@& FRACURILE NEGRE *@

L Brasarda cu nestemate

z. tnimi.de o{el

3. Strada lLrusalem

4. Arma nevdzutdo

5. Mama Ldoa

6. Inghilitorul de sdbii

7. c av ale, ii rrrorruluia

8. Banda Cadet

PAUL FEVAL

FRACIJRILE

NEGREaa

MAMA LEO

Traducere din limba francezi de

AURELIA ULICI

@lt

Cuyrins

II. Cum si alegi un element care si atragi privirea""" 11

IV. Cat de necunoscitoare era rnama tdo """ " "" """"" 20

V. Triumful domnului Baruque.... """"""" 24

VI. CavalerismulluiEchalot...... """""""""' 29

VII. DomnulConstant.............'... """"""""" 39

VIII. Echalotlapindi """"""""" 43

X. NebuniaValentinei. """"""' 59

XI, Dormind................ """""""' 65

XII. Lapindi........ "" 69

XIII. Coyatierzismajurul """""" 73

)OV. Salonul """"""" 79

XV. Mama Leo iEi ia slujba in primire """"" 83

XVI. BiletulVdentinei. .....'....'."""""""""""' 90

XVII. PetrecerelatEpi-Sci6...'................. """" 96

)ffIII. Conjuratii...............:... .......'.""""""""""101XIX. Scapularul, secretul, comoara """"""""107)O( Romanul colonelului """"""LL2

)Ofi. Unde se vorbegte pentru prima oari de nunti """"115)OfiI. Mama L6o intrd in lupta...... """""""""'121

)OfiII. Rendez-vous la Force... """"127)ofiv' La Force''" """"'131)O(V. Prizonierul ................'....."""""';""""""136

)OffI. Casalui RemydArx......... ""143)OffII. YizitaFracurilor Negre........ """""""""'150

)Onruil. Moartea lui Remy ................1Ss)O(I)( Testamentul ......160)CO( Comisionarul ....165

)OOA. IaimaValentinei ..................169)OOfiI. Agonia unui rege...................... ,..............LT4

)OOUIII. Tenta]ialui Similor. .............LT9)OO(M Lupta .................185)OOfi/. Ultimul riget.......... ..............199

)OO(VI. Risplata lui Echalot. ............196)OCIfiruI. inainte de lupti ...................204

XL. Trisura cu mirii ...................221XLI. ,,Binele" gi,riul" ..................224

MamanL6oPaul Fdval

@ltEd;;;;",.

O.P. 53; C.P.272, sector 4, Bucuregti, RomAniatel.: 021 319 6390; 03L 425 1679; 0752 548 372

e-mail: comenzi@litera.ro

Ne puteli vizita pe

Fracurile Negre5. MamaL6o

Paul F6val

Copyright @ 2016 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu qi fiiiRedactor: Florenta Simion

Corector: Cdtalina CilinescuCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare si prepress: Ofelia Cogman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiFEVAL, PAULFracurile Negre / Paul F6val; trad.: Aurelia Ulici. -Bucuresti: Litera, 20168 vol.ISBN 978-606-33-119s-6Vol. 5: Mama L6o - ISBN 978-606-33-1265-6I. Ulici, Aurelia (trad.)

821.133.1-31=135.1821..733.7-3Lr-. 3 = 1_35. 1

-rrl I n*-

t'eatruf Universa( si Nailonaf

Parisul imbri.case haina de iarni. Acoperigurile erau albe sub cerulneguros, in timp ce pe stradi pietonii si trisurile frimintau zipadamurdari. Era una dintre primele zile de noiembrie a anului 1838, la oluni dupi catastrofa cu care se incheie povestea noastri intitulatiArmanevdzutd. Moartea stranie a judecdtorului de instrucqie Remy dArxcufundase oraqul in uimire, dar la Paris uimirea line pulin gi deja oragulse gAndea la altceva. Epoca este atAt de aproape de noi, incAt nuindriznim si spunem, de fapt, ci nu seamd.ni deloc cu timpurile pre-zente, dar, cu toate astea, e cAt se poate de sigur ci schimbirile produsein Paris in acegti ultimi treizeci de ani valoreazd, cel pulin cAt lucrareaa o suti. de ani.

Publicitatea inziare exista; oamenii o considerau exagerati, aproapescandaloasi: era insi absolut nuli fagi de ceea ce este astizi.

Putem afirma, firi teama de a ne ingela, ci avem, in 1869, sute demetri pitrali de hArtie tipiriti zilnic fald de zece publicagii in 1838.

Cam tot ata stau lucrurile gi cu incredibilele acfiuni de demolare siconstrucfii. Sub domnia lui Ludovic-Filip, intregul Paris era fie nervos,fie bucuros, in funcfie de gustul fieciruia, vizAnd acea modesti bresdcare era strada Rambuteau, ce acum ar trece neobservati.

Unii erau in extaz fa[6 de indrizneala acestei lucriri municipale, altiiproferau viitorul faliment al oragului: marea batalie de astizi, careincepea cu un mic scandal.

De fapt, nu gtiu de ci[i ani a fost nevoie ca sd se termine aceanefericiti de stradi Rambuteau, care ar fi trebuit si fie dreapti qi careface un cot, celebru in analele judiciare, dar a durat extraordinar de multgi, timp de cAteva ierni, spatiul cuprins intre biserica Saint-Eustache giMarais a fost cu totul de nefolosit. Pe wemea aceea, lucrurile nu mergeauchiar aga de repede in materie de construcfii. Cei care au ficut greseala

gauftrdva[-

9i au avut ghinionul de a fi destul de betrAni si vadi aceste lucruri igi potaminti de existenla a patru sau cinci barici ale saltimbancilor, aqezate

pe un teren mare, aproape de locul unde strada Quincampoix inter-secteazi strada Rambuteau. Acolo se instalase, pentru cel pufin doi ani,poate mai mult, un mic bilci permanent.

in dimineala de 5 noiembrie 1838, pe o vreme intunecoasi 9ifriguroasi, terminau de ridicat cea mai impundtoare dintre barici,situati in fala celorlalte, cu fala spre drumul plin de noroi care ducea instrada Saint-Denis.

Locuitorii cartierului care se gribeau spre treburile lor nu dadeau

prea mare atenlie ridicirii acestui monument, dar trei sau patrugtrengari, renunlAnd la bile ca si-gi inc5lzeasci mAinile in buzunare,dedeau tArcoale pe platforma din fa!6, ficuti din scinduri, care ducea la

galerie, gi discutau interesafi de viitoarea deschidere a Marelui Teatru

Universal si Nafional, condus de doamna Samayoux, prima dresoare a

capitalelor Europei. Se vorbea mai ales despre leul ei, care sosise in orag

intr-o ladi imenstr, in care erau ficute trei g5.uri, si care, cAnd i-au datdrumul, a scos un rlget. Bineinfeles ci uga baricii era inchisi din cauza

installrii qi a amenajtrrilor interioare. Un panou mare spunea chiar lairrtrart':,,Interzis publicului".

I)ar cum noi avem onoarea de a ne numira printre amicii celebreidrcs<rare, ne luim libertatea de a ridica fAgia de pdnzd gudronatd care

servea drept ugd gi intrim cAt de poate de firesc.Era o suprafali pitrati lungi 9i lati, in capitul cireia erau bitute in

cuie scAndurile acoperigului. in sala nu exista inci nici o bancheti, dar,

in parte, teatrul era instalat, iar muncitorii, cilirali foarte sus Peschelele lor, pictau frizele gi mantia Arlechinului. CAfiva pictori de mAna

a paigpea se ocupau de cortina intinsi chiar pe podeaua scenei.

in mijlocul silii duduia un godin, incins pAni la rogu. Dupi godin, pe

o misufi erau puse trei sau patru pahare, cateva halbe 9i un albumdestul de gros, cu o coperti foarte slinoasd. Unul dintre pahare era inciplin. Celelalte doui, biute pe jumitate, aparfineau doamnei Samayoux,

vdduva, stipAna locului, gi unui birbat inalt, cu mustafi gen perie gi

redingota inchisi pini la berbie, care se numea domnul Gondrequin. Altreilea pahar, cel care era plin, il agtepta pe domnul Baruque, coleguldomnului Gondrequin, care acum lucra sus, pe scheli.

Domnul Gondrequin ;i domnul Baruque erau doi artigti intr-alepicturii, foarte cunoscufi, am putea spune chiar celebri printre directoriiteatrelor de bAlci. Fdceau parte din faimosul atelier Inimi de O[el, de

6

Mama L6o

-unde provin aproape toate capodoperele destinate s5. atragd privirea infala baricilor bA1ciului. Domnul Baruque, un barbat scund, de vreocincizeci de ani, uscat Ei rece, lucra din greu. Porecla lui era Durul.Domnul Gondrequin, zis Militarul, cu toate ci nu fusese niciodati inarmati, dar avea linuti gi preferinli pentru lucruri marfiale, dadeatabloului ultima tugi de maestru, ,,fasonul", qi avea griji in primul r6ndsd combatdtehnica. igi punea egarfa de bumbac rogu in buzunarul dintr-oparte a redingotei gi lisa si treaci un capet prin butonieri - ca dinneatenlie -, ceea ce ficea sA pari ci era decorat cu Legiunea de onoare.Avea mintea striluciti gi veseli, in pofida maniei de a face pe fostulsubofiler, gi se leuda cu mare plicere ci a adus la atelier kilometri de

comenzi prin felul lui de a fi deschis gi amabil. ii placea si spuni despreel: ,,Un adevirat soldat, ce mai! Zdrurdn, dar seducitor! Onoare gi vese-

lie! Tam, pam, incarci, foc, trage, bum!"in acel moment, tocmai deschidea albumul slinos 9i ii arlta doamnei

Samayoux, a cirei figurd cumsecade gi durdulie avea o expresiemelancolici, modele de tablouri din care si aleagi pentru a impodobifafada teatrului.

in restul baricii se desfigura o activitate nedesluqiti gi deosebit de

zgomotoasi. Se ficea totul deodati. Principalii actori ai trupei,transformali in tapiferi, beteau in cuie nigte zdrenfe de jur imprejurulperefilor sau agezaujerbe de steaguri care nu erau cucerite in striinitate.Jupiter, zis Fleur-de-Lys, un tAnir negru care in lara lui fusese fiu de

rege, iar pe lAngi Porte-Saint-Martin, lustragiu, igi exersa talentul nativpe care il avea pentru tobe.

Domnigoara Colombe frAngea galele surorii ei mai mici gi ii disloca,Ia propriu, rotulele. Copila avea viitor. Putea de pe-acum si rimini treiminute cu capul dat pe spate, bigat intre picioare, qi in pozilia asta siinterpreteze o mici arie la trompeti. in timp ce trompeta cinta,domnigoara Colombe schip cAteva lovituri de sabie cu un amirAt de o

urAlenie cu gtaif, care purta o pilirie cenugie, pusi pe-o parte pestepirul galben gi bigos. Tipul stipAnea destul de bine arma. CAnd

domnisoara Colombe se intorcea la surioara ei, el se ducea la doul fetegrase qi roqii la fa[i, care mAncau doui felii uriage de piine unse cudulceafi de struguri gi cirora le dedea lecfii de dans american.

- Mai tArziu, le spunea el celor doui rogcovane, care ii urmau in-dicafiile cu o lene ursuzi, cind succesul o si vi risplSteasci eforturile,o si vI putefi liuda ci afi luat leclii cu un tAnir care are toate brevetelepentru poante, contrapunct, salturi, pentru respectul fafi de doamne,

Pau[ rdvaf

onoare si patrie, si veti putea pitrunde peste tot, spunind doar: suntemelevele lui Am6d6e Similor!

Cititorul igi amintegte poate de cei doi aspiranfi care se prezentaserila L6ocadie Samayoux, in fostul circ din piafa Walhubert, exact in searasosirii lui Maurice Pagds, care se lntorcea din Africa. L6ocadie, coplegiticu totul de bucuria revederii locotenentului ei, ii alungase pe cei doicandidafi impreuni cu copilul pe care sirmanul Echalot il cira in tolbalui, dar oferta acestui curajos b6iat, care accepta si joace rolul de focipentru a-gi hr6ni micu[ul, induiogase inima sensibili a dresoarei.

in momentul cAnd era gata si se lanseze in afaceri in stil mare qi sipuni pe picioare ,,o instalafie" cum nu se mai vizuse niciodati la unbAlci, Ldocadie, care se refugia in satisfacerea ambiliilor pentru a fugi denecazurile din dragoste, igi amintise de proteja[ii ei. intreaga familie,alcituiti din doi tafi gi un copil, fusese angajati si n-am vdzut lnci decAto mici parte din serviciile agteptate din partea lui Similor, artist bun latoate. CAt despre Echalot, cu toati modestia lui, iqi aritase deja talentele.

in calitatea lui de fost farmacist, aga cum se inteleseseri, vindecaseleul suferind de reumatism gi podagri, care nu venea de la Londra, ci dela infirmeria pentru cAini de la Clignancourt.

l,tul era gi el acolo, la fel ca toatl lumea. Nu avea cugci, o simplisforiclcA ti lega hatrAnegea gubredt de un cui bitut in scAnduri. ProbabilcA odinioartr o dusese minunat acest stdpin al degertului african. Era unmascul de cea mai mare talie, dar acum ar fi putut fi luat drept o grimadimonstruoasA de cilli, aruncafi talmeg-balmeg, pe un pat de paie.

Nu mai avea formi de animal gi vegeta jalnic in lenea agoniei lui.Echalot ii aplicase totugi doud sau trei ventuze care il vind.ecau dupi

toate regulile artei gi al ciror efect era intirit de cataplasmele bineaplicate. La indemAna nobilului bolnav se afla un hirdau plin cu ceai.

Departe de a se mul;umi cu aceste atenlii, Echalot fabricase o tichiede noapte, mare, pe care i-o punea leului pe cap, pentru a-l apira dericeala nopfii. Mai mult, ii punea qi vati in urechi. Dar cum, pAni laurmi, stabilimentul doamnei Samayoux nu era spital, Echalot igipregitea in felul Asta leul pentru urmitorul moment, cind trebuia si fieprezentat, in spectacol, curiozitd gii parizienilor.

Firii gtirea doamnei Samayoux gi pentru a-i face o surprizS. minunateipatroane, modeli din mastic un maxilar formidabil, destinat siinlocuiasci dingii pe care leul ii pierduse. in afari de asta, ficuse rost demai multe cozi devacd,, gi, cu ajutorul lor, spera si acopere cu indem6.nareporfiunile chele pe care vArsta le ficuse in coama leului siu.

o()

Mama fls

-Ah! folositor bdiat mai era! Dar gi generozitatea dresoarei in ceJ

privea trebuia s5 fie bine respldtitd. De o siptimani de cand ficea partedin familie, carpise aproape toli ciorapii patroanei si pusese la loc cioculstrutului. in plus, printr-un procedeu de el inventit, ,p"r" si umflet:apul tAndrului Saladin, bebelugul lui, firi sd-i faci cel mai mic rdu, gisi-i dea scumpului copil un aspect atit de monstruos, incAt simplavedere si valoreze zece centime.

- Trebuie si-mi pun imaginatia la treabi, spunea totugi doamnaSamayoux, discutAnd cu Gondrequin-Militarul. Asta o si mi scape de.rmintiri gi regrete. Doar nu vrefi si spuneti ci cei doi copii, Maurice gilrleurette, s-au purtat bine cu mine?

- Exact! rispunse Gondrequin, privind in depirtare, ceea ce inseamnif ix! N-am fost ofiler, dar am instinct rdzboinic. in privinfa ingratitudinii,f ace parte din natura omului, gi cand v-am vizut cu ocazia ultimuluitablou pe care vi l-am ficut, cand fantele era pe atunci la dumneavoastripentru trapez gi perg, oftaqi deja din greu pentru el, intr-un fel carenmintea de nevasta lui Putifar. Tara, bum!

- Calomnii, rispunse doamna Samayoux, ridicAnd ochii spre cer. NusPun ci sufletul meu este incapabil si viseze, dar Maurice nu s-ar fi ldsatniciodati si am rimas puri ca floarea de portocal... $i cAnd mi gindesctd, iati, se face mai mult de o luni de cind n-am mai auzit vorbindu-se.ici de el, nici de Fleurette! Am uitat adresa pe care mi-a dat-o, iarrnicuta, care, asa cum gtiti, e acum o domnigoarA, mi-a interzis si mi ducs-o cer marchizei sau ducesei. Aqa ci tot ce am putut face a fost sd scriu,rlar n-am primit rispuns. Daci s-a intAmplat ceva cAt am fost Iar;Arbitoarea Lojelor? N-am mai auzit vorbindu-se despre nimic si, dupiintoarcere, afacerea cu oragul m-a niucit de cap... Ah! mare gregeali site atagezi!

- Nu aga repede, o intrerupse Gondrequin, mai departe! Si atacimtabloul din fafd gi de pe pirti, ca si vi smulg din gindurile negre. Sizicem deci ci vor fi noud casete, trei ori trei, cu opt medalioane aranjatepatru in colpri gi patru in semicercul din mijloc, conform ideii domnuluillaruque, care nu

'rea ca nimic si atragi privirea, dar care va face un

ansamblu pe cinste, nimeni nu poate susline contrariul... Ce dorifipentru partea din mijloc? vreli explozia masinii infernale pe bulevardul< rimei, afacerea Fieschi gi Nina Lassave, pe care o avefi aici micsorati lanumirul 1 din albumul cu egantioane? Privifi! Nu costi nimic si admi-rali! La dreapta! La stAnga! Urmirifi pagii!

L6ocadie se apleci peste album si, in ticerea care se lesase, se auzivocea domnului Baruque, care spunea dintre frize:

-

Pau[ rdva[

- Existd afaceri care trebuie inibugite cu griji, pentru ci suntamestecafi bogafi gi nobili, dar nu e cu nimic mai pu]in adevirat cijudecitorul de instruclie a fost otrivit ca un gobolan, in stradadAnjou-Saint-Honor6, nu gtiu, n-am vizut, si ci i-au arestat pe tAnir gi

pe domniqoari, prinqi in flagrant delict de administrare de arsenic.

l0

-r*r II reo'.

Cum sd, ahgi un efement care

sd atragd, yrivirea

Doamna Samayoux nu acorda nici o atenfie celor ce se vorbeau inf rrrul ei. Fala mare gi grasi, de obicei atAt de veseli, exprima o supirare.rdevirati.

- Asta trebuie sd aibi un efect teribil, spuse ea, privind prima paginirlin albumul cu egantioane, pe care se afla o schili reprezentAnd explozia

rnaginii infernale de pe bulevardul Temple.

Era la vremea aceea un eveniment foarte recent si atentatul Freschi

riimisese in amintirea tuturor.

- CAt despre efect, rispunse Gondrequin, dau eu scris. E ca un tir de

n-ritralieri un astfel de pun ct de atraclie gi in acelagi timp v-am putea face

gi un pre! bun.Un oftat adAnc umfli pieptul generos al viduvei.

- Preful nu inseamnl mare lucru, rispunse ea. Am cheltuit o grimadi<lc bani in negocierile cu oragul pentru teren gi dreptul de a construi aicio baraci de locuit! Pe wemuri, cind ii aveam pe Maurice gi Fleurette,

pictura nu-gi avea rostul Lumea buni igi dadea intilnire Ia mine de

l)este tot din Paris sau de Ia periferie, indiferent de tablou, care era de pe

vremea riposatului Samayoux, 9i care costase atunci patruzeci de franci.Nu trebuie si mai spun: e o prostie si te atagezi! Nu le ceream copiilors;\ fie toati ziua, buni ziuala baraci, nu? Dar o viziti, cAnd gi cAnd, din

1lrietenie...- in douisprezece zrle plata! o intrerupse Gondrequin, cu toate ci se

lroate si mai repede, in patru rate. Sunt mulli care au fost in armati gi

rru continud si se poarte ca un soldat, aga cum fac eu. Gata cu melancolia!

I ).rcd nu vi sperie si cheltuigi, vi putem face lucruri extraordinare, cum

nu s-au mai vizut in capitali.

l1