I.

ISTORIC

Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis. Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune. Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului. Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna. Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.

II.

MAREA NEAGRA CARACTERIZARE GEOGRAFICA

1. AEZAREA GEOGRAFIC A MRII NEGRE Din punct de vedere geografic, Marea Neagr este aezat n partea estic a Europei SudEstice, ntre 40055 i 46032lat.N i 27027i 41042long.E, ntr-o regiune n care platformele stabile strvechi intr n contact cu munii tineri generai de orogeneza alpin. n nord se afl o scuccesiuni de cnpii i podiuri dezvoltate pe Platforma Europei Orientale i pe Platforma Scitic: Podiul Volhino-Podolic, Podiul Doneului, Podiul Privolgia, Cmpia Mrii Negre, care comunic, prin Culoarul Manici, cu Cmpia Precaspic. n sud se afl Munii Pontici cu altitudini moderate ( 1500 2000 m ), cu excepia prii estice, unde ating 3937 m n vf. Kavron. n est, limita bazinului Mrii Negre este dat de Munii Caucazul Mare ( cu altitudinea maxim de 5642 m n vf. Elbrus ) i Munii Caucazul Mic, desprii de Depresiunea Kolkhida, un bazin tectonic format recent prin prbuirea i scufundarea continu a blocului georgian. Munii Caucaz formeaz o barier n calea vnturilor reci din nord i nord-est, favoriznd prezena unui climat subtropical pe coasta estic i sud-estic a bazinului. Aezarea geografic a Mrii Negre, aa cum a fost prezentat mai sus, determin principalele procese climatice i biotice, precum i principalele procese de interaciune mareatmosfer. Aezarea latitudinal. Faptul c prin mijlocul Mrii Negre trece paralela 430lat N aeaz aceast mare n centrul zonei temperate, ceea ce are dou implicaii eseniale: - prezena sezoanelor bine marcate n concordan cu succesiunea solstiiilor i a echinociilor; - recepia unei radiaii solare care variaz ntre 130000 i 150000 cal/cm2. Aceast valoare medie anual a radiaiei totale este mai mic fa de cea recepionat de Marea Mediteran, dar suficient pentru asigurarea energiei necesare dezvoltrii tuturor proceselor fizice, chimice i biologice. Aezarea longitudinal ntre 270 i 410 long.E plaseaz Marea Neagr n calea maselor de aer afectate de principalii centri barici: anticiclonul subtropical al Azorelor, anticiclonul continental eurasiatic, ciclonii nord-atlantici i din bazinul Mrii Mediterane. Prezena marilor bariere orografice Munii Carpai, Munii Balcani, Munii Caucaz i Munii Pontici modific circulaia major a atmosferei desupra Mrii Negre impunnd diferenieri climatice locale. Deschiderea larg a prii nordice a Mrii Negre spre stepele pontice permite ptrunderea maselor de aer continentale reci i uscate, cu influene deosebite asupra tuturor proceselor din bazidul vestic. Barajul Munilor Caucaz fa de masele de aer continentale este foarte eficient, permind apariia unor condiii climatice subtropicale umede n regiunile costiere sud-estice.

2. CARACTERIZARE GENERAL Suprafaa Mrii Negre este de 466200 km2 Suprafaa bazinului hidrografic aferent Mrii Negre este de 1874904 km2 din care 0,817 milioane km2 aparin fluviului Dunrea, ceea ce reprezint 43,57% din total. Lungimea total a cumpenei apelor bazinului hidrografic aferent Mrii Negre este de 11200 km, din care 8560 km pe teritiriul Europei. Lungimea bazinului Mrii Negre ntre Burgas i Poti, pe paralela de 45030 este de 1200 km. Limea maxim este de 610 km i este atins n vestul bazinului, ntre Oceacov i Capul Eregli. Limea medie este de 367,82 km. Perimetrul bazinului pe linia apei este de 4340 km, din care 1400 km pe teritoriul Turciei, 1400 km n Ucraina, 475 Rusia, 310 Georgia, 300 Bulgaria i 225 n Romnia. Adncimea maxim este de 2245 m, dup datele primelor expediii ruseti. Msurtorile recente au identificat o adncime maxim de numai 2212 m. Adncimea medie este de 1197 m. Distribuia adncimilor este foarte asimetric 35% ntre 0 i -35 m numai 9% ntre 35 i -900 m i 56% ntre -900 i cele mai mari adncimi. Analiza hrii batimetrice realizate recent pe baza ultimelor ridicri acustice relev o distribuie asemntoare a adncimilor: 50% din suprafaa bazinului este ocupat de cmpia abisal situat sub -2000 m, 25% reprezint suprafaa lefurilor continentale, iar restul de 25% revine versantelor continentale i glacisurilor continentale. Aceast distribuie asimetric se datoreaz originii tectonice a bazinului. Volumul total al apelor este de 530000 km2. Distribuia volumelor de ap relev un minim pentru apele costiere ( 50000 km2 sau 9,5% din total ).i un maxim pentru apele adnci, ntunecate, reci, lipsite de oxigen i bogate n hidrogen sulfurat ( 480000 km2 reprezentnd aproape 90% din totalul volumului de ap ). Volumul total al apelor saturate cu oxigen este de 54000 km2 iar volumul total al apelor saturate cu hidrogen sulfurat este de 470000 km2. Marea Neagr comunic cu mrile imediat nvecinate prin dou strmtori: Bosfor i Kerci, fiecare cu un anumit rol i cu o anumit importan bine determinat. Marea Neagr este n legtur cu Marea Mediteran i, prin aceasta cu Oceanul Planetar prin strmtorile Bosfor i Dardanele aflate ntre Peninsula Istambul ( partea european ) i Peninsula Kocaeli ( partea asiatic ), strmtori care asigur un schimb activ de ape, influennd profund ntreaga stuctur i funcionare a acvatoriului. 3. CLIMA

Marea Neagr se afl n zona temperat, clima de deasupra acvatoriului fiind influenat hotrtor de principalii centri barici care guverneaz circulaia general a atmosferei Europei de Sud-Est: anticiclonul subtropical al Azorelor i de anticiclonul continental eurasiatic, la care se adaug acivitatea ciclonic din nordul Oceanului Atlantic i a celui din Marea

Mediteran. Clima Mrii Negre, prezint pe cea mai mare parte a suprafeei, caracter semiarid, evaporaia fiind de 300-400 km3 / an, iar cantitatea de precipitaii de numai 225-300 km3 / an. Relieful continental din jurul Mrii Negre determin repartiia neuniform a factorilor dinamici ai climei deasupra acvatoriului. Poziia bazinului Mrii Negre cu deschidere larg, spre stepele Pontice, barajele create de Munii Carpai, Munii Caucaz, Munii Pontici sau Ppdiul Anatoliei determin un anumit model de distribuie spaial a parametrilor climatici. Astfel: Vara, temperatura aerului este relative uniform, diferenierile fcndu-se numai la nivelul zecimilor de grad. Precipitaiile sunt mai evident difereniate. Iarna, temperature aerului este foarte difereniat, minimele fiind de -0,70C, iar maximele de -6,90C. Precipitaiile prezint o distribuie extreme de diferit n cadrul bazinului, ntre sub 40 mm, n nord-vest, i peste 140 mm, n sud-est. n funcie de de distribuia spaial a deschiderilor i a barierelor continentale se diferenial evident trei compartimente cu clim specific: vestic, central, i estic, fiecare cu un etaj nordic i sudic. Vntul i procesele eoliene deasupra Mrii Negre au importan deosebit, determinnd morfologia i dinamica valurilor, starea apelor n stratul de amestec, circulaia de suprafa, procesele superficiale de amestec i chiar circulaia prin strmtoarea Bosfor. Principalii centri barici care influeneaz dinamica atmosferei deasupra Mrii Negre sunt: - vara se resimte influena anticiclonului Azore i a ciclonului din Golful Persic. - iarna se manifest centrul de presiune nalt din Asia, centrul de joas presiune din regiunile arctice i centrii barici din bazinul mediterenean. 4. GEOLOGIA Bazinul Mrii Negre (Bazinul Euxinic) se afl n partea sudic a plcii litosferice eurasiatice n apropierea contactului cu plcile litosferice african i arabic. Bazinul Mrii Negre este un bazin tectonic alctuit din dou compartimente, vestic i estic, separate de creasta Andrusov cu aspect de horst. Crusta oceanic tipic se afl n partea central a bazinului vestic, sub Cmpia Abisal Euxinic delimitat de izobata de -2000 m. Stratul bazaltic, cu o grosime maxim de 8 km, se suprapune mantalei superioare care are temperaturi de 500-6000C i este acoperit de sedimente neconsolidate cu grosimea de 7-14 km. Crusta continental este situat pe marginile bazinului vestic i se caracterizeaz prin coborrea discontinuitii Moho pn la cca 35 km adncime, prin ngroarea stratului bazaltic care ajunge la 15-18 km i prin extinderea larg a stratului granitic acoperit cu alte tipuri de sedimente consolidate. Unitile cratonice sunt reprezentate prin platformele cristaline precambriene i paleozoice situate n nordul i estul bazinului: Platforma Est-European, Platforma Scitic, i Platforma Moesic. Unitile intracratonice sunt reprezentate prin orogenul Nord-Dobrogean i orogenul Crimeii prelungit pn n Munii Caucaz. Pe versantul continental al Crimeii, n faa portului Sevastopol, a fost descoperit Masivul Lomonosov alctuit din bazalte, andezite i dactite rezultate din erupii cu vrst Albian.

Unitile pericratonice sunt situate n estul i sudul bazinului, reprezentnd partea cea mai tnr a marginii bazinului format n mai multe etape ale orogenezei Alpine. 5. RELIEFUL Releful bazinului Mrii Negre se subdivide, din punct de vedere morfotectonic morfostructural, n dou provincii: central i marginal. Provincia central, dezvoltat pe crusta bazaltic de tip oceanic i parial pe crust continental, cuprinde Cmpia Abisal Euxinic situat la adncimi sub 2000 m Provincia marginal are o structur mult mai complex. Relieful acestei provincii poate fi asociat marginilor continentale oceanice, prezentnd diferene marcante pe fiecare dintre laturile sale. Latura nordic poate fi asemnat cu marginile continentale pasive, stabile, prezentnd toate trsturile morfologice specifice: cmpie costier, cmpii litorale, elf continental larg extinse, versant continental uor nclinat, glacis continental larg. Laturile sudic i estic sunt asemntoare marginilor continentale active, instabile, fr cmpii costiere, cu cmpioi litorale puine i reduse ca extensiune, cu elfuri litorale nguste, versant litoral abrupt i glacisuri continentale nguste i abrupte. Latura vestic are trsturi mixte strns legate de structur, tectonic i morfogenez. Releful marginilor continentale ale Mrii Negre se asociaz la trei tipuri: marginea Scitic, marginea Caucazian i marginea Pontic. Marginea Caucazian este cuprins ntre Capul Anapa i Capul Tsikizisi, este situat la 25 km nord de oraul Batumi. Trstura morfologic principal este dat de frontul submontan al Munilor Caucazul Mare continuat prin litoral i elf nguste i versant continental abrupt pn la glacisul continental i Cmpia Abisal Euxinic. Marginea Pontic, situat ntre Capul Tsikizisi i Capul Koru, corespunde, n cea mai mare parte, frontului Munilor Pontici, care n ultimii 10 milioane de ani au suferit o deplasare lent spre nord, de unde i caracterul foarte abrupt al versantului continental i ngustimea glacisului continental. n Marea Neagr exist 3 insule stncoase, cu origine continental. Insula erpilor. Situat n faa gurii Sulina, la o distan de 45 km, insula erpilor, cunoscut nc din preistorie, a fost denumit n antichitate Leuce ( Alb ), sau Makaron ( a Fericiilor ), are o suprafa de 17 ha, iar circumferina de 1,973 km. Este un inselberg care domina pedimentul nord-dobrogean n perioadele glaciare, cnd nivelul Mrii Negre se afla mai jos cu 120-150 m fa de nivelul actual al apelor.

III.

CARACTERIZARE GEOGRAFICA A LITORALULUI ROMANESC

1. LIMITELE Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc. Suprafata:12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc) Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara de la gura bratului Chilia in nord pana la localitatea Vama Veche in sud, pe o lungime de 244 km. 2. ASPECTUL TARMULUI Litoralul Marii Negre (cunoscuta sub numele de Pontus Euxinus n timpurile antichitatii) are o lungime de 244 km si se ntinde ntre bratul Chilia al Dunarii, la nord, si localitatea Vama Veche, la sud. Este mpartit n doua mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de delta, cordoane litorale si lagune (ntre Musura si Capul Midia) si cel de sud, cu tarm ridicat, dominat de faleze, de golfuri si de promontorii (ntre Capul Midia si localitatea Vama Veche, aflata la granita cu Bulgaria). Plajele au o latime de 250 m (la Mangalia si Techirgiol) si de 50-200 m n rest. a) Sectorul nordic In zona Deltei, numeroasele aluviuni transportate de Dunare alaturi de faptul ca mareele in Marea Neagra sunt foarte slabe, au dus la formarea unor delte secundare la gurile Chiliei si bratului Sf. Gheorghe, sau la bara de aluviuni din dreptul bratului Sulina, care trbuie permanent dragatapentru a nu impiedica navigatia. Caracteristice in reileful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime (transversale), ce au o litologie mixta (fluviala si maritima), dimensiuni mai mari, construite pe vechi linii ale tarmului de catre curentii marini ce creeaza coordonate litorale; au dune de nisip pe ele ca urmare a mobilitatii nisipurilor superficiale sub actiunea vantului; dintre grindurile fluvio-maritime din zona litoralului se remarca: Letea, situat intre bratele Chilia si Sulina, are o forma triunghiulara cu varful spre nord; suprafata reilefului este neregulata datorita dunelor de nisip care ating uneori inaltimi de 12 m; grindul saraturile se gaseste situat la nord de bratul Sf. Gheorghe. In dreptul bratului Sf. Gheorghe se afla insula Sacalin, aceasta fiind printre putinele insule care insotesc tarmul Marii Negre. La sud de Delta, inspre complexul Razim se afla grindul Perisor. In sudul Deltei, pana la Capul Midia, in zona tarmului se desfasoara complexul lagunar format din lagunele Razim, Zmeica, Sinoie si Golovita care sunt vechi golfuri ale marii, separate ulterior de aceasta prin cordoane de nisip si limanuri maritime: Babadag, Tasaul. Aici apar frecvent cordoane litorale si grinduri. Lagunele mai comunica cu marea prin Gura Portita si La Periboina, de aceea apele in aceste lagune sunt salmastre. Inspre complexul Razim, Masivul Dobrogei de Nord se continua cu prispa Agighiol si Prispa Hamangia. Intre Delta si Capul Midia tarmul este jos si nisipos.

b) Sectorul sudic Intre Capul Midia si Vama Veche tarmul este inalt, abrupt spre mare, formand faleza. In umele poriuni apar si plaje largi, care au favorizat dezvoltarea unor importante statiuni turistice si balneare. In relief se detaseaza limanurile maritime Tasaul, Techirghiol, Mangalia, Agigea, Tuzla, Tabacariei, Tatlageac si laguna Siutghiol, cu apa dulce, deoarece aici comunicarea cu marea este intrerupta. 3. CLIMA Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. De-a lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice: - la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razim), care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice - la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat; vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata. Intruct este nconjurata de mari ntinderi continentale, Marea Neagra exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin modificari termice pe o fsie ngusta la tarm. Litoralul se afla sub influenta Marii Negre (influente pontice). Iernile sunt blande (temperatura medie a lunii ianuarie este de 0 grade C), iar verile secetoase (temperatura medie a lunii iulie: +22Oc). Si totusi, litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului. Dintre vanturi, predomina cele de nord-est, adaugandu-se, ca vanturi locale, brizele marine. Circulatia locala a maselor de aer provoaca in perioada calda a anului moderarea temperaturii si crestera umezelii pe o fasie de 25-30 km departare de tarm. Numarul zilelor senine este de 130-170 pe an (cel mai mare din tara), favorizand helioterapia. Durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2300-2400 de ore pe an, realizand un potential insemnat de energie solara. 4. APELE Apele statatoare sunt reprezentate prin lagune (complexul Razim), ca si prin limanurile maritime (Tasaul cu apa dulce, Techirghiol si Agigea cu apa sarata si namoluri curative, Mangalia cu ape sulfuroase, Tuzla, Tabacariei, Tatlageac, etc.) Apele subterane sunt localizate sub loess la adancimi mari. 5. VEGETATIA

Speciile de plante s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc. In zona Deltei, pe lacuri si garle se dezvolta plante cu frunze plutitoare, plante plutitoare si fragmente de plaur (impletituri ale radacinilor si tulpinilor de stuf), nuferi, rogoz, stuf. Pe grinduri apar paduri formate din plop alb, plop cenusiu, plop tremurator, stejar pedunculat, stejar brumariu, stejar pufos, arin. In padurile de pe grindul Letea este bine dezvoltat stratul arbustilor (paducel, porumbar, sanger, macies, etc.) care e completat de o bogata flora agatatoare: vita salbatica, carpenul, volbura urcatoare etc. Pe nisipurile litorale apare vegetatia de litoral, reprezentata, alaturi de graminee si sararita, prin tufisuri de salcet si catina. 6. FAUNA Specific stepei sunt razatoarele: soarecele de stepa, popandaul, harciogul, orbetele si dintre pasari: dropia, prepelita, potarnichea, ca si pescarusii. Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde. Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului. Pasari: multe specii de pescarusi. Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind reprezentata prin midii, stridii, creveti, crabi, bureti, meduze; dintre mamifere se remarca delfinii. Dintre pesti, reprezentativi sunt: scrumbiile albastre, calcanul, pisica de mare, vulpea de mare, calutul de mare, stavrizii, guvizii, hamsiile, sturionii (cega, nisetrul morunul, pastroga) si rechinii.

IV.

STATIUNILE LITORALULUI ROMANESC

Litoralul romnesc rivalizeaza cu cel al Mediteranei, fiind renumit pentru nisipul sau fin, de o calitate deosebita. Apa Marii Negre are o salinitate redusa comparativ cu alte mari continentale (numai 17%), ceea ce permite practicare sporturilor sub-acvatice si nautice n conditii optime. Platforma litorala are o nclinatie extrem de redusa. Exista zone late de 100-200 m unde apa nu depaseste 1 m - 1,5 m adncime, orice factor de risc fiind astfel eliminat. Apa marii este calma, neexistnd maree puternice. Latitudinea medie si altitudinea joasa favorizeaza o clima uscata si, ca urmare, o perioada estivala ndelungata (de la jumatatea lunii mai pna n octombrie). Tarmul este orientat spre est, ceea ce ofera turistilor posibilitatea contemplarii unor rasarituri superbe de soare si o luminozitate maxima pe parcursul zilei. Lacurile din apropierea litoralului (Techirghiol, Agigea, Costinesti, Agighiol, Nuntasi) au o extraordinara valoare curativa. Pe lnga efectele curative ale apelor, lacurile contin depozite de namol organogen. Terapia medicala nu este singurul atu al regiunii. Pe litoral pot fi practicate o varietate de activitati de agrement - tenis, minigolf, bowling, echitatie si plimbarile pe scuter. Turistii pot vizita o serie de vestigii istorice, cum ar fi cetatile-fortareata grecesti datnd din secolele VII-VI .e.n. (Histria, Tomis, Constanta de azi, si Calatis, Mangalia de azi). Sectorul sudic al litoralului, cu o lungime de 72 km, este frecventat de turisti nca de la sfrsitul secolului al XIX-lea.ncepnd cu 1959, statiunile Litoralului au fost modernizate n mod constant. Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia sunt n fiecare an destinatiile favorite ale turistilor de pretutindeni. n prezent, capacitatea de cazare a Litoralului este de aproximativ 160.000 de locuri. ntre statiuni exista un mijloc de trasport n miniatura, numit "minicar", care face legatura ntre Mangalia si Neptun-Olimp, n sectorul sudic al Litoralului, si turul statiunii Mamaia. De pe Litoral se pot organiza excursii spre diverse locatii din tara (n Delta Dunarii, la manastirile din Bucovina, la Bucuresti sau pe Valea Prahovei) sau n strainatate (n Bulgaria, Grecia si Turcia). 1. CONSTANTA Al treilea oras al Romniei si cel mai mare port la Marea Neagra, Constanta este atestata din secolul VI .e.n., sub numelede Tomis (pe atunci colonie greceasca). Poetul roman Publius Ovidius Naso a trait aici n exil o mai mare parte a vietii sale. Statuia sa, creata de sculptorul Ettore Ferrari n 1887, poate fi admirata si astazi. Principalele atractii ale orasului sunt Cazinoul, ridicat la nceputul secolului XX, Acvariul, Delfinariul si Planetariul. La Constanta pot fi vizitate Muzeul de Istorie Naturala si Arheologie, Muzeul Marinei Romne, Muzeul de Etnografie, Observatorul Astronomic, Teatrul Muzical si Teatrul Dramatic. Diversitatea etnica a statiunii este subliniata de existenta a trei monumente religioase: Catedrala Ortodoxa (1898), Biserica Catolica (1908) si Moscheea (1910). La 28 km nord de

Constanta se afla aeroportul international Mihail Kogalniceanu cu zboruri interne si internationale (mai ales n regim de charter). 2. COSTINESTI Consacrata ca statiune de vacante estivale pentru tineri, Costinesti se afla la 31 km sud de Constanta, lnga satele Costinesti si Schitu. Acestea din urma au fost create la sfrsitul secolului al XIX-lea de colonisti germani. Nucleul statiunii a fost construit n 1949, cnd aici a fost amenajata prima tabara de vacanta pentru elevi. n fiecare an Costinesti gazduieste o serie de evenimente culturale si de divertisment, printre care cele organizate sub egida "Sarbatorilor Marii", "Reuninea tinerilor actori", "Festivalul de film pentru tineri" si "Festivalul de jazz". Statiunea are o baza materiala extrem de diversificata: hoteluri, restaurante, biblioteci, cluburi, saloane de expozitie, studiouri pentru auditii muzicale, terenuri de sport si o baza nautica. Hotelul Forum are o sala polivalenta, cu infrastructura necesara reuniunilor internationale, concertelor si proiectarii de filme. 3. EFORIE-NORD, EFORIE-SUD SI TECHIRGHIOL Eforie Nord (14 km sud de Constanta), situata la aceeasi latitudine cu faimoasele Nisa, Monaco si San Remo, ofera o gama larga de tratamente n hoteluri de 1-3 stele, cele mai importante fiind Steaua de Mare, Meduza si Delfinul care dispun de propriile lor baze de tratament. Aici sunt amenajate piscine cu salinitate concentrata, a caror apa este adusa din Lacul Techirghiol, folosite n tratarea afectiunilor aparatului locomotor. Faleza statiunii este spectaculoasa, atingnd pe alocuri naltimea de 25 m. Eforie Sud s-a numit, ntre cele doua razboaie mondiale, Carmen Silva, dupa pseudonimul de poeta al reginei Elisabeta a Romniei. Devenita statiune n 1912, Eforie Sud este recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatice, dermatologice si ale sistemului osos. Statiunea se distinge printr-un promontoriu de calcar si o faleza care atinge pe alocuri 35 m. Hotelurile au categorii de 1-2 stele. Techirghiol, statiune situata pe malul lacului cu acelasi nume, a devenit faimoasa datorita namolului organogen aflat pe fundul lacului, cu remarcabile calitati curative, recunoscute n ntreaga lume. La Techirghiol se pot face si tratamente cu aerosoli salini. Pe plajele cu nisip fin de pe malurile lacului, se poate practica helioterapia si talazoterapia. 4. MAMAIA Numele se pare ca i-a fost predestinat, Mamaia fiind cea mai veche statiune a litoralului romnesc; a fost amenajata n 1906, pe promontoriul situat ntre Lacul Siutghiol (unul dintre cele mai mari lacuri cu apa dulce din Romnia) si Marea Neagra, la 5 km nord de orasul Constanta.

Dupa 1919 a cunoscut o dezvoltare rapida datorita aparitiei Cazinoului, vilelor si resedintei de vara a regelui Ferdinand. Astfel, la nceputul anilor '60, Mamaia a intrat n elita celor mai atractive statiuni din sud-estul Europei. Mamaia este propice n special turismului familial. Plaja sa (cu o lungime de peste 8 km si o latime de 100-200 m) este remarcabila prin nisipul sau fin si auriu. Perioada favorabila helioterapiei este mai lunga de 12 ore pe zi. n prezent, statiunea dispune de 61 de hoteluri (de 1-4 stele), 14 vile si 3 campinguri. Originaliatea Satului de Vacanta este data de reunirea traditiilor romnesti, din cele 40 de judete ale tarii. Cele 31 de restaurante ale statiunii au o oferta bogata de preparate culinare traditionale, din diverse zone ale Romniei. Unul dintre restaurantele faimoase din Mamaia este Hanul Piratilor, construit n forma de vapor si amplasat pe insula Ovidiu. Turistii si pot petrece seara ntr-un mod placut si relaxant vizionnd spectacolele Barului Melody, Orient, Vatra, Cherhana (cu specialitati de peste) sau n discotecile Club Castel, Planet sau Enigma. Pe lnga baruri si discoteci, statiunea pune la dispozitia turistilor parcuri de agrement ("Luna Parc"), facilitati pentru sporturile nautice si un Teatru de Vara. Aici, n fiecare vara, are loc festivalul national de muzica usoara. n perioada martie - octombrie, postul "Radio Vacanta", difuzat pe ntregul litoral, emite emisiuni atractive, n limbi de circulatie internationala. Pe Lacul Siutghiol aflat n mprejurimi, se poate practica skiul nautic, yachtingul si wind surfingul. 5. MANGALIA Numele statiunii, mentionat pentru prima data n secolul al XII-lea, vine din greaca bizantina (Pangalia sau Pancalia nsemnnd "cea mai frumoasa"). Este cea mai sudica statiune, cu o plaja cu nisip fin, avnd o latime de pna la250 m, excelenta pentru talazoterapie si aerohelioterapie. Hotelul President (4*) adaposteste Centrul Romn de Afaceri "Marea Neagra", unde, permanent, au loc manifestatii cu caracter international. Ca si curiozitate, hotelul a fost construit pe ruinele cetatii antice Calatis, care au fost conservate si pot fi vizitate ntr-o sala special amenajata n interiorul cladirii. Hotelul Mangalia (3*), cu baza de tratament pentru cure balneare, dispune de 268 de camere, fiind deschis pe tot parcursul anului. Alte obiective turistice de vizitat sunt moscheea turca datnd din secolul al XVI-lea si Muzeul de Arheologie. 6. NEPTUN - OLIMP Neptun si Olimp sunt cele mai elegante si mai luxoase statiuni de pe litoralul romnesc. Sunt situate la 6 km de Mangalia si 38 km sud de Constanta. De jur mprejur se afla padurea Comorova care da regiunii un aer puternic ozonat. Olimp, a carui constructie a fost terminata n 1972, reprezinta "cartierul" nordic al statiunii Neptun. Hotelurile, cu un confort de 1-3 stele, au o arhitectura moderna deosebita.

La Neptun se pot face tratamente de electroterapie si kineziterapie, inhalatii cu aerosoli si celebrele tratamente geriatrice create de Dr. Ana Aslan. De mentionat hotelul Doina (3*), dotat cu instalatii balneare si fizioterapeutice, dispunnd de un personal medical calificat. Printre posibilitatile de agrement se numara un cinema n aer liber, Teatrul de Vara, Bazarul Neptun, debarcaderul, terenurile polivalente de sport, doua terenuri de minigolf, un parc de distractii, facilitatile pentru sporturi nautice si un sat de vacanta. Restaurantele ofera o bogata varietate de preparate culinare autohtone, specialitati din peste si programe folclorice. Dintre acestea se disting Calul Balan (specialitati culinare autohtone), Crama Neptun (o oprire n cadru rustic), si restaurantul Insula, avnd ca tipic meniul cu preparate de peste. 7. JUPITER, CAP AURORA, VENUS, SATURN Cele patru statiuni sunt recunoscute pentru turismul de agrement si cura heliomarina. Jupiter este situat ntre padurea Comorova si litoralul Marii Negre. Nucleul statiunii este lacul artificial Tismana. Cap Aurora, inaugurata n 1973, este cea mai tnara statiune de pe litoral. Statiunea este situata pe un promontoriu pietros, iar hotelurile sale poarta nume de pietre pretioase. Restaurantul Catunul, ridicat n stilul arhitectonic specific Dobrogei, imita o casa autentica. Venus se remarca prin hotelurile sale cochete, purtnd nume de fete. n statiune se pot practica canotajul si echitatia (la herghelia Mangalia sau plimbari calare). Saturn se afla ntr-un golf linistit, chiar lnga Mangalia. Dispune de un camping cu 1500 de locuri si 2 sate de vacanta - Dunarea si Delta. Aici se pot practica: bowling, minigolf, tenis, volei si echitatie.

V.

POLUAREA MRII NEGRE

Schimbarile climatice din ultimii ani nu sint cauzate de evolutii naturale, ci sint produse aproape n totalitate de activitile umane, de cresterea gradului de poluare si de managementul necontrolat al emisiilor de dioxid de carbon (CO2). n general, prin poluare se nelege orice introducere de ctre om n mediu, direct sau indirect, a unor substane ori energii cu efecte vtmtoare, de natur s pun n pericol sntatea omului, s prejudicieze resursele biologice, ecosistemele i proprietatea material, s diminueze binefacerile sau s mpiedice alte utilizri legitime ale mediului. Poluarea este reprezentate de aciunile care pot produce ruperea echilibrului ecologic, pot duna sntii, linitii i strii de confort a oamenilor, pot produce pagube economiei naionale prin modificarea calitilor factorilor naturali sau creai prin activiti umane. Poluarea apei reprezint modificarea direct sau indirect a compoziiei sau a strii apelor, unei surse oarecare, ca urmare a activitii omului, n aa msur, nct ele devin mai puin adecvate tuturor sau numai unora din utilizrile pe care le poate cpta n stare natural. Orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei, peste o limit admisibil stabilit, inclusiv depirea nivelului natural de radioactivitate produs direct sau indirect de activiti umane, care o fac improprie pentru o folosire normal n scopurile n care aceast folosire era posibil nainte de a interveni alterarea. Marea Neagr este supus n zona litoralului romnesc unui proces de poluare ca urmare a poluanilor provenii din Dunre, evacurilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, ct i prin activitatea marin i portuar intens. 1. SURSE PERMANENTE DE POLUARE a) Inundaiile Poluarea Marii Negre s-a accentuat in ultimii ani ca urmare a ploilor abundente, ce au condus la transportarea unor importante cantitati de aluviuni, precum si din cauza deversarii in Dunare a unor substante chimice ( pesticide i fertilizatori ), folosite in Germania si Austria. In acelasi timp, vasele abandonate de-a lungul Dunarii si pe coastele Marii Negre reprezinta o sursa permanenta de poluare cu metale grele. Grav este faptul ca poluarea din Marea Neagra se transfera prin Marea Egee in Mediterana. Volumele de apa care ajung in Mediterana, din Marea Neagra au crescut pina la 580 km cubi pe an, ceea ce inseamna o cantitate foarte mare. O alta problema este cea a cresterii eroziunii malurilor, in ultimii 10 ani Romnia pierzind peste 22 de km patrati de teritoriu. Marea Neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.

Cantitatea de metale, DDT i PCB ( betanol policlorinat ) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata i toxica, utilizat ca pesticid i care persist n mediu este nc folosit, cu toate ca a fost interzis. Metale grele cum ar fi cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care cele multe provin din industria si transportul pe uscat, sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu. O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina ( TBT ) care este folosit pe scara larg ca vopsea rezistent la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat c TBT produce modificari sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce. S-au descoperit produse alternative care nu au efecte adverse asupra florei si faunei, cum ar fi unul avnd la baza cuprul i care este de 1000 de ori mai putin toxic pentru plante i animale. Organismele daunatoare se reproduc n molute i transmit omului numeroase boli. Cea mai raspndit este bacteria Escherichia coli, care este folosit ca un indicator al contaminrii. Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai putin de 230 Escherichia colii la 100g de esut. Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt bacteriile: Salmonella i Staphyloccus care pot s apar n crustacee, i n climatele calde Vibrio parahaemolyticus. PBCul are un efect cumulativ asupra vieii din Marea Neagra. Ei sunt poluani industriali, toxici pentru animale si oameni. Prezenta gunoiului n mare este o problema majora deoarece ameninta vietuitoarele i habitatul acestora. Deeurile din plastic reprezinta o problema deosebit de dificil. Mari cantiti de deeuri solide sunt transportate deasemenea de viiturile formate n urma furtunilor i ploilor toreniale, tot mai dese, pe fluviul Dunre i pe rurile interioare. b) Poluarea chimic Poluarea se produce atunci cand chimicale sau energie ( zgomot sau caldura ), deversate in mediul inconjurator,afecteaza orice forma de viata sau scad valoarea mediului pentru oameni ( pentru amenajarile sau alte destinaii ). Exista dovezi ca multe rauri care se varsa in Marea Neagra au fost puternic poluate in decada dintre 1970 i 1980. Unele dintre sursele de poluare, fabrici din industria grea sau agrochimica,cum ar fi cele producatoare de pesticide,sunt acum inchise datorita colapsului economic care a afectat multe tari dupa 1990.De asemeni unele interprinderi care mai functioneaza inca,au redus indicele de poluare prin aplicarea de tehnologii moderne si tratarea deseurilor.Transportul de petrol prin Marea Neagra a cescut foarte mult si exista un risc constant de poluare prin aplicarea deversari datorate accidentelor si manevrelor greite ( robinete slabite,manevrare neatenta si spalarea ilegala a tancurilor de petrol ). Poluarea poate fi prevenit n toate situaiile ntruct ea este rezultatul accidentelor sau folosirii intenionate a mediului pentru depozitarea deeurilor.

c) Substane radioactive Acestea sunt elemente care emit radioactivitate. Ele pot fi sustane din natura, adunate de fluviul Dunre din tot bazinul su hidrografic, lantanide sau actinide, sau elemente coninnd uraniu, produse ale activitatii omenesti. Elemente ca uraniu exist i n natur, astfel nct un anumit nivel de radioactivitate este ntotdeauna prezent n masa aluvionar depus de apele curgtoare n Marea Neagr.

2. SURSE ACCIDENTALE DE POLUARE a) iei: producere i rafinare ieiul i alte substane petrochimice sunt principalii poluatori ai Mrii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice i poluarea aerului se adaug n mod semnificativ. ieiul brut conine mii de hidrocarburi. Acestea sunt compui ale carbonului i hidrogenului care pot fi saturai ( nu contin legaturi duble ), nesaturai (contin legturi duble sau triple de aceea sunt mai reactivi ) sau aromatici (contin inele de benzen ). In general, cu ct numrul de inele de benzen sau de legturi duble i triple este mai mare ntr-un compus al ieiului, cu atat mai toxic este acesta. Lubrifianii bazai pe petrol se mai folosesc n utilajele de forare a titeiului sau a gazelor. Este foarte dificil, cronofag i scump sa se msoare concentraia de substante chimice organice care pot provoc poluarea. tim puine despre concentraia i repartiia lor n Marea Neagr. tim totui c nivelul de pesticide este mai mic decat n alte mari europene datorita dificultatilor ranilor de ale procura. Dei transportul de titei a cescut semnificativ,din fericire au fost putine scurgeri majore de titei in Marea Neagr. Totui ieiul se ntlnete frecvent n zonele de plaj. Acest lucru apare ca rezultat a doi factori: Un mare numar de descarcari provenite din transportul maritim (golirea tancurilor de balast pare a fi o problema major ). Canalizarea urbana si deeurile industriale aruncate n ruri i Marea Neagr. b) Accidente nucleare Accidentul nuclear de la Cernobil din 1986 a produs imense suferinte umane si contaminari ale mediului, n special n unele zone ale Niprului, fluviu care se vars n Marea Neagr. ndiguirile de pe fluviu au mpiedicat ns cea mai mare parte a polurii s ajung n mare. Din cauza acestui accident dar i a altor deversri operationale, nivelul de radioactivitate n Marea Neagr. n mod normal, emisiile de la reactoarele nucleare sunt foarte strict controlate. Exista totui riscuri de accidente iar depozitarea pe termen lung a deeurilor radioactive este dificil i costisitoare. Este posibil s apar poluri radioactive accidentale, rezultate n urma deversrii n Dunre de ape folosite pentru rcire n reactoarele nucleare de la Cernavod.

n studierea efectului polurii asupra planctonului, se ine seama de faptul c acesta reprezint o component de baz a lanului de hrnire marin: un prejudiciu, o degradare mare a planctonului are un efect indirect asupra necesarului de hran al animalelor mari. Scurgerile majore de iei i polurile accidentale datorate activitii platformelor marine de foraj-extracie a ieiului reprezint cele mai nedorite dintre formele de poluare a mediului marin. Aceste scurgeri de iei au loc de obicei n estuare i de-a lungul coastelor, zone care reprezint cele mai productive ecosisteme i care servesc ca loc de depunere a icrelor i drept cuiburi pentru multe specii animale importante economic.

VI.

MSURI DE PROTECIE A MARII NEGRE

n Marea Neagr se deverseaz anual din activitile umane 280 tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4500 tone de zinc, 1000 de tone de crom, 50.000 de tone de hidrocarburi, la care se adaug importante cantiti de petrol, cupru, azot, siliciu, nitrai, fosfai, pesticide i alte substane organoclorurate. Efectivele multora dintre cele 1500 de specii de vertebrate i nevertebrate, inventariate n Marea Neagr, s-au diminuat considerabil, unele fiind chiar pe cale de dispariie. Spre exemplu, foca de Marea Neagr, o subspecie a focii clugr, a disprut cu desvrire. n secia Terminal Midia sunt procesate fluidele primate de la platformele marine prin a dou conducte de amestec, att submarine i terestre ( segmentul Liman Chituc Vadu Comuna Corbu Terminal Midia ). Deeurile solide / semisolide sunt colectate centralizat i evacuate la groapa de gunoi Ovidiu, prin contract de prestri servicii cu firme specializate. Deci sursele poteniale de poluare a mediului marin specifice S.N.P. Petrom S.A. sucursala Petromar Constana sunt: activitatea de transport, operaiile curente de curire i descrcare ale navelor maritime i ale tancurilor petroliere, deversrile accidentale. Pentru salvarea Mrii Negre, nc din 1992 a fost creat Convenia privind protejarea Mrii Negre dar, aceast entitate nu i-a atins ns nici pe departe scopul. SOLUTII APLICABILE Informatii privind evolutia litoralului romanesc al Marii Negre: litoralul romanesc al Marii Negre, cu o lungime de 228 km, se intinde de la Bratul Musura, in nord, si pana la Vama Veche (granita cu Bulgaria), in sud. Acest litoral poate fi impartit conventional in doua sectoare: sectorul de nord, in lungime de 145 km, de la Bratul Musura la Capul Midia; sectorul de sud, in lungime de 83 km, intre Capul Midia si Vama Veche. Daca sunt examinate documente mai vechi, se poate constata ca pe litoralul romanesc au avut loc in timp unele modificari datorate factorilor naturali. Spre exemplu, in dreptul plajei Modern de la Constanta, in urma cu 70-80 de ani existau doua strazi: strada Caramidari, care se continua dincolo de Biserica Greaca, si strada Scoalei. Aceste strazi cu case si gospodarii vechi sau prabusit sub actiunea agresiva a valurilor. Din studierea inscrisurilor mai vechi si din calcule a rezultat ca inaintarea marii in uscat, in dreptul capului Constanta, a fost de cca 1,46 m/an. Aceasta inaintare ar fi continuat daca nu se construiau diguri de aparare in zona. Ar fi fost pierduta chiar si strada Mircea. O buna parte a litoralului romanesc nu a fost si nu este nici acum protejata, iar acolo unde totusi s-au executat protectii, acestea continua sa fie distruse de valuri. Cauza nu a fost eliminata, amenintarea nu a disparut. S-a observat ca daca directia de actiune a valurilor este oblica fata de tarm, aluviunile antrenate spre tarm urmeaza directia valurilor, iar la retragerea acestora, aluviunile in tranzit, inclusiv materialul erodat, cad pe linia de cea mai mare panta a fundului. Aceasta miscare a apei conduce la antrenarea in dinte de ferastrau a aluviunilor si in ultima instanta la o deplasare generala, paralela cu tarmul, a particulelor solide. In legatura cu eroziunea costiera, problemele mai importante sunt: studierea fenomenului in sine; combaterea acestui fenomen prin constructii ingineresti. In cadrul primei probleme,

examinarea cauzelor a preocupat si preocupa in continuare pe cercetatori. Energia marii, inmagazinata si transmisa prin valuri, ocupa aici locul central. In ceea ce priveste a doua problema, cea a constructiilor de combatere a fenomenului, in decursul timpului s-au manifestat doua conceptii mai importante: a constructiilor disipatoare de energie si a constructiilor captatoare de energie. Problema eroziunii costiere se afla de mai multi ani in atentia Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor din Romania si a Companiei Nationale Apele Romane, Directia Dobrogea Litoral. Din lipsa de fonduri, monitorizarea acestui fenomen nu s-a putut face pana in prezent pe durate mari cu mijloace moderne, cu personal de inalta calificare, pe intreg litoralul romanesc al Marii Negre. Institutia din Romania care, cu mijloace modeste, s-a ocupat pe teren in mod sistematic de aceasta problema a fost AQUAPROIECT SA Bucuresti (fostul Institut de Cercetari si Proiectari pentru Gospodarirea Apelor, ICPGA), care si-a construit o baza de studii in natura la Mangalia (in prezent aflata in custodia GEOECOMAR) si care din anul 1996 studiaza eroziunile din zona, pe care le pune in corelatie cu energia agresoare a valurilor, masurata din ora in ora, zi si noapte. Viteza de inaintare a marii in teritoriu are ca o consecinta imediata a acestei agresiuni, faptul ca zidul de sprijin de la piciorul falezei si care limiteaza plaja la Mangalia a cedat in mai multe locuri, punand in pericol constructiile importante amplasate pe aceasta faleza. Autoritatile locale au facut eforturi pentru a repara si intretine acest zid de sprijin, dar neactionandu-se asupra cauzei, ci doar asupra efectului, rezultatele nu pot fi considerate de durata. Situatii periculoase in Romania au aparut in zona Tuzla si a statiunilor Eforie (Nord si Sud) si chiar in statiunea Mamaia. Din cauza micsorarii plajelor din ultimii ani, turismul din Romania a avut de suferit. Trebuie avut in vedere ca pe litoral, in sezonul cald, sunt concentrate mai multe activitati conexe, care si ele sunt supuse gradului de interes reprezentat de activitatea de baza. Implicatia socioeconomica este majora si de aceea se impun masuri imediate de stopare a fenomenului erozional. Solutia digurilor captatoare de energie este o idee originala romaneasca, care a fost constatata odata cu examinarea cererii de brevet de catre comisiile de specialitate ale Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci din Romania, examinare care a avut loc in anul 1986. Aceasta inventie brevetata (brevet Romania nr. 90571/1986), in scurt timp a inceput sa fie prezentata la diferite manifestari stiintifice, inserata fiind si in unele publicatii. S-a constatat ca prin solutiile clasice de protectie, litoralul romanesc pierde continuu suprafete insemnate. Mai mult, eroziunile ajung sa se apropie amenintator de constructiile inalte de pe faleze, constructii care-si pot pierde stabilitatea in orice clipa prin subrezirea terenului de fundatie. Ideea digurilor captatoare de energie a fost acceptata ca solutie pentru viitor. In ceea ce priveste combaterea eroziunii marine, opinia autorului este ca numai actionand asupra cauzei se va putea evita efectul. Altfel spus, solutia radicala a problemei consta in absorbtia si captarea energiei valurilor in larg. In acest mod, energia care distruge tarmul si constructiile va fi scoasa din sistem. Aceasta solutie de principiu conduce la recomandarea digurilor in larg, captatoare de energie, diguri dispuse paralel cu tarmul. In spatele acestor diguri se creeaza un aquatoriu favorabil adapostirii navelor pe timp de furtuna si mentinerii sub control a plajelor si falezelor. Solutia propusa are caracter de noutate absoluta in domeniu. Ea se mai impune si prin faptul ca incercarile de a salva concomitent plajele si falezele, in alte tari, au inregistrat esecuri. Astfel, Marea Britanie, dupa ce si-a consolidat unele zone de coasta cu pereti de protectie si diguri, a constatat ca valurile se descarca pe zonele neprotejate cu intensitate

marita. Problema nu a fost rezolvata, ci doar deplasata. Dupa cum se poate observa, in tari cu potential economic remarcabil nu s-a gasit inca solutia ca prin mijloace clasice sa fie aparate concomitent plajele si falezele. De aceea, solutia romaneasca bazata pe scoaterea energiei valurilor din sistem poate constitui o surpriza a viitorului nu numai pentru noi. 1. O NOUA SOLU]IE PENTRU PROTECTIA SI REFACEREA PLAJELOR MARINE

Partial, brevetul valorifica o idee emisa in anul 1994 (Tatu G., Lazar D.P. - Using Wave Energy for Protecting the Sea Shore and for Seawater Depollution, World Renewable Energy Congress, Reading, U.K., 11-16 September 1994), si anume ca energia valurilor, pe langa actiunea acestora, in genere distructiva, de antrenare in larg a nisipului plajelor, poate fi folosita in mod constructiv tocmai pentru alimentarea cu nisip a acestora. Fenomenul acesta, descoperit de autori, se bazeaza pe transformarea miscarii din val, fara transport de masa, intr-o miscare cu transport de masa, prin deferlarea unor submerse. Inventia se refera la o constructie hidrotehnica simpla si usoara, pentru protejarea plajelor marine la actiunea de degradare a acestora datorita valurilor sau curentilor litorali, pentru conservarea si consolidarea plajelor existente si pentru crearea de plaje noi. Obiectul revendicat conform inventiei este un dig submers, etans la trecerea nisipului si care formeaza cu malul o incinta inchisa, respectiv o capcana de aluviuni perfecta, menita sa impiedice antrenarea in larg a nisipului, indiferent care este mecanismul antrenarii lui in larg (curenti de val sau curenti litorali) si indiferent care este sursa din care provine nisipul (alimentare cu nisip naturala sau artificiala a plajelor). Constructia hidrotehnica usoara, conform inventiei, are urmatoarele avantaje: disipeaza o parte din energia valurilor, conducand la diminuarea procesului erozional al plajelor marine; impiedica antrenarea nisipului in largul marii de catre curentii creati de actiunea valurilor asupra tarmului sau de catre alte tipuri de curenti marini; capteaza, prin deferlare, nisipul in suspensie din apa marii, in perioadele de mare agitata; nu altereaza peisajul marin si nu stanjeneste activitatile nautice cu ambarcatiuni usoare; are un cost mic si o solicitare din valuri mult redusa. 2. RENATURALIZAREA APELOR MARII NEGRE SI ENERGIILE EI AVANTAJOASE Rezolvarea acestor doua probleme nu o vedem posibila decat pe baza metodei folosintelor complexe, preconizata de distinsul nostru profesor Dorin Pavel, parintele Hidroenergeticii romanesti, caruia ii datoram in prezent procentajul de circa 30% al amenajarilor hidroenergetice din potentialul energetic total instalat, combinand armonios caracterul inepuizabil si nepoluant al acestei surse naturale de energie cu folosinte colaterale de apa pentru nevoile irigatiei, necesitatile de apa potabila si pentru piscicultura, amenajarea de lacuri si canale impotriva inundatiilor, cat si pentru sporturi nautice si agrement, coroborate cu transportul fluvial economic avantajos. - Astfel, cu tot procedeul nostru tehnic si economic avantajos de a aera apele uzate orasenesti prin proiectarea de suflante eficiente, executate la intreprinderile ICSIT Faur si

VENTILATORUL din Bucuresti si instalate in unele orase precum Barlad, Husi, Targoviste etc., cat si studierea difuzorilor porosi produsi la ICPE-CA, concentratia nociva de hidrogen sulfurat se ridica cu circa 2 m in fiecare an, actualmente ajungand la izobata de 150 m, ceea ce va conduce la situatia ca in cateva decenii Marea Neagra va deveni o mare moarta, pestii vietuind acum doar pana la izobata de 50 m. Procedeul propus pentru renaturalizarea apelor de adancime ale Marii Negre consta in aducerea lor la suprafata cu castig de energie si valorificarea lor prin producerea de acid sulfuric pur, hidrogen pentru combustie ecologica si deuteriu pentru fabricarea mai avantajoasa a apei grele necesare centralelor atomice actuale, cat si ca materie prima energetica pentru reactia de fuziune nucleara a viitorului omenirii. In acest scop avem la dispozitie doua brevete de inventie romanesti si toata dotarea tehnica necesara. - Pentru rezolvarea celei de a doua probleme, propunem construirea unei autostrazi marine la o distanta convenabila in fata tarmului, care sa asigure urmatoarele folosinte complexe: protectia plajelor si a litoralului romanesc impotriva eroziunii cauzate de valuri, prin utilizarea energiei lor inepuizabile si importante, egala pe micul litoral romanesc amenajabil (de circa 145 km) cu energia raurilor interioare, utilizand energia vantului adiacent autostrazii marine, ce intrece de cateva ori pe cea a Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavoda, folosirea circulatiei rutiere de mare viteza pe directia nord-sud in aceasta parte a Europei, impiedicata in general de prezenta lanturilor de munti, precum si a circulatiei marine de mare viteza cu vehicule pe perna de aer si glisoare in zona lipsita de valuri dintre tarm si autostrada marina, cat si transferul foarte avantajos prin conducte al hidrocarburilor gazoase si lichide, ca si al produselor in suspensie sau containerizate. Legat de aceasta aplicatie trebuie sa subliniem caracterul liniar al acestei investitii, ceea ce face ca ea sa nu necesite la inceput o suma importanta pentru a fi pusa in functiune, fiind sustinuta imediat de producerea avantajelor folosintelor ei complexe. 3. INSTALATII EOLIENE CUPLATE CU AMENAJARI DE PROTECTIE COSTIERA SI PORTUARA In prezent sunt solutii pentru amenajarea unui mare acvatoriu de aproximativ 2600 km2 de la Sf. Gheorghe pana la Vama Veche, prin amplasarea unui front de electrocentrale marine in larg, care ar juca rolul unor diguri flotante de aparare a litoralului romanesc. Captarea energiei valurilor in larg, la o distanta optima de tarm, va avea in mod cert un efect protector asupra litoralului. Conceptiile teoretice elaborate pana in prezent trebuie completate cu studii experimentale, instalatii pilot, pentru determinarea solutiei optime de captare a energiei valurilor, a energiei eoliene si solare. Pentru potentialul eolian trebuie precizat ca in aceleasi conditii meteorologice, viteza vantului este mai mare in zona marina decat pe uscat, iar densitatea vantului este mai mare la suprafata apei decat pe crestele muntilor (densitatea vantului are un rol important in calculul de captare). In concluzie, se poate afirma ca hidrocentralele bazate pe captarea valurilor marine trebuie echipate si cu turbine eoliene. Calcule estimative demonstreaza ca pentru un front inalt de 1 m se produc 12.200 kWh/m2.an. O instalatie pilot amplasata intr-o zona puternic afectata de eroziune, cum ar fi Eforie Nord, va fi folositoare pentru studiile necesare determinarii optime de valorificare a

energiei eoliene corelate cu protectia costiera. Prin captarea energiei solare, folosind panouri cu celule fotoelectrice (conversie fotovoltaica) se estimeaza o energie de aproximativ 156 kWh/m2 an. Panourile fotovoltaice pot fi incluse in elementele constitutive ale frontului de electrocentrale. Prin captarea globala a energiilor regenerabile (solara, eoliana si a valurilor) in cadrul unor amenajari in larg, amplasate de-a lungul coastelor romanesti ale Marii Negre, se estimeaza ca pentru fiecare metru liniar se pot obtine aproximativ 35.000 kWh/an, asigurand protectia litoralului.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4.

Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert, Bucuresti, 2002 Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007 Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006 Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

ANEXE