FORMULARUL DE SOLICITARE a autoriza�iei integrate de mediu

GLOSAR DE TERMENI

(An) Referin�a la un punct de emisie în aer (Ln) Referin�a la un punct de emisie în ap� (Wn) Referin�a la sursa de de�euri AEM Agen�ia European� de Mediu BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BPEO Cea Mai Bun� Op�iune de Mediu Practicabil� BREF Documentul de Referin�� BAT CCC Centrul Comun de Cercetare CE Comisia European� COV Compu�i Organici Volatili EIONet Re�eaua European� de Informa�ii �i Observa�ii EIPPCB Biroul European IPPC EMAS Schema de Audit �i Management de Mediu EPER Registrul European al Emisiilor Poluante EUROStat Serviciul UE de Statistic� EWC Codul European al De�eurilor EWC Catalogul European al De�eurilor GTL Grupurile Tehnice de Lucru IF Întreb�ri frecvente IPPC Prevenirea �i Controlul Integrat al Polu�rii NACE Nomenclatorul Activit��ilor Comerciale NOSE-P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare - Procese ONG Organiza�ii Non Guvernamentale Program de conformare Programul de m�suri a c�ror implementare este obligatorie pentru a atinge BAT

sau a respecta SCM Program de modernizare Program de m�suri pe care operatorul îl identific� în cadrul Sistemului de

Management de Mediu SCASO Substan�e care afecteaz� stratul de ozon SCM Standard de Calitate a Mediului SNAP Nomenclatorul Inventarului Emisiilor TA Luft Prevederile tehnice germane privind calitatea aerului UE Uniunea European� VLEs Valorile Limit� de Emisie

Application Template

FORMULAR DE SOLICITARE Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instala�iei care solicita autorizarea activit��ii Numele instala�iei

Numele Solicitantului, adresa, num�rul de înregistrare la Registrul Comer�ului

Activitatea sau activit��ile conform Anexei I din OUG privind prevenirea �i controlul integrat al polu�rii

Alte activit��i cu impact semnificativ desf��urate pe amplasament

Cod CAEN: Cod NOSE-P: Cod SNAP: Numele �i prenumele proprietarului: Numele �i func�ia persoanei împuternicite s� reprezinte titularul activit��ii/operatorul instala�iei pe tot parcursul derul�rii procedurii de autorizare: ………………………………………. Numele �i prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protec�ie a mediului: ……………………………………………………. Nr. de telefon: ....................., Adresa de e-mail: ................................ În numele firmei mai sus men�ionate, solicit�m prin prezenta emiterea unei autoriza�ii integrate conform prevederilor OUG privind prevenirea �i controlul integrat al polu�rii. Titularul de activitate/operatorul instala�iei î�i asum� r�spunderea pentru corectitudinea �i completitudinea datelor �i informa�iilor furnizate autorit��ii competente pentru protec�ia mediului în vederea analiz�rii �i demar�rii procedurii de autorizare.

Nume Func�ia Semn�tura �i �tampila

Data

INFORMA�IA SOLICITAT� DE ARTICOLUL 16 ALIN. 1 AL OUG 34/2002

PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA �I CONTROLUL INTEGRAT AL POLU�RII

O descriere a: Unde se reg�se�te în formularul de solicitare

Verificare efectuat�

- instala�iei �i activit��ilor sale Formularul de solicitare, Sec�iunea 4

- materiilor prime �i auxiliare, altor substan�e �i a energiei utilizate în sau generate de instala�ie.

Formularul de solicitare, Sec�iunea 3

- surselor de emisii din instala�ie, Formularul de solicitare, Sec�iunea 5

- condi�iilor amplasamentului pe care se afl� instala�ia, Raportul de amplasament �i Sec�iunea 11

- naturii �i a cantit��ilor estimate de emisii din instala�ie în fiecare factor de mediu precum �i identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului,

Sec�iunile 0, 12 �i 13

- tehnologiei propuse �i a altor tehnici pentru prevenirea sau, unde nu este posibil� prevenirea, reducerea emisiilor de la instala�ie,

Formularul de solicitare Sec�iunile 3.2, 3.4.3, 4.9.1 �i 12

- acolo unde este cazul, m�suri pentru prevenirea �i recuperarea de�eurilor generate de instala�ie,

Formularul de solicitare Sec�iunea 5

- m�surilor suplimentare planificate în vederea conform�rii cu principiile generale care decurg din obliga�iile de baz� ale operatorului/titularului activit��ii a�a cum sunt ele stipulate în Capitolul III al OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea �i controlul integrat al polu�rii:

Formularul de solicitare Sec�iunea 14

(a) sunt luate toate m�surile adecvate de prevenire a polu�rii, în mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile;

Formularul de solicitare sec�iunea 3.2, 0 �i 12

(b) nu este cauzat� nici o poluare semnificativ�; Formularul de solicitare Sec�iunea 13

(c) este evitat� generarea de de�euri în conformitate cu legisla�ia specific� na�ional� în vigoare privind de�eurile (11); acolo unde sunt generate de�euri, acestea sunt recuperate sau, unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel încât s� se evite sau s� se reduc� orice impact asupra mediului;

Formularul de solicitare Sec�iunea 5

(d) energia este utilizat� eficient; Formularul de solicitare Sec�iunea 6

(e) sunt luate m�surile necesare pentru prevenirea accidentelor �i limitarea consecin�elor lor;

Formularul de solicitare Sec�iunea 7

(f) sunt luate m�surile necesare la încetarea definitiv� a activit��ilor pentru a evita orice risc de poluare �i de a aduce amplasamentul la o stare satisf�c�toare

Formularul de solicitare Sec�iunea 10

- m�surile planificate pentru monitorizarea emisiilor în mediu. Formularul de solicitare Sec�iunea 9

- alternativele principale studiate de solicitant Formularul de solicitare Sec�iunile 4.15 �i 11.2

Solicitarea autoriz�rii trebuie de asemenea s� includ� un rezumat netehnic al sec�iunilor men�ionate mai sus.

Formularul de solicitare Sec�iunea 1

LISTA DE VERIFICARE A COMPONEN�EI DOCUMNETA�IEI DE SOLICITARE

În plus fa�� de acest document, verifica�i dac� a�i inclus elementele din tabelul urm�tor

Element Sec�iune relevant�

Verificat de solicitant

Verificat de ALPM

1 Activitatea face parte din sectoarele incluse în autorizarea integrat� de mediu

2 Dovada c� taxa pentru etapa de evaluare a documenta�iei de solicitare a autoriza�iei integrate a fost achitat�

3 Formularul de solicitare a autoriza�iei integrate de mediu 4 Rezumat netehnic 5 Diagramele proceselor tehnologice (schematic), acolo unde nu

sunt incluse în acest document, include�i punctele de emisie în to�i factorii de mediu

Sec�iunea 4.5 (dac� este cazul)

6 Raportul de amplasament Sec�iunea 11 7 Analize cost-beneficiu realizate pentru Evaluarea BAT Sec�iunea 2.3

(dac� este cazul)

8 O evaluare BAT complet� pentru întreaga instala�ie Sec�iunea 4.15 9 Organigrama instala�iei Sec�iunea 2.1 10 Planul de situa�ie

Indica�i limitele amplasamentului Formularul de solicitare

11 Suprafe�e construite/betonate �i suprafe�e libere/verzi permeabile �i impermeabile

Formularul de solicitare

12 Loca�ia instala�iei Sec�iunea 2.3.5 13 Loca�iile (p�r�ile din instala�ie) cu emisii de mirosuri Sec�iunea 4.14

(Miros)

14 Receptori sensibili - ape subterane, structuri geologie, dac� sunt desc�rcate direct sau indirect substan�ele periculoase din Anexele 5 �i 6 ale Legii nr. 310/2001 privind modificarea �i completarea legii apelor nr. 107/1996 în apele subterane

Sec�iunea 2.4

15 Receptori sensibili la zgomot Sec�iunea 8.1 16 Puncte de emisii continue �i fugitive 17 Puncte propuse pentru monitorizare/automonitorizare Sec�iunea 13.2 18 Al�i receptori sensibili din punct de vedere al mediului, inclusiv

habitate �i zone de interes �tiin�ific Sec�iunea 13.5

19 Planuri de amplasament (combina�i �i face�i trimitere la alte documente dup� caz) ar�tând pozi�ia oric�ror rezervoare, conducte �i canale subterane sau a altor structuri

Raportul de amplasament

20 Copii ale oric�ror lucr�ri de modelare realizate Sec�iunea 4 21 Harta prezentând re�eaua Natura 2000 sau alte arii sau

exemplare protejate Sec�iunea 13.5

22 O copie a oric�rei informa�ii anterioare referitoare la habitate furnizat� pentru Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop

Sec�iunea 13.5

23 Studii existente privind amplasamentul �i/sau instala�ia sau în leg�tura cu acestea

24 Acte de reglementare ale altor autorit��i publice ob�inute pân� la data depunerii solicit�rii �i informa�ii asupra stadiului de ob�inere a altor acte de reglementare

25 Orice alte elemente în care furniza�i copii ale propriilor informa�ii

(v� rug�m lista�i)

26 Copie a anun�ului public

SEC�IUNEA 1

Rezumat Netehnic

I. REZUMT NETEHNIC Aceast� sec�iune trebuie s� fie cât mai succint�, de obicei un paragraf pentru fiecare dintre titluri, dar permi�ând în acela�i timp o prezentare suficient� a activit��ilor. Este oportunitatea dumneavoastr� de a spune autorit��ii responsabile de emitere a autoriza�iei integrate de mediu cât de bine v� desf��ura�i activitatea �i îmbun�t��irile pe care inten�iona�i s� le face�i. Este preferabil s� completa�i aceast� sec�iune dup� ce a�i elaborat întreaga documenta�ie de solicitare, deoarece ve�i �ti ce s� rezuma�i. Rezumatul va include: 1. DESCRIERE O descriere succint� a activit��ilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instala�iei implicate, cu marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct.

1.1. Prezentarea condi�iilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istoric�

1.2. Alternative principale studiate de c�tre Solicitant (legate de loca�ie, justificare economic�, orientare spre alt domeniu, etc.)

2. TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1. Sistemul de management

3. INTR�RI DE MATERIALE 3.1. Selectarea materiilor prime

3.2. Cerin�ele BAT

3.3. Auditul privind minimizarea de�eurilor (minimizarea utiliz�rii materiilor prime)

3.4. Utilizarea apei

4. PRINCIPALELE ACTIVIT��I

5. EMISII �I REDUCEREA POLU�RII

6. MINIMIZAREA �I RECUPERAREA DE�EURILOR

7. ENERGIE

8. ACCIDENTELE �I CONSECIN�ELE LOR

9. ZGOMOT �I VIBRA�II

10. MONITORIZARE

11. DEZAFECTARE

12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFL� INSTALA�IA

13. LIMITELE DE EMISIE

14. IMPACT

15. PLANUL DE M�SURI OBLIGATORII �I PROGRAMELE DE MODERNIZARE

SEC�IUNEA 2

Tehnici de Management

2. TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1. Sistemul de management

Sunte�i certifica�i conform ISO 140001 sau înregistra�i conform EMAS (sau ambele) - dac� da indica�i aici numerele de certificare/înregistrare

Furniza�i o organigram� de management în documenta�ia dumneavoastr� de solicitare a autoriza�iei integrate de mediu (indica�i posturi �i nu nume). Face�i aici referire la documentul pe care îl ve�i ata�a

Dac� sunte�i sau nu certificat sau înregistrat a�a cum a fost prezentat mai sus, trebuie s� completa�i c�su�ele goale de mai jos. În general exist� 2 op�iuni pentru modul în care pute�i r�spunde la fiecare punct:

- Fie s� confirma�i c� ave�i în func�iune un sistem de management atestat printr-un document �i face�i referire la documenta�ia respectiv�, astfel încât s� poat� fi ulterior inspectat�/auditat� pe amplasament; - Sau, dac� nu ave�i un sistem de management atestat printr-un document, descrie�i modul în care gestiona�i acest aspect. Introduce�i "a se vedea informa�ii suplimentare" în coloana 4 �i face�i descrierea într-o c�su�� sub tabel. Dac� inten�iona�i s� dobândi�i un sistem atestat printr-un document, indica�i în Coloana 3 data de la care acesta va fi valabil.

Cerin�a caracteristic� a BAT Da sau Nu

Documentul de referin�� sau

data pân� la care sistemele vor fi

aplicate (valabile)

Responsabilit��i Prezenta�i ce post sau departament este responsabil pentru fiecare

cerin�� 0 1 2 3 4 1 Ave�i o politic� de mediu recunoscut� oficial? 2 Ave�i programare preventive de între�inere pentru

instala�iile �i echipamentele relevante?

3 Ave�i o metod� de înregistrare a necesit��ilor de între�inere �i revizie?

4 Performan�a/acurate�ea de monitorizare �i m�surare 5 Ave�i un sistem prin care identifica�i principalii indicatori

de performan�� în domeniul mediului?

6 Ave�i un sistem prin care stabili�i �i men�ine�i un program de m�surare �i monitorizare a indicatorilor care s� permit� revizuirea �i îmbun�t��irea performan�ei?

7 Ave�i un plan de prevenire �i combatere a polu�rilor accidentale?

8 Dac� r�spunsul de mai sus este DA lista�i indicatorii principali folosi�i

9 Instruire Confirma�i c� sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate �i vor începe în intervalul de 2 luni de la emiterea autoriza�iei integrate de mediu) pentru întreg personalul relevant, inclusiv contractan�ii �i cei care achizi�ioneaz� echipament �i materiale; �i care cuprinde urm�toarele elemente: - con�tientizarea implica�iilor reglement�rii dat� de Autoriza�ia integrat� de mediu pentru activitatea companiei �i pentru sarcinile de lucru; - con�tientizarea tuturor efectelor poten�iale asupra mediului rezultate din func�ionarea în condi�ii normale �i condi�ii anormale; - con�tientizarea necesit��ii de a raporta abaterea de la condi�iile de autorizare integrat� de mediu; - prevenirea emisiilor accidentale �i luarea de m�suri atunci când apar emisii accidentale; - con�tientizarea necesit��ii de implementare �i men�inere a eviden�elor de instruire.

10 Exist� o declara�ie clar� a calific�rilor �i competen�elor necesare pentru posturile cheie?

11 Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (dac� exist�) �i în ce m�sur� v� conforma�i lor?

12 Ave�i o procedur� scris� pentru rezolvare, investigare,

comunicare �i raportare a incidentelor de neconformare actual� sau poten�ial�, incluzând luarea de m�suri pentru reducerea oric�rui impact produs �i pentru ini�ierea �i aplicarea de m�suri preventive �i corective?

13 Ave�i o procedur� scris� pentru eviden�a, investigarea, comunicarea �i raportarea sesiz�rilor privind protec�ia mediului incluzând luarea de m�suri corective �i de prevenire a repet�rii?

14 Ave�i în mod regulat audituri independente (preferabil) pentru a verifica dac� toate activit��ile sunt realizate în conformitate cu cerin�ele de mai sus? (Denumi�i organismul de auditare)

15 Frecven�a acestora este de cel pu�in o dat� pe an? 16 Revizuirea �i raportarea performan�elor de mediu

Este demonstrat în mod clar, printr-un document, faptul c� managementul de vârf al companiei analizeaz� performan�a de mediu �i asigur� luarea m�surilor corespunz�toare atunci când este necesar s� se garanteze c� sunt îndeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu �i c� politica r�mâne relevant�? Denumi�i postul cel mai important care are în sarcin� analiza performan�ei de mediu

17 Este demonstrat în mod clar, printr-un document, faptul c� managementul de vârf al companiei analizeaz� progresul programelor de îmbun�t��ire a calit��ii mediului cel pu�in o dat� pe an?

18 Exist� o eviden�� demonstrabil� (de ex. proceduri scrise) c� aspectele de mediu sunt incluse în urm�toarele domenii a�a cum sunt cerute de IPPC: - controlul modific�rii procesului în instala�ie; - proiectarea �i retrospectiva instala�iile noi, tehnologiei sau altor proiecte importante; - aprobarea de capital; - alocarea de resurse; - planificarea �i programarea; - includerea aspectelor de mediu în procedurile normale de func�ionare; - politica de achizi�ii; - eviden�e contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate �i nu cu cheltuielile (de regie).

19 Face compania rapoarte privind performan�ele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit), pentru: - informa�ii solicitate de Autoritatea de Reglementare; �i - eficien�a sistemului de management fa�� de obiectivele �i scopurile companiei �i îmbun�t��irile viitoare planificate.

20 Se fac raport�ri externe, preferabil prin declara�ii publice privind mediul?

Informa�ii suplimentare

Cerin�a caracteristic� a BAT Unde este p�strat�

Cum se identific�

Cine este responsabil

Managementul documenta�iei �i registrelor Pentru fiecare dintre urm�toarele elemente ale sistemului dumneavoastr� de management da�i informa�iile solicitate.

Politici Responsabilit��i �inte Eviden�ele de între�inere Proceduri Registrele de monitorizare Rezultatele auditurilor Rezultatele revizuirilor Eviden�ele privind sesiz�rile �i incidentele Eviden�ele privind instruirile

SEC�IUNEA 3

Intr�ri de materii prime

3. INTR�RI DE MATERII PRIME 3.1. Selectarea materiilor prime Utiliza�i acest tabel pentru a furniza o list� a principalelor materii prime utilizate, precum �i a altora care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. De asemenea ar�ta�i unde exist� materii prime alternative care au un impact mai mic asupra mediului �i dac� acestea sunt utilizate. Dac� nu sunt utilizate, explica�i de ce.

Principalele materii

prime/utiliz�ri

Natura chimic�/

compozi�ie (Fraze R)1)

Inventarul complet al

materialelor (calitativ �i cantitativ)

Ponderea % în produs % în apa de

suprafa�� % în canalizare % în de�euri/pe

sol % în aer

Impactul asupra mediului acolo

unde este cunoscut (de

exemplu, degradabilitate, bioacumulare

poten�ial�, toxicitate pentru specii relevante)

Exist� o alternativ� adecvat�

(pentru cele cu impact poten�ial

semnificativ) �i va fi aceasta utilizat� (dac� nu,

explica�i de ce)?

Cum sunt stocate? (A-

D)2) Poate

constitui materialul un

risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea

stocat�? A se vedea

Sec�iunea 8

_______ 1) Legea 451/2001 care implementeaz� Directiva 67/548/EC privind clasificarea �i etichetarea substan�elor periculoase 2) A - Exist� o zon� de depozitare acoperit� (i) sau complet îngr�dit� (ii);

B - Exist� un sistem de evacuare a aerului; C - Sunt incluse sisteme de drenare �i tratare a lichidelor înainte de evacuare; D - Exist� protec�ie împotriva inunda�iilor sau de p�trundere a apei de la stingerea incendiilor.

SEC�IUNEA 5 Emisii �i Reducerea Polu�rii

3.2. Cerin�ele BAT Utiliza�i tabelul urm�tor pentru a r�spunde altor cerin�e caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerin�a caracteristic� a BAT R�spuns

Responsabilitate Indica�i persoana

sau grupul de persoane

responsabil pentru fiecare cerin��

Exist� studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile mediul �i impactul materiilor prime �i materiilor utilizate? Dac� da, face�i o list� a acestora �i indica�i în cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate.

Lista�i orice substitu�ii identificate �i indica�i data la care acestea vor fi finalizate în cadrul programului de modernizare.

Confirma�i faptul c� ve�i men�ine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?3)

Confirma�i faptul c� ve�i men�ine proceduri pentru revizuirea sistematic� în concordan�� cu noile progrese referitoare la materiile prime �i utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?

Confirma�i faptul c� ave�i proceduri de asigurare a calit��ii pentru controlul materiilor prime? Aceste proceduri includ specifica�ii pentru evaluarea oric�ror modific�ri referitoare la impactul asupra mediului cauzat de impurit��ile con�inute de materiile prime �i care modific� structura �i nivelul emisiilor.

_______ 3) Pentru întreb�rile de mai jos: Dac� "Da, ne conform�m pe deplin" - face�i referin�e la documenta�ia care poate fi verificat� pe amplasament. Dac� "Nu, nu ne conform�m (sau doar în parte)" - indica�i data la care va fi realizat� pe deplin conformarea. 3.3. Auditul privind minimizarea de�eurilor (minimizarea utiliz�rii materiilor prime) Utiliza�i tabelul urm�tor pentru a r�spunde altor cerin�e caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerin�a caracteristic� a BAT R�spuns

Responsabilitate Indica�i persoana

sau grupul de persoane

responsabil pentru fiecare cerin��

1 A fost realizat un audit al minimiz�rii de�eurilor? Indica�i data �i num�rul de înregistrare al documentului. Not�: Referire la H.G. nr. 856/2005

2 Lista�i principalele recomand�ri ale auditului �i data pân� la care ele vor fi

implementate. Anexa�i planul de ac�iune cu m�surile necesare pentru corectarea neconformit��ilor înregistrate în raportul de audit.

3 Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identifica�i principalele oportunit��i de minimizare a de�eurilor �i data pân� la care ele vor fi implementate.

4 Indica�i data programat� pentru realizarea viitorului audit. 5 Confirma�i faptul c� ve�i realiza un audit privind minimizarea de�eurilor

cel pu�in o dat� la doi ani. Prezenta�i procedura de audit �i rezultatele/recomand�rile auditului precum �i modul de punere în practic� a acestora în termen de 2 luni de la încheierea lui.

3.4. Utilizarea apei 3.4.1. Consumul de ap�

Sursa de alimentare cu ap�

(de ex. râu, ape, subterane, re�ea

urban�)

Volum de ap� captat (m3/an)

Utiliz�ri pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze ale

procesului

% ap� reintrodus� de la sta�ia de epurare în

proces pentru faza respectiv�

Ex. Apa din râu 50 milioane mc/an R�cire secundar� 50% din cantitatea care intr�

0

Apa din râu 50 milioane mc/an Sp�larea sfeclei de zah�r

0 80%

3.4.2. Compararea cu limitele existente Sursa valorii limit� Valoarea limit� Performan�a companiei

BAT 50 mc/ton� 12 mc/ton�

O diagram� a circuitelor apei �i a debitelor caracteristice este prezentat� mai jos/anexate/altele Schema de bilan� a apei în cadrul instala�iei (de la prelevare pân� la evacuarea în receptorul natural) este prezentat� mai jos/anexat

Num�rul documentului

3.4.3. Cerin�ele BAT pentru utilizarea apei Utiliza�i tabelul urm�tor pentru a r�spunde altor cerin�e caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerin�a caracteristic� a BAT R�spuns Responsabilitate Indica�i persoana

sau grupul de persoane

responsabil pentru fiecare cerin��

A fost realizat un studiu privind utilizarea eficient� a apei? Indica�i data �i num�rul documentului respectiv.

Lista�i principalele recomand�ri ale acelui studiu �i data pân� la care recomand�rile vor fi implementate. Dac� un Plan de ac�iune este disponibil, este mai convenabil ca acesta s� fie anexat aici.

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de ap�? Dac� DA, descrie�i succint mai jos principalele rezultate.

Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat identifica�i principalele oportunit��i de îmbun�t��ire a utiliz�rii eficiente a apei �i data pân� la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.

Indica�i data pân� la care va fi realizat urm�torul studiu. Confirma�i faptul c� ve�i realiza un studiu privind utilizarea apei cel pu�in la fel de frecvent ca �i perioada de revizuire a autoriza�iei integrate de mediu �i c� ve�i prezenta metodologia utilizat� �i c� �i rezultatele recomand�rilor auditului într-un interval de 2 luni de la încheierea acestuia.

Descrie�i în c�su�ele de mai jos pozi�ia actual� sau propus� cu privire la alte cerin�e caracteristice a BAT men�ionate în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstra�i c� propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conform�rii, fie prin justificarea abaterilor sau utilizarea m�surilor alternative, ca r�spuns la întreb�rile de mai jos. 3.4.3.1. Sistemele de canalizare Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel încât s� se evite poluarea apei meteoric�. Acolo unde este posibil aceasta trebuie re�inut� pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuat separat. Care este practica pe amplasament?

3.4.3.2. Recircularea apei Apa trebuie recirculat� în cadrul procesului din care rezult�, dup� epurarea sa prealabil�, dac� este necesar. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculat� în alt� parte a procesului care necesit� o calitate inferioar� a apei; s� se identifice posibilit��ile de substitu�ie a apei cu sursele reciclate, trebuie identificate cerin�ele de calitate a apei asociate fiec�rei utiliz�ri. Fluxurile de ap� mai pu�in poluate, de ex. apele de r�cire, trebuie p�strate separat acolo unde este necesara reutilizarea apei, posibil dup� o anumit� form� de tratare.

3.4.3.3. Alte tehnici de minimizare Sistemele de r�cire cu circuit închis trebuie utilizate acolo unde este posibil; în final, apele uzate vor necesita o form� de epurare. Totu�i, în multe solicit�ri, cea mai bun� epurare conven�ional� a efluentului produce o ap� de bun� calitate care poate fi utilizat� în proces direct sau amestecat� cu apa proasp�t�. Atunci când calitatea efluentului epurat poate varia, el poate fi reciclat în mod selectiv, atunci când calitatea este corespunz�toare, �i condus spre evacuare atunci când calitatea scade sub nivelul pe care sistemul îl poate tolera.

Operatorul/titularul activit��ii trebuie s� identifice cazurile în care apa epurat� din efluentul sta�iei de epurare poate fi folosit� �i s� justifice atunci când aceasta nu poate fi folosit�. De exemplu, costul tehnologiei cu membrane continu� s� scad�. Ele pot fi aplicate fluxurilor proceselor individuale sau efluentului final de la sta�ia de epurare. În final, ele vor putea înlocui complet sta�ia de epurare, ducând la reducerea semnificativ� a volumului efluentului. Concentra�ia efluentului r�mâne totu�i însemnat�, dar, acolo unde debitul este suficient de mic, �i în particular acolo unde c�ldura rezidual� este disponibil� pentru epurarea ulterioar� prin evaporare, poate fi realizat un sistem al c�rui efluent poate fi redus la zero. Dac� este cazul, Operatorul trebuie s� evalueze costurile �i beneficiile utiliz�rii acestui tip de epurare: 3.4.3.4. Apa utilizat� la sp�lare Acolo unde apa este folosit� pentru cur��ire �i sp�lare, cantitatea utilizat� trebuie minimizat� prin: - aspirare, frecare sau �tergere mai degrab� decât prin sp�lare cu furtunul;

- evaluarea scopului reutiliz�rii apei de sp�lare;

- controale stricte ale tuturor furtunelor �i echipamentelor de sp�lare.

Exist� alte tehnici adecvate pentru instala�ie?

4. PRINCIPALELE ACTIVIT��I 4.1. Inventarul proceselor

Numele procesului Num�rul procesului (dac� e cazul) Descriere Capacitate maxim�

4.2. Descrierea proceselor Prezenta�i diagrama/diagramele fluxurilor procesului tehnologic al activit��ilor pentru a indica principalele faze ale procesului �i pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate de la o activitate la alta.

Intr�ri (materii prime/utilit��i) Proces �i produs Rezultate (produs/de�euri/emisii)

Exemplu: ������������������������������������������������������������������������������� ����������������� Materii prime �������� > Por�ionare �i ���������� > De�euri din amabalaje Ap� ������������������ > Amestecare ��������������� �� Amestec crud v ����������������� Gaz natural ���������� > Coacere ���������� > Vaporii la scrubare (Vezi m�sura de reducere ��������������� �� a polu�rii ...) Primul pas intermediar v ����������������� ������������������ ��������������������������������������������������������������������������������

4.3. Inventarul ie�irilor (produselor)

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului Cantitatea de produs (volum/lungime)

4.4. Inventarul ie�irilor (de�eurilor)

Numele procesului Numele �i codul de�eului �i denumirea emisiei Ref De�eul, impactul emisiei Cantitatea

4.5. Diagramele elementelor principale ale instala�iei Diagramele elementelor principale ale instala�iei acolo unde sunt importante pentru protec�ia mediului: de ex.: tratare cu saramur�, tratare cu var, degresare, t�b�cire, instala�ie de acoperire, sisteme de extrac�ie, capacit��i de ventilare, instala�ie de reducere a emisiilor, în�l�imea co�urilor. Not�: În exemplul de mai jos exist� o schem� ipotetic� pentru un cazan pentru a ar�ta nivelul de detaliere cerut. Modifica�i aceast� schem� �i tabelul asociat pentru a reflecta activit��ile din instala�ia dumneavoastr�. Pentru alte tipuri de instala�ii indica�i o diagram� similar�. Diagrama trebuie s� eviden�ieze punctele cheie de control în cadrul instala�iei, parametrii.

��������������������� Emisii la co� Pt, la în�l�ime de 20 m ���������������������� ^ ������������������ ������������������ Absorbantul �������������> Desulfurizare ���������> De�euri de gips la Scruberului (Var) ������������������� batal (W n) ������������������� ^ ������������������������� ������������> Supapa de siguran�� �������������������������� ������������������������� ������������������ ������������ ���������> Distribu�ia aburului Combustibil fosil������������> <����������������������������������� ������������������� Cazan ������������������������� ������������������ Evacuare c�tre sta�ia de Ap� tratat� ������������> ����������> epurare a apelor uzate ������������������� ������������� ��������������������������

4.6. Sistemul de exploatare �inând cont de informa�iile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date în diagramele de mai sus, în sec�iunile referitoare la reducere �i în diagramele conductelor �i instrumentelor, furniza�i orice alte descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul în care sistemul de exploatare include informa�iile de monitorizare a mediului.

Parametrul de exploatare

Înregistrat Da/Nu

Alarm� (N/L/R)4)

Ce ac�iune a procesului rezult� din feedback-ul

acestui parametru?

Care este timpul de r�spuns? (secunde/minute/ore dac� nu este

cunoscut cu precizie)

_______ 4) N - F�r� alarm�; L = Alarm� la nivel local; R = Alarm� dirijat� de la distan�� (camera de control). Informa�ii suplimentare despre sistemul de exploatare

4.6.1. Condi�ii anormale Protec�ia în timpul condi�iilor anormale de func�ionare, cum ar fi: pornirile, opririle �i întreruperile momentane. �inând cont de informa�iile din Sec�iunea 10 privind monitorizarea în timpul pornirilor, opririlor �i întreruperilor momentane, furniza�i orice informa�ii suplimentare necesare pentru a explica modul în care este asigurat� protec�ia în timpul acestor faze.

4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare

Identifica�i omisiunile în informa�iile de mai sus, pentru care Operatorul/titularul activit��ii crede c� este nevoie de studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Include�i-le �i în Sec�iunea 15.

Proiecte curente în derulare Rezumatul planului studiului

Studii propuse

4.8. Cerin�e caracteristice BAT Descrie�i pozi�ia actual� sau propus� cu privire la urm�toarele cerin�e caracteristice BAT, demonstrând c� propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conform�rii, fie prin justificarea abaterilor sau a utiliz�rii m�surilor alternative. Urm�toarele tehnici trebuie aplicate, acolo unde este cazul, tuturor instala�iilor. În paragrafele specifice procesului, prezentate mai jos, sunt identificate cerin�e suplimentare sau sunt accentuate cerin�e specifice. Asigurarea func�ion�rii corespunz�toare prin: 4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente �i de avarii printr-un plan de prevenire �i management al situa�iilor de urgen��

- Planul de prevenire �i combatere a polu�rilor accidentale - Planul de prevenire �i stingere a incendiilor

- Planul este compus din:

- Planul de prevenire �i combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase �i a accidentelor la construc�iile hidrotehnice

Prevede planul m�suri corespunz�toare fiec�reia dintre situa�iile de urgen��, responsabilii de punerea în practic� a acestor m�suri sunt instrui�i, se fac simul�ri �i exerci�ii periodice?

4.8.3. Cerin�e relevante suplimentare pentru activit��ile specifice sunt identificate mai jos:

EMISII �I REDUCEREA POLU�RII

4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer Furniza�i scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul în care instala�ia principal� este legat� de instala�ia de depoluare a aerului. Prezenta�i reducerea polu�rii �i monitoriz�rile relevante din punct de vedere al mediului. Desena�i o schem� de flux a procesului tehnologic sau completa�i acest tabel pentru a ar�ta activit��ile din instala�ia dumneavoastr�. Pentru alte tipuri de instala�ii furniza�i o schem� similar�.

4.9.1. Emisii �i reducerea polu�rii

Proces Intr�ri Ie�iri Monitorizare/ reducerea polu�rii Punctul de emisie

1

4.9.2. Protec�ia muncii �i s�n�tatea public� Este necesar� monitorizarea profesional�/ocupa�ional� (cu Tuburi Drager)? sau monitorizarea ambiental� (cu tehnici automate/continue sau neautomate sau periodice)? Descrie�i gradul de protec�ie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite zone ale amplasamentului.

4.9.3. Echipamente de depoluare Pentru fiecare faz� relevant� a procesului/punct de emisie �i pentru fiecare poluant, indica�i echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Include�i amplasarea sistemelor de ventilare �i supapele de siguran�� sau rezervele. Unde nu exist�, men�iona�i c� nu exist�.

Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat Propus sau existent

Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arz�toare cu NOx redus), include�i varianta corespunz�toare din lista tehnologiilor de reducere a polu�rii �i completa�i detaliile solicitate. 4.9.4. Studii de referin��

Exist� studii care necesit� a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvat� metod� de încadrare în limitele de emisie stabilite în Sec�iunea 13 a acestui formular? Daca da, enumera�i-le �i indica�i data pân� la care vor fi finalizate. Studiu Data

4.9.5. COV Acolo unde exist� emisii de COV, identifica�i principalii constituen�i chimici ai emisiilor �i evalua�i ce se întâmpl� cu aceste substan�e chimice în mediu. Clasificarea bazat� pe TA Luft (prevederile tehnice germane privind calitatea aerului) este furnizat� în Îndrumarul "Determinarea Valorilor Limit� de Emisie pe baza BAT”.

Componenta Punct de evacuare Destina�ie Masa/unitate de timp mg/m3

COV din Clasa I Total COV din Clasa I COV din Clasa II Total COV din Clasa II Alte COV Total alte COV

4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Exist� studii pe termen mai lung care necesit� a fi efectuate pentru a stabili ce se întâmpl� în mediu �i care este impactul materiilor prime utilizate? Dac� da, enumera�i-le �i indica�i data pân� la care vor fi finalizate. Studiu Data

4.9.7. Eliminarea penei de abur Prezenta�i emisiile vizibile �i fie justifica�i c� fiecare emisie este în conformitate cu cerin�ele BAT sau explica�i m�surile de conformare pe care inten�iona�i s� le aplica�i pentru a reduce pana vizibil�.

4.10. Minimizarea emisiilor fugitive în aer Oferi�i informa�ii privind emisiile fugitive dup� cum urmeaz�:

Sursa Poluan�i Masa/unitatea de

timp unde este cunoscut�

% estimat din evacu�rile totale ale poluantului respectiv din

instala�ie Rezervoare deschise (de ex. sta�ia de epurare a apelor uzate, instala�ie de tratare/acoperire a suprafe�elor);

Zone de depozitare (de ex. containere, halda, lagune etc.); Înc�rcarea �i desc�rcarea containerelor de transport Transferarea materialelor dintr-un recipient în altul (de ex.

reactoare, silozuri; cisterne) Sisteme de transport; de ex. benzi transportoare Sisteme de conducte �i canale (de ex. pompe, valve, flan�e, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.)

Deficien�e de etan�are/etan�are slab� Posibiltatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (în aer sau în ap�); Posibilitatea ca emisiile s� evite echipamentul de depoluare a aerului sau a sta�iei de epurare a apelor

Pierderi accidentale ale con�inutului instala�iilor sau echipamentelor în caz de avarie

4.10.1. Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Dac� da, enumera�i-le �i indica�i data pân� la care vor fi finalizate pe durata acoperit� de planul de m�suri obligatorii. Studiu Data

4.10.2. Pulberi �i fum Descrie�i în urm�toarele c�su�e pozi�ia actual� sau propus� cu privire la urm�toarele cerin�e caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstra�i c� propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conform�rii, fie prin justificarea abaterilor sau a utiliz�rii m�surilor alternative; Urm�toarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu: - Re�inerea pulberilor de la opera�iile de lustruire. Posibilitatea de recirculare a pulberilor trebuie analizat�;

- Acoperirea rezervoarelor �i vagone�ilor;

- Evitarea depozit�rii exterioare sau neacoperite;

- Acolo unde depozitarea exterioar� este inevitabil�, utiliza�i stropirea cu ap�, materiale de fixare, tehnici de management al depozit�rii, paravânturi etc.;

- Cur��area ro�ilor autovehicolelor �i cur��area drumurilor (evit� transferul polu�rii în ap� �i împr��tierea de c�tre vânt);

- Benzi transportoare închise, transport pneumatic (nota�i necesit��ile energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

- Cur��enie sistematic�;

- Captarea adecvat� a gazelor rezultate din proces.

4.10.3. COV Oferi�i informa�ii privind transferul COV dup� cum urmeaz�:

De la C�tre Substan�e Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

4.10.4. Sisteme de ventilare Oferi�i informa�ii despre sistemele de ventilare dup� cum urmeaz�:

Identifica�i fiecare sistem de ventilare Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

1 2 3 4

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafa�� �i canalizare

4.11.1. Sursele de emisie Descrie�i dup� cum urmeaz� sistemele de epurare pentru fiecare surs� de ap� uzat�

Sursa de ap� uzat� Metode de minimizare a cantit��ii de ap� consumat� Metode de epurare Punctul de evacuare

4.11.2. Minimizare Justifica�i cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzat� nu este reutilizat� sau recirculat�

4.11.3. Separarea apei meteorice Confirma�i c� apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale �i identifica�i orice zon� în care exist� un risc de contaminare a apelor de suprafa��.

4.11.4. Justificare Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezenta�i, o justificare pentru faptul c� efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).

4.11.4.1. Studii

Este necesar s� se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode în vederea încadr�rii în valorile limit� de emisie din Sec�iunea 13? Dac� da, enumera�i-le �i indica�i data pân� la care vor fi finalizate. Studiu Data

4.11.5. Compozi�ia efluentului Identifica�i principalii compu�i chimici ai efluentului epurat (inclusiv sub form� de CCO) �i ce se întâmpl� cu ei în mediu.

Component (în special sub forma CCO) Punctul de evacuare Destina�ie (ce se întâmpl�

cu ea în mediu) Masa/unitate de

timp mg/l

4.11.6. Studii

Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destina�ia în mediu �i impactul acestor evacu�ri? Dac� da, enumera�i-le �i indica�i data pân� la care vor fi finalizate. Studiu Data

4.11.7. Toxicitate Prezenta�i lista poluan�ilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat - Prezenta�i pe scurt rezultatele oric�rei evalu�ri de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicit��ii efluentului.

Acolo unde exist� studii care au identificat substan�e periculoase sau niveluri de toxicitate rezidual�, rezuma�i orice informa�ii disponibile referitoare la cauzele toxicit��ii �i orice tehnici propuse pentru reducerea impactului poten�ial.

4.11.8. Reducerea CBO În ceea ce prive�te CBO, trebuie luat� în considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizeaz� direct în ape de suprafa�� care sunt cele mai rentabile m�suri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea CBO. Dac� nu v� propune�i s� aplica�i aceste m�suri, justifica�i.

4.11.9. Eficien�a sta�iei de epurare or��ene�ti Dac� apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o sta�ie de epurare a apelor uzate or��ene�ti, demonstra�i c�: epurarea realizat� în aceast� sta�ie este la fel de eficient� ca �i cea care ar fi fost realizat� dac� apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazat� pe reducerea înc�rc�rii (�i nu concentra�iei) fiec�rui poluant în apa epurat� evacuat�.

Parametru Modul în care ace�tia vor fi epura�i în sta�ia de epurare

Metale Poluan�i organici persisten�i S�ruri �i al�i compu�i anorganici CCO CBO

4.11.10. By-pass-area �i protec�ia sta�iei de epurare a apelor uzate or��ene�ti Demonstra�i c� probabilitatea ocolirii sta�iei de epurare a apelor uzate (în situa�ii de viituri provocate de furtun� sau alte situa�ii de urgen��) sau a sta�iilor intermediare de pompare din re�eaua de canalizare este acceptabil de redus� (poate c� ar trebui s� discuta�i acest aspect cu operatorul sistemului de canalizare).

% din timp cât sta�ia este ocolit� O estimare a înc�rc�rii anuale crescute cu metale �i poluan�i persisten�i care vor rezulta din by-pass-are

Planuri de ac�iune în caz de by-pass-are, cum ar fi cunoa�terea momentului în care apare, replanificarea unor activit��i cum ar fi cur��area sau chiar închiderea atunci când se produce by-pass-area

Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta în mod negativ sta�ia de epurare �i ce ac�iuni (de ex. bazine de reten�ie, monitorizare, desc�rcare frac�ionat� etc.) sunt luate pentru a o preveni.

Valoarea debitului de asigurare la care sta�ia de epurare or��eneasc� va fi by-pass-at�

4.11.10.1. Rezervoare tampon Demonstra�i c� este asigurat� o capacitate de stocare tampon sau ar�ta�i modul în care sunt rezolvate înc�rc�rile maxime f�r� a supraînc�rca capacitatea sta�iei de epurare.

4.11.11. Epurarea pe amplasament Dac� efluentul este epurat pe amplasament, justifica�i alegerea �i performan�a sta�iilor de epurare pe trepte, primar�, secundar� �i ter�iar� (acolo unde este cazul). Completa�i tabelul de mai jos: Tehnici de epurare a efluentului

Sta�ie Obiective Tehnici Parametrii principali

Parametrii proiecta�i

Sta�ia de epurare analizat�

Parametrii de performan��

Eficien�a epur�rii

Reducerea fluctua�iilor de debit �i intensitate ale efluentului

Egalizarea debitului

Capacitate Debit mediu zilnic (m3/zi) Debit maxim pe or� (m3/zi)

Prevenirea deterior�rii sta�iei de epurare

Rezervoare de devia�ie

Capacitate Monitorizarea on-line a turbidit��ii/materiilor în suspensie

Îndep�rtarea solidelor de dimensiuni mari �i a unor poluan�i precum gr�simi, uleiuri �i lubrifian�i (GUL)

Gr�tare Capacitate (Examinarea m�rimii particulelor în timpul proiect�rii de detaliu)

Materii în suspensie (mg/dm3) în efluentul de la gr�tare

Epurare primar�

Îndep�rtarea solidelor în suspensie/vopselelor

Centrifugare Decantare Flotare pneumatic�

Materii în suspensie (mg/l) Materii în suspensie (mg/l) Materii în suspensie (mg/l)

Epurare aerob�

Valorile înc�rc�rii cu CCO Timpul de reten�ie hidraulic� % de n�mol activ recirculat

CBO/CCO în influent CBO/CCO în efluent Solu�ii mixte Solide în suspensie (mg/l)

Îndep�rtarea CBO Epurare anaerob�

Pre-epurare? Tipul de reten�ie hidraulic� Nutrien�i Înc�rcare pH �i temperatura Produc�ie de gaz Post epurare

CBO/CCO în influent CBO/CCO în efluent

Epurare secundar�

Tratarea �i eliminarea n�molului

Concentrare �i deshidratare

Poten�ial de îngro�are Indicele de n�mol Timpul de reten�ie

Procent de substan�� uscat� în influent �i efluent

Macrofiltrare M�rimea p�turilor filtrante (Filtre de nisip?)

Materii totale în suspensie (mg/l) Turbiditate

Membrane M�rimea porilor? Conductivitate Epurare ter�iar�

Reciclarea apei

Dezinfec�ie Transmisivitate (pentru UV) Num�r de coliformi Analiza agen�ilor patogeni

Pot fi unele etape ocolite/evitate? Dac� da, cât de des se întâmpl� asta �i care sunt m�surile luate pentru reducerea emisiilor?

4.12. Pierderi �i scurgeri în apa de suprafa��, canalizare �i apa subteran�

4.12.1. Oferi�i informa�ii despre pierderi �i scurgeri dup� cum urmeaz�:

Sursa Poluan�i Masa/unitatea de timp unde este cunoscut�

% estimat din evacu�rile totale ale poluantului respectiv din

instala�ie

Descrie�i pozi�ia actual� sau propus� cu privire la urm�toarele cerin�e caracteristice BAT care demonstreaz� c� propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conform�rii, fie prin justificarea abaterilor (de la recomand�rile BAT) sau a utiliz�rii m�surilor alternative. 4.12.2. Structuri subterane:

Cerin�a caracteristic� a BAT Conformare cu BAT Da/Nu

Document de referin��

Dac� nu v� conforma�i acum, data pân� la

care v� ve�i conforma Furniza�i planul (planurile) de amplasament, care identific� traseul tuturor drenurilor, conductelor �i canalelor �i al rezervoarelor de depozitare subterane din instala�ie. (Dac� acestea sunt deja identificate în planul de închidere a amplasamentului sau în planul raportului de amplasament, face�i o simpl� referire la acestea).

Pentru toate conductele, canalele �i rezervoarele de depozitare subterane confirma�i c� una din urm�toarele op�iuni este implementat�: - izola�ie de siguran�� - detectare continu� a scurgerilor - un program de inspec�ie �i între�inere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri, verific�ri ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV-CCTV, care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex. în ultimii 3 ani �i sunt repetate cel pu�in la fiecare 3 ani).

Dac� exist� motive speciale pentru care considera�i c� riscul este suficient de sc�zut �i nu necesit� m�surile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

4.12.3. Acoperiri izolante

Cerin�a Da/Nu Dac� nu, data pân� la care va fi

Exist� un proiect de program pentru asigurarea calit��ii, pentru inspec�ie �i între�inere a suprafe�elor impermeabile �i a bordurilor de protec�ie care ia în considerare: - capacit��i; - grosime;

- material; - permeabilitate; - stabilitate/consolidare; - rezisten�� la atac chimic; - proceduri de inspec�ie �i între�inere; �i asigurarea calit��ii construc�iei Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de acest fel?

4.12.4. Zone de poluare poten�ial� Pentru fiecare zon� în care exist� posibilitatea ca activit��ile s� polueze apa subteran�, confirma�i c� structurile instala�iei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate �i c� straturile izolatoare corespund fiec�reia dintre cerin�ele din tabelul de mai jos. Acolo unde nu se conformeaz�, indica�i data pân� la care se vor conforma. Introduce�i referin�ele corespunz�toare instala�iei dumneavoastr� �i extinde�i tabelul dac� este necesar. Zone poten�iale de poluare

Cerin�a de ex. zona de desc�rcare a rezervoarelor

de ex. Depozit de materii prime

de ex. Depozit de produse

de ex. Depozit de de�euri

Confirma�i conformarea sau o dat� pentru conformarea cu prevederile pentru:

- suprafa�a de contact cu solul sau subsolul este impermeabil�

- cuve etan�e de re�inere a devers�rilor - îmbin�ri etan�e ale construc�iei - conectarea la un sistem etan� de drenaj

Dac� exist� motive speciale pentru care considera�i c� riscul este suficient de sc�zut �i nu impune m�surile de mai sus, acestea trebuie explicate aici

4.12.5. Cuve de reten�ie Pentru fiecare rezervor care con�ine lichide ale c�ror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru mediu, confirma�i faptul c� exist� cuve de reten�ie �i c� acestea respect� fiecare dintre cerin�ele prezentate în tabelul de mai jos. Dac� nu se conformeaz�, indica�i data pân� la care se va conforma. Introduce�i datele corespunz�toare instala�iei analizate �i repeta�i tabelul dac� este necesar. Cuve de reten�ie

Cerin�a de ex. rezervoare

A �i B de acid sulfuric

S� fie impermeabile �i rezistente la materialele depozitate. S� nu aib� orificii de ie�ire (adic� drenuri sau racorduri) �i s� se scurg�/colecteze c�tre un punct de colectare un punct de colectare din interiorul cuvei de reten�ie

S� aib� traseele de conducte în interiorul

cuvei de reten�ie �i s� nu p�trund� în suprafe�ele de siguran�� S� fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete

S� aib� o capacitate care s� fie cu 110% mai mare decât cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea total� a rezervoarelor

S� fac� obiectul inspec�iei vizuale regulate �i orice con�inuturi s� fie pompate în afar� sau îndep�rtate în alt mod, sub control manual, în caz de contaminare

Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, s� fie prev�zut cu un senzor de ridicare a nivelului �i cu o alarm� adecvat�

S� aib� puncte de umplere în interiorul cuvei de reten�ie, unde este posibil sau s� aib� izola�ie adecvat�

S� aib� un program sistematic de inspec�ie a cuvelor de reten�ie, (în mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu ap� acolo unde integritatea structural� este incert�)

Dac� exist� motive speciale pentru care considera�i c� riscul este suficient de sc�zut �i nu impune m�surile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

4.12.6. Alte riscuri asupra solului Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apa sau sol

Identifica�i orice alte structuri, activit��i, instala�ii, conducte etc. care, datorit� scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea duce la poluarea solului, a apelor subterane sau a cursurilor de ap�

Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea unei astfel de polu�ri

4.13. Emisii în ape subterane Tabelul de mai jos este conceput ca un ghid care s� v� ajute în preg�tirea informa�iilor solicitate. Totu�i, dac� dumneavoastr� considera�i c� este posibil s� evacua�i substan�e prezentate în Anexele 5 �i 6 ale Legii 310/28.06.2004, care transpune Directiva 2455/2001/EC5) sau în Anexa VIII a Directivei 2000/60, în apa subteran�, direct sau indirect sunte�i sf�tui�i s� discuta�i cerin�ele cu specialistul din cadrul Agen�iei Regionale de Protec�ia Mediului care se ocup� de emiterea autoriza�iei integrate de mediu. ________ 5 Substan�e prioritare în rela�ie cu Directiva cadru privind apa, transpus� în legisla�ia român� de Legea 310/28.06.2004, Anexa 5.

4.13.1. Exist� emisii directe sau indirecte de substan�e din Anexele 5 �i 6 ale Legii 310/2004, rezultate din instala�ie, în apa subteran�?

Supraveghere - aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar este obligatorie efectuarea unui studiu hidrogeologic care s� con�in� monitorizarea calit��ii apei subterane �i asigurarea lu�rii m�surilor de precau�ie necesare prevenirii polu�rii apei subterane.

1. Ce monitorizare a calit��ii apei subterane este/va fi realizat�?

Substan�ele monitorizate Amplasamentul punctelor de monitorizare �i caracteristicile tehnice ale lucr�rilor de monitorizare

Frecven�a (de ex. zilnic�, lunar�)

2. Ce m�suri de precau�ie sunt

luate pentru prevenirea polu�rii apei subterane?

Da�i detalii despre tehnicile/procedurile existente

4.13.2. M�suri de control intern �i de service al conductelor de alimentare cu ap� �i de canalizare, precum �i al conductelor, recipien�ilor �i rezervoarelor prin care tranziteaz�, respectiv sunt depozitate substan�ele periculoase. Este necesar s� specifica�i: - Frecven�a controlului �i personalul responsabil - Cum se face între�inerea - Exist� sume cu aceast� destina�ie prev�zute în bugetul anual al firmei? 4.14. Miros În general, nivelul de detaliere trebuie s� corespund� riscului care determin� nepl�cere receptorilor sensibili (�coli, spitale, sanatorii, zone reziden�iale, zone recrea�ionale). Instala�iile care nu utilizeaz� substan�e urât mirositoare sau care nu genereaz� materiale urât mirositoare �i prin urmare prezint� un risc sc�zut trebuie separate de la început utilizând Tabelul 5.6.1. Sursele nesemnificative dintr-o instala�ie care are �i surse semnificative trebuie "separate" din punct de vedere calitativ la începutul Tabelului 5.6.1 (trebuie f�cut� justificarea) �i nu mai trebuie furnizate informa�ii detaliate în sec�iunile urm�toare. În cazul în care receptorii se afl� la mare distan�� �i riscul asociat impactului asupra mediului este sc�zut, informa�iile referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite, vor fi minime. Informa�iile referitoare la sursele nesemnificative de miros din Tabelul 5.6.3 vor fi totu�i cerute �i trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atât cât va permite balan�a costurilor �i beneficiilor. Dac� este cazul trebuie furnizate h�r�i �i planuri de amplasament pentru a indica localizarea receptorilor, surselor �i punctelor de monitorizare. 4.14.1. Separarea instala�iilor care nu genereaz� miros Activit��ile care nu utilizeaz� sau nu genereaz� substan�e urât mirositoare trebuie men�ionate aici. Trebuie furnizate suficiente explica�ii în sprijinul acestei op�iuni pentru a permite Operatorului/titularului activit��ii s� nu mai dea informa�ii suplimentare. În cazul în care sunt utilizate sau generate substan�e urât mirositoare, dar acestea sunt izolate �i controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie în schimb descrise în Tabelul 5.6.3.

4.14.2. Receptori (inclusiv informa�ii referitoare la impactul asupra mediului �i la reglement�rile existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului) În unele cazuri, delimitarea suprafe�ei pe care se desf��oar� procesul sau perimetrul amplasamentului a fost poate utilizat ca o localizare loc�iitoare pentru evaluarea impactului (pentru instala�ii noi) �i

evalu�ri de mediu (pentru instala�iile existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitele sau condi�iile au fost stabilite poate, în func�ie de acest perimetru. În acest caz, ele trebuie incluse în tabelul de mai jos.

Identifica�i �i descrie�i zona

afectat� de prezen�a

mirosurilor

Au fost realizate evalu�ri ale efectelor mirosului asupra

mediului?

Se realizeaz� o monitorizare de

rutin�?

Prezentare general� a

sesiz�rilor primite

Au fost aplicate limite sau alte

condi�ii?

Descrie�i tipul de receptor �i da�i o aproximare a num�rului de locuitori, dup� caz. Într-o instala�ie mare, diver�i receptori pot fi afecta�i de surse diferite. Descrie�i localizarea sau indica�i pozi�ia pe un plan al localit��ii (indica�i �i perimetrul procesului unde este posibil).

De exemplu, orice evalu�ri care vizeaz� IMPACTUL asupra receptorilor - adic� nu efectele la nivelul amplasamentului, (la surs�), de�i pot utiliza ca date primare, date care provin de la surs�. Astfel de evalu�ri pot include model�ri ale dispersiei, studii privind popula�ia, sondaje privind percep�ia publicului, observa�ii în teren, olfactometrie simpl� (test�ri olfactive) sau orice monitorizare a aerului ambiental. Când au fost acestea realizate �i cu ce scop? Care au fost rezultatele privind efectul/impactul asupra receptorilor?

Se realizeaz� o monitorizare suplimentar� care se refer� la impact (monitorizarea sursei este inclus� în Tabelul 5.5.3.1). Aceasta ar putea cuprinde "test�ri olfactive" efectuate în mod regulat pe perimetre sau o alt� form� de monitorizare a aerului ambiental. Sub ce form�, care este frecven�a de realizare �i care sunt rezultatele obi�nuite?

Au fost primite vreodat� sesiz�ri? Câte, când �i la câte incidente sau surse/receptori separa�i se refer� acestea? Care este/a fost cauza �i dac� a fost corectat�? Dac� nu a f�cut-o deja în alt� parte a Solicit�rii, Operatorul/titularul activit��ii trebuie s� confirme c� are implementat� o procedur� pentru solu�ionarea sesiz�rilor.

Au fost impuse condi�ii sau limite de c�tre Autoritatea Regional� de Mediu care se refer� la receptorii sensibili sau la alte localiz�ri. De ex. restric�ii de amplasare, coduri de bun� practic�, condi�ii stabilite pentru instala�iile existente.

NU se accept� anexarea copiilor rapoartelor F�R� explica�ii care s� sprijine informa�iile sau prezentarea general� ca mai sus. 4.14.3. Surse/emisii Nesemnificative Face�i o prezentare general� succint� a surselor cu impact nesemnificativ. Sursele nesemnificative pot fi "separate" prin evaluarea impactului de mediu sau prin utilizarea unei abord�ri calitative reale atunci când nivelul sc�zut de risc este evident. Trebuie f�cut� o scurt� justificare a acestei alegeri. NU trebuie furnizate informa�ii suplimentare în Tabelul 5.5.3.1 de mai jos pentru sursele care au fost descrise aici. Justificarea trebuie f�cut� pentru a ar�ta c� aceste surse nu se adaug� unei probleme. Vezi justificarea de la începutul 5.5. De introdus un exemplu - mirosuri indigene, tradi�ionale, de exemplu industria prelucr�toare a produselor piscicole în Sulina.

4.14.3.1. Surse de mirosuri (inclusiv ac�iuni întreprinse pentru prevenirea �i/sau minimizarea acestora)

Unde apar Descrie�i Descrie�i Ce materiale Se realizeaz� Exist� limite Descrie�i Descrie�i

mirosurile �i cum sunt ele

generate?

sursele de emisii

punctiforme

eman�rile fugitive sau

alte posibilit��i de

emanare ocazional�

mirositoare sunt utilizate sau ce tip de

mirosuri sunt

generate?

o monitorizare continu� sau ocazional�?

pentru eman�rile de mirosuri sau alte condi�ii referitoare

la aceste eman�ri?

ac�iunile întreprinse

pentru prevenirea sau minimizarea eman�rilor

m�surile care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor

�i a termenelor

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) Descrie�i activitatea sau procesul în care sunt utilizate sau generate materiale mirositoare. Zonele de depozitare a materialelor mirositoare trebuie �i ele prezentate. De exemplu: - Înc�lzirea materialelor, ad�ugarea de acizi, activitatea de între�inere - Zone de depozitare, sta�ia de epurare a apelor uzate

Pentru fiecare activitate sau proces descris în coloana (a) face�i o list� a surselor punctiforme de emisii, de ex. ventile, co�uri, exhaustoare Include�i ventilele sau semnalul luminos de avarie, valvele de siguran�� ale rezervoarelor

Pentru fiecare activitate sau proces descris în coloana (a) descrie�i punctele de emanare fugitiv� - acestea trebuie s� includ� lagunele �i spa�iile deschise de depozitare, benzile rulante �i alte mijloace de transport, orificii în pere�ii cl�dirilor (fie ele inten�ionate sau neinten�ionate), flan�e, valve etc.

- substan�e care sunt cunoscute ca fiind mirositoare (de ex. mercaptanii) - materiale mirositoare care pot degaja un amestec de substan�e care eman� mirosuri (materiale aflate în putrefac�ie, n�molul ce rezult� de la epurarea apelor uzate - un "tip" de miros de ex. mirosul de "ars" Sunt acestea materii prime, intermediare, subproduse, produse finite sau de�euri? Sunt materialele mirositoare folosite pentru cur��ire sau procesul de cur��ire, transform� sau disloc� materiale mirositoare?

Aceasta se refer� la monitorizarea la surs� sau în apropierea sursei. Pentru fiecare surs� listat�, face�i o descriere - în ce form�, cât de des este realizat� �i care sunt rezultatele înregistrate în mod obi�nuit?

Dac� nu au fost men�ionate anterior cu privire la receptori.

Pentru fiecare surs� demonstra�i c� nu vor ap�rea probleme în condi�ii de func�ionare normal�. De asemenea, ar�ta�i cum vor fi administrate situa�iile anormale (acest aspect este tratat mai am�nun�it în tabelul "Managementul mirosurilor" �i astfel poate fi omis aici dac� vor fi furnizate aici informa�ii suplimentare). Tehnicile de management �i de instruire precum �i tehnologiile trebuie de asemenea prezentate.

Identifica�i orice propuneri pentru îmbun�t��ire sau aspecte locale specifice care trebuie solu�ionate pentru a îndeplini cerin�ele caracteristice BAT. O prezentare a planific�rii ac�iunilor în timp trebuie de asemenea inclus�.

Orice alte informa�ii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De ex. orice surse care nu se afl� în

instala�ie, dar sunt pe acela�i amplasament (de ex. care vor continua s� fie reglementate de legisla�ia referitoare la efecte nepl�cute).

În cazul în care eman�rile au fost deja descrise ca "emisii în aer" în alt� parte a solicit�rii DAR AU �I MIROS, ele trebuie men�ionate �i aici. Este suficient s� preciza�i materialul �i/sau mirosul aici �i s� face�i referire la partea din solicitare în care se g�sesc detaliile. Sursele poten�iale de mirosuri trebuie indicate, la fel ca �i cele reale. De exemplu, o sta�ie de epurare a apelor uzate poate s� nu fie detectabil� dincolo de perimetrul instala�iei în condi�ii normale, dar dac� au loc procese anaerobe, atunci ea poate deveni surs� de mirosuri. 4.14.4. Declara�ie privind managementul mirosurilor Pute�i identifica aici evenimente pe care nu le pute�i controla �i care pot duce la degajare de mirosuri (de ex. condi�ii meteorologice extreme sau întreruperi ale curentului electric pentru care BAT-ul nu prevede alimentare de siguran��). Trebuie s� descrie�i m�surile pe care le propune�i pentru reducerea impactului unor astfel de evenimente (de ex. oprire cât mai rapid posibil). Dac� sunt acceptate de Autoritatea competent� de Protec�ia Mediului responsabil� cu emiterea autoriza�iei integrate de mediu, va trebui s� men�ine�i aceste m�suri drept condi�ii de autorizare, dar, atât timp cât lua�i m�suri, nu pute�i fi sanc�ionat pentru aceste evenimente rare. Managementul mirosurilor

Surs�/punct de emanare

Natura/cauza avariei

Ce m�suri au fost

implementate pentru

prevenirea sau reducerea riscului de

producere a avariei?

Ce se întâmpl� atunci când se

produce o avarie?

Ce m�suri sunt luate atunci când apare?

Cine este responsabil

pentru ini�ierea

m�surilor?

Exist� alte cerin�e

specifice cerute de autoritatea

de reglementare?

(i) (j) (k) (l) (m) (n) Ca cele men�ionate în coloana (a), (b) sau (c) din "Tabelul surselor de mirosuri"

Pentru fiecare surs� - identifica�i dificult��i specifice care pot afecta generarea, reducerea sau transportul/ dispersia mirosurilor în atmosfer� (elemente specifice de topografie pot juca un rol important aici).

M�suri active de prevenire sau minimizare trebuie s� fi fost deja conturate în "Tabelul surselor de mirosuri" coloana (g). În acest tabel trebuie s� fie luate în considerare mai pe larg scenarii de tip "ce se întâmpl� dac�" pentru prevenirea avariilor. De exemplu, un scruber poate fi instalat pentru minimizarea mirosurilor.

În cazul în care o estimare este posibil� �i are sens, indica�i cât de des poate ap�rea evenimentul descris, cât de "mult" miros poate fi emanat �i durata probabil� a evenimentului. Not�: utilizarea aprecierilor de tip "mult", "mediu", �i "pu�in" poate fi folositoare dac� nu sunt disponibile informa�ii mai detaliate. Este posibil s�

Ce m�suri sunt luate? Descrie�i m�surile care au fost implementate pentru reducerea impactului exercitat de producerea unei avarii. Aceste m�suri trebuie s� fie stabilite de comun acord cu Autoritatea de Reglementare. Astfel de m�suri pot fi minore - de tip închiderea u�ilor - sau mai semnificative - încetinirea

Cine (ca post) este responsabil de ini�ierea m�surilor descrise în coloana precedent�?

De exemplu - orice cerin�� de a informa Autoritatea de Reglementare într-un anumit interval de timp de la apari�ia evenimentului sau m�suri specifice care trebuie luate sau cerin�e de �inere a eviden�ei avariilor etc.

M�surile luate pentru monitorizare �i între�inere trebuie precizate în aceast� sec�iune.

primi�i sesiz�ri? procesului de produc�ie sau oprirea acestuia în cazul apari�iei condi�iilor nefavorabile.

4.15. Tehnologii alternative de reducere a polu�rii studiate pe parcursul analizei/evalu�rii BAT Descrie�i succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluan�i în aer, ap� �i sol �i pentru reducerea zgomotului. Prezenta�i concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.

SEC�IUNEA 6

Minimizarea �i Recuperarea De�eurilor

5. MINIMIZAREA �I RECUPERAREA DE�EURILOR 5.1. Surse de de�euri

Referin�a de�eului

1. Identifica�i sursele de de�euri (punctele din cadrul procesului)

2. Codurile de�eurilor conform EWC (Codul European al De�eurilor)

3. Identifica�i fluxurile de de�euri (ce de�euri sunt generale) (periculoase, nepericuloase, inerte)

4. Cuantifica�i fluxurile de de�euri (de ex. m3 pe zi)

5. Care sunt modalit��ile actuale sau propuse de manipulare a de�eurilor? - de�eurile colectate separat? - traseul de eliminare este cât mai apropiat posibil de punctul de producere?

5.2. Eviden�a de�eurilor

Lista de verificare pentru cerin�ele caracteristice BAT Da/Nu Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente urm�toarele informa�ii despre de�eurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instala�ie

Cantitate Natura Origine (acolo unde este relevant) Destina�ie (Obliga�ia urm�ririi - dac� sunt trimise în afara amplasamentului)

Frecven�a de colectare Modul de transport Metoda de tratare

5.3. Zone de depozitare

Identifica�i zona

De�eurile depozitate

Sunt ele identificate în mod clar, inclusiv

capacitatea maxim� de depozitare �i perioada

maxim� de depozitare?*)

Proximitatea fa�� de cursuri de ape zone de interes public/vulnerabile la

vandalism alte perimetre sensibile (v� rug�m da�i detalii)

Identifica�i m�surile necesare pentru minimizarea riscurilor

Amenaj�rile existente ale zonei de

depozitare

_______ *) Trebuie realizate înainte de emiterea autoriza�iei. 5.4. Cerin�e speciale de depozitare (de ex. pentru de�euri inflamabile, de�euri sensibile la c�ldur� sau la lumin�, separarea de�eurilor incompatibile, de�euri care se pot dizolva sau pot reac�iona cu apa (care trebuie depozitate în spa�ii acoperite). În acest sector, r�spunde�i la urm�toarele puncte, mai ales unde este cazul.

Material Categoria de mai jos

Este zona de depozitare acoperit�

(D/N) sau împrejmuit� în

întregime (I)

Exist� un sistem de evacuare a biogazului

(D/N)

Levigatul este drenat �i tratat

înainte de evacuare

(D/N)

Exist� protec�ie împotriva

inunda�iilor sau p�trunderii apei de

la stingerea incendiilor

D/N

A Aceste categorii necesita în mod normal depozitare în spa�ii acoperite. AA Aceste categorii necesit� în mod normal depozitare în spa�ii împrejmuite. B Aceste materiale este probabil s� degaje pulberi �i s� necesite captarea aerului �i direc�ionarea lui c�tre o instala�ie de filtrare. C Sunt posibile reac�ii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.

5.5. Recipien�i de depozitare (acolo unde sunt folosi�i)

Lista de verificare pentru cerin�ele caracteristice BAT Da/Nu Sunt recipien�ii de depozitare:

- prev�zu�i cu capace, valve etc. �i securiza�i; - inspecta�i în mod regulat �i înlocui�i sau repara�i când se deterioreaz� (când sunt folosi�i, recipien�ii de depozitare trebuie clar eticheta�i)

Este implementat� o procedur� documentat� pentru cazurile recipien�ilor care s-au deteriorat sau curg?

Identifica�i orice m�sur� de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, pulberi, COV �i mirosuri) rezultate de la depozitarea sau manevrarea de�eurilor care nu au fost deja acoperite în r�spunsul dumneavoastr� la Sec�iunile 1.1 �i 5.5).

5.6. Recuperarea sau eliminarea de�eurilor

Evaluare pentru identificarea celor mai bune op�iuni practice pentru eliminarea de�eurilor din punct de vedere al protec�iei mediului

Detalia�i (dac� este cazul) op�iunile utilizate sau propuse în instala�ie

Sursa de�eurilor

Metale asociate/ prezen�a PCB sau

azbest

De�eu

Op�iuni posibile pentru

tratarea lor

Reciclare Recuperare Eliminare

sau se aplic�

Specifica�i op�iunea

Dac� op�iunea actual� este "Eliminare", preciza�i data

pân� la care ve�i implementa reutilizarea sau recuperarea sau

justifica�i de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic �i economic

5.7. De�euri de ambalaje

Valorificate sau incinerate în instala�ii de incinerare cu recuperare de energie

Material

De�euri de

ambalaje generate

Reciclare material

Alte forme de reciclare

Total reciclare

Valorificare energetic�

Alte forme de

valorificare

Incinerate în

instala�ii de

incinerare cu

recuperare de energie

Total valorificate

sau incinerate

în instala�ii de

incinerare cu

recuperare de energie

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) Sticl� Plastic

Hârtie - carton Metal Aluminiu

O�el

Total Lemn Altele Total Not�: Câmpurile gri deschis: 1. Câmpurile albe: Furnizarea datelor este obligatorie. Pot fi folosite estim�ri, dar acestea trebuie s� se bazeze pe date empirice �i trebuie explicate în descrierea metodologiei. 2. Furnizarea datelor este obligatorie, dar sunt acceptate estim�ri brute. Aceste estim�ri trebuie explicate în descrierea metodologiei. 3. Câmpurile gri închis: Furnizarea datelor este voluntar�. 4. Datele referitoare la reciclarea plasticului vor include toate materialele care au fost reciclate ca materiale plastice. 5. Coloana (c) include toate formele de reciclare, inclusiv reciclarea organic� dar excluzând reciclarea material�. 6. Coloana (d) reprezint� suma coloanelor (b) �i (c). 7. Coloana (f) include toate formele de valorificare excluzând reciclarea �i valorificarea energetic�. 8. Coloana (h) reprezint� suma coloanelor (d) (e) (f) �i (g). 9. Procentajul de valorificare sau incinerare în instala�ii de incinerare cu recuperare de energie: Coloana (h)/coloana (a). 10. Procentajul de reciclare: Coloana (d)/coloana (a). 11. Datele pentru lemn nu se vor folosi pentru evaluarea obiectivului de reciclare de minimum 15% anterior anului 2011.

SEC�IUNEA 7 Energie

6. ENERGIE 6.1. Cerin�e energetice de baz� 6.1.1. Consumul de energie Consumul anual de energie al activit��ilor este prezentat în tabelul urm�tor, în func�ie de sursa de energie.

Consum de energie Sursa de energie Furnizat�, MWh Primar�, MWh % din total

Electricitate din re�eaua public� Electricitate din alt� surs�*) Abur/ap� fierbinte achizi�ionat� �i nu generat� pe amplasament (a)*)

Gaze Nu se aplic� Petrol Nu se aplic� C�rbune Nu se aplic� Altele (Operatorul/titularul activit��ii trebuie s� specifice)

______ *) Specifica�i sursa �i factorul de conversie de la energia furnizat� la cea primar�.

(Observa�i c� autoriza�ia v� solicit� ca informa�iile referitoare la consumul de energie s� fie furnizate anual) Informa�iile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balan�e energetice, diagrame "Sankey") care arat� modul în care este consumat� energia în activit��ile din autoriza�ie sunt descrise în continuare: Tip de informa�ii (tabel, diagram�, bilan� energetic etc.) Num�rul documentului respectiv

6.1.2. Energie specific� Informa�ii despre consumul specific de energie pentru activit��ile din autoriza�ia integrat� de mediu sunt descrise în tabelul urm�tor:

Lista�i mai jos activit��ile

Consum specific de energie (CSE)

(specifica�i unit��ile adecvate)

Descrierea fundamentelor CSE Acestea trebuie s� se bazeze pe

consumul de energie primar� pentru produse sau pe intr�rile de materii prime care corespund cel mai mult

scopului principal sau capacit��ii de produc�ie a instala�iei

Compararea cu limitele (compara�i consumul specific de

energie cu orice limite furnizate în Îndrumarul specific sectorului sau

alte standarde industriale)

6.1.3. Între�inere M�surile fundamentale pentru func�ionarea �i între�inerea eficient� din punct de vedere energetic sunt descrise în tabelul de mai jos. Completa�i tabelul prin: 1) Confirmarea faptului c� ave�i implementat un sistem documentat �i face�i referire la acea documenta�ie, astfel încât el s� poat� fi inspectat pe amplasament de c�tre GNM/alte autorit��i competente responsabile conform legisla�iei în vigoare; sau 2) Declararea inten�iei de a implementa un astfel de sistem documentat �i indicarea termenului pân� la care ve�i aplica un asemenea program, termen care trebuie s� fie acoperit de perioada prev�zut� în Planul de m�suri obligatorii; sau 3) Expunerea motivului pentru care m�sura nu este relevant�/aplicabil� pentru activit��ile desf��urate.

Exist� m�suri documentate de func�ionare, între�inere �i gospod�rire a

energiei pentru urm�toarele componente?

(acolo unde este relevant):

Da/Nu Nu este relevant

Informa�ii suplimentare (documentele de referin��, termenele la care

m�surile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt

relevante/aplicabile) Aer condi�ionat, proces de refrigerare �i sisteme de r�cire (scurgeri, etan��ri, controlul temperaturii, între�inerea evaporatorului/condensatorului);

Func�ionarea motoarelor �i mecanismelor de antrenare

Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, proceduri de utilizare);

Sisteme de distribu�ie a aburului (scurgeri, izola�ii);

Sisteme de înc�lzire a spa�iilor �i de furnizare a apei calde;

Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare;

Între�inerea boilerelor de ex. optimizarea excesului de aer;

Alte forme de între�inere relevante pentru activit��ile din instala�ie.

6.2. M�suri tehnice M�surile tehnice fundamentale pentru eficien�a energetic� sunt descrise în tabelul de mai jos Completa�i tabelul prin: 1) Confirmarea faptului c� v� conforma�i cu fiecare cerin��, sau 2) Declararea inten�iei de conformare �i indicarea termenului pân� la care o ve�i face în cadrul Planul de m�suri obligatorii a activit��ii analizate; sau 3) Expunerea motivului pentru care m�sura nu este relevant�/aplicabil� pentru activit��ile desf��urate.

Confirma�i c� urm�toarele m�suri tehnice sunt implementate pentru

evitarea înc�lzirii excesive sau pierderilor din procesul de r�cire pentru

urm�toarele aspecte: (acolo unde este relevant):

Da/Nu Nu este relevant

Informa�ii suplimentare (termenele prev�zute pentru aplicarea m�surilor

sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficient� a sistemelor de abur, a recipien�ilor �i conductelor înc�lzite

Prevederea de metode de etan�are �i izolare pentru men�inerea temperaturii

Senzori �i întrerup�toare temporizate simple sunt prev�zute pentru a preveni evacu�rile inutile de lichide �i gaze înc�lzite.

Alte m�suri adecvate 6.2.1. M�suri de service al cl�dirilor M�suri fundamentale pentru eficien�a energetic� a service-ului cl�dirilor sunt descrise în tabelul de mai jos: Completa�i tabelul prin: 1) Confirmarea faptului c� v� conforma�i cu fiecare cerin��, sau 2) Declararea inten�iei de conformare �i indicarea datei pân� la care o ve�i face în cadrul programului dumneavoastr� de modernizare; sau 3) Expunerea motivului pentru care m�sura nu este relevant� pentru activit��ile desf��urate.

Confirma�i c� urm�toarele m�suri de service al cl�dirilor sunt implementate

pentru urm�toarele aspecte (unde este relevant):

Da/Nu Nu este relevant

Informa�ii suplimentare (documentele de referin��, termenul de punere în practic�/aplicare a m�surilor sau

motivul pentru care nu sunt relevante)

Exist� o iluminare artificial� adecvat� �i eficient� din punct de vedere energetic

Exist� sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru:

- Înc�lzirea spa�iilor - Ap� cald� - Controlul temperaturii - Ventila�ie - Controlul umidit��ii

6.3. Eficien�a Energetic� Un plan de utilizare eficient� a energiei este furnizat mai jos, care identific� �i evalueaz� toate tehnicile care s� conduc� la utilizarea eficient� a energiei, aplicabile activit��ilor reglementate prin autoriza�ie. Completa�i tabelul astfel: 1. Indica�i ce tehnici de utilizare eficient� a energiei, inclusiv cele omise la cerin�ele energetice fundamentale �i cerin�ele suplimentare privind eficien�a energetic�, sunt aplicabile activit��ilor, dar nu au fost înc� implementate. 2. Preciza�i reducerile de CO2 realizabile de c�tre acea tehnic� pân� la sfâr�itul ciclului de func�ionare (al instala�iei pentru care se solicit� autoriza�ia integrat� de mediu). 3. În plus fa�� de cele de mai sus, estima�i costurile anuale echivalente implement�rii tehnicii, costurile pe tona de CO2 recuperat� �i prioritatea de implementare.

TO�I SOLICITAN�II Recuper�ri de CO2

(tone) M�sura de utilizare eficient� a energiei

Anual Pe durata de func�ionare

Cost Anual Echivalent

(CAE) EUR

CAE/CO2 recuperat EUR/ton�

Data de implementare

Observa�ii Prezenta�i metoda de evaluare �i face�i dovada c� au fost utilizate cele mai bune criterii pentru rata de actualizare, durata de via�� �i cheltuieli (EUR/tona). 6.3.1. Cerin�e suplimentare pentru eficien�a energetic� Informa�ii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai jos. Completa�i tabelul prin: 1) Confirmarea faptului c� m�sura este implementat�, sau 2) Declararea inten�iei de a implementa m�sura �i indicarea termenului de aplicare a acesteia; sau 3) Expunerea motivului pentru care m�sura nu este relevant�/aplicabil� pentru activit��ile desf��urate

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire a energiei

Este aceast� tehnic� utilizat� în mod

curent în instala�ie? (D/N)

Dac� NU explica�i de ce tehnica nu este adecvat� sau indica�i termenul de

aplicare Recuperarea c�ldurii din diferite p�r�i ale proceselor, de ex. din solu�iile de vopsire.

Tehnici de deshidratare de mare eficien�� pentru minimizarea energiei necesare usc�rii.

Minimizarea consumului de ap� �i utilizarea sistemelor închise de circula�ie a apei.

Izola�ie bun� (cl�diri, conducte, camera de uscare �i instala�ia). Amplasamentul instala�iei pentru reducerea distan�elor de pompare.

Optimizarea fazelor motoarelor cu comand� electronic�. Utilizarea apelor de r�cire reziduale (care au o temperatur� ridicat�) pentru recuperarea c�ldurii.

Transportor cu benzi transportoare în locul celui pneumatic (de�i acesta trebuie protejat împotriva probabilit��ii sporite de producere a evacu�rilor fugitive)

M�suri optimizate de eficien�� pentru instala�iile de ardere, de ex. preînc�lzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.

Procesare continu� în loc de procese discontinue Valve automate Valve de returnare a condensului Utilizarea sistemelor naturale de uscare Altele

6.4. Alternative de furnizare a energiei Informa�ii despre tehnicile de furnizare eficient� a energiei sunt date în tabelul de mai jos. Completa�i tabelul astfel: 1 .Confirma�i faptul c� m�sura este implementat�, sau 2. Declara�i inten�ia de a implementa m�sura �i indica�i termenul de punere în practic�; sau 3. Expune�i motivul pentru care m�sura nu este relevant�/aplicabil� pentru activit��ile desf��urate.

Tehnici de furnizare a energiei

Este aceast� tehnic� utilizat� în mod

curent în instala�ie? (D/N)

Dac� NU explica�i de ce tehnica nu este adecvat� sau indica�i termenul de

aplicare Utilizarea unit��ilor de co-generare; Recuperarea energiei din de�euri; Utilizarea de combustibili mai pu�in poluan�i.

SEC�IUNEA 9

Zgomot �i Vibra�ii

7. ACCIDENTELE �I CONSECIN�ELE LOR 7.1. Controlul activit��ilor care prezint� pericole de accidente majore în care sunt implicate substan�e periculoase - SEVESO

Da/Nu Da/Nu

Instala�ia se încadreaz� în categoria de risc major conform prevederilor H.G. nr. 95/2003 ce transpune Directiva SEVESO?

Dac� da, a�i depus raportul de securitate?

Instala�ia se încadreaz� în categoria de risc minor conform prevederilor H.G. nr.

Dac� da, a�i realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore?

95/2003 ce transpune Directiva SEVESO? 7.2. Plan de management al accidentelor Utilizând recomand�rile prev�zute de BAT ca list� de verificare, completa�i acest tabel pentru orice eveniment care poate avea consecin�e semnificative asupra mediului sau ata�a�i planurile de urgen�� (intern� �i extern�) existente care s� prezinte metodele prin care impactul accidentelor �i avariilor s� fie minimizat. În plus, demonstra�i implementarea unui sistem eficient de management de mediu.

Scenariu de accident sau de evacuare

anormal�

Probabilitatea de producere

Consecin�ele producerii

M�suri luate sau propuse pentru minimizarea

probabilit��ii de producere

Ac�iuni planificate în eventualitatea c� un astfel de eveniment se produce

Care dintre cele de mai sus considera�i c� provoac� cele mai critice riscuri pentru mediu? 7.3. Tehnici Explica�i pe scurt modul în care sunt folosite urm�toarele tehnici, acolo unde este relevant.

R�spuns

TEHNICI PREVENTIVE inventarul substan�elor A se vedea sec�iunea

3.1 trebuie s� existe proceduri pentru verificarea materiilor prime �i de�eurilor pentru a ne asigura c� ele nu vor interac�iona contribuind la apari�ia unui incident

depozitare adecvat� A se vedea sec�iunile 5.4 �i 6.3

alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare �i alte modalit��i de control bariere �i re�inerea con�inutului cuve de reten�ie �i bazine de decantare A se vedea sec�iunea

5.4.5 izolarea cl�dirilor asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. m�surarea nivelului, alarme care s� sesizeze nivelul ridicat, întrerup�toare de nivel ridicat �i contorizarea înc�rc�turilor;

sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat registre pentru eviden�a tuturor incidentelor, e�ecurilor, schimb�rilor de procedur�, evenimentelor anormale �i constat�rilor inspec�iilor de între�inere

A se vedea Sec�iunea 2.1

trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a r�spunde �i a trage înv���minte din aceste incidente;

A se vedea Sec�iunea 2.1

rolurile �i responsabilit��ile personalului implicat în managementul accidentelor proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunic�rii insuficiente între angaja�i în cadrul opera�iunilor de schimbare de tur�, de între�inere sau în cadrul altor opera�iuni tehnice

compozi�ia con�inutului din colectoarele de reten�ie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificat� înainte de epurare sau eliminare

canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarm� de nivel ridicat sau cu senzor conectat la o pomp� automat� pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie s� fie implementat un sistem pentru a asigura c� nivelurile colectoarelor sunt mereu men�inute la o valoare minim�

alarmele care sesizeaz� nivelul ridicat nu trebuie folosite în mod obi�nuit ca metod� primar� de control al nivelului

AC�IUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de accident c�ile de comunicare trebuie stabilite cu autorit��ile de resort �i cu serviciile de urgen�� echipament de re�inere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anun�area autorit��ilor de resort �i proceduri de evacuare

izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente ale instala�iei �i a apei folosite pentru stingerea incendiilor de ap� pluvial�, prin re�ele separate de canalizare

Alte tehnici specifice pentru sector A se vedea Sec�iunea 4

8. ZGOMOT �I VIBRA�II Ca recomandare, nivelul de detaliere al informa�iilor oferite trebuie s� corespund� riscului de producere a disconfortului la receptorii sensibili. În cazul în care receptorii se afl� la mare distan�� �i riscul este mai sc�zut, informa�iile solicitate în Tabelul 9.1 nu vor fi detaliate, dar informa�iile referitoare la sursele de zgomot din Tabelul 9.2 sunt necesare, iar BAT-urile trebuie folosite pentru reducerea zgomotului atât cât permite rezultatul analizei cost-beneficii. Sursele nesemnificative trebuie "separate" calitativ (oferind explica�ii) �i nu trebuie furnizate informa�ii detaliate. Trebuie oferite h�r�i �i planuri de amplasament dac� este cazul pentru a indica localizarea receptorilor, surselor �i punctelor de monitorizare. Va fi util� identificarea surselor aflate pe amplasament, în afara instala�iei, în cazul în care acestea sunt semnificative. 8.1. Receptori (Inclusiv informa�ii referitoare la impactul asupra mediului �i m�surile existente pentru monitorizarea impactului)

Identifica�i �i descrie�i fiecare loca�ie sensibil� la zgomot, care

este afectat�

Care este nivelul de zgomot de

fond (sau ambiental) la

fiecare receptor identificat?

Exist� un punct de monitorizare

specificat care are leg�tur� cu receptorul?

Frecven�a monitoriz�rii?

Care este nivelul zgomotului când instala�ia/sursa

(sursele) func�ioneaz�?

Au fost aplicate limite pentru zgomot

sau alte condi�ii?

SEC�IUNEA 10

Monitorizare

8.2. Surse de zgomot (Informa�ii referitoare la sursele �i emisiile individuale)

Face�i o prezentare general�, succint�, a surselor al c�ror impact este nesemnificativ: Aceasta poate fi realizat� prin utilizarea informa�iilor din sec�iunea referitoare la evalu�rile de mediu dup� caz (impact sau/�i bilan� de mediu) privind zgomotul �i vibra�iile sau prin folosirea unei abord�ri calitative obi�nuite, atunci când nivelul sc�zut de risc este evident. NU este necesar� furnizarea de informa�ii suplimentare pentru sursele descrise aici. Identifica�i Num�rul de Descrie�i Exist� un punct Care este Descrie�i M�suri care

fiecare surs� semnificativ�

de zgomot �i/sau

vibra�ii

referin�� al sursei

natura zgomotului

sau vibra�iei

de monitorizare specificat?

contribu�ia la emisia total� de

zgomot?

ac�iunile întreprinse

pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de

zgomot

trebuie luate pentru

respectarea BAT-urilor �i a

termenelor stabilite în

Planul de m�suri obligatorii

Orice alte informa�ii relevante trebuie precizate aici sau trebuie f�cut� referire la ele. De ex. Surse din afara instala�iei

8.3. Studii privind m�surarea zgomotului în mediu Furniza�i detalii privind orice studii care au fost f�cute.

Referin�a (denumirea, anul etc.) studiului respectiv Scop Loca�ii luate în

considerare Surse identificate sau investigate Rezultate

8.4. Între�inere

Da Nu Dac� nu, indica�i termenul

de aplicare a procedurilor/m�surilor

Procedurile de între�inere identific� în mod precis cazurile în care este necesar� între�inerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Procedurile de exploatare identific� în mod precis ac�iunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

8.5. Limite Din tabelul 9.1 rezuma�i impactul zgomotului referindu-v� la limite recunoscute

Receptor sensibil Limite

Nivelul zgomotului când

instala�ia func�ioneaz�

În cazul în care nivelul zgomotului dep��e�te limitele fie justifica�i situa�ia, fie indica�i m�surile �i

intervalele de timp propuse pentru remedierea situa�iei (acestea au fost

poate identificate în tabelul 9.1). De fond Absolut Zi 55 Noapte 45

Zi 55 Noapte 45 Zi 55 Noapte 45 Zi 55 Noapte 45

8.6. Informa�ii suplimentare cerute pentru instala�iile complexe �i/sau cu risc ridicat Aceasta este o cerin�� suplimentar� care trebuie completat� când este solicitat� de Autoritatea responsabil� de emiterea autoriza�iei integrate de mediu. Aceasta poate fi de asemenea util� oric�rui Operator/Titular de activitate care are probleme cu zgomotul sau este posibil s� produc� disconfort cauzat de zgomot �i/sau vibra�ii pentru a direc�iona sau ierarhiza activit��ile.

Sursa6) Scenarii de avarie posibile

Ce m�suri au fost implementate pentru prevenirea avariei sau pentru reducerea impactului?

Care este impactul/rezultatul

asupra mediului dac� se produce o avarie?

Ce m�suri sunt luate dac� apare �i cine este responsabil?

_____ 6) Aceasta se refer� la fiecare surs� enumerat� în Tabelul 9.2. Minimizarea poten�ialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la: - Utilaje de ridicat, precum benzi transportatoare sau ascensoare;

- Manevrare mecanic�,

- Deplasarea vehiculelor, în special înc�rc�toare interne precum autoînc�rc�toare;

Orice alte informa�ii relevante care nu au fost cerute în mod specific mai sus trebuie date aici sau trebuie s� se fac� referire la ele.

9. MONITORIZARE 9.1. Monitorizarea �i raportarea emisiilor în aer

DAC� NU:

Parametru Punct de emisie

Frecven�a de monitorizare

Metoda de monitorizare

Este echipamentul

calibrat?

Eroarea de m�surare �i

eroarea global� care

rezult�

Metode �i intervale de corectare a calibr�rii

Acreditarea de�inut� de prelevatorii de

probe �i de laboratoare sau detalii despre

personalul folosit �i instruire/competen�e

Descrie�i orice programe/m�suri diferite pentru perioadele de pornire �i oprire.

Observa�ii: 1. Monitorizarea �i înregistrarea continu� este posibil s� fie impuse în urm�toarele circumstan�e: - Când emisia este redus� înainte de evacuarea în aer (de ex. printr-un filtru, arz�tor sau scruber); - Când sunt impuse alte m�suri de control pentru realizarea unui nivel satisf�c�tor al emisiilor (de ex. selec�ia �arjei, degresare). 2. Fluxurile de gaz trebuie m�surate, sau determinate în alt mod pentru a raporta concentra�iile la evacu�rile de mas�. 3. Pentru a raporta m�sur�torile la condi�iile de referin�� va fi necesar s� se m�soare �i s� se înregistreze temperatura �i presiunea emisiei. Con�inutul de vapori de ap� trebuie de asemenea m�surat dac� este probabil s� dep��easc� 3% doar dac� tehnicile de m�surare utilizate pentru al�i poluan�i nu dau rezultate în condi�ii uscate. 4. Unde este cazul, trebuie efectuate evalu�ri periodice vizuale �i olfactive ale evacu�rilor pentru a asigura faptul c� evacu�rile finale în aer trebuie s� fie incolore, f�r� aburi sau vapori persisten�i �i f�r� pic�turi de ap�.

Num�rul documentului respectiv pentru informa�ii suplimentare privind monitorizarea �i raportarea emisiilor în aer

9.2. Monitorizarea emisiilor în ap� Descrie�i m�surile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzând orice monitorizare a mediului �i frecven�a, metodologia de m�surare �i procedura de evaluare propus�. Trebuie s� folosi�i tabelele de mai jos �i s� prezenta�i referiri la informa�ii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar. Descrie�i orice m�suri speciale pentru perioadele de pornire �i oprire. Observa�ii: 1. Frecven�a de monitorizare va varia în func�ie sensibilitatea receptorilor �i trebuie s� fie propor�ional� cu dimensiunea opera�iilor. 2. Operatorul/Titularul de activitate trebuie s� aib� realizat� o analiz� complet� care s� acopere un spectru larg de substan�e pentru a putea stabili c� toate substan�ele relevante au fost luate în considerare la stabilirea valorilor limit� de emisie. Aceast� analiz� trebuie s� cuprind� lista substan�elor indicate de legisla�ia în vigoare. Acest lucru trebuie actualizat în mod normal cel pu�in o dat� pe an. 3. Toate substan�ele despre care se consider� c� pot crea probleme sau toate substan�ele individuale la care mediul local poate fi sensibil �i asupra c�rora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea monitorizate sistematic. Aceasta trebuie s� se aplice în special pesticidelor obi�nuite �i metalelor grele.

Folosirea probelor medii alc�tuite din probe momentane este o tehnic� care se folose�te mai ales în cazurile în care concentra�iile nu variaz� în mod excesiv. 4. În unele sectoare pot exista evacu�ri de substan�e care sunt mai dificil de m�surat/determinat �i a c�ror capacitate de a produce efecte negative este incert�, în special când sunt în combina�ie cu alte substan�e. Tehnicile de monitorizare a "toxicit��ii totale a efluentului" pot fi a�adar adecvate pentru a face m�sur�tori directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea direct� a toxicit��ii. O anumit� îndrumare privind testarea toxicit��ii poate fi primit� de la Autoritatea responsabil� de emiterea autoriza�iei integrate de mediu.

Num�rul documentului respectiv pentru informa�ii suplimentare privind monitorizarea �i raportarea emisiilor în apele de suprafa��

9.2.1. Monitorizarea �i raportarea emisiilor în ap�

DAC� NU

Parametru Punct

de emisie

Denumirea receptorului

Frecven�a de monitorizare

Metoda de monitorizare

Sunt echipamentele/ prelevatoarele

de probe/ laboratoarele acreditate?

Eroarea de

m�surare �i

eroarea global�

care rezult�

Metode �i intervale de corectare a calibr�rii

echipamentelor

Acreditarea de�inut� de

prelevatorii de probe �i de

laboratoare sau detalii despre

personalul folosit �i instruire/competen�e

Debit Continu� �i debit zilnic total

pH Continu� Temperatura Continu� CCO/CBO Probe

ponderate cu debitul sau probe medii alc�tuite din probe momentane, analize s�pt�mânale, raportate ca medii lunare ponderate cu debitul

Turbiditate Continu� Metale Probe

ponderate cu debitul sau probe medii alc�tuite din probe momentane, analize s�pt�mânale, raportate ca medii lunare

ponderate cu debitul

Toate celelalte substan�e evacuate din instala�ie care sunt cuprinse în HG nr. 188/2002 (NTPA 002 pentru evacu�rile în re�eaua de canalizare or��eneasc� �i NTPA 001 pentru evacu�rile în cursurile de ap� de suprafa��)

Descrie�i orice m�suri referitoare la func�ionarea instala�iei pe perioada pornirii sau opririi.

SEC�IUNEA 14 Impact

9.3. Monitorizarea �i raportarea emisiilor în apa subteran�

Parametru Unitatea de m�sur� Punct de emisie Frecven�a de

monitorizare Metoda de monitorizare

9.4. Monitorizarea �i raportarea emisiilor în re�eaua de canalizare

Parametru Unitatea de m�sur� Punct de emisie Frecven�a de

monitorizare Metoda de monitorizare

Num�rul documentului respectiv pentru informa�ii suplimentare privind monitorizarea �i raportarea emisiilor în re�eaua de canalizare

9.5. Monitorizarea �i raportarea de�eurilor

Parametru Unitate de m�sur� Punct de emisie Frecven�a de

monitorizare Metoda de monitorizare

Observa�ii: Pentru generarea de de�euri trebuie monitorizate �i înregistrate urm�toarele: - compozi�ia fizic� �i chimic� a de�eurilor; - pericolul caracteristic; - precau�ii de manevrare �i substan�e cu care nu pot fi amestecate; - în cazul în care de�eurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu împr��tierea n�molului sau un depozit de de�euri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia în considerare materialele, agen�ii poten�iali de contaminare �i c�ile poten�iale de transmitere din sol în apa subteran�, în apa de suprafa�� sau în lan�ul trofic.

Num�rul documentului respectiv pentru informa�ii suplimentare privind monitorizarea �i raportarea gener�rii de de�euri

9.6. Monitorizarea mediului 9.6.1. Contribu�ia la poluarea mediului ambiant. Este cerut� monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instala�iei? Observa�ii: 1) Necesitatea monitoriz�rii mediului în afara amplasamentului trebuie luat� în considerare pentru evaluarea efectelor emisiilor în cursurile de ap� controlate, în apa subteran�, în aer sau sol sau a emisiilor de zgomot sau mirosuri nepl�cute. 2) Monitorizarea mediului poate fi cerut�, de ex. atunci când:

- exist� receptori vulnerabili; - emisiile au o contribu�ie semnificativ� asupra unui Standard de Calitate a Mediului (SCM) care este în pericol de a fi dep��it - Operatorul dore�te s� justifice o concluzie BAT bazându-se pe lipsa efectului asupra mediului - este necesar� validarea model�rii.

3) Necesitatea monitoriz�rii trebuie luat� în considerare pentru: - apa subteran�, când trebuie f�cut� o caracterizare a calit��ii �i debitului �i luate în considerare atât varia�iile pe termen scurt, cât �i varia�iile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilit� prin autoriza�ia de gospod�rirea apelor pe baza unui studiu hidrogeologic care s� indice direc�ia de curgere a apelor subterane, amplasamentul �i caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare; - apa de suprafa��, când vor fi necesare, în conformitate cu prevederile autoriza�iei de gospod�rirea apelor, prelevarea de probe, analiza �i raportarea calit��ii în amonte �i în aval a cursurilor de ap� controlate - aer, inclusiv mirosurile; - contaminarea solului, inclusiv vegeta�ia �i produsele agricole; - evaluarea impactului asupra s�n�t��ii; - zgomot.

9.6.2. Monitorizarea impactului Descrie�i orice monitorizare a mediului realizat� sau propus� în scopul evalu�rii efectelor emisiilor

Parametru/factor de mediu Studiu/metoda de monitorizare Concluzii (dac� au fost formulate)

Num�rul documentului respectiv pentru informa�ii suplimentare privind monitorizarea �i raportarea emisiilor în apa de suprafa�� sau în re�eaua de canalizare

Observa�ii: În cazul în care monitorizarea mediului este cerut�, la formularea propunerilor, trebuie luate în considerare urm�toarele: - poluan�ii care trebuie monitoriza�i, metodele standard de referin��, protocoalele privind prelevarea probelor; - strategia de monitorizare, selec�ia punctelor de monitorizare, optimizarea abord�rii monitoriz�rii; - stabilirea nivelului de fond la care au contribuit alte surse; - incertitudinea metodelor utilizate �i eroarea general� de m�surare care rezult�; - protocoale de asigurare a calit��ii (AC) �i de control al calit��ii (CC), calibrarea �i între�inerea echipamentelor, depozitarea probelor �i urm�rirea re�elei de custodie/audit; - proceduri de raportare, stocarea datelor, interpretarea �i analiza rezultatelor, formatul de raportare pentru furnizarea informa�iilor c�tre Autoritatea responsabil� de emiterea autoriza�iei integrate de mediu. 9.7. Monitorizarea variabilelor de proces Descrie�i monitorizarea variabilelor de proces

Urm�toarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare:

Descrie�i m�surile luate sau pe care inten�iona�i s� le aplica�i

- materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere al poluan�ilor, atunci când ace�tia sunt probabili �i informa�ia provenit� de la furnizor este necorespunz�toare

- oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura în cuptor sau în emisiile de gaze

- eficien�a instala�iei atunci când este important� pentru mediu - consumul de energie în instala�ie �i la punctele individuale de utilizare în conformitate cu planul energetic (continuu �i înregistrat)

- calitatea fiec�rei clase de de�euri generate Lista�i alte variabile de proces care pot fi importante pentru protec�ia mediului

9.8. Monitorizarea pe perioadele de func�ionare anormal� Descrie�i orice m�suri speciale propuse pe perioada de punere în func�iune, oprire sau alte condi�ii anormale. Include�i orice monitorizare special� a emisiilor în aer, ap� sau a variabilelor de proces cerut� pentru a minimiza riscul asupra mediului. 10. DEZAFECTARE 10.1. M�suri de prevenire a polu�rii luate înc� din faza de proiectare (Pentru o instala�ie nou�) descrie�i modul în care au fost luate în considerare urm�toarele etape în faza de proiectare �i de execu�ie a lucr�rilor - Utilizarea rezervoarelor �i conductelor subterane este evitat� atunci când este posibil (doar dac� nu sunt protejate de o izola�ie secundar� sau printr-un program adecvat de monitorizare);

- este prev�zut� drenarea �i cur��area rezervoarelor �i conductelor înainte de demontare;

- lagunele �i depozitele de de�euri sunt concepute având în vedere eventuala lor golire �i închidere;

- izola�ia este conceput� astfel încât s� fie impermeabil�, u�or de demontat �i f�r� s� produc� praf �i pericol;

- materialele folosite sunt reciclabile (luând în considerare obiectivele opera�ionale sau alte obiective de mediu).

Not�: pentru instala�iile existente, a�a cum sunt specificate de OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea �i controlul integrat al polu�rii, este necesar ca la prima autorizare integrat� de mediu, documenta�ia s� prezinte �i programul/m�surile prev�zute pentru dezafectare, astfel încât s� previn� poluarea mediului. 10.2. Planul de închidere a instala�iei Documenta�ia pentru solicitarea autoriza�iei integrate a instala�iilor noi �i a celor existente trebuie s� con�in� un Plan de închidere a instala�iei. Cele de mai jos pot fundamenta planul de închidere a instala�iei. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament �i actualizat dac� circumstan�ele se modific�. Orice revizuiri trebuie trimise Autorit��ii responsabil� de emiterea autoriza�iei integrate de mediu.

Furniza�i un Plan de Amplasament cu indicarea pozi�iei tuturor rezervoarelor, conductelor �i canalelor subterane sau a altor structuri. Identifica�i toate cursurile de ap�, canalele c�tre cursurile de ap� sau acvifere. Identifica�i permeabilitatea structurilor subterane. Dac� toate aceste informa�ii sunt prezentate în Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, face�i o referire la acesta.

10.3. Structuri subterane Pentru fiecare structura subterana identificata în planul de mai sus se prezint� pe scurt detalii privind modul în care poate fi golita �i curatata/decontaminata �i orice alte ac�iuni care ar putea fi necesare

pentru scoaterea lor din func�iune în condi�ii de siguran�a atunci când va fi nevoie. Identifica�i orice aspecte nerezolvate.

Structuri subterane Con�inut M�suri pentru scoaterea din func�iune în condi�ii de siguran��

10.4. Structuri supraterane Pentru fiecare structur� suprateran� identifica�i materialele periculoase (de ex. izola�iile de azbest) pentru care ar putea fi necesar� o aten�ie sporit� la demontare �i/sau eliminare. Orice alte pericole pe care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor poten�iale este mai important� decât solu�iile, cu excep�ia cazului în care dezafectarea este iminent�.

Cl�dire sau alt� structur� Materiale periculoase Alte pericole poten�iale

10.5. Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice)

Lagune Identifica�i toate lagunele (iazuri de decantare, iazuri biologice Care sunt poluan�ii/agen�ii de contaminare din ap�? Cum va fi eliminat� apa? Care sunt poluan�ii/agen�ii de contaminare din sediment/n�mol? Cum va fi eliminat sedimentul/n�molul? Cât de adânc p�trunde contaminarea? Cum va fi tratat solul contaminat de sub lagun� (iazuri de decantare, iazuri biologice)?

Cum va fi tratat� structura lagunei (iazuri de decantare, iazuri biologice) pentru recuperarea terenului?

10.6. Depozite de de�euri

Depozite de de�euri Identifica�i metoda ce asigur� c� orice depozit de de�euri de pe amplasament poate îndeplini condi�iile echivalente de încetare a func�ion�rii;

Exist� studiu de expertizare sau autoriza�ie de func�ionare în siguran��? Sunt implementate m�suri de evacuare a apelor pluviale de pe suprafa�a depozitelor?

10.7. Zone din care se preleveaz� probe Pe baza informa�iilor cuprinse în Raportul de Amplasament �i a opera�iilor propuse pentru prevenirea �i controlul integrat al polu�rii, identifica�i zonele care ar putea fi considerate în aceast� etap� ca fiind cele mai importante pentru realizarea analizelor de sol �i de ap� subteran� la momentul dezafect�rii. Scopul acestor analize este de a stabili gradul de poluare cauzat de activit��ile desf��urate �i necesitatea de remediere pentru aducerea amplasamentului într-o stare satisf�c�toare, care a fost definit� în raportul ini�ial de amplasament.

Zone/loca�ii în care se preleveaz� probe de sol/ap� subteran� Motiva�ie

Este necesar� realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Dac� da, face�i o list� a acestora �i indica�i termenele la care vor fi realizate.

Studiu Termen (anul �i luna)

Identifica�i oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate în eventualitatea dezafect�rii. 11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFL� INSTALA�IA

Sunte�i singurul de�in�tor de autoriza�ie integrat� de mediu pe amplasament? Dac� da, trece�i la Sec�iunea 13

Da/Nu (�terge�i dup� caz)

11.1. Sinergii Lua�i în considerare �i descrie�i dac� exist� sau nu posibilitatea de apari�ie a sinergiilor cu al�i de�in�tori de autoriza�ie de mediu fa�� de tehnicile prezentate mai jos sau alte tehnici care pot avea influen�� asupra emisiilor produse de instala�ie.

Tehnic� Oportunit��i 1) proceduri de comunicare între diferi�i de�in�tori de autoriza�ie; în special cele care sunt necesare pentru a garanta c� riscul procedurii incidentelor de mediu este minimizat;

2) beneficierea de economiile de propor�ie pentru a justifica instalarea unei unit��i de co-generare;

3) combinarea de�eurilor combustibile pentru a justifica montarea unei instala�ii în care de�eurile sunt utilizate la producerea de energie/unei instala�ii de co-generare;

4) de�eurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizate ca materii prime într-o alt� instala�ie;

5) efluentul epurat rezultat dintr-o activitate având calitate corespunz�toare pentru a fi folosit ca surs� de alimentare cu ap� pentru o alt� activitate;

6) combinarea efluen�ilor pentru a justifica realizarea unei sta�ii de epurare

combinate sau modernizate; 7) evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea un efect d�un�tor asupra unei activit��i aflate în vecin�tate;

8) contaminarea solului rezultat� dintr-o activitate care afecteaz� alt� activitate - sau posibilitatea ca un Operator s� de�in� terenul pe care se afl� o alt� activitate;

9) Altele. 11.2. Selectarea amplasamentului Justifica�i selectarea amplasamentului propus (pentru instala�ii noi). 12. LIMITELE DE EMISIE Inventarul emisiilor �i compararea cu valorile limit� de emisie stabilite/admise. 12.1. Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor (�terge�i sec�iunile în care nu se aplica) 12.1.1. Emisii de solven�i Cerin�e suplimentare sau deosebite pentru tipuri specifice de activitate.

Activitate Emisie Puncte de emisie

Nivel limit�

Unit��i de m�sur�

Tehnici care pot fi considerate a fi BAT

Oricare abatere de la limit� - face�i justificarea aici

Justifica�i abaterile de la oricare din valorile limit� de emisie prezentate mai sus.

12.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Sursa de energie Emisii anuale de CO2 în mediu (tone)

Electricitate din re�eaua public� Electricitate din alt� surs�*) Abur adus din afara amplasamentului/ap� fierbinte*) Gaz Petrol Total

_______

*) Specifica�i mai jos sursa �i factorul pentru emisiile de CO2.

(Nu exist� valori limit� pentru emisiile masice de CO2) 12.2. Evacu�ri în re�eaua de canalizare proprie Emisii în ap� asociate utiliz�rii BAT-urilor

Substan�a Puncte de emisie Valoarea prag mg/dm3

Valoarea limit� de emisie propus�

mg/l Consum Biochimic de Oxigen (CBO) - (5 zile la 20°C)

Consum Chimic de Oxigen (CCO) (2 ore) Materii totale în suspensie Sulfuri pH Metale �i compu�i metalici

Not�: O valoare prag este stabilit� f�când referin�� mai întâi la legisla�ia român� �i apoi la ghidurile de referin�� pentru BAT �i în cazul în care nici una din cele dou� alternative de mai sus nu se aplic� putem s� ne ghid�m dup� VLE stabilite prin normele unui alt stat membru. OBS: Se specific� cel pu�in valorile limit� de emisie pentru poluan�ii specifici activit��ii pentru care se solicit� emiterea autoriza�iei integrate de mediu. Limitele considerate mai sus se aplic� în general emisiilor în cursuri de râuri folosite ca resurse de ap� în vederea potabiliz�rii. Pentru situa�iile foarte sensibile pot fi atinse niveluri mai mici. 12.3. Emisii în re�eaua de canalizare or��eneasc� sau cursuri de ap� de suprafa�� (dup� preepurarea proprie)

Substan�a Puncte de emisie Limita de emisie mg/dm3 Nivel de emisie stabilit

Consum Biochimic de Oxigen (CBO) - (5 zile la 20°C)

Consum Chimic de Oxigen (CCO) (2 ore) Materii în suspensie Sulfuri pH Metale �i compu�i metalici*)

Justifica�i abaterile de la oricare din valorile limit� de emisie de mai sus. ________ *) Observa�ie: Tabelul se va completa cu gama indicatorilor cuprin�i în HG nr. 188/2002 (NTPA 002 pentru evacu�rile în re�eaua de canalizare or��eneasc� �i NTPA 001 pentru evacu�rile în cursurile de ap� de suprafa��) completat� �i modificat� prin HG 352/2005, completat� cu HG 118/2002, în func�ie de indicatorii prezen�i în apa uzat� industrial� provenit� din instala�ie.

13. IMPACT 13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului Luând în considerare faptul c� au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupra mediului fie un bilan� de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie s� corespund� nivelului de risc asupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activit��i. Instala�iile care evacueaz� emisii în receptori importan�i sau sensibili sau emit substan�e a c�ror natur� �i cantitate ar putea afecta receptorii din mediu pot necesita o evaluare mai detaliat� a efectelor poten�iale. În cazul în care instala�iile evacueaz� doar un nivel sc�zut de emisii �i nu exist� receptori afecta�i sau sensibili, aceste zone pot s� nu necesite o astfel de evaluare detaliat�. Operatorii trebuie s� aib� dovezi care sus�in evaluarea impactului exercitat de activit��ile lor asupra mediului �i acestea s� fie componente ale documenta�iei de solicitare. Îndrumarul privind evaluarea BAT prezint� o metodologie pentru efectuarea acestei evalu�ri, care ofer� recomand�ri suplimentare privind natura informa�iilor �i nivelul de detaliere necesar. De asemenea, ofer� o metod� de stabilire a importantei impactului unei evacu�ri asupra mediului receptor. 13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii �i a punctelor de monitorizare Trebuie anexate h�r�i �i planuri ale amplasamentului la scara corespunz�toare pentru a indica în mod vizibil localiz�rile receptorilor, sursele �i punctele de monitorizare în care au fost f�cute m�sur�tori pentru substan�ele evacuate sau pentru impactul substan�elor evacuate din instala�ii. Extinderea zonei considerate poate fi la nivel local, na�ional sau interna�ional, în func�ie de m�rimea �i natura instala�iei �i de natura evacu�rilor. În special, urm�torii receptori importan�i �i sensibili trebuie lua�i în considerare ca parte a evalu�rii: - Habitate care intr� sub inciden�a Directivei Habitate, transpus� în legisla�ia na�ional� prin Legea 462/2001, aflate la o distan�� de pân� la 20 km de instala�ie sau pân� la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50 MWth - Arii naturale protejate aflate la o distan�� de pân� la 20 km de instala�ie - Arii naturale protejate care pot fi afectate de instala�ie - Comunit��i (de ex. �coli, spitale sau propriet��i învecinate) - Zone de patrimoniu cultural - Soluri sensibile - Cursuri de ap� sensibile (inclusiv ape subterane) - Zone sensibile din atmosfer� (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosfera, calitatea aerului în zona în care SCM este amenin�at) Informa�iile despre identificarea receptorilor importan�i �i sensibili trebuie rezumate în tabelul de mai jos (extinde�i tabelul daca este nevoie)7 _____ 7) Receptorii sensibili la mirosuri �i zgomot trebuie s� fi fost identifica�i în Sec�iunile 5.6.3.1 �i 9 din solicitare. 13.2.1. Identificarea receptorilor importan�i �i sensibili

Harta de referin�� pentru

receptor

Tip de receptor care poate fi afectat de

emisiile din instala�ie

Lista evacu�rilor din instala�ie care pot avea un efect asupra receptorului �i parcursul lor. (Aceasta poate include atât

efectele negative, cât �i pe cele pozitive)

Localizarea informa�iei de suport privind impactul evacu�rilor (de

ex. rezultatele evalu�rii BAT, rezultatele model�rii detaliate,

contribu�ia altor surse - anexate acestei solicit�ri

13.3. Identificarea efectelor evacu�rilor din instala�ie asupra mediului

Operatorii/Titularii de activitate trebuie s� fac� dovada c� o evaluare satisf�c�toare a efectelor poten�iale ale evacu�rilor din activit��ile autorizate a fost realizat� �i impactul este acceptabil. Acest lucru poate fi f�cut prin utilizarea metodologiei de evaluare a BAT �i a altor informa�ii suplimentare pentru a prezenta efectele asupra mediului exercitate de emisiile rezultate din activit��i. Rezultatul evalu�rii trebuie inclus în solicitare �i rezumat în tabelul 14.3.1 de mai jos. 13.3.1. Rezumatul evalu�rii impactului evacu�rilor (extinde�i tabelul dac� este nevoie)

Rezumatul evalu�rii impactului Lista�i evacu�rile

semnificative de substan�e �i factorul de mediu în care sunt evacuate, de ex. cele în care contribu�ia procesului (CP) este mai mare de 1%

din SCM*)

Descrierea motivelor pentru elaborarea unei model�ri detaliate: dac� aceasta a fost realizat�, �i localizarea rezultatelor

(anexate solicit�rii)

Confirma�i c� evacu�rile semnificative nu au drept rezultat o dep��ire a SCM prin listarea Concentra�iei Preconizate în Mediu (CPM) ca procent din SCM

pentru fiecare substan�� (inclusiv efectele pe termen lung �i pe termen

scurt, dup� caz)*)

______ *) SCM se refer� la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil. 13.4. Managementul de�eurilor Referitor la activit��ile care implic� eliminarea sau valorificarea de�eurilor, lua�i în considerare obiectivele relevante în tabelul urm�tor �i identifica�i orice m�suri suplimentare care trebuie luate în afar� de cele pe care v-a�i angajat deja s� le realiza�i, în scopul aplic�rii BAT- urilor, în aceast� Solicitare de ob�inere a autoriza�iei integrate de mediu.

Obiectiv relevant M�suri suplimentare care trebuie luate

a) asigurarea c� de�eul este recuperat sau eliminat f�r� periclitarea s�n�t��ii umane �i f�r� utilizarea de procese sau metode care ar putea afecta mediul �i mai ales f�r�:

- risc pentru ap�, aer, sol, plante sau animale; sau - cauzarea disconfortului prin zgomot �i mirosuri; sau - afectarea negativ� a peisajului sau a locurilor de interes special;

Referitor la obiectivul relevant b) implementare, cât mai concret cu putin��, a unui plan f�cut conform prevederilor din Planul Local de Ac�iune pentru protec�ia mediului completa�i tabelul urm�tor:

Identifica�i orice planuri de dezvoltare realizate de autoritatea local� de planificare, inclusiv planul local pentru de�euri

Face�i observa�ii asupra gradului în care propunerile corespund cu con�inutul unui astfel

de plan

SEC�IUNEA 15 Programele de Conformare �i Modernizare

13.5. Habitate speciale

Cerin�� R�spuns (Da/Nu/identifica�i/confirma�i

includerea, dac� este cazul) A�i identificat Situri de Interes Comunitar (Natura 2000), arii naturale protejate, zone speciale de conservare, care pot fi afectate de opera�iile la care s-a f�cut referire în Solicitare sau în evaluarea dumneavoastr� de impact de mai sus?

Dac� nu, trece�i la Sec�iunea urm�toare.

A�i furnizat anterior informa�ii legate de Directiva Habitate, pentru SEVESO sau în alt scop?

Exist� obiective de conservare pentru oricare din zonele identificate? (D/N, v� rug�m enumera�i)

Realizând evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiile rezultate din activit��ile dumneavoastr� apropiate de, sau dep��esc nivelul identificat ca posibil s� aib� un impact semnificativ asupra ariilor protejate? Nu uita�i s� lua�i în considerare nivelul de fond �i emisiile existente provenite din alte zone sau proiecte.

14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE �I PROGRAMUL DE MODERNIZARE V� rug�m s� rezuma�i mai jos toate datele pe care le-a�i propus în sec�iunile anterioare ale solicit�rii. M�surile incluse în Planul de ac�iuni �i Programul de modernizare trebuie grupate pe sec�iuni pentru fiecare factor de mediu afectat, m�suri de reducere a polu�rii, m�suri de remediere a polu�rii istorice, pe baza obiectivului principal al m�surii respective.

M�sura Data propus� pentru implementare Costuri Sursa de finan�are

Nota

Not�: - 0= sursa va trebui identificat� - 1 = finan�are proprie - 2 = credit bancar - 3 = institu�ie financiar� interna�ional� - 4 = finan�are nerambursabil�. Programul pentru conformare trebuie s� includ� obligatoriu �i prevederile Programului de etapizare, anexa la Autoriza�ia de Gospod�rirea Apelor. În acest moment, a�i realizat toate etapele complet�rii solicit�rii dumneavoastr�. V� rug�m s� v� întoarce�i la pagina de început pentru a verifica dac� a�i inclus toate elementele necesare.