of 76 /76
Pelham Grenville Wodehouse s-a născut în 1881 la Guildford. A studiat la Dulwich College. După o scurtă perioadă în care a lucrat ca funcţionar de bancă în cadrul Hong Kong and Shanghai Bank, se dedică în totalitate carierei de jurnalist şi scriitor, vînzîndu-şi povestirile diverselor publicaţii. Se căsătoreşte în 1914 ; în 1955 devine cetăţean american. In cele peste o sută de cărţi ale sale a descris ca nimeni altul viaţa idilică de provincie a englezilor din epoca edwardiană. Celebre printre scrierile sale sînt cele două serii: seria Castelului Blandings, proprietatea lordului Emsworth, înconjurat de grădini feerice, unde sosesc mereu impostori şi mai tot timpul se fură cîte ceva, şi seria majordomului Jeeves, personaj mult mai inteligent decît stăpînul său, Bertie Wooster, care rezolvă în moduri extrem de ingenioase şi de hilare problemele celor din jurul său. Adevărate capodopere umoristice, romanele lui Wodehouse au fost traduse în peste treizeci de limbi (inclusiv în japoneză şi în arabă), în anul 1944, tirajele operelor sale depăşiseră deja cinci milioane de exemplare, moment după care nimeni nu a mai putut să le numere, în Statele Unite, în Rusia şi în multe ţări europene există chiar cluburi pentru studierea operei lui P.G. Wodehouse. A scris şi versuri pentru mai multe comedii muzicale de succes, pe muzica lui George Gershwin, Cole Porter şi Irving Berlin, în 1975, cu cîteva săptămîni înainte de a muri, Wodehouse a primit titlul de Cavaler pentru serviciile aduse Imperiului Britanic. Fulger în plină vară (1929) îi surprinde pe locuitorii Castelului Blandings rătăciţi într-un adevărat labirint de intrigi şi trădări, totul culminînd cu furtul senzaţional al împărătesei, purceaua preferată a distratului lord Emsworth. Colac peste pupăză, onorabilul Galahad Threepwood pare hotărît să-şi publice Amintirile, fapt ce ar provoca un imens scandal în lumea aristocratică, în colecţia „Biblioteca Polirom" a apărut Greşeala lordului Emsworth (2003). Pentru Denis Mackail, autorul cărţilor Greenery Street, The Flower Show, precum şi al altora pe care mi-aş fi dorit să le fi scris Prefaţă Un oarecare critic - îmi pare rău că trebuie să o spun, dar chiar există şi asemenea oameni - a afirmat despre cel mai recent roman al meu că ar conţine „toate vechile personaje ale lui Wodehouse sub nume noi". Probabil că omul a fost deja mîncat de urşi, asemenea copiilor care-şi bătuseră joc de profetul Elisei, dar, în cazul în care mai este în viaţă, nu va putea aduce o acuzaţie similară romanului Fulger în plină vară. Cu inteligenţa-mi superioară, de data asta i-am luat-o înainte şi am dat tuturor vechilor personaje aceleaşi nume. Ceea ce mi-nchipui că o să-l facă să se simtă destul de prost. Povestea de faţă este, ca să zic aşa, o casă de-acum familiară păpuşilor mele. Hugo Carmody şi Ronnie Fish au apărut în Bani pe degeaba. Pilbeam în Bill Cuceritorul. Restul, precum lordul Emsworth, Baxter cel Eficient, Beach valetul şi ceilalţi, şi-au făcut cu toţii datoria în Greşeala lordului Emsworth şi în Las' pe Psmith. Pînă şi împărăteasa de la Blandings, acest porc extraordinar, apare acum pentru a doua oară, după ce şi-a făcut debutul într-o povestioară intitulată Gu-i-i-iţ !, care împreună cu alte povestiri despre Castelul Blandings, mult prea fascinante pentru a le mai aminti, vor fi strînse pînă la urmă într-un volum. Cert este că nu mă pot cu nici un chip rupe de Castelul Blandings. Locul mă vrăjeşte, întotdeauna mă reped pînă în Shropshire şi încerc să aflu ultimele noutăţi şi s-ar părea că întotdeauna găsesc ceva care să mă intereseze. Sper că şi Publicul Meu va fi interesat să afle că mi-am notat pînă şi cea mai neînsemnată bîrfă din acest comitat. Cîteva cuvinte despre titlu. Se spune că lui Thackeray, ducîndu-se el într-o noapte la culcare, i-a venit dintr- o dată în minte titlul romanului său Blidul deşertăciunilor, drept pentru care a sărit din pat şi a alergat în jurul camerei de şapte ori, strigînd cît îl ţinea gura. în chip straniu, exact aşa am făcut şi eu cînd m-am gîndit la Fulger In plină vara Mi-am zis imediat că acesta era titlul ideal pentru romanul meu. Exuberanţa mi s-a mai domolit cînd am aflat că nu eram singurul care avea o părere bună despre titlul respectiv. Sînt informat că două romane cu acelaşi titlu au fost publicate în Anglia, iar agentul meu din America mi-a telegrafiat pentru a mă înştiinţa că alte trei au fost scoase pe piaţă în Statele Unite. Cum povestea mea a apărut deja sub formă de serial purtînd acest titlu, e prea tîrziu să-l mai pot schimba. Nu-mi pot exprima decît speranţa modestă că povestea de faţă va fi considerată demnă de a fi inclusă pe lista Celor Mai Bune Cărţi Intitulate Fulger în Plină Vară. P.G. Wodehouse Capitolul l Nori ameninţători la Castelul Blandings

Fulger in Plina Vara

  • Author
    danio69

  • View
    274

  • Download
    128

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Fulger in Plina Vara

Text of Fulger in Plina Vara

  • Pelham Grenville Wodehouse s-a nscut n 1881 la Guildford. A studiat la Dulwich College. Dup o scurt perioad n care a lucrat ca funcionar de banc n cadrul Hong Kong and Shanghai Bank, se dedic n totalitate carierei de jurnalist i scriitor, vnzndu-i povestirile diverselor publicaii. Se cstorete n 1914 ; n 1955 devine cetean american. In cele peste o sut de cri ale sale a descris ca nimeni altul viaa idilic de provincie a englezilor din epoca edwardian. Celebre printre scrierile sale snt cele dou serii: seria Castelului Blandings, proprietatea lordului Emsworth, nconjurat de grdini feerice, unde sosesc mereu impostori i mai tot timpul se fur cte ceva, i seria majordomului Jeeves, personaj mult mai inteligent dect stpnul su, Bertie Wooster, care rezolv n moduri extrem de ingenioase i de hilare problemele celor din jurul su. Adevrate capodopere umoristice, romanele lui Wodehouse au fost traduse n peste treizeci de limbi (inclusiv n japonez i n arab), n anul 1944, tirajele operelor sale depiser deja cinci milioane de exemplare, moment dup care nimeni nu a mai putut s le numere, n Statele Unite, n Rusia i n multe ri europene exist chiar cluburi pentru studierea operei lui P.G. Wodehouse. A scris i versuri pentru mai multe comedii muzicale de succes, pe muzica lui George Gershwin, Cole Porter i Irving Berlin, n 1975, cu cteva sptmni nainte de a muri, Wodehouse a primit titlul de Cavaler pentru serviciile aduse Imperiului Britanic.Fulger n plin var (1929) i surprinde pe locuitorii Castelului Blandings rtcii ntr-un adevrat labirint de intrigi i trdri, totul culminnd cu furtul senzaional al mprtesei, purceaua preferat a distratului lord Emsworth. Colac peste pupz, onorabilul Galahad Threepwood pare hotrt s-i publice Amintirile, fapt ce ar provoca un imens scandal n lumea aristocratic, n colecia Biblioteca Polirom" a aprut Greeala lordului Emsworth (2003).Pentru Denis Mackail,autorul crilor Greenery Street,The Flower Show, precum i al altorape care mi-a fi dorit s le fi scrisPrefaUn oarecare critic - mi pare ru c trebuie s o spun, dar chiar exist i asemenea oameni - a afirmat despre cel mai recent roman al meu c ar conine toate vechile personaje ale lui Wodehouse sub nume noi". Probabil c omul a fost deja mncat de uri, asemenea copiilor care-i btuser joc de profetul Elisei, dar, n cazul n care mai este n via, nu va putea aduce o acuzaie similar romanului Fulger n plin var. Cu inteligena-mi superioar, de data asta i-am luat-o nainte i am dat tuturor vechilor personaje aceleai nume. Ceea ce mi-nchipui c o s-l fac s se simt destul de prost.Povestea de fa este, ca s zic aa, o cas de-acum familiar ppuilor mele. Hugo Carmody i Ronnie Fish au aprut n Bani pe degeaba. Pilbeam n Bill Cuceritorul. Restul, precum lordul Emsworth, Baxter cel Eficient, Beach valetul i ceilali, i-au fcut cu toii datoria n Greeala lordului Emsworth i n Las' pe Psmith. Pn i mprteasa de la Blandings, acest porc extraordinar, apare acum pentru a doua oar, dup ce i-a fcut debutul ntr-o povestioar intitulat Gu-i-i-i !, care mpreun cu alte povestiri despre Castelul Blandings, mult prea fascinante pentru a le mai aminti, vor fi strnse pn la urm ntr-un volum.Cert este c nu m pot cu nici un chip rupe de Castelul Blandings. Locul m vrjete, ntotdeauna m reped pn n Shropshire i ncerc s aflu ultimele nouti i s-ar prea c ntotdeauna gsesc ceva care s m intereseze. Sper c i Publicul Meu va fi interesat s afle c mi-am notat pn i cea mai nensemnat brf din acest comitat.Cteva cuvinte despre titlu. Se spune c lui Thackeray, ducndu-se el ntr-o noapte la culcare, i-a venit dintr-o dat n minte titlul romanului su Blidul deertciunilor, drept pentru care a srit din pat i a alergat n jurul camerei de apte ori, strignd ct l inea gura. n chip straniu, exact aa am fcut i eu cnd m-am gndit la Fulger In plin vara Mi-am zis imediat c acesta era titlul ideal pentru romanul meu. Exuberana mi s-a mai domolit cnd am aflat c nu eram singurul care avea o prere bun despre titlul respectiv. Snt informat c dou romane cu acelai titlu au fost publicate n Anglia, iar agentul meu din America mi-a telegrafiat pentru a m ntiina c alte trei au fost scoase pe pia n Statele Unite. Cum povestea mea a aprut deja sub form de serial purtnd acest titlu, e prea trziu s-l mai pot schimba. Nu-mi pot exprima dect sperana modest c povestea de fa va fi considerat demn de a fi inclus pe lista Celor Mai Bune Cri Intitulate Fulger n Plin Var.P.G. WodehouseCapitolul lNori amenintori la Castelul Blandings

  • CASTELUL BLANDINGS picotea n soare. Aburi fierbini i jucui se unduiau pe deasupra pajitilor tunse i lespezilor teraselor. Aerul era ncrcat cu zumzetul toropitor al gzelor. Sosise binecuvntatul ceas al unei dup-amieze de var, ntre prnz i ceai, cnd Natura pare c-i descheie haina i se aaz ntr-un fotoliu.La umbra unui tufi de laur, dincolo de cldirea acestui impuntor cmin englezesc, Beach, valetul lui Clarence cel de al noulea conte de Emsworth i proprietarul castelului - se odihnea sorbind coninutul unui pahar nalt i citind hebdomadarul specializat n cancanuri din teatru i societate. Atenia i fusese reinut de o fotografie n chenar oval de pe una din paginile din mijloc. Pre de un minut, o studie tacticos i cu uimire pn n cele mai mici amnunte. Apoi, chicotind lung, scoase un briceag din buzunar, decupa poza i o depozit n strfundurile costumului.In clipa aceea, tufiul de laur care pn atunci nu scosese nici un sunet opti: Pssst!"Valetul tresri foarte tare. Trupul voinic fu sgetat de un fior. Beach! spuse tufiul.Se ii un cap. Ar fi putut fi o driad, dar valetul nu nclina s cread aa ceva, i pe bun dreptate. Era un tnr nalt i blond, n care recunoscu pe secretarul stpnului su, domnul Hugo Carmody. Valetul se ridic n picioare, pri-vindu-l dojenitor i ofensat; nc i mai zvcnea inima, i-apoi i mucase i limba. Nu cumva te-am speriat, Beach? Teribil, domnule. mi pare ru, dar las c face bine la ficat. Beach, n-ai vrea s ctigi o btrn?Austeritatea valetului se nmuie. Licrul aspru din priviri pli. Da, domnule. Poi s-o prinzi pe domnioara Millicent ctevaclipe singur? Desigur, domnule. Atunci, d-i bileelul sta i bag de seam s nu te vad careva. Mai ales... fii foarte atent, Beach, la ce-i spun... mai ales, nulady ConstanceKeeble. M voi ocupa de problem nentrziat, domnule.i i zmbi printete. Hugo zmbi i el. ntre cei doi se statornici o nelegere deplin. Beach pricepu c nu se cade s dea nepoatei stpnului bileele pe ascuns; iar Hugo pricepu c nu se cade s ndemne un om de treab s-i ncarce contiina cu o asemenea povar. S-ar putea s nu fii la curent, domnule, spuse valetul nfundnd n buzunarul pantalonilor plata pcatului, c stimata doamn a plecat la Londra cu trenul de trei i jumtate.Hugo scoase o exclamaie de dezamgire. Cum adic, vrei s spui c toat chestia asta cu trtul ca pieile-rosii, din tufi n tufi, fr s strivesc mcar o crengu sub clci, n-a fost dect o pierdere de timp? i Hugo iei la lumin, scuturndu-se de praf Ce pcat c n-am tiut! Mi-am prpdit buntate de costum i mare minune dac nu mi-a intrat i vreo gnganie dup guler. Oricum, nu stric niciodat s fii prevztor. Foarte adevrat, domnule.Acum, dup ce intrase n posesia informaiei c ochiul radiografie al mtuii fetei pe care o iubea, funciona pe alte lungimi de und, domnul Carmody deveni foarte vorbre. Frumoas zi, Beach. Da, domnule. Ehei, Beach, viaa e stranie. Adic, nu poi s tii niciodat ce te ateapt. Uite, eu, de exemplu, stau acum la Castelul Blandings i mi place foarte mult. Vorba cntecului: Cntai de bucurie, cntai de voioie, acas aa n-a fost s fie". Ei, i cu toate astea, cnd am trecut pe ordinea de zi venirea la Castel, pot s-i mrturisesc, inima mi era ncovoiat sub povara

  • durerii. ncovoiat, domnule ? Da. ncovoiat. Vizibil. Dac ai cunoate circumstanele, ai nelege de ce.Beach cunotea circumstanele. Pentru cei de la Castelul Blandings, existau prea puine lucruri n jurul crora netiina s pluteasc vreme mai ndelungat. tia, astfel, c tnrul Carmody fusese cu cteva sptmni n urm, mpreun cu domnul Ronald Fish, nepotul lordului Emsworth, coproprietar al unui club de noapte, numit Cazanul Diavolului, situat nu departe de Bond Street, n1011nsi inima cartierului pierzaniilor londoneze; c, n ciuda acestei poziii avantajate, afacerea se dovedise a fi un eec financiar; c domnul Ronald plecase cu mama lui, lady Julia Fish, s se ntremeze la Biarritz, i c la insistenele lui Ronnie, care declarase c nu face un pas spre Biarritz sau spre alt localitate ru famat, dac nu se va gsi pentru prietenul din copilrie vreun cotlon cldu, Hugo venise la Blandings ca secretar particular al lordului Emsworth. Desigur c nu v-a surs ideea de a prsi Londra, domnule? Exact. Acum ns, Beach, poi s m crezi sau nu, dup mine, duc-se cine-o vrea la Londra! Nu zic c ar strica o rait de-o noapte prin Piccadilly. Dar dac e vorba sa te stabileti undeva atunci alegerea mea este categoric Castelul Blandings. Ce loc, Beach! Da, domnule. Un adevrat paradis - eu aa i-a spune. Desigur, domnule, dac vrei dumneavoastr... i acum c vine i btrnul Ronnie, bucuria n-o s mai aib margini, cum se zice. l ateptm pe domnul Ronald, domnule ? Vine mine sau poimine. Am primit o scrisoare azi-diminea. A! S nu uit! i ureaz toate cele bune i-i trimite vorb s pui la btaie i ultima cma pe Baby Bones pentru cursa Medbury Selling.Valetul i uguie buzele a ndoial. Cam hazardat. Nu e dintre favorite. O mroag, ce mai ncoace-ncolo. Verdictul meu e s-o lai moart. Totui, domnul Ronald are de obicei fler. De muli ani a nceput s m ndrume n problema12asta i am tras foloase mari urmndu-i sfaturile. Chiar pe cnd nva la Eton, fcea alegeri deose-bit de fericite. Treaba ta, spuse Hugo cu indiferen. Ce tiai adineauri din ziar? O poz dc-a domnului Galahad, domnule. in un album n care lipesc articolele interesante privitoare la familie. tii ce-i lipsete din album ? Descrierea unui martor ocular despre cum a czut pe fereastr lady Constance Keeble i i-a frnt gtul.Sentimentul bunei-cuviine pronunate l mpiedic pe Beach s-i nsueasc acest punct de vedere, dar omul oft nu fr oarecare melancolie. Deseori l stpneau gnduri asemntoare despre castelana de la Blandings. Dorii s v art tietura, domnule ? Este o referire la opera literar a domnului Galahad.Cele mai multe din fotografiile hebdomadarului asupra crora i odihnise Beach privirile erau ale unor doamne din aristocraie care ncercau s arate ca nite dansatoare i ale unor dansatoare ncercnd s arate ca nite aristocrate, dar aceasta nfia trsturile semee ale unui domn de vreo aizeci de ani, mic de statur, spilcuit i ano. Dedesubtul pozei, cu litere de-o chioap, se afla un singur cuvnt: GALLYIar dedesubtul acestuia, cu caractere mici, o not:Onorabilul Galahad Threepwood, fratele contelui Emsworth. O psric ne optete cum c Gally s-ar afla la Castelul Blandings, n Shropshire, reedina ereditar a familiei, cufundat n aternerea pe hrtie a Amintirilor sale. Aa cum poate adeveri oricare membru al Vechii

  • 13Brigzi, ele ar trebui s fie la fel de pline de surprize ca i starea timpului, dac nu cumva chiar mai pline."Hugo cercet meditativ exponatul i-l napoie pentru a fi pus la arhiv. Da, remarc el, cred c au prins imaginea ntocmai. Ghiujul se pare c a fost iute foc pe vremea lui Edward Mrturisitorul. Domnul Galahad a fost cam zburdalnic n tineree, ncuviin valetul cu un fel de mndrie feudal n glas.Prerea personalului de serviciu era c distinsul Galahad aducea strlucire Castelului Blandings. i-a trecut cumva prin minte, Beach, c dac apare cartea asta, o s fac o vlv nemai-pomenit ? Deseori, domnule. S tii c eu am nceput s pun bani deoparte ca s-mi iau un exemplar. Apropo, s te ntreb ceva: poi s-mi dai vreun amnunt despre un individ cu numele de Baxter? Domnul Baxter, domnule ? A fost secretarul particular al lordului. Aha, mi-am nchipuit eu. Lady Constance mi-a vorbit de el azi-diminea. M-am ntlnit cu ea cnd luam aer n inut de clrie i nu s-a artat prea ncntat. Am impresia c v bucu-rai de mult timp liber, domnule Carmody", mi-a spus. Domnul Baxter", a continuat ea privin-du-m cu neles, nu gsea niciodat timp pentru clrie pe vremea cnd era secretarul lordului Emsworth. Domnul Baxter era ntotdeauna cufundat n lucru. Dar, de fapt", a adugat n timp ce nu m slbea o clip cu reflectoarele, domnul Baxter i ndrgea munca, l pasionau ndatoririle sale. O, Doamne! Ce om contiincios eradomnul Baxter, zu aa!" - sau chestii de genul sta. S-ar putea s m nel, dar aluziile mi s-au prut de-a dreptul jignitoare ! A vrea s tiu i eu - dac Baxter sta era att de grozav - de ce m rog l-au lsat s plece?Valetul arunc o privire n jur, prevztor. Bnuiesc c a fost o poveste neplcut la mijloc, domnule. A terpelit linguri, hai ? Aa fac ntotdeauna indivizii tia zeloi. N-am reuit s aflu toate amnuntele, domnule, dar a fost ceva n legtur cu nite ghivece. A terpelit ghivece? Mi s-a dat de neles c a aruncat cu ele n nlimea sa lordul Emsworth.Hugo lu un aer ofensat. Era un tnr cuteztor care nu suporta nedreptatea. S m ia naiba dac pricep prin ce anume m depete acest Baxter ca secretar. Poate c mie mi place tihna, poate c uit s rspund la scrisori i poate c uneori, n dup-amiezele calde, nu m dau n lturi de la un pui de somn, dar cel puin n-arunc cu ghivece n capul oamenilor. N-am azvrlit nici mcar cu o sugativ dup lordul Emsworth. Ei, s m duc i eu la treburile mele. Plimbarea de azi-diminea i picoteala de dup prnz mi-au ncurcat puin programul. i... n-ai s uii de bileel? Nu, domnule. Hugo medita. De fapt, dac m gndesc mai bine, ce-ar fi s mi-l dai napoi ? E mai sigur s nu se vnture lucruri scrise pe-aici. Spune-i domnioarei Millicent c m poate gsi n grdina de tran-dafiri la ora ase fix. n grdina de trandafiri...1415 La ase fix. Prea bine, domnule. Voi avea grij s primeasc mesajul.Timp de dou ore dup aceast discuie, nu se petrecu nimic deosebit n incinta Castelului Blandings. La sfritul intervalului, linitea toropitoare i blinda fu strbtut de cinci bti blnde i toropitoare ale orologiului de deasupra grajdurilor, n acea clip o procesiune

  • modest, dar vrednic de atenie, iei din cas i se nirui pe drumul care traversa pajitea scldat n soare, spre locul unde cedrul uria i arunca umbra sa mbietoare. In frunte se afla James, lacheul, ducnd o tav plin. Dup el urma Thomas, alt lacheu, ducnd o mas pliant. Ariergarda o forma Beach, care nu ducea nimic, dar ddea o anume distincie cortegiului.Instinctul care i avertizeaz pe toi englezii sadea cnd este gata ceaiul i ndeplini fr ntrziere tcuta misiune. In clipa cnd Thomas fixa msua i fcu apariia, ca i cum ar fi dat rspuns la o replic, un domn mai n vrst ntr-un costum de tweed plin de pete i o plrie de care ar fi trebuit s se jeneze. Clarence, cel de al noulea conte de Emsworth, era un brbat nalt, usciv, vnos, de vreo aizeci de ani, i n clipa aceea uor stropit cu noroi, pentru c i petrecuse cea mai mare parte a dup-amiezei nvrtindu-se pe lng cocine. Trecu n revist pregtirile pentru mas cu o amabilitate vag prin prince-nez-ulnenrmat. Ceaiul? Da, nlimea voastr. Cum! ? spuse lordul Emsworth. Ha ? Ceaiul ? Da. Ceaiul. Foarte bine. Desigur, ceaiul. Grozav!Din remarcile sale nelegeai c a sosit ora ceaiului, lucru care i fcea plcere. Se grbi s mprteasc revelaia rtepoatei sale Millicent, care ademenit de aceeai misterioas chemare apruse lng el. Ceaiul, Millicent. Da. Pi da... ceaiul, spuse lordul Emsworth, punnd punctul pe i".Millicent se aez i-i fcu de lucru cu ceainicul. Era o fat nalt, blond cu ochii albatri catifelai i un chip ca n pictura Deteptarea Sufletului, ntreaga ei nfiare degaja un aer candid desvrsit. Nici un expert n-ar fi putut bnui c un valet mituit tocmai i optise un mesaj, prin care i se propunea ca la ora ase fix s se ntlneasc cu un tnr complet neconvenabil, printre arbutii de trandafiri. Ai fost R-O vezi pe mprteas, unchiule Clarence? Ha ? A, da. Da, draga mea. Am fost la ea toat dup-amiaza.Ochii blajini ai lordului Emsworth sclipeau. Aa se ntmpla ori de cte ori era pomenit nobila vietate - mprteasa de la Blandings. Cel de al noulea conte de Emsworth era un om cu ambiii puine i modeste. Nu rvnise niciodat s cluzeasc destinele statului, s-i ntocmeasc legile i s in n Camera Lorzilor discursuri care s ridice n picioare pe toi pairii i episcopii, s-i fac s-i agite plriile i s chiuie. Pentru a putea ptrunde n Panteonul Angliei, nu nelesese s fac altceva dect s-i ngrijeasc scroafa1617premiat mprteasa de la Blandings cu atta asiduitate, nct pentru a doua oar n doi ani consecutivi urma s ctige medalia de argint la clasa Porci Grai de la Expoziia agricol din Shropshire. i pe zi ce trecea, era tot mai mult ncredinat c premiul devenea din ce n ce maipalpabil.Pe la nceputul verii, l copleise un moment de panic. Se conturase perspectiva unui dezastru cnd vecinul su, ir Gregory Parsloe-Parsloe de la Matchingham Hali, l ademenise n mod josnic pe porcarul su George Cyrill Wellbeloved, un om deosebit de priceput, promindu-i un salariu mai mbietor. O vreme lordul Emsworth s-a temut c mprteasa, tnjind dup vechiul ei prieten i ngrijitor, ar putea s refuze mncarea i s-i reduc gradul ridicat de obezitate. Dar temerile s-au dovedit nentemeiate, mprteasa l ndrgi din prima clip pe Pirbright, succesorul lui George Cyrill, i se ndopa cu mncare cu aceeai dezinvol-tur. Dreptatea triumfa n aceast lume mult mai des dect ne dm noi seama. Ce-i faci? ntreb Millicent curioas, i citeti povesti de adormit copiii?

  • Lordul Emsworth i uguie buzele. Era o fire reverenioas i nu-i plcea s glumeasc atunci cnd era vorba de probleme serioase. Tot ce-i fac, draga mea, pare s dea rezultatele dorite. E ntr-o form excelent. Cnd am vzut-o ultima oar, era mai mult diform dect n form.De data aceasta lordul Emsworth zmbi cu indulgen, nepturile la adresa formelor pline ale mprtesei nu-l atingeau. Nu-i dorea s-o vad tras prin inel ca colriele, aa cum e moda acum. N-a mncat niciodat cu atta poft, spuse el. E o plcere s-o vezi cum se hrnete. Ce bine mi pare ! Domnul Carmody, urm Millicent aplecndu-se s altoiasc un prepelicar care se aventurase s terpeleasc ceva de mncare, mi-a spus c n viaa lui n-a vzut animal mai frumos mi place tnrul sta, spuse apsat lordul Emsworth. Se vede la el o concepie sntoas despre porci. Are capul pe umeri, ce mai! Da, e mult mai bun ca Baxter, nu ? Baxter!nlimea sa se nec brusc cu ceaiul. Nu prea l simpatizezi pe Baxter, unchiule Clarence, aa-i? N-am avut o clip de rgaz ct timp a fost la noi. Oribil individ! Tot timpul se agita. Tot timpul voia s m pun la treab. Tot timpul aprea de dup col cu ochelarii lui ngrozitori i lucioi i m silea s semnez hrtii, cnd eu doream s ies n grdin. Unde mai pui c era i icnit. Slav Domnului c am scpat de el. Oare?! Cum adic ? Eu, una, cred c mtua Constance n-a renunat la ideea de a-l aduce ndrt.Lordul Emsworth tresri att de tare, nct pince-nez-ul i sri de pe nas. Nepoata lui atinsese subiectul comarului su favorit. Uneori se trezea noaptea tremurnd, cu gndul c fostul secretar s-a ntors la Castel. i, dei n asemenea ocazii ntotdeauna se lsa din nou furat de vise cu zmbetul fericit al uurrii, nu ncetase s fie obsedat de groaza c sor-sa Constance, dominatoare cum era, inteniona s-l aduc napoi pe individ.1819 Pentru Dumnezeu! i-a spus ea ceva? Nu. Dar simt. tiu c nu-i place domnulCarmody.Lordul Emsworth explod: Absurd! Absolut absurd! Dar ce cusur poate s-i gseasc tnrului Carmody? Un biat ct se poate de capabil i de inteligent. M las n pace. Nu m scie. Ct a dori ca ea...Se ntrerupse i privi neputincios ctre o doamn impuntoare, de vrst mijlocie, care ieise din cas i acum traversa pajitea. A, uite-o! spuse Millicent, surprins la fel de neplcut. Credeam c ai plecat la Londra, mtu Constance.Lady Constance Keeble ajunse lng mas. Refuznd cu o micare distrat a capului invitaia nepoatei de a ocupa locul de cinste de lng ceainic, se prbui pe un scaun. Era o femeie nc deosebit de frumoas, cu trsturi poruncitoare i ochi minunai, n clipa respectiv, ochii erau neguroi i cuprini de ngndurare. Am pierdut trenul, explic ea. Dar nu e nimic; pot s fac i mine ce aveam de fcut la Londra. Am s plec cu trenul de unsprezece i un sfert, ntr-un fel, este i mai convenabil; o s m aduc Ronald cu maina napoi. O s trec pe Norfolk Street s-l prind nainte de a pleca. Dar cum de-ai pierdut trenul ? Adevrat, ntri lordul Emsworth cu nemulumire n glas. Doar ai plecat la timp.Privirea gnditoare a surorii sale se accentua. L-am ntlnit pe ir Gregory Parsloe-Parsloe. (Lordul Emsworth nepeni la auzul numelui.) M-

  • a inut de vorb. E foarte ngrijorat. (Lordul Emsworth se nvior.) Mi-a spus c l-a cunoscut20foarte bine pe Galahad cu ani n urm i c este foarte nelinitit n privina crii lui. Cred c nu e singurul, murmur Millicent.Avea dreptate, n clipa n care un om cu antecedentele lui Galahad Threepwood ia tocul n mn i-i aduce aminte de ntmplri hazlii prin care a trecut dragul i scumpul su prieten Cutare, nu poi s tii unde are s se opreasc; i n ntreaga Anglie, printre persoanele vrstnice apar-innd nobilimii de la orae i sate, ncepuse s bntuie un soi de panic de cnd se aflase de activitile sale literare. De la ir Gregory Parsloe-Parsloe, cu reedina la Matchingham Hali, pn la stlpii societii cu capete crunte din Cumberland i Kent, armate ntregi de oameni respectabili, care n zilele tinereii avuseser nesbuina de a se nhita cu onorabilul Galahad, i aduceau aminte de fel de fel de nebunii svrite n tovria lui i fceau supoziii peste supoziii n legtur cu starea n care se afla memoria ghiujului.Cci, la vremea lui, Galahad fusese petrecre nevoie mare. Craiul localurilor de noapte. Mereu n form. Ca un peste n ap. Prieten la cataram cu Hughie Drummond i Fatty Coleman; tovar de chefuri de-al Shifter-ilor, Pitch-erilor i Peter Blobbs-ilor, precum i al altor indivizi dintr-un cerc interesant, dar ctui de puin puritan. Bookmakerii l tiau dup porecl, picoliele se hlizeau la balivernele sale curtenitoare. Asculta btile orologiilor la miezul nopii. Iar cnd se abtea pe la btrna Gardenia, comisionarii se luptau care s aib cinstea de a-l da afar, ntr-un cuvnt, un om care n-ar fi trebuit s fie n veci nvat s scrie, i care, dac din nefericire fusese21nzestrat cu acea aptitudine, ar fi trebuit s fie mpiedicat printr-un Act al Parlamentului s-i atearn pe hrtie Amintirile.Aa gndea Lady Constance, sora lui. Aa gndea ir Gregory Parsloe-Parsloe, vecinul su. i tot aa gndeau i stlpii societii din ndeprtatele comitate Cumberland i Kent, Dei mprteau preri contradictorii n multe privine, aici erau perfect de acord. Voia s ncerc s aflu dac Galahad a scrisceva i despre el. Pi, poi s-l ntrebi acum, spuse Millicent. A ieit din cas i am impresia c vine ncoace.Lady Constance se ntoarse brusc i, urmnd direcia artat de degetul nepoatei, se ncrunt. Era de obicei suficient s-l vad pe pacostea de frate-su, ca s se ncrunte. Cnd el ncepea s vorbeasc i ea trebuia s asculte, ncruntarea se preschimba n nfiorare. Conversaia cu Galahad i ddea senzaia c a nghiit brusc ceva acru. mi vine ntotdeauna s rd, spuse Millicent, cnd m gndesc ce prost au nimerit-o naii unchiului Gally cnd l-au botezat cu numele sta.i privea ruda care se apropia cu acea afeciune tolerant, de fapt admirativ, pe care tinerele, chiar dac au chipuri de madon, snt foarte nclinate s o reverse asupra vrstnicilor cu trecutinteresant. Nu-i aa c arat grozav? spuse ea. Zu, e nemaipomenit s te distrezi n tineree aa cum s-a distrat el i totui s fii att de uluitor de sntos. Te uii n jur i vezi brbai care duc o via model i se usuc n floarea vrstei, n timp ce unchiul Gally, dragul de el, care se pare c pn la cincizeci de ani n-a tiut ce e somnul, zburd ca un prunc, nfloritor ca ntotdeauna. Toi ai notri au fost oameni cu o sntate de fier, declar lordul Emsworth. Precis c unchiul Gally a tiut s-o foloseasc din plin pe a sa, replic Millicent.Autorul, traversnd pajitea cu pai mruni i energici, se alturase acum micului grup din jurul msuei. Aa cum l arta i fotografia, era un om mic de statur, spilcuit i ano, genul pe care l asociezi automat n minte cu costume n carouri, pantaloni strimi, melon alb, garoaf roz i binoclu de curse atrnnd la oldul stng. Dei n clipa respectiv era cu capul descoperit i cu mnecile cmii suflecate, iar pe vrful nasului etala pata de cerneal a vieii literare, tot mai indicat pentru el ar fi fost un bar american sau o pune. Ochii vii, cu zbrcituri la coluri, priveau drept nainte, ca i cum ar fi urmrit o curs de cai pe ultima sut

  • de metri. Picioarele elegant nclate i lsau impresia c scurm n pmnt cutnd caiaua de alam a potcoavei. Un domn mrunel i distins, i - dup cum spusese Millicent - nfloritor ca un prunc. O via pe de-a-ntregul irosit l lsase pe onorabilul Galahad Threepwood, n pofida celei mai elementare logici, ntr-o condiie fizic ce prea desvrit, chiar exagerat de desvrit. Cum putea arta i cum se putea mica un om care ar fi trebuit s aib ficatul complet distrus, era un mister continuu pentru prietenii si. Vederea nu-i slbise i fora nu-l lsase. i cnd, sltnd voios pe gazon, s-a mpiedicat de prepelicar, i-a gsit echilibrul cu atta agilitate i graie, nct n-a vrsat un strop din paharul cu whisky i sifon pe care-l avea n mn. A continuat s in paharul sus, ca pe un stindard al vitejiei sub care luptase i ctigase2223adesea. Oaia neagr a familiei putea fi foarte bine socotit un perfect acrobat al antialcoolismului. Dup ce se descotorosi de prepelicar i alin sentimentele rnite ale animalului dndu-i voie s-i amuine whiskyul cu sifon, onorabilul Galahad scoase un monoclu cu ram neagr i, vrndu-i-l n ochi, contempl masa i se strmb ncruntat. Ceai?Millicent se ntinse dup ceac. Cu frica i zahr, unchiule Gally ? O opri cu un gest de repulsie. tii doar c nu beau niciodat ceai. mi respect stomacul. S nu-mi spui c tu nu i-l distrugi pe al tu cu otrava asta. mi pare ru, unchiule Gally, mie-mi place. Ai grij, o preveni onorabilul Galahad, care i ndrgea nepoata i nu-i plcea s-o vad c are apucturi proaste. Ai mare grij cu lucrurile de genul sta. i-am povestit vreodat ce-a pit srmanul Buffy Struggles prin nous'trei? Un individ dubios l-a ademenit pe bietul Buffy s participe la una din conferinele despre tem-peran unde fceau i proiecii cu diapozitive colorate; bietul biat era pmntiu, pmntiu de tot. Gally" mi-a spus, cum se procedeaz cnd vrei s-i cumperi ceai? Ce trebuie s faci la nceput ?" Ceai ?!" i-am rspuns. La ce-i trebuie ie ceai?" Ca s beau!" Vino-i n fire, omule", i-am spus. Ai luat-o razna de tot. D-l naibii de ceai. Ia colea un brandy cu sifon!" Nu mai beau alcool", face el. Cine bea ajunge ca rimele." M biatule, da' tu nu eti rm, mi", i-am spus, subliniindu-i exact punctul slab din argumentaie. Da, da' dac mai beau, rm m fac, pun mna-n foc!" mi-a replicat el. Ei, i l-am implorat cu lacrimi n ochi s nu se pripeasc, dar nu l-amclintit. A comandat s i se aduc acas livre de ierburi de-ale puturoase i a dat ortul popii n mai puin de-un an. Doamne ferete! Vorbeti serios ? Onorabilul Galahad ddu din cap ntr-un felde-a dreptul impresionant. Mort eapn. L-a strivit o cabriolet, srmanul. Tocmai traversa Piccadilly. Am scris despre asta i n carte. Cum mai merg Amintirile ? Splendid, draga mea. Minunat. Nici nu mi-am nchipuit c e att de uor s scrii, i iese pur i simplu din condei. Clarence, voiam s te ntreb ceva n legtur cu o dat. n ce an a fost scandalul la teribil ntre tnrul Gregory Parsloe i lordul Burper, cnd Parsloe i-a furat btrnului dinii fali i i-a amanetat pe Edgware Road ? n '86? Am impresia c ceva mai trziu - prin '97 sau '98. S-ar putea s ai dreptate. O s las deocamdat '96.Lady Constance scoase un strigt ascuit. Orice raz de soare pierise, acum, definitiv din viaa ei. Simea, ca mai ntotdeauna cnd se afla n compania fratelui ei Galahad, c o hait de vulpi i roade mruntaiele. Nici mcar gndul c poate s-i furnizeze lui ir Gregory Parsloe-Parsloe informaia secret pe care i-o ceruse nu era n stare s-o liniteasc. Galahad! Doar n-ai de gnd s tipreti asemenea infamii despre vecinul nostru cel mai apropiat! Ba bine c nu! i onorabilul Galahad sfori belicos. Dac e infamie, s m dea n judecat.

  • M lupt cu el pn la Camera Lorzilor. E povestea cea mai temeinic documentat din carte. Clarence, dac insiti, o s las '96... tii, spuse2425onorabilul Galahad, inspirat, am s spun - spre sfritul anilor nouzeci". La urma urmei, nici nu are atta importan data exact. Faptele conteaz.i srind zglobiu peste prepelicar, o porni napoi pe pajite cu pai repezi.Lady Constance nepenise n scaun. Ochii ei minunai erau uor ieii din orbite, iar faa i se lungise. Privind-o, ai fi spus c toate durerile lumii s-au adunat pe acest cap, nu pe al MoneiLisa. Clarence! Da, drag! Ce-ai de gnd s faci? S fac? Nu crezi c trebuie s facem ceva? Nu-i dai seama c, dac o s se publice cartea asta infernal a lui Galahad, jumtate din prietenii notri ne vor ocoli ? Vor spune c noi sntem de vin. C ar fi trebuit s-l mpiedicm ntr-un fel. nchipuiete-i ce-ar simi ir Gregory cnd ar citi povestea aia oribil?Chipul binevoitor al Lordului Emsworth sentunec. Puin mi pas de sentimentele lui Parsloe. i, n plus, chiar a furat dinii lui Burper, mi amintesc c mi i-a artat, i nfurase n vat i i inea ntr-o tabacher.Gestul cunoscut sub numele de mini ce se frng nu prea se vede n viaa de toate zilele, dar n clipa aceea lady Constance Keeble schi cu minile ceva care, printr-o interpretare liber, ar fi putut s fie descris ca frngerea lor. Vai, dac ar fi aici domnul Baxter! icni ea. Lordul Emsworth tresri att de violent, nct i sri pince-nez-ul i scp din mn o bucat de prjitur.26 Pentru Dumnezeu, ce nevoie ai de individul sta aici? Ar gsi el o cale s ieim cu faa curat din buclucul sta. A fost ntotdeauna att de eficient. Baxter nu e ntreg la minte!Lady Constance articula un sunet ascuit. Clarence, zu, eti cteodat cea mai enervant fiin din cte cunosc, i intr cte o idee n cap i n-o lai, indiferent ce-ar spune toat lumea. Domnul Baxter a fost cel mai capabil om pe care l-am cunoscut. Da, capabil de orice, replic lordul Emsworth, ndrjit. A aruncat cu ghivece de flori dup mine n toiul nopii. M-am trezit cnd se crpa de ziu i am dat peste ghivece de flori rspndite la fereastra dormitorului meu i cnd m-am uitat afar - individul sta, Baxter, sttea pe teras ntr-o pijama galben ca lmia, zvrlind cu afurisitele alea de vase de parc era mitralier, zu aa. Bnuiesc c la ora asta zace la balamuc.Lady Constance se aprinsese la fa ca para focului. Nici n zilele primei lor copilrii nu simise atta nverunare fa de capul familie, ca astzi. tii foarte bine c a existat o explicaie ct se poate de simpl. Mi se furase colierul de dia-mante, iar domnul Baxter i-a nchipuit c houl l-a ascuns n vreun ghiveci. S-a dus s cerceteze, a fost ncuiat pe dinuntru i a ncercat s atrag atenia prin... Las drag, dup mine individul e scrntit, i de fapt i Galahad a adoptat aceeai atitudine n carte. A adoptat...? Dar n-o s treac Galahad povestirea asta n carte! Bineneles c o trece. Crezi c o s prpdeasc buntate de material ca sta? i cum27

  • i spuneam, atitudinea pe care a adoptat-o Galahad - i vorba ceea, e un om cu capul pe umeri i mintea limpede - este c Baxter nu era n toate minile. Ei, acum m duc s m uit lamprteas.i o lu agale spre cocini...3Cteva clipe dup plecarea lui, linitea cuprinse masa. Millicent se lsase pe speteaza scaunului. Lady Constance sttea nepat pe al ei. O adiere uoar, ncrcat de mireasma florilor agtoare, prevestea rcoarea serii ce se lsa. De ce ii aa de mult s-l aduci napoi pe domnul Baxter, mtu Constance? ntrebMillicent.Boenia mtuii se nmuie. Era din nou calm i dominatoare. Avea aerul unei femei care tocmai a rezolvat o problem foarte dificil. Cred c prezena lui aici este vital. Unchiul Clarence nu prea e de acord. Unchiu-tu Clarence a fost ntotdeauna opac la interesele sale supreme. N-ar fi trebuit s-l concedieze niciodat pe singurul secretar care a fost n stare s se ngrijeasc de problemelelui. Dar domnul Carmody nu e bun? Nu. Nu este. i n-am s-mi gsesc linitea pn cnd domnul Baxter nu-i ia din nou nprimire munca. Dar ce cusur i gseti domnului Carmody ? E teribil de ineficient, n afar de asta, spuse lady Constance atacnd din plin, cred c ipetrece prea mult timp dndu-i trcoale, draga mea. i nchipuie c a venit la Castelul Blandings doar ca s se nvrteasc pe lng tine.Acuzaia i se pru nedreapt lui Millicent. Se gndi s sublinieze c, de fapt, ea i Hugo s-au ntlnit doar de cteva ori i atunci doar pe furi, dar se temu c intervenia ar putea s fie nepotrivit. Un observator atent ar fi sesizat poziia de aprare. Prefer s arate ca o nepoat gata s nfrunte o mtu. Gseti c e o companie plcut ? Millicent csc. Domnul Carmody? Nu, nu n mod special. Mi se pare un tnr anost. La culme. Searbd. Insipid. i totui, marea trecut ai clrit mpreun. Nimic mai neplcut dect s clreti singur. Joci i tenis cu el. Mi-ar plcea s te vd jucnd tenis singur! Buzele lui lady Constance se strnser. Pcat c Ronald l-a convins pe unchi-tu s-l angajeze. Clarence trebuia s-i dea seama numai dup cum arat c este un individ imposibil. (Fcu o pauz.) O s fie foarte plcut cu Ronald aici, continu ea. Da. Trebuie s-i faci timp i pentru el. Dac, urm lady Constance n maniera pe care cei apropiai o gseau chiar mai puin plcut dect alte maniere ale ei, dac... te las domnul Carmody din cnd n cnd.i scrut nepoata ndeaproape. Dar Millicent tia s in piept la oricte cutturi nc de la2829vrsta de aisprezece ani. n plus, era adepta principiului c cea mai bun form de aprareeste atacul. Crezi c snt ndrgostit de domnul Carmody, mtu Constance?

  • Lady Constance nu era femeia care s savureze metodele directe ale tinerei generaii. Faa i se congestiona. Nici nu mi-a trecut aa ceva prin minte. Perfect. M-am temut de contrariu. O fat raional ca tine cred c i d seama imediat de imposibilitatea cert a unei cstorii cu un brbat n situaia lui. Nu are nici bani, nici perspective. i bineneles, unchiul tu are mputernicire asupra averii tale i nici s nu visezi c i-o d dac ai de gnd s nchei o cstorienepotrivit. Deci, am noroc c nu m-am ndrgostit deel, nu? Mare noroc!Lady Constance se opri o clip, pe urm aborda un subiect pe care l atinsese de multe ori nainte. Millicent i ddu seama ce avea s urmeze dup privirea mtuii. Nu pot s neleg de ce nu vrei s te cstoreti cu Ronald. V-ai potrivi att de bine din toate punctele de vedere. inei unul la cellalt de cnd erai copii. Oh, mi place foarte mult de Ronnie. Mtua Julia s-a necjit grozav. Trebuie s-i revin. O s-i gseasc ea o partid bun, dac nu se las.Lady Constance lu un aer seme. Nu se pune problema de... Dac nu te superi, draga mea, i-ai fcut un obicei de a vorbi despre Roland ca i cum eti foarte sigur pe el. Crezic va fi ntotdeauna gata s te atepte pn te hotrti tu ? Nici nu-i dai seama ct de atrgtor este biatul sta. Cu ct atept mai mult, cu att o s aib timp s devin mai fascinant.Dac n-ar fi fost o clip att de ncordat, lady Constance ar fi gsit timpul necesar s pun la punct aceast necuviin; dar avea sentimentul c nu e prea nelept s se ndeprteze de la tema principal. Este exact tipul de tnr dup care alearg toate fetele. De fapt intenionam s-i spun. Am primit o scrisoare de la mtu-ta Julia, n care mi scrie c la Biarritz au ntlnit o americanc ncnttoare, domnioara Schoonmaker, al crui tat se zice c pe vremuri ar fi fost prieten cu unchiul Galahad. Se pare c fata s-a ndrgostit de Ronald i Ronald de ea. Au cltorit amndoi pn la Paris i de acolo el a plecat mai departe, Vai, ce nestatornici snt brbaii! suspin Millicent. Fata avea nite cumprturi de fcut, spuse tios lady Constance. Acum ns probabil c e la Londra. Julia a invitat-o s stea la Blandings i fata a acceptat. E posibil s vin azi-mine. i, draga mea, cred c ar fi cazul ca, nainte de a ajunge ea aici, continu lady Constance cu seriozitate, s-i revizuieti foarte atent sentimentele pe care le ai fa de Ronald. Vrei s spui c, dac nu deschid bine ochii, aceast domnioar Doopenhacker ar putea s mi-l fure pe Ronnie ?Exprimarea nu era chiar pe placul lui lady Constance, dar nelesul corespundea.3031 Exact.Millicent pufni n rs. Era clar c la auzul perspectivei, pielea nu i se fcuse ca de gin. i urez mult noroc, spuse ea. Are de la mine cadou de nunt un cuit de tiat pete i, dac vrea, pot s-i fiu i domnioar de onoare. Nu nelegi, mtu Constance, c nu doresc ctui de puin s m mrit cu Ronnie? Sntem buni prieteni, m rog, dar nu e genul meu. n primul rnd, e prea scund. Scund? Snt cu civa centimetri buni mai nalt ca el. Cnd am merge spre altar, as arta precum

  • cineva care i-a scos friorul la plimbare.Lady Constance ar fi comentat fr ndoial aceast remarc, dar nainte de a apuca s-o fac, procesiunea se ivi din nou pe neateptate. Lacheul James ducea un platou cu fructe, lacheul Thomas o tav cu o can cu smntn. Beach, la fel ca mai nainte, se rezuma la un simplu rolornamental. Oo! fcu ncntat Millicent.Iar prepelicarul, care se ddea n vnt dup tot ceea ce avea o oarecare contingen cu smn-tn, aprob tcut din cap.Cnd procesiunea se retrase, lady Constance, renunnd la o cauz pierdut, spuse: Foarte bine. Dac nu vrei s te mrii cu Ronald, nu vrei i gata. Cam aa ceva, consimi Millicent, turnn-du-i smntn. Cel puin mi-ai luat o piatr de pe inim spunndu-mi c nu exist nimic ntre tine i domnul Carmody. Nu cred c as fi suportat aa ceva. Nu prea se bucur de simpatie din partea ta, mtuica, aa-i? mi displace profund. Zu dac pricep de ce. Mi se pare un biat de isprav, ca oricare altul. Unchiul Clarence ine la el. i unchiul Gally.Lady Constance avea un nas mare i arcuit, perfect adaptat pentru pufnit. Iar acum i folosi calitile la maximum. Domnul Carmody, spuse ea, este exact genul de tnr care s-i plac unchiului Galahad. Fr ndoial c i amintete de indivizii aceia oribili cu care hlduia prin Londra n tineree. Dar domnul Carmody nu este nici pe departe aa. Zu ?! Lady Constance pufni din nou. Uite ce e, Millicent - nu m amuz deloc s spun asemenea lucruri, pentru c snt nc destul de demodat ca s mai cred c tinerele fete nu trebuie lsate s cunoasc lumea, dar din ntm-plare tiu c domnul Carmody nu este ctui de puin u de biseric. Am aflat dintr-o surs foarte autorizat c este ncurcat cu o dansatoare infect.Nu e lucru uor s rmi dintr-o dat eapn ntr-un ezlong, dar lui Millicent performana i reui. Cum?! Mi-a spus lady Allardyce. i ea de unde tie ? I-a spus fiul ei Vernon. E vorba de una, Brown. Vernon zice c i vedea deseori lund prnzul i cina sau mergnd mpreun la dans.Urm o tcere prelungit. Drgu biat, Vernon sta, spuse Millicent.3233 Ii povestete totul mamei lui. Aa ziceam i eu. Ce drgu din partea lui! Millicent se ridic. Ei, m duc s m plimbpuin.Se ndrept agale spre grdina de trandafiri.Un tnr care i-a dat ntlnire fetei pe care o iubete, la ora ase fix n grdina de trandafiri, n mod firesc se duce acolo la cinci i douzeci i cinci, ca s nu ntrzie. Hugo Carmody procedase ntocmai, cu urmarea c pe la sase fr trei minute avea sentimentul c a fost abandonat pe acele meleaguri de la nceputul verii.Dac cineva i-ar fi spus lui Hugo Carmody n urm cu sase luni c pe la mijlocul lui iulie o s se furieze n asemenea locuri de ntlnire, cu sufletul la gur, n ateptarea fetei, ar fi zmbit zeflemitor. Ba chiar ar fi rs uurel. Nu c nu i-ar fi plcut fetele, i plcuser ntotdeauna. Dar ele fuseser, ca s spunem aa, momentele de relaxare pe care i le permitea un magnat bancar. Cu ase luni n urm, fusese omul de afaceri vigilent, cu suflet de piatr, cu ntreaga energie i cu

  • toate gndurile absorbite de administrarea localului Cazanul Diavolului.Acum ns, cu pai ovitori, tresrea plin de speran la fiecare fonet, n timp ce clipele se trau cu pai de plumb. Apoi veghea i fu nviorat de o viespe care l nep pe dosul palmei. opi de colo-colo, sugndu-i rana, cnd o zri pe fata visurilor sale, aprnd pe alee. Ah! strig Hugo.Se opri din opit i, npustindu-se spre ea, ddu s-o strng la piept cu ardoare. Mult lume susine c nepturile de viespe se vindec dup moda veche cu sineal, dar se pare c Hugo prefera tratamentul de mai sus.Spre uimirea lui, fata se trase napoi. i de felul ei nu prea se ddea napoi n asemenea ocazii. Ce-i cu tine ? ntreb el contrariat, cu senzaia c n mijlocul unui moment sacru, cineva scpase o cheie francez pe jos. Nimic.Hugo era ngrijorat. Nu-i plcea felul n care l privea. Ochii ei catifelai i albatri preau de piatr. tii, tocmai m-a nepat o namil de viespe afurisit. M bucur! spuse Millicent.Felul n care i se adresase i se prea chiar mai ru dect felul n care l privea, ngrijorarea lui Hugo spori. Ia ascult, ce s-a ntmplat?Privirea de granit mai adug un strat de roc. Chiar vrei s tii ce s-a ntmplat ? Da - ce s-a ntmplat? i spun eu ce s-a ntmplat! Ei, hai, spune-mi ce s-a ntmplat! o ndemn Hugo ateptnd clipa iluminrii, dar fata czuse ntr-o muenie de ghea. tii ceva, sparse Hugo tcerea, m-am cam sturat s ne tot ascundem i s ne ferim. Abia te vd cinci minute pe zi n tain, i pentru asta mi pun perciuni fali i m ascund prin tufiuri. tiu c alde Keeble m clasific undeva ntre un lepros i un mnunchi de mtrgun ucigtoare, dar l am pe btrn la degetul cel mic. i vorbesc3435pe limba porceasc. Ai putea s spui c joac dup cum i cnt. Aa c ce-ar fi s ne ducem la el i s-i declarm sincer i curajos c ne iubim i ne vom cstori?Marmura chipului lui Millicent fu tulburat de unul din acele zmbete iui, fugare, scurte i amare care nu fac bine nimnui. De ce s-l minim pe unchiul Clarence ? Poftim? Uite-asa, de ce s-i spunem ceva ce nu-iadevrat ? Nu vd care-i poanta! Atunci s dm mai departe crile pe fata, spuse Millicent cu rceal. Nu snt convins c o s mai vorbesc cu tine vreodat pe lumea asta sau pe cea viitoare. Totul depinde de ct eti de talentat la dat explicaii. tiu dintr-o surs demn de toat ncrederea c eti ncurcat cu o dansatoare. Ce zici?Hugo se rsuci ca un titirez. i nu e de mirare; pn i un sfnt s-ar fi rsucit la fel, dac o asemenea acuzaie i-ar fi fost aruncat n fa. i cei mai alei dintre brbai au nevoie de timp ca s-i revizuiasc contiina n asemenea ocazii. O clip mai trziu i reveni. E o minciun! O cheam Brown! Nici urm de adevr n tot ce spui. De cnd te-am ntlnit n-am mai vzut-o pe Sue Brown Nu. Pentru c ai stat tot timpul aici. i cnd am ntlnit-o - ei, fir-ar s fie -atitudinea mea fa de ea, de la nceput pn la sfirit, a fost fr repro, pur i sut la sut freasc. O prietenie adevrat - de frate. Nimic altceva, i plcea s danseze ca i mie i ne

  • potriveam la pai. Aa c, din cnd n cnd, ieeam mpreun la dans. Doar att. Ca fraii. Nimic altceva. Eu m consideram ca un frate. Frate, ai ? Exact ca un frate. Nu cumva s pleci, o rug Hugo fierbinte. Iubita mea, s nu rmi cu vreo idee nesbuit c Sue Brown e genul de vamp. E una dintre cele mai aezate fete pe care le-am ntlnit vreodat. Aezat, zici? Dulce. O fat dintr-o mie. Soi bun. O ip serioas. Drgu, nu ?Bunul-sim nnscut al membrilor familiei Carmody se fcu simit n ceasul al unsprezecelea. A, nu-i drgu, neg Hugo hotrt. Nu, nu e. Nu e ctui de puin drgu. Nici pe departe. Biata fat e complet lipsit de vino-ncoace. Dar e aezat. Soi bun. Nu umbl cu prostii. Ca o sor.Millicent medita. Hmm, fcu ea.Natura fcu i ea o pauz, ascultnd. Psrelele se oprir din cntat, gzele nu mai zumzir. Prea c soarta biatului atrna n balan i verdictul urma s se dea imediat. Ei bine, spuse ea n cele din urm. Bnuiesc c va trebui s te cred. De ce vorbeti aa ?! Dar s nu uii, amice. Dac ai s umbli cu prostii de-acum ncolo... Ca i cum... nc o aventur de-asta freasc... De parc... Bine, deci'3637Hugo trase aer n piept cu putere Se simea ca brbatul care a reuit s scape de o tigroaicrnit. Ura! spuse el. Tot ne mai iubim!Castelul Blandmgs dormita n amurg. Diferiii lui locatari aveau preocupri diverse. Clarence, cel de al noulea conte de Emsworth, dup ce aruncase multe priviri languroase mprtesei, se smulsese din budoarul ei i citea cartea cu foile tocite Porcii britanici. Onorabilul Galahad, dup ce definitivase pasajul Parsloe-Burper, rsfoia producia zilei, cu sentimentul de automulumire c era exact ceea ce se atepta din partea lui. Valetul Beach lipea fotografia onorabilului Galahad n album. Millicent, n dormitor, se studia gndi-toare n oglind. Hugo, n sala de biliard, lovea tacul vistor i trimitea gnduri iubitoare doamnei inimii sale, alturi de cugetarea care-i revenea n minte mereu - c o escapad scurt la Londra ar fi un lucru nemaipomenit dac ar reui s gseasc un pretext plauzibil.Iar n budoarul ei de la etajul doi, lady Constance Keeble luase tocul n mn i-l ndreptase spre foaia de hrtie.Drag domnul Baxter", ncepu ea s scrie.Capitolul 2 Calea dragostei adevrateSOARELE STRLUCITOR care sporea ntr-att farmecul vieii la Castelul Blandings micorase plcerile acelor truditori ai Angliei ale cror ndatoriri i sileau s mai rmn n Londra, n birourile sale de la mansarda Teatrului Regal din Shaftesbury Avenue, domnul Mortimer Mason, proprietarul mai vrstnic i mai trupe al firmei Mason i Saxby, Societate anonim ntreprinderile Teatrale, era de prere c, dac exista ceva de care ara avea ntr-adevr nevoie, atunci asta era una din vile zimate de pe coasta Islandei.Pe lng c-l fcea s se simt ca un somon n vrf de cange, canicula i strica i afacerile. Nu mai departe de asear, ca s mai reduc din cheltuieli, trebuise s concedieze nite fete din spectacolul de la parter, ceea ce i se prea ceva de-a dreptul de nesuportat. Era un om cu suflet bun i tia ce nseamn sa te trezeti pe drumuri n mijlocul verii.

  • Se auzi o btaie n u. Cerberul uman care pzea birourile exterioare i fcu apariia. Ce mai e ? ntreb plictisit Mortimer Mason. Putei s-o primii pe domnioara Brown, domnule ? Care domnioar Brown ? Sue ?3839

    Da, domnule. Bineneles, (n ciuda cldurii, domnul Mason se lumin.) E afar? Da, domnule. Atunci, adu-o ncoace.Mortimer Mason simise ntotdeauna o afeciune patern pentru aceast fat, Sue Brown. O aprecia pentru felul ei de a fi, pentru voia bun care n-o prsea niciodat, pentru contiinciozitatea cu care muncea. Dar ceea ce i plcea n mod deosebit era faptul c era fiica lui Dolly Henderson. Londra era plin de domni vrstnici pe care i apuca o uoar melancolie cnd se gndeau la Dolly Henderson i la zilele cnd erau zveli i n piept aveau inimi tinere. Se slt din scaun; pe urm se aez la loc cuprins de o jignireevident. Doamne iart-m! strig el. Cum poi s ari ca un sloi de ghea pe o vreme ca asta ?!Mutruluiala nu era nemeritat. Intr-o dup-amiaz cnd asfaltul face bici pe strzi i cnd de pe directorii de teatru curg apele, nici o fat nu avea dreptul s semene cu un trandafir nrourat dintr-o grdin strveche. Dup prerea domnului Mason, Sue aducea tocmai cu aa ceva, i asta, socotea el, o fcuse ntr-adins. Era o minion cu ochii mari i un zmbet generos i fericit, cu silueta unei dansatoare, i fiecare micare a ei emana Tineree. mi pare ru, papa. Fata rse, i domnul Mason suspin uor. Rsul ei i amintise, pentru c nu-i lipsea poezia, de gheaa care clincne ntr-o can cu bere. ncearc s nu te uii la mine. Ia spune, Sue, ce i-a mai dat prin gnd ? Ai venit s m anuni c te mrii? Deocamdat nu e cazul. Nu i s-a ntors tnrul de la Biarritz ? Ba da, azi-diminea. Am primit un bileel la matineu. Cred c acum e afar i m ateapt. Vrei s-l vezi ? Adic s cobor pn la parter ? ntreb prevztor domnul Mason. Nu. E n main. Poi s-l vezi de la fereastr. Dac e vorba s se uite doar pe fereastr,atunci nu era chiar att de greu. Privi la maina de dou locuri, model sport, de form aerodinamic, de pe strdua de dedesubt. Ocupantul ei sttea tolnit n scaun, fumnd dintr-un igaret lung i privind cu asprime la civa copii de prin partea locului, lsnd s se ntrevad c i suspecteaz de intenia de a-i zgria vopseaua. Mdda, nu e sezon de logodnici nali, se pronun domnul Mason, ncheindu-i inspecia. E cam scund, nu ? Dac ai ti ct sufer din cauza asta, bietul de el! Dar i eu snt mic de statur, aa c e n ordine. ii la el? Enorm. De fapt, cine e ? A, da - tiu c-l cheam Fish, dar asta nu-mi spune nimic. Are ceva bani ? Cred c are foarte muli, numai c i ine unchiu-su. Lordul Emsworth. Este tutorele lui Ronnie, sau aa ceva. Emsworth ? L-am cunoscut pe frate-su cu ani n urm. (Domnul Mason chicoti, cznd o clip pe gnduri.) Dragul de Gally! Ce biat! Am o afacere care cred c l-ar interesa. Oare pe unde o mai fi acum? The Prattler de sptmna asta scria c este la Castelul Blandings. Reedina din Shropshire a lordului Emsworth. Ronnie se duce acolo disear.4041 Te prsete att de repede ? i Mortimer Mason cltin din cap. Nu-mi prea place.

  • Sue rse. Zu nu-mi place, repet domnul Mason. Ai grij. Indivizii tia trebuie supravegheai foarteatent. Nu-i face probleme, papa. Zu c are celemai bune intenii! Bine! S nu-mi spui c nu te-am prevenit. Deci amicul Gally e la Blandings ? S nu uit. A vrea s iau legtura cu el. Ei, i-acum spune-mi de ce ai vrut s m vezi?Sue deveni grav. Am venit s-i cer o favoare. Spune. M cunoti doar. E vorba de fetele pe care le concediezi. Chipul binevoitor al domnului Mason cpto expresie autoritar. Trebuie s le concediez. tiu. Dar una dintre ele este Sally Field. i ce-i cu asta ? tii, papa, Sally e n pom. i am venit s te rog, spuse Sue pe nersuflate, s rmn ea i s plec eu n locul ei.Uluiala deplin l fcu pe domnul Mortimer Mason s ignore pentru o clip aria. Se ridic n picioare, cu gura cscat. Ce s faci?! S m lai s plec n locul ei. Pe tine ? ! n locul ei ? Da. Eti nebun! Nu, nu snt. Hai, papa! Fii biat de treab E o prieten bun de-a ta ? Nu n mod special. Dar mi-e mil de ea. Imposibil.42 Trebuie. Nu mai are o para chioar. Dar e nevoie de tine n spectacol. Aiurea! Nici nu m vd printre toate celelalte ! Ba da! Tu ai... nu tiu cum s-i spun, continu domnul Mason, btnd darabana cu degetele. Ai ceva special. Aa era i maic-ta. i-am spus vreodat c am fost prim-amorez n aceeai trup cu ea? Da, mi-ai spus. i ce bine te-ai meninut! Faci i acum ct doi prim-amorezi. Hai, rezolv i problema mea, te rog.Domnul Mason reflect. Probabil c va trebui s-o fac i pe-asta, dac insiti, spuse el n cele din urm. Dac n-o fac, tot i dai demisia. Te cunosc eu. Eti genul sportiv, Sue. i maic-ta era la fel. Dar eti sigur c ai s te descurci? Nu mai montez alt spectacol pn la sfritul lui august, dar poate a putea s te aranjez pe undeva, dac m strduiesc. Nu tiu ct ai mai putea s te strduieti, bietul de tine. Nu-i dai seama, papa, c dac te-ai scula devreme n fiecare diminea i ai face o jumtate de or exerciii de gimnastic suedez... Taci, dac nu vrei s te sugrum! Zu c i-ar prii! Ei, tare eti drgu, papa, cnd i faci griji pentru mine, dar nu e cazul. Ai i aa destule pe cap. M descurc eu. La revedere. Ai fost un nger cu Sally. O s-i salvezi viaa. Ei, oricum tu i-o salvezi. La revedere! Ce te grbeti aa ? Trebuie. M ateapt Ronnie. M duce la restaurant. Sper s gsim unul ca lumea pe malul rului. Ce frumos o s fie, sub pomi, cu apa clipocind...43

  • Singurul lucru care m mpiedic s-i ard una cu rigla, spuse domnul Mason, e gndul c i eu mi iau curnd tlpia din baia asta turceasc. Montez un spectacol sptmna viitoare la Blackpool. Gndetc-te ce plcut i ce rcoare va fi pe plaj, valuri care se sparg... ...i tu cu lopica i gletua, blcindu-te! Ah, papa, s-mi trimii i mie neaprat o foto-grafie. Ei, te las, c nu pot s stau cu tine aici toat ziua, trncnind despre planurile tale de vacan. Srmanul Ronnie al meu cred c s-a prjit ca-n tigaie.S te prjeti ca-n tigaie, mai ales cnd arzi de nerbdare s-o vezi pe fata iubit, dup ase sptmni de dor, nu este niciodat plcut. Dup ce a rbdat ct a rbdat, tnrul cu chipul trandafiriu i portigaret lung i prsise locul din main i se retrsese ntr-un loc adpostit, aparent rcoros, la intrarea n scen, unde se ocupa n clipa aceea cu descifrarea anunurilor de pe avizier. Le citea fr nici un chef. Gndul c, dup ce fusese departe de Sue n toate aceste sptmni era acum obligat s-o prseasc din nou i s se duc la Castelul Blandings, apsa dureros cugetul lui Ronald Overbury Fish.Mac, paznicul intrrii n scen, scoase capul din cuc. Matineul se terminase i el ncepuse s simt bucuria solemn pe care o pot avea cmilele cnd se apropie de o oaz, precum i tinerii de la intrarea n scen care vor avea r curnd voie s dea colul. Se strdui s-i mprteasc bucuria i lui Ronnie. Nu mai dureaz mult, domnule Fish. H? Nu mai dureaz mult, domnule. Aha, articula Ronnie.Mac cercet ngrijorat chipul posomorit al interlocutorului. Ii plceau figurile zmbitoare. Reflec-tnd, crezu c poate s diagnosticheze cauza. Mi-a prut foarte ru cnd am auzit, domnule Fish. H? Am spus c mi-a prut foarte ru cnd am auzit, domnule. Ce anume ? Despre localul Cazanul Diavolului, domnule. Localul dumneavoastr de noapte. S se duc de rp chiar aa...Ronnie Fish clipi. Omul nu prea ru intenionat, dar anumite subiecte nu se cade s fie amintite. Cnd ai plnuit cu amarnic trud s obii prin lingueli o parte din capital de la un tutore ndrtnic i ai bgat banii ntr-un local de noapte i ai vzut cum localul de noapte i scap printre degete ca tiparul, cel mai cuminte lucru este s taci. Aha, spuse el scurt, pentru a sublinia acest lucru.Mac avea multe caliti demne de toat lauda, dar printre ele nu se numra i tactul. Era genul de om care ar fi ncercat s-l mbrbteze pe Napoleon vorbindu-i de sporturile de iarn de la Moscova. Cnd am auzit c dumneavoastr i cu domnul Carmody deschidei un local de sta, i-am spus pompierului: i dau dou luni!" - i se pare c a durat ase sptmni, ai? apte.4544 Ce mi-e sase, ce mi-c apte! Nu mai conteaz. Chestia e c de obicei nu dau gre. I-am spus pompierului Ca s conduci un local de noapte i trebuie ceva glagorie!" Glagoric i un schepsis anume. Am ctigat o juma de dolar pechestia asta.i rscoli mintea dup subiecte de interes iamuzament. L-ai mai vzut pe domnul Carmody nultima vreme, domnule? Nu. Am fost plecat la Biarritz. Dumnealui e n Shropshire acum. E angajat ca secretar la un

  • unchi de-al meu. Nu m-as mira, spuse cu cldur Mac, dac nu s-o alege praful i de chestia asta.ncerc sentimentul c acum conversaia ar putea s se nvioreze. Ehe, pe vremuri domnul Carmody veneafoarte des pe-aici.Avangarda companiei i fcu apariia sub forma unui grup de muzicani. Trecur prin ua de la scen nti o ceat de flaute care tnjeau dup butur, pe urm un crd de viori, i n fine un oboi singuratic cu chip boit. Oboiurile se slbticesc ntotdeauna n captivitate. Da, domnule. Domnul Carmody venea foarte des pe-aici. ntreba de domnioara Brown. Ce buni prieteni au fost... H? articula Ronnie grav.- M umfla rsul cnd i vedeam mpreun Ronnie pru c nghite un obiect zimat ivoluminos. i de ce, m rog? Pi, dumnealui att de nalt i ea mrun ic. Dar tii cum se spune, continu Mai46filozofic, contrastele se atrag. Eu, de exemplu, am vreo sut de kile i consoarta mea arat ca un iepure jigrit, i totui ne nelegem a-ntia! Interesul lui Ronnie pentru greutatea familiei portarului de la intrarea n scen era foarte sczut. Aha, fcu el.Dar Mac n-avea de gnd s lase subiectul Sue Brown, o dat ce ncepuse s discute despre el. tii, domnule, florile au ajuns foarte bine. H? Florile pe care le-ai trimis domnioarei Brown, domnule, spuse Mac artnd cu un deget bont un buchet de pe raftul din spatele lui. Nu i le-am dat nc. M-am gndit c o s-i fac mai mult plcere dup spectacol.Era un buchet minunat, dar Ronnie Fish se holba la el cu un fel de groaz mut. Chipul su trandafiriu se colorase i mai mult i ochii i erau sticloi. Ia d-mi-le, Mac, spuse el cu voce strangulat. Imediat, domnule. Poftim, domnule. Api, acum artai ca un gineric, domnule, spuse paz-nicul hlizindu-se aa cum poate s se hlizeasc un ins de o sut de kile cu o cpn ct roata carului.Gndul sugerat de Mac i venise i lui Ronnie n minte. O clip mai trziu i fu chiar confirmat de comportarea penibil a dou dansatoare care trecur ncetior pe lng el. Amndou l privir mult prea struitor pentru un tnr att de sensibil, iar una dintre ele chicoti. Ronnie se ntoarse ctre u. Cnd vine domnioara Brown, spune-i c o atept afar, n main.47 Bine, domnule. O s mai trecei pe aici, domnule, nu-i aa? Nu. Expresia sumbr de pe chip i se accentua. Trebuie s plec n Shropshire ast-sear. O s lipsii mult? Da. Destul de mult. mi pare ru, domnule. Pi, la revedere, domnule. V mulumesc, domnule.Cu mna ncletat pe buchet, Ronnie se ndrept cu pai de plumb spre main. De buchet era prins o carte de vizit. O citi, se ncrunt ru i arunc buchetul n main.Fetele treceau acum n crduri, dar Ronnie Fish era impasibil. Le privea acru, minunndu-se de ce ziarele le numeau frumoasele dansatoare". Pn la urm, apru una, la a crei vedere, inima, desprinzndu-se de la locul ei, ncepu s salte de bucurie. Era aproape sugrumat de emoie cnd fata alerg spre el cu amndou braele ntinse. Ronnie, mieluelul meu scump i iubit! Sue!

  • Pentru un tnr ndrgostit, orict de mare ar fi povara mhnirilor sub care geme, spectacolul unicei fete din lume, zmbindu-i, rareori nu reuete s-i aduc un balsam, fie el i vremelnic. Pentru moment, lui Ronnie i trecu mhnirea. Uit c pierduse de curnd cteva sute de lire ntr-o aventur comercial dezastruoas. Uit c n seara aceea pleca n exil. Uit chiar c aceast fat frumoas tocmai primise un buchet superb de la un coate-goale infect pe nume P. Frobishei Pilbeam, care fcea parte din Clubul Constituional de Juniori, Gndurile acestea aveau s se ntoarc, dar pentru moment singurul era cel c dup ase sptmni de desprire o vedea din nou pe Sue Brown. mi pare ru c te-am lsat s m atepi, iubitule. A trebuit s trec pe la domnul Mason. Pentru ce ?Ca orice om care merge la cinema, tia cum snt directorii de teatru. Pentru afaceri. Te-a invitat s iei masa cu el, sau ceva n genul sta? Nu. M-a concediat. Te-a concediat! Da, mi-am pierdut slujba, spuse Sue fericit. Ronnie se nfiora. l strng de gt! Stai linitit. Nu e vina lui. E din cauza vremii. Trebuie s mai reduc din cheltuieli cnd e ari mare. Vina o poart cei ca tine, care pleac n strintate n loc s stea la Londra i s vin la teatru. Vzu florile i chii ncntat. Snt pentru mine?Cu o clip nainte, Ronnie fusese cuprins de o ngrijorare cavalereasc - un cavaler gata s se lupte pe via si pe moarte pentru aleasa inimii lui. Acum nghe. Aa s-ar prea, rspunse cu rceal. Cum adic aa s-ar prea ? Adic snt ale tale. Bombonel! Hai, urc!Ronnie era din nou posomorit i bosumflat. Art fioros pumnul ctre copiii adunai ciorchine i aps pe accelerator. Maina porni ncet i ddu colul n Shaftesbury Avenue.Peste drum de Monico era o gtuire de circulaie, i acolo i descarc el sufletul. n legtur cu... florile astea.4849

    Snt minunate. Da, dar nu snt de la mine! Tu mi le-ai adus! i mai frumos! Vreau s spun, rosti Ronnie cu un oarecare efort, c nu-mi aparin. Snt de la un pislog pe nume P. Frobisher Pilbeam.Zmbetul se stinse pe chipul lui Sue. Cunotea bine gelozia lui Ronald. i ce mult ar fi dorit s-i schimbe aceast meteahn!-i?Pojghia de detaare calm fa de toate emoiile omeneti, obinut n anii petrecui la Eton i Cambridge, crp brusc, lsnd s se ntrevad un Ronald Overbury Fish primitiv. Cine e Pilbeam sta? Pe post de prietensau cum? Nici mcar nu-l cunosc! Da' flori i-a trimis!Vd, se tngui Sue, oftnd dup o dup-amiaz nsorit, probabil pierdut pentru totdeauna, mi trimite tot felul de orori de-astea - ba flori, bascrisori...Ronnie scrni din dini.

  • i-i jur c nu l-am vzut n viaa mea! Adic nu-l cunoti? Una din fete mi-a spus c odat scotea ziarul Sarea i piperul societii. Acum nu mai tiu cu ce se ocup. Vrei s spui c nu tii cu ce se ocup E timpul n care nu-i trimite flori! N-am cum s-l mpiedic s-mi trimit flori Bnuiesc c nici nu doreti.Ochii lui Sue scprar. Dndu-i totui seama c Ronnie al ei are uneori manifestri de copil d( ase ani, ncerc s aduc o schimbare i atmosfer, atacnd latura patetic.50 Ce vin am eu dac m omoar cu pislogeala lui ? Ia spune-mi, cnd te duci la film o gseti vinovat pe Lilian Gish fiindc se uit la ea toi rcanii?Ronnie ns rmase neclintit. Uneori m ntreb dac i pas mcar ct negru sub unghie de mine, spuse el ntunecat, Vai, Ronnie! Da, da, adesea. M uit la tine i pe urm i la mine i uite aa m tot ntreb: ce naiba poate gsi o fat la mine ca s m plac? Snt un dezastru. Nu pot s conduc nici mcar un local de noapte. N-am pic de minte. Nici mcar chipe nu snt. Ai un ten foarte frumos. Prea trandafiriu. Mult prea trandafiriu. i mai snt i n halul sta de scund! Da' nu eti deloc foarte scund! Ba da. Unchiul meu Gally mi-a spus odat c art ca protoplasma unui jocheu minor! S-i fie ruine! De ce naiba, spuse Ronnie dezvluindu-i taina, n-am putut s m nasc i eu aa cum trebuie, s fiu nalt de exemplu ca Hugo... Se opri. Mna i tremura pe volan. Apropo! Individul la, Mac, de la intrarea n scen, spunea c tu i cu Hugo erai prieteni la cataram. Cic ai fost ntotdeauna nedesprii.Sue suspin. Lucrurile erau foarte nclcite. Asta s-a ntmplat nainte de a te cunoate, explic ea rbdtoare, mi place s dansez cu el. Danseaz minunat. Doar nu-i trece cumva prin cap c a fi putut s m ndrgostesc vreodat de Hugo? La o adic, de ce nu? Hugo! rse Sue. _.. -51Hugo Carmody avea ntotdeauna ceva care ofcea s rd. Da, nu vd de ce nu. Arat mai bine ca mine, E mai nalt. Nu e att de trandafiriu. Cntla saxofon... nceteaz, te rog, cu prostiile astea despreHugo. Da, da' s tii c eu m tem de uliul sta. E cel mai bun prieten al meu i tiu cum procedeaz. E de fapt un tip foarte bine. i unde mai pui c are i o inut... Un gnd oribil l pli pe Ronnie. Te-a inut... Se nec. Te-a inut vreodat de mn? Care mn? Oricare. Cum poi s spui aa ceva! strig Sue ocat Hmmm. Juri c n-a fost nimic ntre voi? Bineneles c n-a fost. i nici ntre tine i individul la Pilbeam' Bineneles c nu. Bine, fcu Ronnie. Atunci pot s continui aa cum mi-am propus.Era un temperament plin de spontaneitate s ntr-o clip se ridic din abisuri spre cele m nalte create. Norul i prsi chipul i privirea d( disperare byronian din ochi i se stinse. Radia tii de ce m duc ast-sear la Blandings'

  • Nu. Dar a fi dorit mult s nu pleci. Ei, stai s-i spun. Trebuie s m dau bin pe lng unchiu-meu. Ce s faci? S m pun bine cu unchiul Clarence. Dac ai fi avut vreodat de a face cu tutorii, ai ti c singurul lucru de care se feresc ca dracul d tmie este s dea bani. i eu trebuie neapn s mai iau o halc din capital, i nc un52zdravn. Pentru c, fr bani, cum a putea s m nsor cu tine ? S pun numai mn pe fonduri, i am i zbughit-o la ofierul strii civile n clipa n care eti de acord. Acum nelegi de ce trebuie s plec la Blandings ct mai devreme i s stau acolo pn la noi dispoziii? Da, neleg. i eti un scump. Povestete-mi despre Blandings, Ronnie. Cum adic? Pi, ce fel de loc este ? A vrea s mi te nchipui acolo cnd o s fiu singur.Ronnie medita. Nu era prea dotat cu talent descriptiv. E, tii tu genul sta. Parcuri i grdini, terase i ulmi seculari i tot aa. Chestii de-astea. Snt i fete acolo ? Verioar-mea Millicent. E fata unchiului meu Lancelot care a murit. Familia ar vrea s ne cstorim. Voi doi, adic? Ce idee oribil! A, nu-i face griji. Nici unul dintre noi nu vrea. Hmmmm, m-am mai linitit puin. Mai snt i alte fete la Blandings? Numai una, dup cte tiu. Maic-mea a ntlnit o individ la Biarritz, pe numele Schoon-maker. Americanc. Cred c are bani cu ghiotura. Una din lunganele alea scrboase. Parc ar fi fcut din ce a mai rmas din Dana Gibson. Nu puteam s-o sufr, dar maic-mea era nnebunit dup ea i mi-o tot vra pe gt de-mi venea s-mi iau lumea n cap: Ronnie drag, de ce n-o suni tu pe Myra Schoonmaker ? Snt convins c i-ar face plcere s ieii ast-sear la Cazinou. i pe urm putei s mergei la dans". Sinistru, pur i simplu!53 i vine la Blandings? Hmmm! Ce tot faci mereu hmmm" ? N-ai nici unmotiv. N-a zice. Ei, n fine, bnuiesc c ai ti au dreptate. Cred ca se cuvine s te nsori cu o fat drgu de rangul tu.Ronnie icni din greu i, n emoia sa, ls aprtoarea roii s se apropie att de mult de un Austin Seven, nct Sue scoase un ipt speriat i Austinul Seven i vzu de drum rumegnd gnduri negre. Fii atent, Ronnie, te rog, iubitule! Zu, de ce trebuie s aud i de la tine aa ceva? Nu-mi ajunge ct ptimesc de la ai mei, mai trebuie sa primesc i de la tine? Ah, bietul de Ronnie! mi pare ru. i totui, trebuie s recunoti c ai ti nu m pot accepta Eu nu snt o partid grozav, tii i tu! O biat dansatoare. Una din multele din trup!Ronnie murmur printre dini ceva care aducea a Dar-ar!" n traducere liber, asta nsemna -Orict de umil ar fi poziia social, o fat drgla i pur este exact soia potrivit a celor mai de vaz brbai ai rii". Iar mama a fost cntrea de music-hall Ce-a fost? Cntrea de music-hall. Le spuneau pe vremuri Serio". tii - cu pantalonai roz i cnte cele mai decoltate.De data asta Ronnie nu mai spuse Dar-ar!1 nghii doar un nod dureros. Vestea l lovise c o mciuc. Nu tiu cum, dar nu se gndise nici odat c Sue ar fi fost mpovrat de ndatorii sub nfiare de rude; i nici nu-i putea ascund gndul c o Serio" n pantalonai roz ar pute. s lase netulburat familia sa. i imagina

  • persoan cu pr oxigenat care i s-ar adresa unchiului Clarence cu drguule". Era englezoaic ? Dansa aici, la Halls ? Da. Pe scen purta numele de Dolly Henderson. N-am auzit. Cred i eu. Dar acum douzeci de ani fcea furori n Londra. ntotdeauna am crezut c eti americanc, spuse Ronnie ndurerat, mi amintesc perfect cnd mi te-a prezentat Hugo i mi-a spus c tocmai venisei din New York. Aa i era. Tata m-a luat n America la scurt vreme dup ce s-a prpdit mama. A, mama ta, deci... ne-a prsit? Da. Ce pcat, spuse Ronnie nviorndu-se. Pe tata l chema Cotterleigh. Era din Garda Irlandez. Ei nu!Strigtul de extaz al lui Ronnie jen un agent de circulaie n exerciiul funciunii. Vai, dar e minunat! Am dat lovitura! Sigur c pentru mine nu conteaz, oricum ar fi. Te-a iubi la fel de mult i dac tatl tu ar fi fost vnztor de tipri n aspic. Dar gndete-te ce mult va atrna asta n balan pentru infecta mea familie! M ndoiesc. Snt convins. Trebuie neaprat s-l aducem aici i s-l vrm sub nasul lor. E cumva la Londra ?Ochii cprui ai lui Sue se nnegurar. A murit. Cum? Vai, ce pcat! fcu Ronnie. O clip se simi drmat.5455 Ei, cel puin las-m s le povestesc alor mei despre el, se rug Ronnie, dezmeticindu-se. S le vntur puin povestea asta. Dac vrei tu. Dar tot o s aib obiecii pentru c snt dansatoare.Ronnie se ncrunt. Se gndi la maic-sa, se gndi la mtua Constance i raiunea i spuse cfata are dreptate. Lua-i-ar naiba pe ncuiaii tia care vorbesc pe seama dansatoarelor! Toi cred c, dac o fat lucreaz n trup, trebuie neaprat s fie un butoi de ampanie ambulant... Pfui! Care-i petrece viaa dansnd pe mese pentru speculanii de burs strni la pung... Ar fi interesant s-i petreci o sear n felul sta, spuse Sue meditativ. N-ar fi ru s ncercsi eu o dat. ...cu rezultatul c, atunci cnd se pune problema mritiului, prietenii viitorului ginere strmb din nas i dau din picioare ca mgarii. S-a mai ntmplat la noi n familie. Unchiu-meu Gally se ndrgostise de o fat dintr-astea, cndva, n timpuri strvechi, i toi au fcut corp comun transformndu-se ntr-un fel de baros, cu care au zdrobit toat povestea de dragoste, i pe el l-au expediat n Africa de Sud sau mai tiu eu unde, doar-doar o s uite de ea. i s-l vezi acum, Numai n 1900 n-a avut respiraia lui iz de butur. Att. Cred c i cu mine o s se ntmple la fel. M-a mira dac nu m-ncui eu undeva la Blandings, la o sut de mile deprtare de tine i nu m-apuc s trag la msea. Totul e o aiureal nemaipomenit. Eu unul n-o mai nghit. Mi-an pus n gnd de-a binelea s m duc la unchiu Clarence disear i s-i spun pe leau c m-an56ndrgostit de tine i c am de gnd s m nsor i dac familia nu e de acord, puin mi pas, o s-o nghit ei i pe-asta! Eu zic c nu e bine. Ronnie i nfrn agitaia. Poate c ai dreptate.

  • Snt convins c am. Dac aude de mine, mai mult ca sigur c nu vezi un ban. Pe cnd dac nu tie, s-ar putea s-i dea. Ce fel de om este ? Unchiul Clarence ? A, un btrnel blajin i vistor. E mort dup grdinrie i lucruri de-astea. n clipa de fa am auzit c e nnebunit dup un porc. Ce nostim! Ascult, dac a fi porc, m-a duce cu inima mai mpcat s vorbesc cu el. Cred c mi-ar face o primire mai clduroas. Recunoate c adineauri chiar ai fost porc. Ronnie tresalt. Remucarea i rodea inimacare i btea puternic sub vesta croit elegant. mi pare ru. mi pare grozav de ru. Adevrul este c snt mort dup tine i snt gelos pe toi. tii, dac ai s m prseti vreodat, eu.... eu, tiu eu ce-o s fac. Ah... Sue! Ei! Jur-mi! Ce s jur? Jur c atta timp ct snt la Blandings n-ai s te plimbi cu nimeni. i c n-ai s dansezi. Nici mcar s dansez ? Nu! Bine. Mai ales cu individul sta, Pilbeam. Credeam c ai s spui Hugo. Nu-mi fac eu griji cu Hugo. E n siguran la Blandings.57

    Hugo e la Blandings? Da. Face pe secretarul unchiului Clarence. Am convins-o pe mama s-i obin slujba cnd a czut povestea cu Cazanul Diavolului. Care va s zic, i el, i domnioara Schoonmaker, i Millicent au s-i in companie! O s-i mearg de minune! Millicent! i convine s spui Millicent!" pe tonul! sta. Dar s tii de la mine c fata e pur i simplu o ameninare. Mi-o nchipui sfioas i miorlit. Parc o vd cum te scoate la plimbare pe clar dd lun sub ulmii ia strvechi, i ridicndu-i sprd tine ochii mari i vistori... Vrei s spui, coborndu-i spre mine. E nalt cu un cap. i oricum, dac-i nchipui poate s-mi stoarc cel mult o privire amabi cnd eu m gndesc doar la tine, te neli, i da cuvntul meu de onoare c...Deveni liric. Sue, sprijinindu-se de spta scaunului, asculta mulumit. Norul fusese am nintor, nnegurnd cerul o vreme, dar se de trmase. La urma urmei, dup-amiaza fuse nsorit. Apropo, spuse Ronnie, stvilindu-i torent de elocin. Mi-a venit o idee. tii unde mergei Spre cer. Vreau s spun n clipa asta. Aveam impresia c m invii undeva s beun ceai. Dar unde? am depit zona ceainrii!^ Ne-am luat cu vorba i am condus fr in ta Jacum sntem prin vecintatea Vilei Elveiene. Mai bine ntorc i mergem la Carlton sau n alt parte. Ce-ai zice de Carlton? Perfect. Sau Ritz? Unde vrei. Ah, Doamne! Ce s-a ntmplat ? Sue! Am o idee. Norocul ageamiilor.

  • De ce n-am merge n Norfolk Street ? La tine acas ? Da. Nu e nimeni. Iar valetul nostru este un tip dintr-o bucat. O s ne pregteasc ceaiul i n-o s sufle o vorb. Ce n-a da s ntlnesc si eu un valet dintr-obucat. Atunci, hai s mergem. Cu plcere. O s-mi ari toate comorile tale, pozele de cnd erai mic.Ronnie scutur din cap. l irita c trebuia s stvileasc elanul ei drgla, dar un biat nu poate s-i asume asemenea riscuri. Asta nu! Orice iubire se stinge la vederea raea n costuma de marinar, la vrsta de zece a*ii. Pot s-i art ns, spuse el fcnd o concesie, Poza cu mine i Hugo nainte de Concursul de Rachete al colilor Publice, n ultimul an de 'coal. Eram o pereche vestit la Eton. Ai ctigat ?Nu. ntr-un moment critic, n semifinal, la de Hugo a fcut-o de oaie i a ratat o lovitur pe care i un ciung ar fi putut s-o fac cu ochii nchii. Ne-a pus la pmnt. . Groaznic! exclam Sue. Afl c dac am simit vreodat imboldul s m ndrgostesc de5859

    Hugo, povestea asta l-a nbuit definitiv. Se uit njur. Nu cunosc deloc cartierul sta aristocratic, mai e mult pn n strada Norfolk? Primul col. Eti sigur c nu e nimeni acas ? Nici un; membru al simpaticei tale familii? ipenie.Avea dreptate. Lady Constance Keeble nu era propriu-zis n cas. n clipa n care cei doi vorbeau, ea tocmai nchisese ua de la intrare. Dup ce ateptase o jumtate de or, n sperana ca nepotul ei se va ntoarce, i lsase un bileel pe masa din hol i era gata s porneasc spre Claridg ca s bea o ceac de ceai. 'De-abia cnd ajunse n dreptul casei, o v Ronnie pe mtu-sa pe trepte. i, vznd-o, fcu alb ca varul. Doamne! Uite-o pe beleaua de mtu-meaexclam el.i rareori fusese aceast expresie familiafolosit mai adecvat.Beleaua de mtu inspecta acum maina dou locuri, precum i coninutul ei, cu o expre de holbare ngheat. Sprncenele erau ridica ca dou semne de ntrebare. Dup cum i spuse personal i lui Millicent, era de mod veche cnd vedea pe cineva de-un snge cu ea, cuib lng fete cu o nfiare atrgtoare ntr-o mai de dou locuri, gndul i zbura la ce era mai r Bun seara, Ronald. A... bun, mtu Constance. Nu m prezini?Este mai presus de orice dubiu c primej ascute intelectul. Profesorii lui Roland Overb Fish l clasificaser ntotdeauna printre elem tele cele mai puin dotate, pentru c avuseside-a face cu el aproape n exclusivitate n momentele cnd sufletul i era mpcat cu sine. Dar dac l-ar fi vzut acum, n plin criz, ar fi fost mndri de el. i fiind sportivi i galani, dup cum prea bine se tie, s-ar fi grbit s recunoasc pe dat ct de amarnic se nelaser n privina iniiativei i isteimii lui.Cci, dup ce cptase o nuan frumoas, apropiat de culoarea mucatei, i-i trecuse o clip degetul prin interiorul gulerului ca i cnd i s-ar fi prut cam strimt, Ronnie Fish rosti singurele dou cuvinte n stare s mpiedice dezastrul. Domnioara Schoonmaker, articula el gjit.

  • ;ng el, Sue icni scurt. Se deschideau abisuri nehanuite.Brusc, Lady Constance renun la rolul de Satan traversnd maiestuos drumul. O apucar rerrmcrile c i-a nedreptit neprihnitul nepot cu suspiciuni nentemeiate. Domnioar Schoonmaker, mtua mea, lady Constance Keeble, spuse Ronnie, prinznd puteri i vorbind acum articulat dac nu fluent.Sue nu era fata care s se cufunde n muenie i s-i lase tovarul balt la ceas de restrite. Zmbi nviorat. Ce mai facei, lady Constance ? spuse ea. Zmbi iar. Chiar mai nviorat ca nainte, dac se poate spune aa ceva. Lady Julia mi-a povestit attea despre dumneavoastr la Biarritz nct am aproape impresia c v cunosc.Se opri o clip, de team c n strdania ei de a crea o atmosfer degajat, arborase o manier cam prea protectoare, dar zmbetul doamnei n etate o nvlui cu cldur. Lady Constance deve-nise ncnttoare, aproape exuberant. Sperase6061

    ntotdeauna ca Ronald i Millicent s formeze un cuplu, dar cum planul dduse gre, aceast bogat domnioar Schoonmaker era, fr ndoial, urmtoarea alegere bun. i faptul c se plimbau mpreun cu maina prin Londra spunea ceva, chiar i azi cnd o plimbare cu maina e ceva foarte obinuit. Cel puin aa spera. Deci ai sosit la Londra! Da. N-ai stat prea mult la Paris. Nu. i cam pe cnd o s venii la Blandings? A, cred c foarte curnd. Eu plec ast-sear. Am venit numai pentru o zi. A vrea s m duci napoi, Ronald.Ronnie ddu din cap fr s scoat o vorb. Criza trecuse i acum l cuprinse o sfrseal. Prefera s tac, dac se putea. Ar fi bine s venii mai repede. Grdinile arat superb. Fratele meu se va bucura enorm s v vad. Tocmai aveam de gnd s trec pe la Claridge ca s beau o ceac de ceai. N-ai vrea s venii si voi? Mi-ar face foarte mult plcere, spuse Sue, dar nu mai pot s ntrzii. Ronnie m ducea s-mi fac cumprturile. Am avut impresia c v-ai fcut cumprturile la Paris. Nu pe toate. Ei, sper s v vd curnd. Da, desigur. La Blandings. V mulumesc mult. Ronnie, cred c ar f timpul s mergem. Da. Mintea lui Ronnie era nceoat, dai prinse ideea din zbor. Da, s mergem. S-o tergem Oh, mi-a prut foarte bine c v-am cunoscut. Sora mea mi-a povestit o mulime despre dumneavoastr n scrisori. Dup ce-i ncarci bagajele n main, Ronald, treci i pe la Claridge s m iei ? C>UJX> *K9 *Vi'. A vrea s plecm mai devreme, dac se poate. Cum s nu. Ei, deocamdat la revedere. Cum s nu. La revedere, lady Constance. La revedere.

  • Maina se puse n micare i, cnd ddu colul, Ronnie lu mna dreapt de pe volan, se scotoci dup batist, o gsi i i-o trecu peste fruntea mbrobonat. Deci, asta e mtua Constance, spuse Sue. Ronnie trase adnc aer n piept. E plcut s ntlneti pe cineva despre care ai auzit attea, continu Sue.Ronnie puse iar mna pe volan i-l smuci uor, ca s fereasc un cine. Emoia l sleise. Sue l privea aproape cu respect Eti un geniu, Ronnie! Ce prezen de spirit! Ce snge rece! Dac n-a fi auzit cu urechile mele, n-a fi crezut! De ce nu mi-ai spus niciodat c eti att de ager la minte? Nici eu n-am tiut. Bineneles c acum lucrurile s-au complicat puin. H? tresri Ronnie; pn atunci aceast latur a problemei nu-l jenase. Cum adic? Cnd eram copil am nvat o poezie... Ronnie ridic spre Sue un chip chinuit. Te rog, scumpo, s nu mai vorbim despre copilria ta acum, o implor el. M simt puin cam zdruncinat. Altdat, cu drag inim...6263 Bine. N-am s deviez de la subiect. Nu-mi amintesc dect dou versuri. Sunau cam aa: Ce nclcit pnz de pianjen noi urzim/ Cnd nvm minciuni s potrivim", i dai seama c e cam nclcit pnza noastr de pianjen, Ronnie,iubitule, nu? H ? De ce ? Mie mi se pare totul foarte clar Mtua Constance a nghiit hapul fr s crc-neasc. i ce se va ntmpla cnd va veni la Blandings adevrata domnioar Schoonmaker, cu bijute-riile i cu cele douzeci i patru de cufere ale ei'1 spuse Sue cu blndee.Maina patin nebunete pe Grosvenor Street Fir-ar s fie! exclam Ronnie. Ochii lui Sue scnteiar. N-avem dect un singur lucru de fcut, spust ea. Ai intrat n hor, trebuie s joci. Trebuie s-t mpiedici s apar. Cum?! Trimite-i o telegram s nu vin la Blandings pentru c a izbucnit o epidemie de scarlatin sialtceva. Nu pot. Trebuie. Semneaz n numele mtuConstance. Dar dac... Ei, i ce dac afl? i dai seama c, dac ar ateriza la u, pregtit s rmn ctev sptmni, ar fi i mai ru? i precis c asta s se ntmple dac nu-i telegrafiezi. Ai dreptate. Asta nseamn, spuse Sue, c n loc s timp berechet s scoi banii de la lordul Emswort va trebui s lucrezi rapid, i atinse braul: Aie pota. Du-te i telegrafiaz-i nainte de a te nmuia.Ronnie opri maina. Cred c va trebui s rezolvi cea mai rapid influenare de tutore din istoria lumii, spuse Sue gnditoare. Ai s fii n stare? Am un stimulent grozav. Ai grij s nu uii vreodat de stimulent. Fii linitit. Singurul necaz este c m bazez numai pe farmecul meu personal ca s-l vrjesc pe unchiul Clarence. i, dup cte tiu, pn acum n-a observat c posed aa ceva.i lonald pi ano n cldirea potei, cufundat n gnduri.6465

    Capitolul 3 Senzaionalul furt al unui porc

  • POETUL CALVERLEY a fost cel care, n nemuritoarea sa Od Tutunului, i-a exprimat prerea c nu exist povar sufleteasc s nu fie uurat sub influena unei pipe fumate n linite. Ronnie Fish ar fi combtut ns aceast teorie. Era cea de a treia diminea a ederii sale la Castelul Blandings; i luase cu el o minge de tenis, cu care-i propusese s se joace el ca sa-i stimuleze gndurile i, aventurndu-se prin mprejurimile castelului, fuma n dumnie. Dar tutunul, dei turcesc i piprat la pre, nu-i micorase ctui de puin dezndejdea. Prezentul i prea mohort i viitorul sumbru. Hoinrind prin parcul scldat n soare, lovea mingea de tenis i ofta din strfunduri La rubrica credit" din registru, putea nscrie un singur punct; Hugo era la castel. Prin urmare, avea dreptul s se consoleze, stiindu-l pe tnrul nalt i zvelt departe de Londra i de posibilitatea de a-i exercita fascinaia fatal asupra lui Sue Da, dar asta nsemna i altceva. La urma urmei chiar lsndu-l pe Hugo deoparte n metropol nc mai rmnea o populaie masiv de mascul aduli, fie cunotine de-ale lui Sue, fie oamen care se mbulzeau s-o cunoasc. Bunoar, pungide puroi numit Pilbeam. La vremea aceea s-ar fi putut foarte bine ca microbul s fi intrat n legtur cu ea. nnebunitor gnd.i chiar dac n-ar fi fost aa, chiar dac Sue, dup cum promisese, ntorcea cu virtute spatele tuturor pungailor tineri care tbrau asupra ei cu invitaii pentru prnz i cin - la ce bun? Adic, ce-i atepta pe ei doi n viitor?Venind la Castelul Blandings, Ronnie tia prea bine c s-a aventurat ntr-o expediie al crei succes sau al crei eec urma s hotrasc dac anii ce aveau s vin vor fi crri presrate cu trandafiri sau un deert sinistru. i, pn atunci, nu fcuse nici un pas nainte n strdaniile sale de a ctiga hatrul i stima unchiului Clarence. Ori de cte ori se gsise n compania lordului Emsworth, acesta l privise de parc nici n-ar fi observat c e acolo i, foarte adesea, de parc ar fi dorit s nu fie. Era mai mult dect limpede c dezastrul cu Cazanul Diavolului l scosese din graiile rubedeniei sale. Piaa sczuse simitor. i nici n cel mai optimist caz, Fish Favoritul nu mai valora mare lucru n ochii lui.Cufundat n gnduri i strduindu-se fr succes s brodeze imaginea unui unchi binevoitor care l mngie pe cretet cu o mn, n timp ce cu cealalt isclete cecuri, se ndeprtase destul de multior de cas; trecnd pe lng un tufi pricjit, zri ntr-o vlcea din sting un obiect ieit din comun.Era o rulot solid i galben. i ce cuta, m rog, o rulot pe terenurile Castelului Blandings, se ntreb el ?Ca s-i fire mai uor s elucideze problema, zvrli cu mingea de tenis n ea. Ua se deschise imediat si un cap cu ochelari i fcu apariia.6667

    Hei! spuse capul. Hei! rspunse Ronnie Hei! Hei!mprejurarea era pe punctul de a se transforma ntr-un veritabil cor al vntorilor. n clipa aceea, ns, soarele se ascunse dup un nor i Ronnie putu s-l recunoasc pe proprietarul capului. Pn atunci, lumina care btea n ochelarii individului l orbise. Baxter! exclam el.Ultima persoan din lume pe care s-ar fi ateptat s-o ntlneasc n parcul de la Blandings! Era la curent cu scandalul de acum civa ani. tia c, dac plafonul lui de nelegere cu lordul Emsworth era cobort, apoi cel al Eficientului Baxter era pe undeva pe la subsol, i fr vreo ans s urce. i totui, individul se afla acolo, iindu-i capul din rulot ca i cum nu s-ar fi ntmplat nimic. A, Fish!Rupert Baxter cobor treptele - un tnr negricios cu o expresie sfidtoare, pe care Ronnie nu-l putuse nghii niciodat. Ce faci pe-aici ? ntreb Ronnie.

  • mi petrec vacana cu rulota prin mprejurimi i, pentru c asear m aflam pe lng Market Blandings, m-am gndit s mai vizitez o dat locul unde am avut parte de attea zile fericite. Aha! Nu cumva mi poi spune unde o pot gas1 pe Lady Constance ? N-am mai vzut-o de la micul dejun. Da trebuie s fie pe undeva. O s m duc s ntreb. Dac o ntlneti cumva, fii, te rog, drgu i spune-i c am venit.Eficientul Baxter se ndeprt, cu hotrrea ce-l caracteriza; iar Ronnie, dup ce i imagin o clip cum ar reaciona unchiul su Clarence dac Baxter ar aprea de dup col rscolind amintirile date uitrii, i dup ce i nchipui ce interesant ar fi fost s fie i el prezent la acea ntlnire cu un aparat de fotografiat, mai nfipse o igar n portigaret i-i vzu de drum.Cinci minute mai trziu, lordul Emsworth, aplecndu-se gnditor pe fereastra bibliotecii i adulmecnd aerul dimineii, avu un oc neplcut. Putea s jure c l-a vzut pe fostul su secretar, Rupert Baxter, strbtnd aleea cu pietri, spre ua din fa. Doamne iart-m! rosti lordul. Singura explicaie care-i trecu prin minte afost c Baxter a avut un accident fatal i c s-a ntors ca s bntuie mprejurimile. Era absurd s-i nchipuie c individul putea fi acolo n carne i oase. Cnd concediezi un secretar pentru c a azvrlit n tine cu ghivece de flori n zorii zilei, e imposibil ca el s revin s fac o vizit de curtoazie. O dung ncrei fruntea nlimii sale. Poate c s-ar fi mpcat cu ideea fantomei vreunui strmo, dar ca stafia lui Baxter s bntuie Castelul Blandings nu-i surdea defel. Se hotr s-i fac o vizit surorii sale Constance n budoarul ei i s vad ce prere are. Constance, drag!6869

    Lady Constance ridic privirea de pe scrisoarea pe care o aternea. i din buze, pentru c nu suporta s fie ntrerupt cnd i fcea corespondena. Ce e, Clarence? tii, Constance, adineauri mi s-a ntmplat un lucru nemaipomenit. M uitam pe fereastra bibliotecii i... l mai ii minte pe Baxter? Bineneles c-l mai in minte pe domnulBaxter. Ei bine, stafia lui tocmai traversa aleeapietruit. Ce tot ndrugi acolo, Clarence ?! Ascult ce-i spun. M uitam pe fereastra bibliotecii i deodat l-am vzut pe... Domnul Baxter! anun Beach, deschizndua larg. Domnul Baxter! Bun dimineaa, Lady Constance. Rupcrt Baxter nainta, emannd din ambelelentile sentimente prieteneti i voioie. Pe urm l zri pe fostul su stpn i exuberana se dimi-nua ntructva. ...a... bun dimineaa, lord Emsworth spuse el, ndreptnd bliul ochelarilor spre el.Se ls tcerea. Lordul Emsworth i potriv pince-nez-ul i-l privi mut pe oaspete. Ct despn uurarea care probabil i nvlise n suflet vzndu-l pe Rupert Baxter nc pe suprafaa pmntului, nu o manifest n exterior sub nico form.Baxter rupse primul o tcere stnjenitoare. Tocmai petreceam o vacan cu rulota prii mprejurimi, lady Constance, i pentru c aseari m aflam la Market Blandings, m-am gndit s. Vai, dar bineneles! Nu te-am fi iertat niciodat dac n-ai fi trecut s ne vezi. Nu-i aa, Clarence ?

  • Cum? Am spus: nu-i aa? Nu-i aa, ce? spuse lordul Emsworth, care mai avea probleme cu punerea de acord a ideilor.Lady Constance strnse din buze; trecu o clip n care a existat o ans de cincizeci la sut ca o minunat climar de argint s zboare spre capul fratelui ei. Dar lady Constance era o femeie vajnic, i nfrn pornirea. Spuneai c ai cltorit cu rulota, domnule Baxter? Cu rulota. Am lsat-o n parc. Vai, trebuie neaprat s vii s stai la noi. Castelul, continu ea ridicnd puin glasul, pentru a acoperi un fel de mrial fr cuvinte care ncepuse s ncropeasc pe buzele fratelui ei, este aproape pustiu acum. Prima petrecere n stil mare o dm abia la mijlocul lunii viitoare. Trebuie s stai ct mai mult la noi. Trimit pe cineva s-i aduc lucrurile. Sntei foarte amabil. Va fi o ncntare s te tim iar n mijlocul nostru. Nu-i aa, Clarence? Cum ? Am spus: nu-i aa? Nu-i aa, ce?Mna lui lady Constance tremur deasupra climrii, ca un fluture care vrea s se aeze. Apoi i-o retrase. N-ar fi o ncntare, spuse ea prinznd privirea fratelui i neslbind-o asemenea unui lup de7071

    mare de sex feminin, ca domnul Baxter s se afle din nou n mijlocul nostru? M duc s-mi vd purceaua, spuse lordulEmsworth.n urma lui se ls o tcere care semna cu cea care se las dup ce sicriul e scos din cas. Lady Constance mprtie negurile, Vai, domnule Baxter, ce mult m bucur c ai putut veni. i ce inspirat ai fost s vii cu rulota. Risipeti orice bnuial c te-a fi chemat. M-am gndit eu ! La toate te gndeti!Rupert Baxter se ndrept spre u, o deschise, se asigur c nimeni nu d trcoale pe coridor ca s trag cu urechea i se ntoarse la locul su. Avei necazuri, lady Constance ? Scrisoarea dumneavoastr mi s-a prut foarte presant. Am necazuri mari, domnule Baxter. Dac Rupert Baxter ar fi fost un alt tip debrbat, iar lady Constance Keeble un alt tip de femeie, probabil c n clipa aceea el ar fi btut-o printete pe mn. Dar aa cum stteau lucrurile, Baxter i trase doar scaunul o idee mai aproape de al ei. Pot s v ajut cu ceva ? Nimeni n afar de dumneata nu m poate ajuta. Dar nici nu ndrznesc s te rog. Rugai-m orice. i, dac mi st n putere. i st, cum de nu !Rupert Baxter i trase puin mai aproap scaunul. Spunei-mi!Lady Constance ezita. E un lucru care pare imposibil de cerut cuiva. V rog! In fine... II tii pe fratele meu, nu? Baxter pru nedumerit. Pe urm, neateptatantrebare se lmuri. A, vrei s spunei domnul...?

  • Da, da, da. Bineneles c nu m refeream la lordul Emsworth, ci la fratele meu Galahad. Nu l-am cunoscut. Ciudat, totui, pentru c dumnealui a fost la Castel de dou ori n perioada n care eram secretarul lordului Emsworth, dar de ambele dai am fost plecat n vacan. Acum se afl la castel? Da. i termin de scris Amintirile. Am citit ntr-un ziar c scrie povestea vieii dumisale. Dac ai ti ce via a dus, ai nelege de ce snt necjit. Da, am auzit eu nite zvonuri, spuse Baxter prudent.Lady Constance execut din nou cu minile micarea aceea care se apropia att de mult de frngerea lor. Domnule Baxter, de la prima la ultima fil, cartea e plin de anecdote defimtoare. Despre toi prietenii notri cei mai buni. Dac cumva se public, n-o s mai avem nici un prieten. Am impresia c Galahad i-a cunoscut pe toi englezii cnd erau tineri i zurbagii, i i amintete de orice isprav de-a lor mai deocheat i condamnabil. Aa c... Aa c dorii s pun mna pe manuscris i s-l distrug?Lady Constance rmase cu privirea fix, ncremenit de atta perspicacitate. In sinea ei, se condamn pentru c s-a gndit c domnul Rupert7273

    Baxter avea nevoie de multe explicaii. Mintea lui era asemenea unui reflector, zvcnind ici-colo i luminnd orice atingea. Da, rosti ea cu respiraia ntretiat. tiu c poate prea ceva ieit din comun s... Ctui de puin. ...dar lordul Emsworth refuz s mite undegetu neleg. tii cum reacioneaz cnd e vorba de o situaie excepional. Da, tiu, cum s nu. E att de nepstor. Att de neajutorat. Att de cu capul n nori i att de incompetent. Absolut. Domnule Baxter, eti singura mea speran. Baxter i scoase ochelarii, i terse i i-i pusedin nou la ochi. A fi ncntat, lady Constance, s fac ceva ce-mi st n putere ca s v ajut. Iar ca s intru n posesia manuscrisului, e un lucru uor. Nu exist dect un singur exemplar? Da, da, da. De asta snt sigur. Galahad mi-a spus c vrea s-l termine nainte de a-l trimite la dactilografiat. Atunci nu e cazul s v mai facei griji, n clipa aceea lady Constance Keeble ar fi datorict pentru o brum de talent oratoric. Cuta cuvintele care ar fi trebuit s exprime ca lumea ce simea, dar nu gsi nici unul. Ah, domnule Baxter! reui ea s articulezePlimbarea fr int a lui Ronnie Fish l dusest spre vest. n consecin, nu dup mult timp nrilfi fur gdilate de un miros familiar i ptrunztor, pentru c se pomeni foarte aproape de locuina personal a mprtesei de la Blandings,^alctuit din dormitor combinat cu restaurant, nc vreo civa pai, i deslui faimosul animal n persoan. Cu capul nfundat adnc i cu codia nsufleit de o real joie de vivre, mprteasa se delecta cu masa.Oricui i face plcere s vad pe altul mncnd. Ronnie se aplec peste balustrad, absorbit. Ridic mingea de tenis i, cu o micare neatent din ncheietur, o arunc pe spinarea medaliatei cu argint. Descoperind c pocnetul plcut care rezulta putea fi o alinare pentru nervii si iritai, repet micarea. Mingea ricoa excelent pe spinarea mprtesei, care nu prezenta asperiti, ci era o suprafa ntins i rezistent. Cteva minute, deci, cei doi se concentrar conform planului -ea nfulecnd, el pocnind mingea, pn cnd, zdruncinat, Ronnie descoperi brusc c acest sport n

  • aer liber d natere la idei. Treptat - la nceput vag, apoi prinznd contur din smrcurile minii ncepu s prind form un plan de aciune. Ce-ar fi dac, de exemplu? Un singur lucru nu putea da gre cu unchiul Clarence. Un singur lucru putea s trezeasc n el o stare de adevrat bunvoin, i acest lucru era tirea c cineva dorete s se ntoarc la viaa de ar, i plcea teribil s aud c oamenii se ntorc la ar. Ei, i atunci, ce-ar fi s ncerce ? S se duc la moulic i s-i spun c, n fine, i s-a luminat mintea i c a devenit un nfocat aprtor al ideii c viitorul Angliei depinde de stvilirea exodului spre orae. Dup care, n-avea dect s cear o parte substanial din capital ca s pun bazele unei ferme.7475

    Proiectul cu ferma se lega de... Peste o jumtate de minut, o alt idee i fcu loc. Da, asta e, o adevrat minune! Nu o ferm oarecare, ci o eresca'CuiiG cfc prea) ProHs c unchiul Clarence