucaractergeografic
SăcolecționezeSăelaborezeSăidentificeSăalcătuiască
- săidentificemesajulimaginii/afotografiei;- săalcătuiascăocolecțiedeimagini/fotografii/un
colajdefotografiipeoanumitătemăcucaractergeografic,deexemplu:Fenomene și procese de risc,launitateadeconținut,ceseregăseșteînclasaaX-așiaXII-a.
Utilizareașielaborareaproduselorobiectuale
SăexperimentezeSăproiectezeSăconstruiască
- sădemonstreze/săexperimentezefenomene/procesecumachete,modele;
- săproiecteze/săconstruiascămachete,modele,mulaje,proiecte,deexemplu:construcțiamulajuluiunuivulcanșidemonstrareaerupției.
Rezolvareasituațiilor-problemășiacazurilor
SăanalizezeSăidentificeSăselectezeSăproiectezeSăcompareSăargumenteze
- săanalizeze/săselecteze/săgrupeze/săcompareinformațiilecunoscute;
- săidentificeinformațiilenecesare,utile,esențiale/neesențiale;
- săpropună/săcomparesoluțiile;- sărezolveproblema,exercițiul,cazul;- săargumentezesoluțiaceamaibună/optimă.
Măsurarea Sămăsoare - sămăsoarecudiferiteinstrumenteșiaparate(termometru,barometruș.a.)suprafețe,temperaturi,presiuneaatmosfericăș.a.
Colectarea SădecupezeSăordoneze
- sădecupezefotografii,articole;- săordoneze/săselecționezeplante,imagini/
fotografii,articole,roci,minerale.Explorareamediului
SăexplorezeSăidentificeSăanalizezeSădeducăSăprognozezeSăelaborezeSăinvestigheze
- săexplorezedirectșiindirectrealitateageograficăreprezentatăpefotografii,diapozitive,grafice,hărți,înfilmeetc.;
- săanalizezecomponentelemediului,alerealitățiigeograficeșirelațiiledintrecomponentelelui;
- sădeducărelațiiledinmediu,cauzelefenomenelor,condițiileîncareseproduc,efectelelor;
- săprognozezeevoluțiaunorprocese/fenomenedinmediulgeografic.
Alte inovațiiUn obiectivmajor al curriculumului este realizarea conexiunilor interdisciplinare prin co-
relarea curriculumului la Geografie cu celelalte discipline școlare din învățământul liceal (Biologie, Istorie, Chimie, Fizică, Matematică, Informaticăș.a.),atâtprinformulareacompeten- țelor(îndeosebiacompetențeispecifice4),câtșiprinajustareaconținuturilor,aactivitățilorșiaproduselordeînvățarerecomandateetc.
48
2. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
2.1. Proiectarea de lungă durată
ImplementareacurriculumuluidezvoltatladisciplinaGeografieprevedeschimbăriatâtalesistemuluidecompetențeșialeconținuturilorgeografice,câtși,implicit,aleproiectăriididac-tice.
Conceptuldeproiectare didacticădesemneazăoseriedeoperații,princaresestabilescan-ticipatpașiicevorfiparcurșiînrealizarealecției,unitateadeconținutceurmeazăafipredată,strategiiledidacticeaplicate,modalitățiledeevaluarearandamentuluișcolar,precumșiinter-conexiuneaacestora.Înprocesulproiectării,suntcorelateșitranspusecomponentelecurricu-lumuluiprinselectareamijloacelor,ametodelorșiaformelordepredare–învățare–evaluareadecvate.Unitățiledecompetență,unitățiledeconținut,precumșiactivitățileșiproduseledeînvățareselectateurmeazăafireflectateintegralînprocesulproiectării.
Adaptareacurriculumuluiladisciplinăpentrudiferitbugetdetimpanualsevarealizaîncon-formitatecuInstrucțiunea metodologică privind implementarea noilor Plan-cadru dezvoltate în învățământul liceal.
La proiectarea extensiei curriculare la disciplina Geografie, cadrul didactic va respectaunitățiledeconținutpropusepentruclaseleaXI-așiaXII-a,prevăzutepentruextensiecurricu-lară,conformmodeluluiIIIdinPlanul-cadru.Modalitateadestructurareșidetaliereaunitățilordeconținutșidetimpladisciplinăestereflectatăîntabeluldemaijos.
Tabelul nr. 2.1. Repartizarea unităților de conținut pe clase și unitățile de timp recomandate
Unitate de conținut Total ore Ore pentru lucru individual
Clasa a X-a1. Pământul–individualitateînUnivers2. Litosfera3. Atmosferaterestră4. Hidrosfera5. Biosfera.Solul6.Mediilegeografice
914181179
Clasa a XI-a1. Hartapolitică2. Condițiileșiresurselenaturale3. Populațiașiașezărileumane4. Economiamondială5. Caracterizareaeconomico-geograficăastatelor
europene6. Caracterizareaeconomico-geograficăastatelor
extraeuropene
58111911
14
PentrumodelulIIIal Planului-cadru,conținuturilesevorstudiasimilarcelorpentruextensie.
49
Clasa a XII-a1.Mediulgeografic2. Calitatea,valorificareașiprotecțiamediuluiîn
lumeșiînRepublicaMoldova3. Problemeleglobalealelumiicontemporane4. DezvoltareasustenabilăînlumeșiînRepublica
Moldova
510
135
PentrumodelulIIIal Planului-cadru,conținuturilesevorstudiasimilarcelorpentruextensie.
Proiectareadidacticădelungăduratăreprezintăacțiuneacomplexădeanticipareamoduluidedesfășurareaactivitățilordeeducație/instruire.Aceastasevarealizaconformrecomandă-rilorMECC,axându-sepeproiectareaunitățilordeînvățare,carevorcuprindeunblocdelecțiicevoraveao legătură logicătematică,cronologică, înscopul racordării/asocieriielementelor curriculare:competențespecifice,unitățidecompetență,unitățideconținut,activitățișiprodu-sedeînvățarerecomandate.
Proiectareadelungăduratăesteundocumentadministrativ,careseelaboreazădecătreca-druldidactic,laînceputulanuluideînvățământ.Areuncaracterpersonalizat,ceoferălibertateprofesoruluiînluareadeciziilorreferitoarelamodalitățilepecareleconsiderăoptimeînasigu-rareaprocesuluieducaționallaclasă.
Laelaborareaproiectăriidelungădurată,sevaținecontdeurmătoareleaspecte:- eșalonareaunitățilordeconținutînconformitatecustipulărilecadruluinormativprivind
predareaGeografiei;- eșalonareaunitățilordeconținutînconformitatecuprincipiuldeabordareadisciplinei
GeografierecomandatedeCurriculum național;- stabilireasuccesiuniiparcurgeriiunitățilordeconținut;- corelarea competențelor specifice/aunitățilorde competență cuunitățilede conținut
vizate;- stabilireanumăruluideorealocatpentrufiecareunitatedeînvățareșideconținut;-stabilireaunuisistemdeevaluarecomplex,specificdisciplineiGeografie.Proiectareadelungăduratăcuprinde:antetul;proiectuldeadministrareadisciplineișipro-
iecteleunitățilordeînvățare.Antetulproiectăriidelungăduratăvainclude:disciplina;număruldeoresemestrialșianual;
număruldeevaluărisumativeșilucrăripractice,semestrialșianual;modelulPlanului-cadru;sediscutălaședințacomisiilormetodice,secoordoneazăcudirectoruladjunctpeinstruireșiseaprobădecătremanagerulinstituțieideînvățământ.
Indicațiipentrucompletarearubricilordinantet:- numărul de ore la disciplină–sescrieînconformitatecumodelulPlanului-cadru.- numărul de ore semestrial/anual – se calculează în funcție de structura anului școlar,
stabilităanualdecătreMECC;- numărul de evaluări sumative se proiectează o evaluare inițială la începutul studierii
cursuluișicâtedouăevaluărisumativepentrufiecaresemestru.Astfel,cadruldidacticvaputeacreaoviziunedeansambluasupraprocesuluididacticladis-
ciplină.
50
2.2. Proiectarea învățării
Organizarea procesului didactic orientat spre implementarea curriculumului laGeografie,ediția2019,estedirectcondiționatdeorientareacadrelordidacticespreîmbunătățireaacțiunilorde proiectare/planificare a întregului demers didactic. Activitatea didactică trebuie orientatăspreformareagradualăacompetențelorspecificedisciplinei,fiinddirectproporționalăatin-geriifinalitățilorșiaachizițiilorspecificeeducațieielevilorprinGeografie.
În scopul asigurării unui demers didactic de calitate, profesorii de geografie vor elabo-ra proiectarea didactică, asigurând pe orizontală conexiunea dintre competențe, unități decompetență,conținuturi,activitățideînvățare.
Cadruldidacticîșipoatemanifestalibertateaînelaborareaproprieistrategiididactice,ama-croproiectării(proiectareadelungădurată),aproiectăriipeunitățideconținutșiamicroproiec-tăriiînvățării(proiectarealecției).
Înprocesuldeplanificare,sevaținecontdeurmătoareleprincipii:• eșalonareaconținuturilorînconformitatecuprincipiuldeabordareadisciplineiGeogra-
fiestabilitîncurriculum;• definitivareasuccesiuniiparcurgeriiunitățilordeconținut;• asociereacompetențelorspecifice/aunitățilordecompetență/aunitățilordeconținutcu
activitățiledeînvățarerecomandate;• stabilireanumăruluideorepentrufiecareunitatedeînvățareșiaconținuturilorcores-
punzătoare;• proiectareaevaluăriiobligatoriilafinisareauneiunitățideconținut,încorespunderecu
Programadebacalaureat.
51
SECV
ENȚĂ
DE
PRO
IECT
DE
LUN
GĂ
DURA
TĂ L
A G
EOG
RAFI
A FI
ZICĂ
GEN
ERAL
Ă,
CL
ASA
A X-
A, C
ON
FORM
CU
RRIC
ULU
MU
LUI N
AȚIO
NAL
, 201
9
Com
pete
nțe
spec
ifice
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Noț
iuni
Obi
ectiv
e ge
ogra
fice
Ore
Data
Not
e
I. U
nita
tea
de în
văța
re: „
PĂM
ÂNTU
L –
INDI
VIDU
ALIT
ATE
ÎN U
NIV
ERS”
9h
1.In
terpretarearealită
ții
geog
raficeprinm
ijloa
ceși
limba
jesp
ecifice,m
anife
stân
dinteresp
entrude
zvoltarea
susten
abilăam
ediului.
2.Rap
ortarearealită
ții
geog
raficelasu
porturi
stati
stice,graficeși
cartog
rafice,doved
indspirit
analiticșipractic
.
3.Abo
rdarea
uno
rsitu
ații-
prob
lemăalemed
iuluilocal,
region
alșigloba
l,de
mon
-strând
respon
sabilitateșires-
pectfa
țădena
turășiso
cieta-
teaum
ană.
1.1.Utiliza
realim
bajului
geog
raficîn
explicarea
realită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei.
1.2.Tipiza
reaelem
entelor,a
proceselorșiafe
nomen
elor
naturalecon
form
anu
mito
rcrite
rii.
1.3.Evaluarea
realită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei
prinm
ijloa
ceșilimba
je
specifice.
2.1.Stabilirea
relațiilorc
auzale
alerealită
țiigeo
grafi
ce
naturaleaTe
rrei,ana
lizân
dreprezen
tărilegrafi
ceși
cartog
rafice.
2.3.Explorarearealită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei,
aplicân
dsupo
rturistatistic
e,
grafi
ceșicartografi
ce.
3.2.Elabo
rarea soluțiilor
lasituațiile-prob
lemăale
med
iuluin
aturalîn
con
textul
dezvoltăriisu
sten
abile.
1. U
nive
rsul
și
Sist
emul
Sol
arU
nive
rs;
Sist
em S
olar
1
2. E
valu
are
iniți
ală
„Soa
rele
și
influ
ența
sa a
supr
a Pă
mân
tulu
i”
1
3-4.
Car
acte
ristic
ile și
pr
oprie
tățil
e fiz
ice
ale
Păm
ântu
lui:
form
a,
căld
ura
inte
rnă,
gr
avita
ția te
rest
ră
Grav
itație
te
rest
ră
2
Stud
ii de
caz
:Influ
ența
form
eișia
dimen
siunilor
Pămân
tului
asup
ra
caracteristi
cilor
sale
5. M
ișca
rea
de ro
tație
a
Păm
ântu
lui
Mișc
are
de
rota
ție1
6. O
ra p
e G
lob
calc
ulat
ă în
baz
a re
țele
i de
grad
e/a
hărț
ii fu
selo
r ora
re (l
ucra
re p
racti
că)
1
7. M
ișca
rea
de re
volu
ție a
Pă
mân
tulu
i
Mișc
are
de
revo
luție
1
52
4.In
vestigareaspațiului
geog
raficprin
con
exiuni
interdisc
iplin
are,din
perspe
ctivaedu
cație
ipetot
parcursulvieții.
4.1.Explorarearelațiilor
dintrecom
pone
ntelemed
iului
naturalînba
zauno
rcon
exiuni
interdisc
iplin
are.
4.2.Transferareaun
or
abilitățidinștiințe,teh
nologii
șimatem
aticăîn
stud
ierea
spațiuluigeo
grafi
cna
turalal
Terrei.
8. R
epre
zent
area
car
togr
afică
a sp
ațiu
lui
tere
stru
: glo
bul g
eogr
afic,
har
ta g
eogr
afică
și
plan
ul
1
1.1.,1.2.,1.3.,2
.1.,2;3.,4
.1.,
9. E
valu
are
sum
ativă
la u
nita
tea
de în
văța
re
„Pă
mân
tul –
indi
vidu
alita
te în
uni
vers
”1
II. U
nita
tea
de în
văța
re: „
LITO
SFER
A” 1
3h1.In
terpretarearealită
ții
geog
raficeprinm
ijloa
ceși
limba
jesp
ecifice,m
anife
stân
dinteresp
entrude
zvoltarea
susten
abilăam
ediului.
2.Rap
ortarearealită
ții
geog
raficelasu
porturi
stati
stice,graficeși
cartog
rafice,doved
indspirit
analiticșipractic
.
1.1.Utiliza
realim
bajului
geog
raficîn
explicarea
realită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei.
1.2.Tipiza
reaelem
entelor,a
proceselorșiafe
nomen
elor
naturalecon
form
anu
mito
rcrite
rii.
1.3.Evaluarea
realită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei
prinm
ijloa
ceșilimba
je
specifice.
2.1.Stabilirea
relațiilorc
auzale
alerealită
țiigeo
grafi
ce
naturaleaTe
rrei,ana
lizân
dreprezen
tărilegrafi
ceși
cartog
rafice.
10. S
truc
tura
inte
rnă
a Pă
mân
tulu
iLi
tosf
eră,
sc
oarț
ă te
rest
ră,
aste
nosf
eră
1
11. C
ompo
ziția
ch
imic
ă, m
iner
alog
ică
și p
etro
grafi
că a
sc
oarț
ei te
rest
re
și în
sem
năta
tea
ei
prac
tică
1
12. D
inam
ica
scoa
rței
te
rest
re. P
roce
sele
en
doge
ne
Proc
es
endo
gen
platf
orm
ă,
scut
, re
giun
e de
or
ogen
1
13. M
ișcă
rile
tect
onic
e os
cila
torii
ac
tual
e
Mișc
are
tect
onic
ă1
53
3.Abo
rdarea
uno
rsitu
ații-
prob
lemăalemed
iului
local,region
alșigloba
l,de
mon
strând
respon
sabilitate
șirespectfațăde
naturăși
societatea
uman
ă.
4.In
vestigareaspațiului
geog
raficprin
con
exiuni
interdisc
iplin
are,din
perspe
ctivaedu
cație
ipetot
parcursulvieții.
5.Valorificareapa
trim
oniului
naturalșiculturalsub
aspe
ctso
cial,intercultu
ral,
antrep
reno
rial,de
mon
strând
spiritc
ivic.
2.2.Caracterizarea
compo
nentelornaturaleale
Terrei,u
tilizâ
ndsu
porturi
stati
stice,graficeșicartog
rafice
temati
ce.
2.3.Explorareare
alită
ții
geog
raficena
turaleaTe
rrei,
aplicân
dsupo
rturistatistic
e,
grafi
ceșicartografi
ce.
3.1.Estimarea
impa
ctuluiuno
rsitua
ții-problem
ăalemed
iului
naturallanivelgloba
l.3.2.Elabo
rarea soluțiilor
lasituațiile-prob
lemăale
med
iuluin
aturalîn
con
textul
dezvoltăriisu
sten
abile.
4.1.Explorarearelațiilor
dintrecom
pone
ntelemed
iului
naturalînba
zauno
rcon
exiuni
interdisc
iplin
are.
5.2.Elabo
rareamăsurilo
rcivicepriv
indvalorifi
carea
rațio
nalăap
atrim
oniului
naturalm
ondial.
14. V
ulca
nism
ul.
Cutr
emur
ele
Vulc
ani:
Popo
cate
petl,
Ki
liman
jaro
, Ken
ya,
Vezu
viu,
Etn
a, K
raka
tau,
He
kla
1
15. P
lăci
le li
tosf
eric
e și
din
amic
a lo
rPl
acă
litos
feric
ă1
16. R
elie
ful:
cara
cter
istic
i gen
eral
e,
clas
ifica
rea
form
elor
de
relie
f
1
17. U
nită
țile
maj
ore
de re
lief a
le u
scat
ului
și
ale
baz
inel
or
ocea
nice
Uni
tate
de
relie
fCo
nform
curriculu-
mului
1
18-2
0. P
roce
sele
ex
ogen
e și
tipu
rile
de re
lief c
reat
e: g
ra-
vita
ționa
l, to
renț
ial,
fluvi
al, l
itora
l, ca
rstic
, eo
lian,
gla
ciar
, bio
gen,
an
trop
ic
Proc
es
exog
en,
eroz
iune
, al
unec
ări
de te
ren,
fo
rmă
de
relie
f
3
21. P
roce
sele
și fe
no-
men
ele
geog
rafic
e de
ris
c: c
utre
mur
e, e
rup-
ții v
ulca
nice
, alu
necă
ri de
tere
n, a
vala
nșe
1
22. R
olul
scoa
rței
te
rest
re în
nat
ură
și pe
ntru
socie
tate
a um
ană
1
1.1.,1.2.,1.3.,3
.1.,3.2.,4
.1.
23. E
valu
are
sum
ativă
la u
nita
tea
de în
văța
re
„Lito
sfer
a”1
54
Mod
el d
e pr
oiec
tare
pe
unita
te d
e în
văța
re la
Geo
grafi
e: „
Repu
blic
a M
oldo
va și
lum
ea c
onte
mpo
rană
”, cl
asa
a XI
I-a U
nita
tea
de în
văța
re: „
Dezv
olta
rea
sust
enab
ilă a
lum
ii co
ntem
pora
ne și
Rep
ublic
a M
oldo
va”
Data
Nr.
de
ore
Uni
tăți
de
conț
inut
Uni
tăți
de
com
pete
nță
Etap
ele
lecț
iei
Activ
ități
de în
văța
reTe
hnol
ogie
di
dacti
că1
Dezv
olta
rea
sust
enab
ilă:
cara
cter
istic
i ge
nera
le
Noț
iune
:de
zvol
tare
su
sten
abilă
1.1.Explicarea
un
eire
alită
țispațiale
investigate
(dire
ctsa
uindirect)p
rin
utilizarea
corectă
alim
bajului
geog
rafic.
2.2.In
terpretarea
realită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,ap
licân
dsupo
rturi
stati
stice,grafice
șicartog
rafice
temati
ce.
4.1.Evaluarea
realită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,realizâ
nd
cone
xiun
iinterdisc
iplin
are.
Evoc
are
-Vizio
nareasecven
țeid
efilm„C
asa–plan
eta
Pămân
t”.(„Д
ом–пла
нетаЗем
ля”)
https://you
tu.be/3q
EMfkmNH2
wDiscuțieîn
bazafilmului.
Real
izare
a se
nsul
ui- De
finire
a no
țiunii:
dezv
olta
re su
sten
abilă
.Ac
tivita
te în
gru
p:- Gr
upulI–actualita
teaprob
lemeiD
ezvo
ltare
su
sten
abilă
;- Gr
upulII–fa
ctoriiceaude
term
inatapa
riția
concep
tuluid
ede
zvol
tare
sust
enab
ilă;
- Gr
upulIII–ro
luriasum
atepe
ntrudezvolta
rea
susten
abilă/durab
ilă.
- Prezen
tareacomun
icărilo
relabo
ratedecătre
grup
.Com
pletarea
sche
melor.Elabo
rarea
conspe
ctuluiderepe
r.Co
ncluzii.
Activ
itate
fron
tală
:- Iden
tificareaprincipa
lelorc
aracteristic
iale
dezvoltăriisu
sten
abile.
Activ
itate
indi
vidu
ală:
- Iden
tificareaa2-3acțiu
nip
ersona
le,cerefle
ctă
dezvoltareasusten
abilă.
Iden
tificarea
limba
juluigeo
grafi
cspecificîndiverse
sursede
inform
are,
inclusivm
ass-med
ia;
Exam
enulde
film;Studierea
fragmen
telord
etext;
Discuțiedirijată
Aplicarea
cuno
ștințelor
acum
ulatela
argu
men
tarea
realită
țiigeo
grafi
cea
lumiicontem
porane
,ap
licân
dsupo
rturi
stati
stice,graficeși
cartog
raficetemati
ce
Mon
itorizarea
activ
itățiiîn
grup
Întocm
ireaprod
usului
comun
,aco
nspe
ctului
dere
per
Textuldin
man
ual
Materiale
vide
o
DEX-ul
Postere
Reviste
științifi
ce,
documen
te,
resursevide
oetc.
Textuldin
man
ual
Altesu
rsede
inform
arede
profi
l
55
Refle
cție
Activ
itate
fron
tală
:- En
unțareaa2-3speciide
organ
ismedispăruteîn
Repu
blicaMoldo
vasa
upe
calede
disp
ariție;
-Prezen
tareaaltorc
ompo
nentealemed
iului(1-2
exem
ple),cerefle
ctăne
cesitatea
implem
entării
dezvoltăriisu
sten
abile;
-Iden
tificareado
vezilorpriv
indne
cesitatea
de
zvoltăriisu
sten
abilepen
truplan
etaPămân
t.Ac
tivita
te in
divi
dual
ă:-Elab
orarea
unu
imesajpen
trugene
rația
tine
rilor
din20
50în
bazatehn
icii
Eseu
de
5 m
inut
e:„Totul
esteîn
mâinilenoa
stre!”
Exte
nsie
-Elab
orarea
une
icom
unicăriscrise
peopa
gină
: „Clona
rea–oșansăpe
ntrure
abilitarea
biod
iversitățiiPlan
etei”.
Stab
ilirealegăturilor
cauzale
Aprecierecritică
ResurseTIC
Reviste,ziare
Eseu
de5
minute
1De
zvol
tare
a su
sten
abilă
în
lum
ea
cont
empo
rană
și
în R
epub
lica
Mol
dova
1.1.Explicarea
un
eire
alită
țispațiale
investigate
(dire
ctsa
uindirect)p
rin
utilizarea
corectă
alim
bajului
geog
rafic.
3.1.Argum
en-
tareasoluțiilor
lasituațiile-
prob
lemă
alelumii
contem
porane
.
Evoc
are
Activ
itate
fron
tală
:-Discuțiiînbazaun
itățiideconținutstud
iate
anterio
r;-Vizio
nareasecven
țeid
efilm„C
earfidacăpe
Pămân
tnuarfiomul?”
(„Чтоесли
бызем
ля
существов
алабе
зчело
вечества”)
https://you
tu.be/ElOX
l4B2
l4s;
-Discuțiiînbazasecven
țeid
efilm.
Real
izare
a se
nsul
ui-Vizio
nareasecven
țeide
film
„Prezen
tarea
obiecti
velorde
dezvolta
redurab
ilăONU-203
0”
https://you
tu.be/pR
FsA6
G3Pr8.
Discuțiedirijată
Jude
căți
Apreciericriti
ceStud
ierea
fragmen
telord
etext
Stud
ierea
documen
telor
stati
stice,graficeetc.
Proiectareaun
or
soluțiilasituațiile-
prob
lemăalelumii
contem
porane
înbaza
unorstud
iide
caz
Textuldin
man
ual,
altesu
rse
inform
ative
Materiale
vide
o
56
4.1.Evaluarea
realită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,realizâ
nd
cone
xiun
iinterdisc
iplin
are.
4.2.In
vestigarea
spațiului
geog
rafic,
aplicân
dcone
xiun
iinterdisc
iplin
are.
Activ
itate
fron
tală
:-Iden
tificareaexem
plelorcun
oscute,cede
mon
-streazăde
zvoltareasusten
abilăîn
lumeșiînRe-
publicaMoldo
va.
Activ
itate
în g
rup:
-Ca
racteriza
reade
zvoltăriisu
sten
abile:
- Gr
upul
I–înplan
mon
dial;
- Gr
upul
II–în
Rep
ublicaMoldo
va;
- Gr
upul
III–lanivello
cal.
-Prezen
tareaprod
uselorde grup
.Con
cluzii.Noti
țe
încaiete.
Activ
itate
în p
erec
hi:
-De
term
inarea
obiectiv
elordezvoltă
riisu
sten
abile
pentruRep
ublicaMoldo
va.
Activ
itate
indi
vidu
ală:
-Iden
tificareaorganism
elorinternaționa
le,cese
ocup
ăde
dezvolta
reasusten
abilă.
Refle
cție
Activ
itate
indi
vidu
ală:
-En
unțarea,decătreelevi,aro
luluifie
cărui
cetățean
înde
zvoltareasusten
abilă.
Activ
itate
fron
tală
:-En
umerarea
a3acțiuniurgen
te,carearasig
ura
dezvoltareasusten
abilăîn
Rep
ublicaMoldo
va.
Exte
nsie
-Iden
tificareacadruluilegalalR
epub
liciiMoldo
va,
cere
flectăde
zvoltareasusten
abilă,p
rocesând
diversesurse.
Interpretareacriticăa
soluțiilorp
ropu
se
Emite
reaun
or
jude
cățide
valoa
re
cupriv
irelaeficiența
soluțiilorp
ropu
se
Asaltd
eidei
Organ
izatorg
rafic:
Organ
ismele
internaționa
le
șide
zvoltarea
susten
abilă
Textuld
in
man
ual
Diversesurse
deinform
are
ResurseTIC
Site-ul
Organ
izație
iNațiunilor
Uniteîn
Moldo
va
Diversesurse
deinform
are
57
1Ro
lul e
duca
ției
geog
rafic
e în
de
zvol
tare
a su
sten
abilă
2.2.In
terpretarea
realită
ții
geog
raficealumii
contem
porane
,ap
licân
dsupo
rturi
stati
stice,grafice
șicartog
rafice
temati
ce.
5.1.Evaluarea
pa
trim
oniului
naturalșicultural
dinpe
rspe
ctiva
dezvoltării
susten
abile.
5.2.Rea
lizarea
proiectelorde
valorifi
care
rațio
nalăa
patrim
oniului
naturalșicultural
dinpe
rspe
ctiva
dezvoltării
susten
abile.
Evoc
are
Activ
itate
fron
tală
:-Cu
marelo
cde
zvoltareasusten
abilăîn
lumea
contem
porană
?-Ce
prevede
dezvolta
reasusten
abilăîn
țara
noastră?
-Ca
resu
ntorgan
ismeleinternaționa
lepreocup
ate
dedezvolta
reasusten
abilă?
-Ce
prevede
cad
rullegalalR
epub
liciiMoldo
va
privindde
zvoltareasusten
abilă?
Real
izare
a se
nsul
uiAc
tivita
te fr
onta
lă:
-Opiniireferito
arelare
lația
geo
grafi
eicu
prob
lemade
zvoltăriisu
sten
abile.
Activ
itate
indi
vidu
ală:
Met
oda
SIN
ELG
-Procesarea
textului:„Ge
ografia
șidezvolta
rea
susten
abilă”;
-Discuții.Con
cluzii.Noti
țeîn
caiete.
Activ
itate
indi
vidu
ală:
-Estim
area
roluluiedu
cație
igeo
grafi
cepen
tru
gene
rația
demâine
,carevadeven
irespo
nsab
ilă
deD
ezvo
ltare
a su
sten
abilă
.
Refle
cție
Ac
tivita
te fr
onta
lă:
-En
umerarea
cau
zelorc
arediminue
ază
dezvoltareasusten
abilăaso
cietății;
-Iden
tificareainteracțiuniicom
pone
ntelor
med
iuluișiaso
cietățiidinpe
rspe
ctivadezvoltă
rii
susten
abile.
Interpretarea
sche
melor/a
tabe
lelor/ahă
rțilo
rtemati
ceșided
ucerea
concluziilor
Discuțiedirijatăîn
ba
zasu
biectelor
aborda
teîn
con
textul
temeistud
iate
anterio
r
Comun
icărio
rale
sauscrisecure
ferire
lam
odalită
țilede
valorifi
carera
ționa
lă
apa
trim
oniului
naturalșicultural
mon
dial,d
in
perspe
ctiva
dezvoltării
susten
abile
Expu
neredeop
inii
Elab
orarede
jude
căți
Discuțiete
mati
căCo
mun
icareorală
Textuldin
man
ual
Altesu
rsede
inform
are
58
Activ
itate
indi
vidu
ală:
-Co
men
tareaproverbu
lui:„Păm
ântuln
uesteo
moșteniredelastrămoșiino
ștri,ciu
nîm
prum
ut
delacop
iiinoștri”.
Exte
nsie
-Elab
orarea
une
iPP
Tdin7-10
diapo
zitivecu
subiectul:
„Con
struim
viitorullanoiacasă”.
ResurseTIC
1Ro
lul U
niun
ii Eu
rope
ne în
de
zvol
tare
a su
sten
abilă
a
lum
ii co
ntem
pora
ne*
1.3.Evaluarea
realită
ții
geog
rafice
naturaleaTe
rrei
prinm
ijloa
ceși
limba
jesp
ecifice.
3.2.Estimarea
im
pactului
unorsituații-
prob
lemăale
med
iuluin
atural
încon
textul
dezvoltării
susten
abile.
4.1.Explorarea
relațiilord
intre
compo
nentele
med
iuluin
atural
înbazaun
or
cone
xiun
iinterdisc
iplin
are.
Evoc
are
Activ
itate
fron
tală
:-Argu
men
tarearo
luluigeog
rafie
iînde
zvoltarea
susten
abilă;
- Ev
alua
rea
reci
proc
ă a
prod
usel
or P
Pcusu
biectul:
„Con
struim
viitorullanoiacasă”;
- Re
actu
aliza
rea
cuno
știnț
elor
cu
priv
ire la
UE.
Real
izare
a se
nsul
uiAc
tivita
te fr
onta
lă:
-En
umerarea
structurilo
rdecond
ucereaUE.
Activ
itate
în g
rup:
Grup
ul I–Iden
tificareaorganism
elorUE
preo
cupa
tedede
zvoltareasusten
abilăși
obiecti
veleacestora;
Grup
ul II–Exemplede
bun
epractic
iîndo
men
iul
dezvoltăriisu
sten
abileîn
statelemem
brealeUE
(Sue
dia,dup
ăexem
plulStockho
lm,Isla
ndaetc.);
Grup
ul II
I –Con
tribuțiaRep
ubliciiMoldo
vaîn
asigurarea
dezvoltă
riisu
sten
abileaUE.
Activ
itate
fron
tală
:-Iden
tificarearoluluistatelorîna
ltde
zvoltateîn
de
zvoltareasusten
abilăalu
miicontem
porane
.
Aprecierea
criti
că
arelațiilord
intre
elem
ente,p
rocese
șifeno
men
eale
realită
țiigeo
grafi
ce,
folosin
dlim
baje
specifice,d
in
perspe
ctiva
dezvoltării
susten
abile
Expu
nereade
opinii
Proiectareaun
or
soluțiilasituațiile-
prob
lemăalelumii
contem
porane
în
bazauno
rstudiid
ecaz
Asaltd
eidei
TIC-ul
Textuldin
man
ual,
Altesu
rsede
inform
are
Posterul
59
Activ
itate
indi
vidu
ală:
-Iden
tificareaprioritățilo
rUEprivindde
zvoltarea
susten
abilă.
Stud
iu d
e ca
z: In
fluen
ța a
supr
a p
roce
sulu
i de
asig
urar
e a
dezv
oltă
rii su
sten
abile
a U
E și
deza
cord
ul d
e im
plic
are
a un
or st
ate
din
regi
une.
Refle
cție
Ac
tivita
te în
ech
ipe:
- De
zbat
ere lasu
biectul: „So
cietatea
uman
ăareșansede
supraviețuire
prin
dezvolta
rea
durabilă?”.
Exte
nsie
-Elab
orarea
unu
iminiproiectcepreved
edo
men
iul
econ
omicpen
trude
zvoltareasusten
abilăîn
statelepreten
dentede
ade
rarelaUE.
Prezen
tăride
imagini
Iden
tificarederelații
dintrecom
pone
ntele
med
iului
Discuțiaîn
pan
el
Dezbatere
Proiectindividu
al
11.3.,2.2.,3
.2.,4
.1.,
4.2.,5
.2.
Eval
uare
sum
ativă
la u
nita
tea
de în
văța
re „
Dezv
olta
rea
sust
enab
ilă în
lu
me
și în
Rep
ublic
a M
oldo
va”
Testde
evalua
recu
diferitetip
uri
deitem
i
60
2.3. Proiectarea zilnică sau proiectarea lecțieiesteoactivitateapermanentă,pecareoefec-tueazăfiecareprofesor.Înacestinstrumentdidactic,estereflectatăorganizareașidesfășurarealecției,astfelîncâtobiectivelepropusesăfierealizate.
Unproiectdelecțieesteopartecomponentăaunuisistemdelecții,planificatînproiectulunitățiideînvățare.Scopulunuidemersdidacticconstăîndezvoltareapersonalitățiielevului,însusținereaacestuiaprinformareatreptatăaanumitorcompetențe,careîivorasiguraprogresul.
Eficiențalecțieirezidăînmoduldeinteracțiunecomplexăacompetențelor,înfelulcumeaesteintegratăînprocesuldeînvățământcasistem,deoareceînlecțieseobiectiveazăelemente-leacestora:competențele,unitățiledecompetență,obiectivelelecției,resursele,conținuturile,strategiiledidactice.
Proiectareauneilecțiipresupuneanumiteoperațiilogice,pecaretrebuiesăleparcurgăca-druldidactic:
- se selectează conținutul în baza căruia va fi organizată lecția;- se formulează obiectivele lecției, care se desprind din unitățile de competență;- se identifică strategiile didactice, prin care pot fi realizate obiectivele lecției;- se stabilesc materialele necesare pentru desfășurarea orei;- se aleg mijloacele de învățământ.ȚinândcontdespecificuldisciplineiGeografie,ceamaifuncționalășiutilăstructurăaproiec-
tuluididacticzilnicestecadrulERRE.Unproiectdidacticallecțieiconține:• Antetul;• Demersuldidacticpropriu-zissauscenariullecției.Unmodeldeproiectdidacticcusecvențeleșidetalierilestrategic-metodologiceprevăzuteîl
reprezintăexempluldemaijos.
PROIECT DIDACTICDisciplina:GeografieClasa:aX-a(profilrealșiumanistic)Subiectul lecției: Protecția biodiversității și a soluluiMotivația: această lecție este valoroasă, întrucât elevii vor cunoaște și vor putea realiza
anumite acțiuni, care vor contribui la protecția componenților naturali: organismele vii și solulTipul lecției:mixtăData: Competențe specifice:- Interpretarearealitățiigeograficeprinmijloaceșilimbajespecifice,manifestândinteres
pentrudezvoltareasustenabilăamediului;- Explorareaunorsituații-problemăalemediuluilocal,regionalșiglobal,demonstrândres-
ponsabilitateșirespectfațădenaturășisocietateaumană;- Valorificareapatrimoniuluinaturalșiculturalsubaspectsocial,intercultural,antrepreno-
rial,demonstrândspiritcivic.Unități de competență:
1.3.EvaluarearealitățiigeograficenaturaleaTerreiprinmijloaceșilimbajespecifice.3.1.Estimareaimpactuluiunorsituații-problemăalemediuluinaturallanivelglobal.3.2.Elaborareasoluțiilorlasituațiile-problemăalemediuluinaturalîncontextuldezvol-
tăriisustenabile.5.2.Elaborareamăsurilor civice privind valorificarea rațională a patrimoniului natural
mondial.
61
Obiective operaționale:O1 săenumerefactoriicareinfluențeazăbiodiversitateașisolurile,analizândtextuldinma-
nual;O2 săestimezestareabiodiversitățiișiasolului,prinexempleconcrete,înplanglobalșilocal,
studiindmaimultesursedeinformare;O3 să identifice celemai vulnerabile regiuni pe Terra cu afecțiuni negative asupra biodi-
versitățiișiasoluluicuajutorulsuporturilorcartografice;O4 săpropunămăsuricarevordiminuariscurileasuprabiodiversitățiișiacalitățiisolului:în
RepublicaMoldovașipeTerra.Tehnologie didactică:Resurse procedurale:lucrulcumanualul,discuțiadirijată,prezentarePowerPoint,brainstor-
ming,problematizarea,scriereaimaginară,scriereliberă.Resurse materiale:manualul,hărțiletematice,resurseTIC,postere.Forme de organizare a activității:frontală,individuală,îngrup,înperechi.Evaluare:evaluareaformativă,proiectul,conversațiadeverificare,apreciereaverbală.
62
DEM
ERSU
L DI
DACT
IC
Secv
ențe
le
lecț
iei
Obi
ectiv
eTi
mp
Activ
ități
de
pred
are
– în
văța
re –
eva
luar
eFo
rme
de
activ
itate
Tehn
olog
ie
dida
ctică
EVO
CARE
6'Ve
rificareacuno
ștințeloranterioarelasu
biectulR
olul
bi
osfe
rei ș
i al s
olul
ui p
entr
u na
tură
și so
ciet
atea
um
ană
Activ
itate
fron
tală
Discuțiedirijată
referitoa
relasu
biect
REAL
IZAR
EA
SEN
SULU
I
O1
O2
O3
5' 10'
3'
Capt
area
ate
nție
iScrie
țiceea
cevede
ți,văim
aginațilaau
zulacestuienu
nț;
lacecred
ețicăsere
feră?;careestese
nsullu
i?;d
ecese
afi
rmăacestlucru?:
Nu
pute
m sc
him
ba p
e al
ții, d
ar, d
acă
ne p
utem
schi
mba
pe
noi î
nșin
e, p
utem
înce
ta sc
him
bare
a în
fățiș
ării
Păm
ântu
lui.
(Mel
ody
Beatti
e)Sepropu
nesp
revizu
aliza
reoprezentarePo
werPoint
privindan
umite
situațiialemod
ificărilorasupra
biod
iversitățiiînultimii10
0de
ani.
Sedisc
utăsecven
țavideo
.
Seenu
merăfactoriicareinflu
ențeazăbiod
iversitatea
și
solurile.
Lucr
ul în
gru
p:Gr
upulI–Estim
eazăstarea
biodiversită
țiișiaso
luluiîn
plan
globa
l;Gr
upulII–Estimea
zăstarea
biodiversită
țiișiaso
luluiîn
Repu
blicaMoldo
vaGr
upulIII–Id
entifi
cășilo
calizea
zăpeha
rtăregiun
ile
cucea
maivulne
rabilăsituațiepriv
indim
pactulnegati
vasup
rabiodiversită
țiișiaso
lului.
Lucr
ul în
per
echi
:Sepropu
nedeaiden
tificacâte2-3exem
plede
plante
șian
imalecareaudispărutdepe
teritoriulR
epub
licii
Moldo
vași2-3exemple–incluseînCarteaRo
șie.
Activ
itate
individu
ală
Evalua
re
reciprocă
Activ
itate
fron
tală
Activ
itate
fron
tală
Activ
itateîn
grup
Activ
itateîn
pe
rechi
Tehn
icaBliț
Prezen
tarePow
er
Point
Jude
căți
Brainstorm
ing
Completarede
poster
Lucrulcutextuldin
man
ualșid
iverse
sursede
inform
are
Elab
orarede
poster
Comun
icareorală
Lucrulcuhă
rțile
temati
ceGP
PAp
reciereverbală
63
REFL
ECȚI
EO
410
'
4' 5'
Lucr
ul în
gru
p: E
labo
rare
a m
icro
proi
ectu
lui
Grup
ulI–Elab
orarea
unu
iminiproiectpriv
indprotecția
biod
iversitățiiînplanglob
al;
Grup
ulII–Elabo
rareaun
uim
iniproiectpriv
indprotecția
biod
iversitățiiînRep
ublicaMoldo
va;
Grup
ulIII–Elabo
rareaun
uim
iniproiectpriv
indprotecția
soluluiînplan
globa
l;Gr
upulIV
–Elabo
rareaun
uim
iniproiectpriv
indprotecția
soluluiînRe
publicaMoldo
va.
Activ
itate
fron
tală
: Pro
blem
atiza
reȘti
indu
-secăîn
Rep
ublicaMoldo
va26%dinso
lurisunt
erod
ate,aceastăpon
derefiindîncreșteredinan
înan,
carepotficon
secințelepe
ntruța
ră?
Activ
itate
indi
vidu
ală:
Scrie
țiun
textcarearcon
ținemesajepe
ntruautorită
țile
localepriv
indacțiu
nileurgen
tepen
truprotecția
solului,
cafa
ctorceinflu
ențeazăbu
năstarea
econo
micăațării,
pornindde
laafirmația:N
atur
a su
ntem
noi
înșin
e.
Activ
itatede
grup
Activ
itate
fron
tală
Activ
itate
individu
ală
Proiectd
egrup
Apreciereverbală
Expu
neredejude
căți
Comun
icarescrisă
Evalua
rere
ciprocă
EXTI
NDE
RE2'
Iden
tificați,dindiversesu
rse,2-3proiecteinvestițio
nale
înRep
ublicaMoldo
va,carearcon
țineactiv
itățide
protecție
abiodiversită
țiisa
uasolului.
Activ
itate
individu
ală
64
3. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza curriculumului reactualizat
Strategiile didactice sunt percepute ca o activitate de proiectare a unor ansambluri deelemente ale procesului educațional (activitatea elevului, activitatea profesorului, sarcinileeducaționale,mijloaceledeînvățământ,experiențele,exercițiile,metodele,procedeeledelu-cru,formeledeorganizareaprocesuluidepredare–învățare–evaluare).
Strategiiledidacticedepredare– învățare– evaluare sunt atât aleprofesorilor, cât și aleelevilor.Oferindu-leelevilorposibilitateaalegeriistrategieipropriipentrustabilireascopurilorșisprijinindu-isă-șimonitorizezeprogresele,seobțincâștiguriimportanteînprocesuldidactic.Apredaelevilorstrategiilede învățareesteoactivitateeficientă,caresedesfășoară în3fazeposibile:
1. modelareaprindemonstrareacomportamentelordorite;2. activitățiasistate,încareeleviisuntajutațidirectdecătreprofesor;3. activitățipractice,încareeleviiacționeazăindependent.Punândînvaloarepotențialulelevilor,aplicândprincipiilepedagogieidiferențieriișialecon-
structivismuluipedagogic,cadruldidactictrebuiesăîșiproiectezestrategiadidacticăastfelîncâtde intervențiasaformativăsăbeneficiezefiecareelev, iar învățareasădevinăunprocescon-structiv.Înorganizareașiimplementareademersuluistrategic,profesorultrebuiesăporneascădelaurmătoarelepremisecuroldeprincipiiaplicative:
- deplasarea accentului dinspre activitatea de predare spre cea de învățare, centrată pe elev;
- reconsiderarea rolului profesorului ca organizator și facilitator al procesului de învățare în care sunt implicați elevii;
- conștientizarea, de către elevi, a necesității implicării în procesul propriei formări; - încurajarea și stimularea participării active a elevilor în planificarea și gestionarea pro-
priului parcurs școlar; - diferențierea demersurilor didactice în funcție de stilurile de învățare practicate de către
elevi (Drăghicescu,Petrescu,Stăncescu,2008,94).Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice la disciplinaGeografie trebuie să
rezideînurmătoareleelementespecifice:1. orientarea strategiilordidacticepe formarea șidezvoltarea competențelor specifice, a
valorilorșiaatitudinilor;2. caracterul predominant observativ al analizei și al înțelegerii realității geografice.
Învățareageografieiserealizeazăînmodpredominantprinpercepereadirectășiindirec-tă(prinimagini,fotografii,animații,secvențedefilm/video)arealitățiiobservate;
3. utilizareasuporturilorcartograficeprinreprezentareaspațială,cartograficăaelemente-lor,aproceselorșiafenomeneloranalizate;
4. utilizarea reprezentărilor grafice, a textelor accentuează dimensiunea transdisciplina-ră a geografiei. Importanța reprezentărilor grafice are la disciplinaGeografie anumite
65
elementedespecificitate,rezultatedinposibilitateacombinăriilorcureprezentărilecar-tografice;
5. realizareaactivitățilorînorizontullocalprinexcursiișivizitetematice(exercițiideobser-vareindependentă,dirijată,vizualăsauinstrumentalăasupraproceselor,afenomenelorșiaobiectelorgeografice;recunoaștereașidescriereaproceselorșiaobiectelorgeogra-fice;apreciereacalitativăapeisajuluigeografic;luaredeatitudinifațădeimpactulfeno-menelorgeograficederiscasupramediului).
Strategiiledidacticeproiectatedecătreprofesoriidegeografieartrebuisăseaxezepedezvol-tareacompetențelorspecificedisciplineiGeografie,pedezvoltareacapacitățilorșiaabilitățilormetacognitive.
Relația dintre competențe și obiective operaționaleTaxonomia obiectivelor educaționale: sedisting3domeniideîncadrareaobiectivelor:do-
meniul cognitiv;domeniul afectiv;domeniul psihomotor.Domeniul cognitiv.TaxonomialuiBloom-Anderson(1956,2001)ordoneazăierarhic2cate-
goriideobiective.Obiectivele informative (cognitive)vizeazăcunoștințedeclarative,adicăce va ști elevuldupă
osituațiedeînvățare.
Clasa: aXI-aTema: Structura pe grupuri de vârstă și pe genuri a populației. Speranța de viață la naștereUnitatea de competență:Caracterizarea,înscrisșioral,arealitățiigeograficesocial-economi-
ce,utilizândcorectlimbajulgeografic.Exemplu de obiectiv informativ:Sădefineascănoțiuniledestructurăpegrupuridevârstăa
populației,structurăpegenuriapopulației,îmbătrâniredemograficăapopulației,speranțădeviațălanaștere.
Obiective formativevizeazăcunoștințeleprocedurale,adicăce va ști să facă elevuldinpunctdevederecognitivdupăosituațiedeînvățare.
Clasa:aXI-aTema: Structura pe grupuri de vârstă și pe genuri a populației. Speranța de viață la naștereUnitatea de competență: 2.2.Caracterizareacomponentelorsocial-economice,utilizândsu-
porturistatistice,graficeșicartograficetematice.Exemplu de obiectiv formativ:săcomparedouăpiramidealepopulațieidinstateînaltdezvol-
tateșistateîncursdedezvoltare.Unitatea de competență: 2.3.Explorarearealitățiisocial-economice,aplicândsuporturista-
tistice,graficeșicartografice.Exemplu de obiectiv formativ: Să analizeze distribuția spațială a structurii pe genuri a
populației,utilizândhartatematicădinatlasulgeografic.Domeniul afectiv. Conform concepției lui Bloom, domeniul afectiv include obiective
care descriu manifestarea intereselor, a atitudinilor și a valorilor, progresul realizat în sferaraționamentuluișiacapacitățiideadaptare.
Obiectivele atitudinale (comportamentale)vizeazăsentimente,atitudini,comportamente,adicăce va ști să fie elevuldupăosituațiedeînvățaresaudupăparcurgereamaimultorlecții.
66
Clasa: aXI-aTema: Structura pe grupuri de vârstă și pe genuri a populației. Speranța de viață la naștereUnitatea de competență: 2.2.Caracterizareacomponentelorsocial-economice,utilizândsu-
porturistatistice,graficeșicartograficetematice.Exemple de obiective atitudinale:săanalizezecorect,complet,sistematicstructurapegru-
puridevârstășigenuriapopulațieiTerrei,respectândcerințelespecificate;sădescriesentimen-tele(emoțiile)pecarelearepeparcursulrealizăriisarciniidelucruși lafinalulei;săutilizezecorectdateledesprepopulație.
Domeniul psihomotor.Dinperspectivăcognitivistă,seremarcăfaptulcătaxonomiarelevăoconstrucțieprogresivăadeprinderilor–cunoștințelorproceduralemotricesaupsihomotorii.Obiectivelemotoriivizeazădeprinderimotrice,adicăce va ști să facă elevuldupăosecvențădedemonstrareefectuatădecătreprofesorșidupăexersareasăvârșitădecătreel.
Clasa: aXI-aTema: Structura pe grupuri de vârstă și pe genuri a populației. Speranța de viață la naștereUnitatea de competență: 2.3.Explorarearealitățiisocial-economice,aplicândsuporturista-
tistice,graficeșicartografice.Exemple de obiective psihomotorii: săconstruiascăpiramidapopulațieiunuistatînbazadatelor
oferitedecătreprofesor;săcalculezesperanțadeviațălanaștere,utilizândaplicațiaCalculatorul Speranței de Viațădepesite-ulBirouluiNaționaldeStatistică(http://statbank.statistica.md/).
Înliteraturadespecialitate,existădiversemodeledeformulareaobiectivelor,încareenunțulunuiobiectivcuprindeîntredouășicincielemente.Prezentăm,înceleceurmează,exempledeformulareaobiectivelorpentruolecție:
Exempludeobiectivcu5componente:
Subiectul Verbul Rezultatul Condițiile Criteriul
Elevul (vaficapabil)sălocalizeze vulcaniiactivi pehartafizică
alumiicelpuțin7vulcani
Exempludeobiectivcu3componente:
Rezultatul (performanța) Condițiile Criteriul
Sălocalizezevulcaniiactivi cuajutorulhărțiifizicealumii 7vulcani
Exempludeobiectivcu2componente:
Rezultatul (performanța) CondițiileSălocalizezevulcaniiactivi 7vulcani
TaxonomialuiBloom-Andersonordonează6finalitățigenerale:cunoașterea/recunoașterea;înțelegerea/comprehensiunea;aplicarea;analiza;evaluarea;crearea.
67
3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplinei Geografie
Competențelespecificeseformuleazăpentruunobiectdestudiu,augradmaredegenerali-tateșicomplexitate,seformeazăîntr-unintervalmaredetimp(durataînvățământuluigeneral),auroluldeaorientademersuldidacticcătreachizițiilefinalealeelevului.Unelecompetențespecificesuntpolivalente,deoarecepotcontribui,cuponderidiferite,laformareamaimultorcompetențe-cheie.
Unitățiledecompetențăsuntderivatedincompetențelespecifice,se formeazăpedurataunuianșcolar,suntparticularizatelaspecificulconținutuluiGeografieișcolare,și,princurricu-lum,liseasociază,pentrufiecareclasă,unitățideconținut(capitoleșiteme),valorișiatitudini.
Strategiile didactice de formare a competențelor vor fi proiectate în baza activităților șia produselor de învățare recomandate în curriculum. De exemplu, activitatea de învățare 1.1. Identificarea noțiunilor geografice în conținutul din manual și alte surse de informare; Apli-carea limbajului geografic în explicarea realității geografice naturale; Construirea unor texte scrise și orale, utilizând limbajul geografic,înclasaaX-a,presupunedezvoltarealimbajuluigeo-graficprin:aplicareadiferitortehnicidelectură,deanalizăadiverselortipuridetexte(textein-formative,explicative,descriptivecucaracterștiințific,descriptivecucaracterliterarș.a.);lucrulcudiferitesursedeinformareetc.
Clasa: aX-a Tema: Dinamica apelor în ocean: mișcări ondulatorii, mișcări ritmice, mișcări de translație
marinăUnitatea de competență: 1.1.Utilizarealimbajuluigeograficînexplicarearealitățiigeografice
naturaleaTerrei.Obiectivul operațional: să stabilească asocieri referitoare la noțiunea de „maree” în baza
cunoștințelorșiaexperiențeloranterioare.Etapa: EvocareTehnica: Lanțuri asociative (timpnecesar:pentruînregistrareaasocierilorproprii–1minut;
pentruconstruirealanțurilor–10-12minute)TehnicaLanțuri asociativecentreazăatențiapeorealitate,peunsubiect,peonoțiune.Ea
nusolicităinformațiidesprerealitateapropriu-zisă,cideschideseriadeasocieriindividualealeelevuluicaracteristiceei.
1) Profesorul solicităelevilor să scrie în caiet saupefișe cuvinte,preferabil, substantive,referitoarelaonoțiunedată,deexemplu:MAREE.
2) Elevii,timpde1minut,fărăastapegânduri,înregistreazăcuvintele.3) Înechipemari,acâte6-8elevi,dinasocierileindividuale,seconstruiesclanțurileasocia-
tive(petablă,pefoideposter)șisecomenteazăasocierea.4) Urmeazăprezentarealanțurilorasociativedinparteafiecăreiechipe.
Deexemplu:
1. MAREE Flux Energie Port Retragere Ocean
2. MAREE Lună Reflux Înaintare Golf Mișcare
3. MAREE Navigație Estuar Țărm Ritm Economie
68
Elevii urmează să-și prezinte înechipăasocierile, aranjându-le în lanțuri, prin conexiuneaideiloractualizatedecătrepersoanediferite.Nuputemșticâtelanțuriasociativevorexista,dar,laprimaaplicareatehnicii,eleviitrebuieajutațisălecreeze/formeze.
MAREE:Lună–Ritm–Flux–Reflux;Mișcare–Înaintare–Retragere–Port–Navigație;Ocean–Ritm–Țărm–Estuar;Mișcare–Energie–Economie.Fiecareelevtrebuiesă-șiplasezedesinestătătorasociereaîntr-unanumitlanțșisăocomen-
teze,săasculte,dacăecazul,opiniacolegilor,fărăafiimpussăaccepteopărerediferităde-alui.Înfinal,fiecareechipăobțineundesenspecific,cucâtevalanțuriasociative.
La toate claselede liceu, în activitățilede învățare și produsele recomandate suntprevă-zuteidentificarea,proiectareasituațiilor-problemăalemediuluinaturalșisocial-economic.Deexemplu, Activitatea de învățare3.1. Proiectarea unor soluții la situațiile-problemă ale lumii contemporane în baza unor studii de caz; Interpretarea critică a soluțiilor propuse; Emiterea unor judecăți de valoare cu privire la eficiența soluțiilor propuse; Dezbateri și discuții tematice cu referire la situațiile-problemă ale lumii contemporane, înclasaaXII-a,presupuneprezenta-readecătreprofesoraunorsituații-problemealelumiicontemporaneșiproiectareadecătreeleviasoluțiilorprinintermediulunortehnicidedezvoltareagândiriicritice,prindiferitetipuridedezbateri sau studiidecaz.De lao situație-problemăse trece lametodaproblematizării,la învățareaprindescoperire, lastudiuldecaz, la investigație.Situația-problemăesteunmo-mentcontradictoriu întrecunoștințeleanterioaredesprerealitateșinoilecunoștințe,pecareledobândeșteelevul.Contradicțiaexistăatuncicândelevulopercepecapeunobstacolceartrebuidepășitșicândaceastaîigenereazăostareconflictualăinterioară,o incertitudineasu-pracorectitudiniisituației-problemăsauasuprainformațiilor.Caracteristicilesituației-problemăsunt:1)graduldedificultateadecvatcunoștințelor,niveluluidedezvoltareagândirii,abilitățilorpracticeșiintereselorelevilor;2)rezolvarea/soluția,adicăeleviicredcăsituația-problemăareuna saumaimulte alternativede rezolvare; 3) rezolvarea printr-o demonstrație amplă, bineargumentată;4)drumulparcursdecătreelevi înrezolvare,tehnicileșistilul (Cum?)suntmaiimportantedecâtrezultatelesaucantitatearealizată(Cât?).
Exemplul 1Clasa: aXII-aTema: Asigurarea societății umane cu resurse naturale la nivel mondial și în Republica
MoldovaUnitatea de competență:3.1.Argumentareasoluțiilorlasituațiile-problemăalelumiicon-
temporane.Obiectivele operaționale:săstabileascăcauzelecareaudeterminataparițiaproblemeiepu-
izăriiresurselorminerale;săargumentezesoluționareaacesteiproblemedecătreunelestatealelumiicurezerveredusederesurseminerale;săpropunăsoluțiipentrurezolvareaproblemeiepuizăriiresurselorminerale.
Etapa: Realizarea sensului Resurse procedurale: dezbaterea, argumentarea. Elevilor li sepropunesprecitiresituația-problemă:„Datorităabundenței resurselormine-
raleînsecoleletrecute,problemaepuizăriiacestoranueraactualăpentrueconomie. Înperi-oadacontemporană, consumulexageratal resurselormineraledeterminăaparițiaproblemei
69
asigurăriiomeniriicuastfelderesurse.Înacelașitimp,unelestatealelumiicurezerveredusederesursemineraleausoluționataceastăproblemă,realizândunprogreseconomicevident.”
Eleviidiscutășidezbatcaresuntcauzeleceaudeterminataparițiaacesteiprobleme.
Exemplul 2Clasa: aXI-aTema: Dinamica numerică și mișcarea naturală a populației. Politici demograficeUnitatea de competență:3.1.Deducerearelațiilorcauzalealesituațiilor-problemăalemediu-
luisocial-economiclanivelnațional,regionalșiglobal.Obiectivul operațional:săargumentezeconsecințelepozitiveșinegativealecreșteriipopula-
țieiTerrei.Etapa: ReflecțieTehnica: Rețeaua de discuții – otehnicăprincarefiecareeleveste implicatsăorganizeze
graficulargumentelorProșiContra,carăspunslaoîntrebarebinară(lacaresepoaterăspundeafirmativsaunegativ),referitoarelaoproblemăesențială.
Comunicarea sarcinii de lucru: Reflectați asupra afirmației lui S. Mehedinți: „Putereanațiunilorcreșteșiscade,dupăcumcreșteșiscadepopulațialor”,invocândargumenteProșiContra.
Resurse procedurale:dezbaterea,argumentarea,rețeauadediscuții.Sarcina de lucru:Desenațirețeauapetablășireflectațilaîntrebareascrisăîncentrulrețelei.
ÎnparteastângăenumerațicâtevaargumentePro,pentrucareconsiderațicăputereanațiunilorcreșteșiscade,dupăcumcreșteșiscadepopulațialor,iarînparteadreaptăenumerațiargumen-teleContra.Lucrațiînperechitimpde5minute.
Activitate în perechi:
ARGUMENTEPRO1.2.
„Putereanațiunilorcreșteșiscade,după cumcreșteșiscadepopulațialor.”
ARGUMENTECONTRA1.2.
Activitate în grupuri:Fiecareperecheprezintăalteiperechiceascrisșiadaugă larețeauaproprieargumenteleidentificatedeperecheacealaltă.Concluzialacareajungperechilepoatefiprezentatăoral,înscrissaupeunposter.Demersulestecontinuatprintr-odezbatere.
70
Centrarea pe elev din perspectiva Teoriei Inteligențelor MultipleClasa a X-a
Exempledesarcinideînvățarelatema:Vânturile: tipuri, importanța
Tipul de inteligență
Întrebarea pe care și-o pune profesorul în
proiectarea didactică
Exemplu de activitate de învățare
Unitatea de competență
Inteligența lingvistică/verbală
Cumașputeautilizalimbajulverbal–cuvântulscrissauexprimareaverbală–pentruasimilareaacestuisubiect/acesteiteme?
Solicitareaadresatăelevilordeaanalizaverbalcaracteristicilevântului
1.1.Utilizarealimbaju-luigeograficînexplica-rearealitățiigeograficenaturaleaTerrei.
Inteligența logico-matematică
Cumașputeavalorificalimbajullogico-matematic–numere,calcule,clasificări,operațiilogice,deprinderidegândirecritică–pentruînvățareaacestuisubiect?
Construcțiașianalizarozeivânturilordupădateleuneistațiimeteorologice
4.2.Transferareaunorabilitățidinștiințe,tehnologiișimatemati-căînstudiereaspațiuluigeograficnaturalalTerrei.
Inteligența muzicală/ritmică
Cumașputeautilizalimbajulmuzical–sunetul,tonul,ritmul,melodiașimuzica–pentruînvățareaacestuisubiect?
Redareadecătreeleviazgomotuluiprovocatdevântînfuncțiedevitezaacestuia
1.3.EvaluarearealitățiigeograficenaturaleaTerreiprinmijloaceșilimbajespecifice.
Inteligența vizual-spațială
Cumașputeautilizalimbajulgrafic–grafice,diagrame,simbolurigrafice,culori,imagini–pentruavizualizaconceptul,ideea,fenomenulsauprocesul?
ConcepereamodeluluigraficprinintermediulTICpentruilustrareamusonilor
4.2.Transferareaunorabilitățidinștiințe,tehnologiișimatematicăînstudiereaspațiuluigeograficnaturalalTerrei.
Inteligența naturalistă
Cumașputeavalorificaanumiteelementenaturaledinmediulînconjurător,categoriileșidateledespreobiectesauspeciidinlumeanaturală,abilitățilesenzoriale–văzul,auzul,mirosul,gustul,simțultactil–înactivitateadidactică?
Importanțavânturilorlocale(suhoveiul,crivățul)îndeterminareavremiișiacondițiilorclimaticelocale
5.1.Apreciereadiversitățiinaturaleapatrimoniuluigeograficmondial.
Inteligența corporal-chinestezică
Cumașputeavalorificalimbajulchinestezic–mișcărileîntreguluicorp/trupșiacțiuneacudiferiteobiecte–înaceastăsarcinădeînvățare?
Ilustrareabrizelordemareșideuscatpringrupareaadouăcategoriideelevi(carereprezintăbrizeledemareșideuscat)prinintermediulgesturilor
2.3.ExplorarearealitățiigeograficenaturaleaTerrei,aplicândsuporturistatistice,graficeșicartografice.
71
Inteligența intrapersonală
Cumașputeavalorificalimbajulinterior–reflecțiapersonală,sentimentele,trăirileafective,stărileinterioare,intențiile,motivațiile,intereseleproprii–înconștientizareaînvățăriișiînasumareaacesteia?
Reflecțiaindividualăasupramoduluiîncarepoatefivalorificatăenergiaeoliană
5.2.Elaborareamăsurilorciviceprivindvalorificarearaționalăapatrimoniuluinaturalmondial.
Inteligența interpersonală
Cumașputeautilizacolaborareașicooperareaîncadrulacesteisituațiideinstruire?
DiscutareaîngrupuriaefectelorprodusedevântconformscăriiBeaufort
2.3.ExplorarearealitățiigeograficenaturaleaTerreiaplicândsuporturistatistice,graficeșicartografice.
Inteligența existențială
Cumașputeautilizacunoștințeledefilosofieșicapacitateadereflecțieșidefilosofareaelevilor?
Discuții/dezbatericuprivirelafaptulcăvântuleraomaterializareaforțeielementuluiaerînantichitate,odivinitatereprezentatăprinzeități(deexemplu,zeulvântuluiEollagreciiantici).Cumestematerializatînsocietateadeastăzivântuldinpunctdevedereexistențial?
1.3.EvaluarearealitățiigeograficenaturaleaTerreiprinmijloaceșilimbajespecifice.
Clasa: X-aTema: Rolul biosferei și al solului în natură și pentru societatea umană. Protecția
biodiversității și a solurilorUnitatea de competență: 5.2. Elaborareamăsurilor civice privind valorificarea rațională a
patrimoniuluinaturalmondial.Obiectivul operațional:săanalizezerolulbiosfereișialsoluluiînnaturășipentrusocietatea
umanăînbazacitatelorșiaimaginilor.Etapa: EvocareTehnica: Scrierea liberă – tehnicădeacumulareșiasociere,deelaborareaunuitextnefini-
sat.Esteotehnicăelementarădedeclanșareacreativității,deformareaabilitățiidea-șiordonagândurileșidea-șiorientaimaginația.Timpnecesar: 3minutepentruscriereși7minutepentrulecturacelorscrise.
Profesorulenunțăsauafișeazăcitatulînbazacăruiasevascrie:Aflând, eu meditez intens; Cum să prefacem biosfera: De-ar fi pe lume așa consens; Ce paradis ar fi pe Terra!(C.Iurașcu-Tataia). Laexpirareatimpului,profesorulvasolicitalecturaunorproduse.
Tehnica Bliț – tehnicăelementarădedeclanșareascrisului,carepresupuneutilizareaunuiobiect,auneiimagini,aunuitextfoartemic(aforism,proverb,citat),pentrucaeleviisăscrie
72
în baza lui ce văd, ce își închipuie, la cinecred că se referăobiectul/textul de reper.La fel cum blițul aparatului de fotografiatlumineazăpentruoclipăceeacevafiîntă-ritînpeliculă,blițuldememorieaelevuluiîncearcăsăevoceovedere,oimagine.
De exemplu, la aceeași temăenunțatămai sus, la etapa de evocare, profesorulprezintă imaginea laterală, iar elevii timpde2-3minutescriuceeaceîși imagineazăînbazaacesteia.
Deosebirea întreScrierea liberă șiBliț:deșiînambelecazuriintențianoastrăestesă declanșăm scrisul, să stimulăm fluxulverbal,Blițulsebazeazăpeimagineavizuală,iarScrierea liberă–pedicteulautomat.
La toate clasele sunt prevăzute activități de învățare, ce vizează aplicarea organizatorilorgraficiîncaracterizareaelementelor,aproceselorșiafenomenelornaturaleșisocial-economice.Deexemplu,laclasaaXI-aActivitatea de învățare 2.2. Interpretarea datelor statistice cu privire la procesele și fenomenele social-economice; Aplicarea organizatorilor grafici în caracterizarea elementelor, a proceselor și a fenomenelor social-economice (analiza piramidelor pe grupe de vârste și genuri); Argumentarea asemănărilor și a deosebirilor dintre elemente, procese și feno-mene social-economice pe baza unor suporturi statistice, grafice și cartografice tematice. Acesteactivitățideînvățareseaxeazăpeelaborareașicompletareadiferitororganizatoricognitivi(gra-fici),carepotfielaborațidecătreeleviînmodindividual,înperechi,îngrupurimicișiîngrupurimari.Organizatoriigrafici/hărțiconceptuale(mindmap)sepotutilizaînoricemomentallecției.Pentrucaeleviisăînvețesăprelucrezeșisăorganizezeinformații,profesoriilevorprezentamo-deledeorganizatorigraficișilevordemonstraprocedurileprincareseajungelaacestestructuri.Utilizareaorganizatorilorgraficiconstituieomodalitateeficientădea-iajutapeelevisăînvețesăgândească,săvizualizezeșisă-șiorganizezecunoștințele.
Cele3componenteesențialealeunuiorganizatorgraficsunt:conceptul/conceptele-cheie; conexiunile cu ideile secundare și detaliile care clarifică și disting aceste conexiuni.
Tipuri de organizatori grafici:tabele,matrice,schemeliniare,schemedetiparbore,schemedetippăianjen,schemapiramidală,schemasistemică,schemacirculară,diagrame.
Exemple de aplicare a organizatorilor grafici:Clasa: XI-aTema: Urbanizarea. Formele de aglomerare urbanăUnitatea de competență: 1.3.Diferențierearealitățiigeograficesocial-economiceînbazadi-
feritorsursedeinformații,utilizândlimbajulgeografic.Obiectivul operațional: săanalizezeconsecințelepozitiveșinegativeale traiului înmediul
urban,completândTabelulTcucelpuținacâtetreiconsecințe.
73
Tehnica Tabelul T. Consecințe pozitive și negative ale traiului în mediul urban
Consecințe pozitive (avantaje) Consecințe negative (dezavantaje)
NiveldetrairidicatLocuridemuncăCentrudeatracțiepentrulocuitoriizonelorînvecinateIndustrie,transporturi,infrastructurădiversificateșidezvoltateSistemsanitar,deeducație,culturădezvoltatePiețededesfacereamărfurilorNiveldesalarizareridicat
SuprapopulareInsuficiențaspațiilordecazarePoluareDegradareamediuluiSmogAmbuteiaje,traficintensIzolareTaxelocalemari
Clasa: XI-aTema: Probleme actuale: îmbătrânirea demografică a populației, capcana demografică*,
focare de conflicte rasiale, etnice și religioase*, urbanizarea falsă, migrația ilegalăUnitatea de competență:3.1.Deducerearelațiilorcauzalealesituațiilor-problemăalemediu-
luisocial-economiclanivelnațional,regionalșiglobal.Obiectivul operațional:sădeducăcauzeleprincipaleșisecundarealeîmbătrâniriidemogra-
ficeapopulațieiTerrei.Etapa: Realizarea sensului Tehnica: Diagrama Ishikawa (diagrama cauză-efect)
Nivel de trai înalt
CAUZA EFECTUL
Mentalitatea populației
Planificarea familială
Cauze primare
Rata scăzută a natalității
Dezvoltare socială Cauze secundare Speranța de viață
la naștere înaltă
Asistență socială înaltă
Asigurări sociale
Calitatea înaltă a vieții
Problema:Îmbătrânirea
demografică a populației
Dezvoltare economică
Medicină și asistență medicală dezvoltată
74
Clasa: aXII-aTema: Globalizarea și impactul ei asupra Republicii MoldovaUnitatea de competență:1.3.Argumentarearelațiilordintreelemente,proceseșifenome-
negeograficeprinmijloaceșilimbajespecifice.Obiectivul operațional: săargumentezeconsecințelepozitiveșinegativealeprocesuluide
globalizarepeTerra.Etapa: Realizarea sensuluiTehnica: Argumente în patru pași/Argumente migratoare (timpnecesar:25deminute):1) Profesorul explică sau reamintește componentele unui argument: teza (afirmația),
explicația(premisa),dovada(evidența-suportul),concluzia.
Teză Unenunțlaconic,careafirmăoidee.
Explicație 2-3propoziții,menitesădezvăluieesențaafirmației,săexplicetermenii-cheie,principiilecarestaulabază.
Dovadă Fapte,datestatistice,opiniialeexperților,analogiietc.carejustificăteza.
Concluzie Ofrazălaconicășiclară,careaccentueazăveridicitateatezeianunțate.
2) Eleviielaborează,timpde10minute,2argumente (unulProșialtulContra), luândcabazăafirmațiileemiselaetapadeevocare.
3) Eleviirepartizeazărolurile:afirmator,negator,observator.Dacăechipaestealcătuitădin4membri,atunci2vorfiobservatori.
4) Eleviiformeazăgrupurinoidinreprezentanțiaidiferitorechipe.5) Începdezbaterile:afirmatorulprezintăargumentulPro,negatorul–contraargumentul,
afirmatorulsusțineargumentulpropriușicombateargumentulpropusdenegator.Dez-batereaesteurmăritădecătreobservatori.
6) Eleviirevinînechipeledebază,împărtășindu-șiexperiențașiimpresiileacumulate.7) Profesorulvadistribuiobservatorilorofișădeobservare,solicitându-lesă identifice în
discursurilecolegilorcomponenteledebazășisălenoteze.
Fișă de observare
Nume Nume
Argumentul afirmator Combaterea argumentului afirmator
Teză Accentuarea relațiilor economice internaționale
Globalizarea determină insecuritate pe cele mai diverse căi: ale agresiunii economico-financiare, ale terorismului politic transnațional prin existența societăților multinaționale necontrolabile, ale traficului ilegal de arme, ale migrației clandestine. Dovadă
Creșterea activităților de schimburi economice și comerciale între statele implicate; adoptarea și aplicarea unei politici de mediu comune
Concluzie Schimbul mondial de valori și bunuri
75
Combaterea argumentului negator Argumentul negatorDezvoltarea comunicațiilor, a transporturilor și a tehnologiei informațiilor a determinat accesul rapid al comunităților la progresele științei și ale tehnologiei realizate în orice parte a planetei.
Teză
Datorită libertății de mișcare a populației, s-a accentuat diferența dintre populația săracă și cea bogată.
Dovadă
Adâncirea decalajelor economice (în prezent, 258 de persoane miliardare dețin o bogăție egală cu cea posedată de 2,5 miliarde de oameni)Reducerea locurilor de muncă în țările în curs de dezvoltare sau cu un nivel mai scăzut al productivității muncii.
Concluzie
Creșterea șomajului și falimentarea firmelor mici și mijlocii din cauza expansiunii societăților transnaționale.
Clasa: aXII-aTema: Modificările climatice, despădurirea și deșertificarea la nivel global, regional și localUnitatea de competență:3.1.Argumentareasoluțiilorlasituațiile-problemăalelumiicon-
temporane.Obiectiv operațional:săargumentezeopiniilepersonalecuprivirelaproceselededespădu-
rireșideșertificarelanivelglobal,regionalșilocal.Etapa:ReflecțiaTehnica: Scrierea reflexivă (timpnecesar:20deminute) Descrierea procesului/
a fenomenului geografic Opinia personală Argumente Pro
Despădurireareprezintăacțiuneaprincarearboriișiarbuștiisunttăiațisauarșiînmodneraționaldecătreom.Dacăînurmăcu2000deani,suprafațaforestierădeținea 55%dinsuprafațauscatului,înprezent,deține26%.
Deșertificareaestefenomenuldeextindereaarealelordeșertice,dedegradareaterenurilordinzonelearideșisemiaride,rezultatdinîmbinareareduceriicantitățiideprecipitațiiatmosfericecuuneleactivitățiumane.
Motiveledespăduririlorsuntutilizarealemnuluipentrufoc,construcțiisaumaterieprimăpentruindustrieșiextindereaterenuriloragricoleșiaașezărilorumane.
Procesuldedeșertificarepoatefiținutsubcontrol,dacăsuntirigateterenurilepredispusedeșertificăriisaudacăseamenajeazăperdeleforestieredeprotecție.
Micșorareasuprafețelordepăduri;Disparițiaspeciilordeplanteșianimale/reducereabiodiversității;Accelerareaeroziuniiterenurilordefrișate,pierdereaunorarboriculemnprețios,creștereafrecvențeiinundațiilor.ÎnAfrica,deșertulSaharas-aextinsconsiderabil,ajungândînnordpânălaMareaMediterană,învest–pânălațărmulOceanuluiAtlantic,iarspreest–pânăînSomalia.Înspresuddeșertificareaavansează,afectândzonadestepănumităSahel.
76
Conexiuni interdisciplinare. În studiereaGeografiei, interdisciplinaritateaesteobligatorie,avândînvedereaplicabilitateadirectăînpracticăaIstoriei,aMatematicii,aFizicii,aChimiei,aBiologiei,aLimbii și literaturii româneșiaaltordisciplineșcolare.Integrareareușităaleacestordisciplinepoatesensibilizaeleviispreoînvățareconștientăși,înacelașitimp,sepotconsolidaunelecunoștințeșicompetențenudoardindomeniulgeografiei.Latreaptaliceală,conexiunileinterdisciplinareînstudiereageografieipotfidestuldeinteresanteșirezultativepentruelevi.Profesoruldegeografiepoaterealizalecțiidetipintegrat/interdisciplinarîmpreunăcuprofesoriidebiologie(Unități de conținut: Biosfera și solul, Mediile geografice – clasa X-a),dematematicășichimie(Compoziția chimică, mineralogică și petrografică a scoarței terestre și însemnătatea ei practică – clasa X-a)ș.a.Înstudiereageografieiumane,lecțiiintegrate/interdisciplinarepotfire-alizatecuprofesoriideistorie,biologie(Cultura plantelor, Creșterea animalelor, Industria ușoară – clasa a XI-a),precumșicuprofesoriidefizică(Industria constructoare de mașini – clasa XI-a).
Clasa: X-aTema: Mediile temperateUnitatea de competență:4.1.Explorarearelațiilordintrecomponentelemediuluinaturalîn
bazaunorconexiuniinterdisciplinare.Obiectivul operațional:săanalizezeopăduredefoioaseînbazaunorconexiuniinterdiscipli-
nare,utilizânddiversesursedeinformare.Sarcina de lucru:Studiațiopăduredefoioasedinperspectivasilvicultorului,achimistului,a
fizicianului,apedologului,abiologuluietc.Fiecarespecialiststudiazădiferiteaspecte/fenomeneceaulocînpădure.Silvicultorulcerceteazăspeciileexistente,dimensiunea,densitateașivârstaarborilor,starealordesănătate;chimistulanalizeazăcantitateadeoxigenprodusădearborișicantitateadedioxiddecarbonconsumată;fizicianulstudiazătemperaturașiumiditateaaerului,vitezavântului;pedologulstudiazăstructura,textura,ph-ulsoluluidinpădure;biologulstudiazăspeciiledeplanteșianimale;ecologistulstudiazărelațiiledintreplante,animaleșimediullordeviață.
Intervențiaprofesoruluideterminăcorelațiiobligatoriiprevăzutedeprogrameleșcolareșiimpusedelogicanoilorcunoștințe,faptceducelainterdisciplinaritate.
Clasa: aX-aTema: Mediile temperateUnitatea de competență:4.1.Explorarearelațiilordintrecomponentelemediuluinaturalîn
bazaunorconexiuniinterdisciplinare.Obiectivele operaționale:săanalizezeconținutulunuitextdescriptivliterar,cevizeazăme-
diulpădurilordeconifere;săextragăinformațiidintr-untextdescriptivliterarcuprivirelame-diulpădurilordeconifere.
Resursele materiale:textuldescriptivliterardinanexă.Resursele procedurale:discuțiadirijată,analizatextului,descrierealiterară.Sarcina de lucru:Vețilucraînperechitimpde5minute.Citițitextuldinanexă.1)Identificați
informațiilecaresereferăla:condițiiledemediu,localizarea,caracteristicilepăduriideconifere.2)Extragețidintextcaracteristicilelumiianimaledinpădureadeconifere.3)Identificațiadaptă-rilebiodiversitățiilacondițiiledemediu.4)Identificațiproblemelecucareseconfruntăpersoanaînpădureadeconifere.
77
Anexă...Aucalelungă,dareinusegrăbesc.Parcăaraveatoatăveșniciaînfață.Oiaupede-a
dreptul,pesteculmileîmpădurite.Cucâtînainteazăcătrerăsărit,văilesefacmaiadâncișimunțiiseprofileazămaiînalți.CopaciitinericrescsubțiripânăcătreDumnezeu,alăturidealțiicutotulputrezi,careabiasemaiținsauzacrăsturnați,pestecaretrebuiesăsariorisubcareurmeazăsătestrecori,casăpoțitrece.
Eopăduresălbatică,lăsatăsăcreascăînvoiaeidelafacerealumii,rărităpealocuridoardeincendiileprovocatedefulgere,cudesișuriîncare,decumintri,sefaceîntuneric;cedricufoioaseuscate,dinalțiani,păstrându-și-lelângăceleverzi,brazisonori,carecrescpeînălțimicurădăcinileînfipteîncer,văiplinecuienupărcaniștesalteleverzi–taigauaesteînîntregimealor.Herminetrec,nepăsătoare,chiarpealături.Nusetemdeom.Nuștiucăacestale-arpu-teafaceșirău.Deperamuriseuităcurioșilaeicârduridegoțcani.Potârnichiseîncâlcescpriniarbacrudă.Jderiserostogolescpelângăei.Vulpiargintiiseferescpesubcopaciprăvăliți.Eunadevăratparadisalvânătorilor.Darșialpescarilor.[...]
Întimpulaceluipopas,zărescmai jospeovaleadâncăuncerbcuniștecoarneuriașe,parcăpoartăunpomscuturatdefrunzepefrunte,careîncepesăboncăluiască.Chemarealuiumpletaigaua.Imediatîirăspundecumugetputernicunaltcerb.Nupestemulttimpapareșiacestadindesișurilederășinoase,cucoarnelafeldemari,pecareleținemândruorientatecătrebolți,dincândîncândaplecându-și-le,casănuleagațeînramuri.Acestaeînsoțitdeociută,zveltășiaeriană.(„Temapentruacasă” deNicolaeDabija)
Clasa: X-a Tema: Procesele exogene și tipurile de relief create: gravitațional, torențial, fluvial, litoral,
carstic, eolian, glaciar, biogen, antropicUnitatea de competență:4.2.Transferareaunorabilitățidinștiințe,tehnologiișimatematică
înstudiereaspațiuluigeograficnaturalalTerrei.Obiectivul operațional:săanalizezeacțiuneaapelorasuprareliefuluiprintransferareaunor
abilitățișicunoștințedinbiologie,fizicășichimie.Resursele procedurale: proiect,poster,secvențevideo.Resursele materiale:manualul,sursedeinformare.Sarcina de lucru:Elevilorlisepropunerealizareaunuiexperiment(proiect,studiu),caresă
redeaacțiuneadistrugătoareaapeiasuprarocilorșiaformelorderelief,asupraconstrucțiilorumane,utilizândpentruaceastăcercetaremostredediferitetipurideroci(granit,cretă,calcar,marmurăș.a.)șidematerialedeconstrucție(calcar,cimentș.a.).Ulterior,eleviivorpregătiunraportcurezultateleobținute,pecarelevorprezentaînfațacolegilorsubformădesecvențe/înregistrărivideo,postereetc.Dupădiscutarearapoartelor,lisepropuneelevilorsăanalizezeșisăformulezerăspunsurilaurmătoarelesarcinidelucru:
- la Biologie:Ceimportanțăauproceseleurmăriteînexperiment(studiu)pentruorganis-melevii?Cerolareapaîncelulăși înorganism?Ceproprietățialeapeiauimportanțăpentruviață?
- la Fizică:Ceparticularitățifizicealeapei(alegheții)permitexplicarearezultateloracestuiexperiment?
- la GeografieșiMatematică:Ceformedereliefseformeazăcuimplicareadirectăaapei(fie curgătoare, fie înghețată)? Cummodifică apa curgătoare formele de relief? Cuminfluențeazăvitezade curgereaapei asupra formelorde relief?Cumestedeterminatdebitulapei?
78
- la Chimie șiLiteratură română:alcătuițiuneseusauscenariuluneipiesecusubiectul„Călătoriauneipicăturideapă”,încaresăfieurmăriteproprietățilefiziceșichimicealeapei,circuitulapeiînnaturășirolulvegetațieiînacestproces.
Totodată,profesoruldegeografiepoatefaceapellaconexiunileinterdisciplinareprininter-mediulanumitornoțiuni,concepte,procesestudiatelaaltedisciplineșcolare:
Unități de conținut MatematicăGeometrie Fizică Biologie Chimie
StructurainternăaPământului
Cercuriconcentrice,sferă
Raport:presiuneasolidelor→temperaturăPresiune→staredeagregareTransformăridestaredeagregare:topire,solidificare,vaporizare,condensarePuterecaloricăDizolvarePresiuneLucrul,putereașienergiamecanicăMișcarea–efectalinteracțiuniiAcțiuneadedeformareDilatațieșicontractareGravitație
AnimaletericoleTermiteColoniidecorali
Compozițiachimică,mineralogicășipetrograficăascoarțeiterestreșiînsemnătateaeipractică*
CristalizareStareamorfăElementenativeMetale
Relieful:caracteristicigenerale,clasificareaformelorderelief
Proceseleexogeneșitipuriledereliefcreate:gravitațional,torențial,fluvial,litoral,carstic,eolian,glaciar,biogen,antropic
Proceseleșifenomenelegeograficederisc:cutremure,erupțiivulcanice,alunecărideteren,avalanșe
Rolulscoarțeiterestreînnaturășipentrusocietateaumană
Proprietățileapei(solvent)Proprietățilecarbonatuluidecalciu
Lucrările practicesuntcentratepeformareașidezvoltareacapacitățilorpracticealeelevilor,transpunereacunoștințelorteoreticeînpractică,identificareaunorrelațiicauzalepebazaob-servăriidirectesauindirectearealitățiigeografice,reflectatepesuporturilegraficeșicartogra-fice;interpretareareprezentărilorgraficeșicartografice(ahărțilortematice,aclimogramelor,aprofilurilor,abloc-diagramelor,elaborareaunorschițe logicesaucronologice,realizareaunordiagrame,profile,cartoschemesauhărți,efectuareamăsurătorilorpehartă,analizașiinterpre-tareaunorfotografiisaudiagrame,analizapeisajelorș.a.)îndeterminarearelațiilorcauză-efect.
79
Disciplina:GeografieClasa:aX-aSubiectul: Hărțile climatice și climogramele utilizate în descrierea zonelor climatice (lucrare
practică)Motivația: aceastălecțieestevaloroasă,deoareceanalizahărțilorclimaticeșiaclimograme-
lorestenecesarășiutilăîndescriereazonelorclimatice,înidentificareatipuluideclimă,pentruagriculturășialteramurialeeconomiei.
Tipul lecției:LucrarepracticăCompetența specifică:Raportarearealitățiigeograficelasuporturistatistice,graficeșicarto-
grafice,dovedindspiritanaliticșipractic.Unitățile de competență: 2.1.StabilirearelațiilorcauzalealerealitățiigeograficenaturaleaTerrei,analizândreprezen-
tărilegraficeșicartografice.2.3.ExplorarearealitățiigeograficenaturaleaTerrei,aplicândsuporturistatistice,graficeși
cartografice.Proiectarea lucrării practice:Profesorul:- selecteazăcompetențeleșiformuleazăobiectivelecarevorfiformate/atinse/dezvoltate
laelevi;- identificăansambluldesituațiiîncareseutilizeazăcompetența,încareopersoanăare
nevoiedeaceastăcompetență;- stabileșteimportanțacompetenței,relațiadintrenevoilepersoaneicareînvațășiscopu-
rilesalepentruaomotiva;- detaliazăcunoștințeleintegratecompetențeișidemersulprocedural.Dacăelevilorlise
ceresărealizezeunprodus(înacestcaz,analizahărțilorclimaticeșiaclimogramelor),atunciprofesorulvadescriecaracteristicileprodusuluișivaspecificacriteriileceartrebuisăsatisfacăprodusuldat,pentrucapersoanacareîlrealizeazăsă-șivalorifice/demonstre-zecompetențasaînrealizareaacestuia.
Obiectivele operaționale:- săstabileascăsemnificațiaelementelorșiafenomenelorreprezentatepehartaclimatică
prinefectuareaunorraționamente;- săidentificecontrasteleregionalepehartaclimatică;- sădescrieozonăclimatică,utilizândhartazonelorclimaticeșihartaclimatică;- săanalizezeoclimogramăînbazadiagramei;- sădezvolteabilitățidecitireșiinterpretareainformațieidepehartaclimaticășiprezen-
tareaacesteiinformațiisubformădereflecții.
Desfășurarea activității:Prezentarea problematicii de rezolvat și a contextului asociat problematicii de rezolvat.
Pentrumotivareaelevilor,activitateadidacticăvafiracordatălaonevoierealăaelevilorsaulauncontextdesprinsdinrealitate.De exemplu:unomdeafacerienglezdoreștesăfacăinvestițiiînagriculturăîntr-olocalitatedinRepublicaMoldova.Elnucunoaștecondițiileclimaticeșinupoatestabiliceplantearputeacultivasauceanimalearputeacreșteînaceastăzonă.Pentruastabiliacestfapt,omuldeafaceriartrebuisăanalizezeoclimogramă.
– Vomînvățasăanalizămoclimogramă.Laceesteutilăaceastăprocedură?Dececredețicăațiaveanevoiesăanalizațiclimograme?Răspundeți înperechi laaceastă întrebaretimpdeunminut.
80
Activitate în perechi;Activitate frontală: Competențadeaanalizao climogramăestenecesară și utilă îndiferite
situații:pentruidentificarearapidăaelementelormeteorologiceîntr-oanumităregiune;pentruidentificareatipuluideclimăînunelezone.Informațiileextrasedepeclimogramăsuntutilepen-truagricultură/culturaplantelor;pentruconstrucțiașoselelor,acăilorferate,aclădirilorînlocurinecunoscute;pentruturism(dezvoltareauneistațiunituristicedestinatesporturilordeiarnă)etc.
Sediscutăcueleviidacăproceduraestespecificădoargeografieisaupoatefiutilizatăînaltedomeniideactivitate,înviațacotidiană.
Sarcina de lucru. Studierea și analiza hărților climatice și a climogramelor în descrierea zonelor climatice.Laaceastăetapă,proceduraestedemonstratășidescrisăîntr-osituațiecon-cretă,descompusăînetapeșisubproceduri.Dupăceeleviiasistălademonstrareaprocedurii,formuleazăîntrebăriasupraaspectelorneclare,apoiaplicăprocedura,fiindghidațișimonitori-zațidecătreprofesor.
Dacăelevii studiază climograma împreună cuprofesorul, atunci cadruldidacticevalueazăfiecarerăspunsalelevilorșileoferăimediatfeedback.
Exemple de activități de învățare cu privire la analiza hărților climatice:- analizavarietățiidehărțiclimatice;- studierealegendeihărțiiclimatice;- citireahărțilorclimaticedinatlaselegeograficesaumanuale;- interpretareahărțilorclimatice;- stabilireacauzelorrepartițieineuniformeacălduriișiaumiditățiipesuprafațaTerrei,uti-
lizândinformațiapreluatădepehartaclimatică;- analizândhartaclimatică,determinațipecarecontinenteseînregistreazăotemperatură
aaeruluimaimicăde0ºC?- analizândhartaclimatică,determinațicarecontinentpoatefinumitcelmaicalddepe
Terra?Darcare–celmairece?Dece?- determinațitemperaturileminimeșimaximeabsolutealeaeruluiînregistrate:înpartea
denord-estaEurasiei;înparteadenordaAfricii;pecâmpiaEuropeideEst.- determinațicantitateadeprecipitațiicăzutăînpustiulSahara;Antarctida;peninsulaKam-
ceatka;insulaKalimantan.- elaborațiharta recordurilorclimaticealeTerrei.Depunețipeharta-contur,prinsemne
convenționale,regiunileîncares-auînregistratvalorilemaximeșiminimealetemperatu-riiaerului,valorilemaximeșiminimealecantitățiideprecipitații.
- descriețizoneleclimatice,utilizândhărțileclimaticedinatlasulgeograficșirespectândunanumitalgoritm:
Denumirea zonei climatice
Poziția geografică
Masele de aer predominante
Valorile temperaturii medii a aerului în lunile
ianuarie și iulie
Tipurile de vânturi
Cantitatea medie anuală de precipitații
Exemple de activități de învățare cu privire la analiza climogramelor:Climogramaesteodiagramăcomplexă,pecaresuntreprezentateprecipitațiilemediilunare,
curbatemperaturilormediilunare,valoareaanualăaprecipitațiilor,temperaturamedieanualăaaerului.
81
Elementele unei climograme
Localitatea,pozițiageograficăfațădenivelulmării
Mersulanualaltemperaturii aeruluiînºC
Precipitațiile înmm
Cantitateamedielunarădeprecipitații înmm
Cantitateamedieanualădeprecipitațiiînmm
TemperaturaaeruluiînºC
Lunileanului
Etapele de analiză a unei climograme:- analizaelementelordeîntocmireșieditareaclimogramei(identificareaelementelorde
întocmireșieditareaclimogramei;identificareasemnelorconvenționaleînreprezenta-re);
- analizaelementelormatematicealeclimogramei(identificareascăriipeabscisăsaupeordonată;identificareatipuluidediagramăînfuncțiedeformadereprezentaregrafică);
- analizavariațieivalorilortemperaturiipeclimogramă(identificareaintervaluluidetem-peraturireprezentate,identificareaintervaluluidetimpreprezentat,identificareavaloriitemperaturiilunareceleimaimici,identificarea„luniiceleimaireci”,identificareavaloriitemperaturiilunareceleimaimari,identificarea„luniiceleimaicalde”);
- calculareaamplitudiniitermiceanuale;- identificareatemperaturiimediianualepeclimogramă;- analiza variației valorilor precipitațiilor (identificarea valorii precipitațiilor reprezenta-
tepeaxaverticală, identificareavariațieiprecipitațiilormedii lunarepeparcursulunuian, identificarea lunii cu cea mai mică cantitate de precipitații, identificarea valoriiprecipitațiilormediiînlunacuceamaimicăcantitatedeprecipitații,identificarealuniicuceamaimarecantitatedeprecipitații,identificareavaloriiprecipitațiilormediiînlunacuceamaimarecantitatedeprecipitații,identificareaanotimpuluicuceamaimarecantita-tedeprecipitații,identificareaanotimpuluicuceamaimicăcantitatedeprecipitații);
- identificareavaloriimediianualeaprecipitațiilor;- identificarealunilorsecetoaseșialunilorploioase;- identificareatipuluideclimăpeclimogramă.Dupădemonstrareaproceduriidecătreprofesor,eleviioaplicăsinguri,într-osituațienouă.
82
Disciplina: GeografieClasa:aXI-aSubiectul: Cartea de vizită a unui obiectiv/a unei destinații turisticeMotivația: această lecție este valoroasă, deoarece analiza potențialului turistic al unei
destinațiituristiceestenecesarăînidentificareapunctelortari,punctelorslabe,aoportunitățilorșiriscurilordedezvoltareaturismuluiînregiunea/localitateaselectată.
Tipul lecției:LucrarepracticăData:Competența specifică:Valorificareapatrimoniuluinaturalșiculturalsubaspectsocial,inter-
cultural,antreprenorial,demonstrândspiritcivic.Unitatea de competență: 5.1.Apreciereadiversitățiiculturaleapatrimoniuluigeografic
mondial.Obiectivele operaționale:- săsedocumentezeasupradezvoltăriiturismuluiîndestinațiaselectată;- săanalizezeresurseleatractivenaturaleșiantropiceîndestinațiaselectată;- săîșidetermineoviziunepropriecuprivirelapotențialulturisticîndestinațiaselectată;- săelaborezecarteadevizităaobiectivului/adestinațieiselectate.Proiectarea lucrării practice:- selectareaunuiobiectiv/auneidestinațiituristice;- documentareacuprivirelaelaborareacărțiidevizită;- prezentarea cărții de vizită poate fi realizată sub formă de poster, desen, prezentare
PowerPoint,înregistrarevideoș.a.Cartea de vizită a unui obiectiv turistic/a unei destinații turistice ar trebui să includă urmă-
toarea structură: 1) Pozițiageograficășicăiledeacces;2) Resurseleturisticenaturalealedestinațieituristice(resursegeomorfo-turistice,climato-
turistice,hidro-turistice,turisticbiogeografic,turisticalariilorprotejate);3) Resurseleturisticeantropicealedestinației(monumente,muzee,activitățișimanifestări
cultural-artisticeetc.);4) Amenajărileturisticeșiinfrastructurageneralășituristică(hoteluri,pensiuni,moteluriși
campinguri,restaurante,pizzerii,cafeneleșicluburi,discoteci,agențiideturism,închirie-reautoturisme);
5) Circulațiaturistică.Formeșitipurideturism(evoluțiacererii interne/externe,număruldeturișticareviziteazăobiectiveleturistice,graduldeocuparealpotențialuluidecazare,lungimeamedieașederiituriștilor,sezonalitateacereriituristice,graduldesatisfacereaturiștilor,număruldevizitatoriaipaginiideinternet,numărulderezervărionline,nivelulîncasărilordinturism);
6) MatriceaSWOTadestinațieituristice.
Produsul școlar esterezultatulmaterial,obținutdecătreelevlasfârșitulprocesuluideînvă-țare,cepoatefiestimat,măsuratșicalificatînbazadescriptorilordeevaluareșinotare.Produ-selepotfiverbale,scrise,modelate,desenate,învariantăelectronicăetc.Elepotfielaboraterespectândunanumitalgoritm/modelsaupotfirealizateînfuncțiedecreativitateaelevilor.
Exemple de produse școlare: eseuri, recenzii, materiale grafice și cartografice, proiecte,observații realizate în vizite tematice, excursii, drumeții, reportaje, portofoliu, studiu de caz,posterș.a.
83
Pentruaformalizaevaluareacompetențelor,estenevoiesăseutilizezeinstrumentedeeva-luare,înspecial,griledeevaluare.Utilizareainstrumentelordeevaluarefavorizeazărolulactivalelevuluiînevaluare.Griladeevaluarepermiteevidențiereaparticularitățilorunuiprocessaualeuneirealizăriînfuncțiedecriteriilepredeterminate.Ogrilădeevaluarecuprindeolistădecriteriideevaluareșideelementeobservabile,asociatefiecăruicriteriu.Prinintermediulgrilei,seoferăelevilorunfeedbackprecisșistructurat.
Sugestii pentru elaborarea unei grile de evaluare a unui produs
Exemplu:griladeevaluareaunuistudiudecazDenumireacazului:
Categorie de aspecte Aspect studiat Rezolvare Punctaj
Analizacazului
Loculîncares-aconstatatcazul 0,5Momentulproduceriicazului 0,5Elementele(părțile)integrateprocesuluiîncaz 0,5Condițiileîncares-aproduscazul 1,0Moduldedesfășurareacazului 1,0Efecteleproduceriicazului 1,0Cauzacareadeterminatacestcaz 0,5
Diagnosticșiriscuriexistenteînacestcaz 1,0
SoluțiiposibileSoluția1
1,0Soluția2Soluția3
Avantajeleșidezavantajelesoluțiilor
Avantajeleșidezavantajelesoluției11,0Avantajeleșidezavantajelesoluției2
Avantajeleșidezavantajelesoluției3Argumenteșicontraargumentepentrufiecaresoluție
Argumenteșicontraargumentepentrusoluția1
1,0Argumenteșicontraargumentepentrusoluția2
Argumenteșicontraargumentepentrusoluția3
SoluțiaoptimăPunctajtotal
Exemplu:criteriideevaluareaunuiproiect.Criteriideevaluareaprodusului:criteriideconținut,cercetareaînansamblu,criteriidepre-
zentare.Exemplu:criteriideevaluareaunuiposter–criteriideconținut(claritateamesajului,acce-
sibilitateamesajului,noutateainformațiilor/arezultatelor,claritateaformulăriitemei, integra-rea ilustrațiilorșia tabelelor);criteriidestructură (evidențiereatitlului, structurareatextului,dimensiuneașiamplasarearezultatului,dimensiuneașiamplasareaconcluziei,prezențadatelordeidentificareaautorului);prezentareaposterului(atractivitate,plasareailustrațiilor,corectitu-dineatextului,calitateaexpunerii).
84
Nr. de puncte 3 puncte 2 puncte 1 punctIndicatorideperformanțăCompetența este:
formată,elevulestecapabildeautodezvoltare.
formatăparțial,necesităexersare.
înprocesdeformare.
DescriptorideperformanțăElevul realizează produsul școlar:
corect,complet,coerent,sigur,independent.
cugreșelineînsemnate,cuezitări,cumiciincoerențe,ghidat.
cumultegreșeli,cugreșeligrave,parțial,incoerent,cumultsprijin.
Pentrufiecarecriteriuseacordă1-3puncte.Exemplu:pentruprodusulșcolarproiectamsta-bilit5criteriideevaluare;numărulmaximposibildeacumulatestede15puncte.Secalculeazăprocentul:dacăelevulaacumulat13puncte,atunci13:15x100.Obținem86%.Notaseacordăînbazauneischemedeconvertireaprocentelorînnote,deexemplu:95%–100%–nota„10”etc.
3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării (de evidențiat specificul de evaluare a manifestării graduale a competențelor prin descriptori de performanță)
Evaluarea competențelor esteo parte integrantă a activității educaționale, care trebuie să fie organizată și desfășurată cât mai aproape de/cât mai mult în condițiile realității, să fie adec-vată cerințelor curriculare și nevoilor specifice elevilor, precum și membrilor comunității, rămâ-nând axată pe stimularea succesului elevilor.
Modalitatea de desfășurare a evaluării competențelor este o parte flexibilă a procesuluieducațional.Competențapoatefidemonstratăprin:aplicarea cunoștințelor în viața cotidiană; utilizarea deprinderilor specifice în situații noi, neprevăzute; analiza diferitor opțiuni și luarea de decizii; colaborarea cu diferiți membri ai grupului în soluționarea unei probleme comune; adaptarea la mediul de muncă specificetc.
Tehnologiauneievaluărifondatetrebuiesărespecte,integralsaumăcarparțial,relația:competență – standard care urmează să fie evaluat;obiectiv de evaluare – matrice de specificație;formă de evaluare – probă și sarcini;barem analitic de apreciere – grilă de evaluare;mod de scorare – convertirea punctajului acumulat în notă.Astfel, evaluarea axată pe formarea de competențeesteorientatăspreprodusul final(re-
zultateleimplicăriiîndiverseactivități,respectareaprincipiilorșianormelorunanimacceptate,îndeplinireaatribuțiilorșiasarcinilorprimate,prezentareadiverselorrezultate:eseuri,proiecte,articolepentrupublicațieetc.)șitrebuieconceputănucaetapăsupraadăugatăsausuprapusăaprocesuluieducațional,cicaactintegratactivitățiipedagogice.Esteoocaziedevalidareajuste-țeisecvențeloreducative,acomponentelorprocesuluididacticșiunmijlocdedelimitare,fixareșiintervențieasupraconținuturilorșiaobiectiveloreducaționale.
85
Tabelul nr. 3. Taxonomia obiectivelor de evaluare
Domeniul Tipul de itemi Exemple Competențe evaluateCunoaștere Itemiobiectivi(de
discriminarebinară,deasociere/detippereche,cualegeremultiplă,deordonare,derecunoaștereagreșelilor,textullacunar,detiparitmogriforganizatori)
Încercuieșteliteracorespunzătoarerăspunsuluicorect:FluviulTamisastrăbateorașul:a)Paris;b)Roma;c)Londra;d)Berlin.
Săprecizezecorectolocalizaregeografică.
Înțelegere Itemiobiectivișisemiobiectivi
Completeazăînciorchine8modalitățidefolosireaapei.
Săstabileascămoduridefolosireaapei.
Aplicare Itemisemiobiectivi Ceconsecințearedefrișareauneipădurisituatăpeversantulunuideal?Scrie5consecințeposibile.
Sădeducăconsecințeleunuifenomen/proces.
Analiză Itemisubiectivi(curăspunsscurt,detiprăspunsuristructurate,TabelulT,AnalizaSWOT,detipeseu)
PrinceargumentecontraziciafirmațiacăSoareleseroteșteînjurulPământului?Scrie2 argumentepentruasusțineafirmația.
Săcontraargumentezeoafirmație.
Evaluare Itemisubiectivi CompleazăînTabelulT 3argumentepentruși 3argumentecontra...
Săformulezeargumenteproșicontra.
Creare Itemisubiectivi Argumenteazăînmaximum15rânduriopiniapersonalădespre...
Săargumentezeoopiniepersonalăsauunadiferită.
Testul, ca instrumentdeevaluare,poatefiaplicat la realizareadiferitortipurideevaluăridupămomentuldesfășurării.Seutilizeazăpredominantlaevaluărileinițialeșisumative.
86
Exemplu de test propus pentru realizarea evaluării inițiale la Geografie în clasa a X-a
Duratatestului:25 min.
Unități de competență Obiective de evaluare Itemi
2.2.CaracterizareacomponentelornaturalealeTerrei,utilizândsuporturistatistice,graficeșicartograficetematice.2.3.ExplorarearealitățiigeograficenaturaleaTerrei,aplicândsuporturistatistice,graficeșicartografice.
- Săcalculezedistanțapropusă,utilizândhartașialgoritmulprezentat.
- Sădeterminecoordonatelegeografice
conformcerințelorînaintate/utilizândabilitățiledobândite.
ItemulI
ItemulII
2.1.StabilirearelațiilorcauzalealerealitățiigeograficenaturaleaTerrei,analizândreprezentărilegraficeșicartografice.5.1.Apreciereadiversitățiinaturaleapatrimoniuluigeograficmondial.
- Săidentificetipuldeclimășicaracteristicileeiînbazaanalizeiuneiclimograme.
- Săcaracterizezeuntipdemediuconformunuialgoritm,înbazahărțilortematicedinatlas.
- Săevaluezeocauză/consecință/acțiuneîntreprinseînurmaproduceriiunuiproces/fenomengeograficînbazauneiafirmații.
ItemulIII
ItemulIV
ItemulV
I. Calculați desfășurarea părții continentale a Americii de Nord, de la nord la sud, în grade și
în kilometri, pe meridianul 100˚ long. V, aplicând rețeaua de grade a hărții fizice a Americii de Nord (eroare admisibilă: ±2º).Efectuațitoatecalculelepefoaiadetest:4p.a)latitudineageograficăaambelorpuncte:___________________________lat.N;___________________________lat.Nb)distanțaîngrade:_________________________________________________________c)distanțaînkilomtri:_______________________________________________________
II. Determinați coordonatele geografice (doar în grade) ale vârfului Moldoveanu (România), aplicând rețeaua de grade a hărții fizice a Europei (eroare admisibilă: ±2º):4p.latitudineageografică:_______________________________________________________longitudineageografică:_____________________________________________________
III. Analizați climograma prezentată și realizați sarcinile de mai jos: 7p.a) Identificațitemperaturamedieaaeruluiînlocalitateadinclimogramăînlunaceamaical-
dă:_______________șiînlunaceamairece:___________________.
b) Calculațiamplitudineaanualăatemperaturiiaerului.Efectuațitoatecalculelepefoaiadetest.__________________________________________________________________________________________________________________________________________
c) Determinațianotimpulcelmaiumed:________________________________________________________________________________________________________________
87
d) Denumițitipuldemasedeaercarepredominăînanotimpulumed:_________________________________________________________________________________________
e) Deducețitipuldeclimă: _______________________________________________________________________
IV.Caracterizați mediul de stepă din Eurasia, analizând hărțile tematice din atlasul școlar con-form următorului algoritm: 5p. 1.Indicați2statedinEurasiaîncaresedesfășoarăacestmediu:a)______________________________b)________________________________________
2.Identificați:a)zonaclimaticăcaracteristicăacestuimediu:____________________________________b)unexempludetipdesolcaracteristic:________________________________________
3.Exemplificațiosubramurăaculturiiplantelorpracticatăînmediulrespectiv:__________
V. Este cunoscut faptul că, în ultimul timp, în tot mai multe țări, populația conștientizează pro-blema cutremurelor la nivel global.Descriețiaceastăproblemă,folosindalgoritmul:a)indicațiunadintrecauzeleaparițieiproblemei,explicați-o:__________________________________________________________________________
b)indicațiunadintreconsecințeleproblemei,explicați-o:__________________________________________________________________________
c) propunețiomăsurăcare,înopiniavoastră,arsoluționaproblemaprotecțieiîmpotrivaconsecințelorcutremurelor.
__________________________________________________________________7p.
88
Baremul de corectare a lucrării de evaluare
Nr. itemului Scor detaliat Scor total
1.
a) Seacordăcâte 1 punct pentrudeterminareacorectăavaloriilatitudiniigeograficeafiecăruipunct;
b) Seacordă1 punct pentrucalculareacorectăadistanțeiîngrade;
c) Seacordă1 punct pentrucalculareacorectăadistanțeiînkm.
4puncte
2.Seacordăcâte 1 punct pentrudeterminareacorectăavaloriilatitudiniișialongitudiniigeografice;Seacordăcâte 1 punct pentruindicareacorectăaemisferei.
4puncte
3.
a) Seacordăcâte 1 punctpentruidentificareatemperaturiimediiaaeruluiînlunaceamaicaldășiînlunaceamairece;total – 2 puncte;
b) Seacordă1 punct pentrucalculareacorectăaamplitudiniitermice;
c) Seacordă1 punct pentruindicareacorectăaceluimaiumedanotimp;
d) Seacordă1 punct pentruindicareacorectăatipuluidemasedeaer;
e) Seacordă2 puncte pentrudeducereacorectăatipuluideclimă.
7puncte
4. Seacordăcâte 1 punctpentrufiecarerăspunscorect. 5puncte
5.
Seacordăpentruindicareacauzei/consecinței/măsuriicâte 1 punct.Seacordăpentruexplicarefiecăreicauze/consecințecâte 2 puncte.
7puncte
Total: 27 de punctre
89
BIBLIOGRAFIECadrul legal și normativ1. Cadrul de referință al curriculumului național,aprobatprinOrdinulMinisteruluiEducației,
CulturiișiCercetăriinr.432din29mai2017.2. Codul Educației al Republicii Moldova,modificatLP138din17.06.16,MO184-192/01.07.16
art.401,intratînvigoaredin01.07.16.3. Curriculum de bază, sistem de competențe pentru învățământul general, autori: I.Achiri,
N.Bîrnaz,C.Ciorbă,[et.al.].coord:Vl.Guțu.AprobatlaȘedințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,dincadrulMECCalRepubliciiMoldovadin28.12.2018.
4. Curriculum național. Aria curriculară educație socioumanistică, disciplina Educație pentru societate clasele V-IX, Știinte (clasa a II-IV-a), Istorie (clasa a IV-a),apobatprinordinulMECCnr.1124din20.07.2018.Chișinău:CEPUSM,2018.
5. Geografia: Curriculum pentru învățământul gimnazial,aprobatprinordinulMEnr.245din27.04.2010.Chișinău:Lyceum,2010.
6. Ghidul de implementare a curriculumului modernizat la Geografie pentru treapta gimnazi-ală,aprobatprinordinulministruluieducațieinr.597din30.06.2011.Chișinău:CEPUSM,2010.
7. Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimna-zial și liceal.AprobatprinordinulMECCnr.1249din22.08.2018.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din15decembrie1994.
9. Referențialul de evaluare la Geografie. Instrumentele de evaluare aferente standardelor de eficiență a învățării la disciplina școlară Geografie,aprobateprindeciziaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum(proces-verbalnr.2din4aprilie2014).
10. Standarde de competențe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal,aprobateprinordinulMECCnr.862din07septembrie2015.
11. Standarde de eficiență a învățării,MinisterulEducațieialRepubliciiMoldova,2012.12. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general din
perspectiva școlii prietenoase copilului,aprobateprinordinulMEnr.970din14octombrie2013.
13. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ general,aprobateprinordinulMECCnr.193din26februarie2019.
14. Standardele de eficiență a învățării la Geografie pentru învățământul gimnazial și liceal,aprobateprinordinulMinistruluiEducațieinr.1001din23.12.2011.
15. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, publicată:21.11.2014înMonitorulOficialnr.345-351;art.nr.1014.
16. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 înMonitorulOficial nr. 252-257, art.nr.963.
17. Strategia Națională Educație pentru toți,publicată:15.04.2003înMonitorulOficialnr.070,art.nr.441.
Studii/rapoarte18. Evaluarea curriculumului educațional.Aria curriculară: Educația socioumanistică.O.Danda-
ra,V.Olaru,E.Muraru[et.al.].coord:Vl.Guțu,Chișinău:CEPUSM,2018.19. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:MECC, IȘE,
2018.20. Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Bucun,N.;Guțu,Vl.;GhicovA.[etal.]
Chișinău:IȘE,2017.
90
Literatură în domeniu:21. AncaM.,CiascaiL.,CiomoșF.Dezvoltarea competențelor didactice și de cercetare în Științele
naturii nr. 5.Cluj-Napoca:CasaCărțiideȘtiință,2007,196pag.22. ArdeleanA.,MândruțO.Didactica formării competențelor: cercetare, dezvoltare, inovare,
formare.Arad:„VasileGoldiș”UniversityPress,2012.23. BarnaA.,CiascaiL.,CiomoșF.ș.a.Studi, cercetări și modele în Didactica Științelor naturii
nr. 2.Cluj-Napoca:CasaCărțiideȘtiință,2006,341pag.24. CiascaiL.Didactica Științelor naturii. Cluj-Napoca:CasaCărțiideȘtiință,2006,197pag.25. DulamăM.E.Cum îi învățăm pe alții să învețe. Teorii și practici didactice.Cluj-Napoca:Clu-
sium,2009,444pag.26. DulamăM. E.Didactica axată pe competențe. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,
2010.27. DulamăM.E.Didactica didacticii geografiei.București:MatrixRom,2013,446pag.28. DulamăM.E.Fundamente despre competențe.Teorie și aplicații. Cluj-Napoca:PresaUniver-
sitarăClujeană,2010,435pag.29. DulamăM.E.Metodologie didactică.EdituraClusium,Cluj-Napoca,2008.30. DulamăM.E.Metodologii didactice activizante.EdituraClusium,Cluj-Napoca,2008.31. DulamăM.E.Strategii didactice.EdituraClusium,Cluj-Napoca,2000.32. GolemanD.Inteligența emoțională.București:CurteaVeche,2017,535pag.33. GuțuVl.Curriculum educațional.Chișinău:CEPUSM,2014.34. GuțuVl.(coord.),ChicuV.,DandaraO.,[et.al.].Psihopedagogia centrată pe copil.Chișinău:
CEPUSM,2008.35. JoițaE. (coord.)Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii.Craiova:Universitaria,
2007.36. Petty G. Profesorul azi. Metode moderne de predare. București: Atelier didactic, 2007,
594pag.37. PogolșaL.,BucunN.[etal].Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului șco-
lar.Chișinău:IȘE,2011.38. Spinei I.Politici educaționale în evaluarea rezultatelor școlare: Studiu de politici publice.
Inst.dePoliticiPublice.Chișinău:Lexon-Prim,2014.39. UlrichC.Învățarea prin proiecte. Ghid pentru profesori.Iași:Polirom,2016,276pag.
91
92
