Nrapmsv.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads... · Web viewMinisterul Mediului şi Schimbărilor Climatice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru

Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Nr 328 din 12.12.2011

Revizia 1 din 21.08.2012

Revizia 2 din .08.2013

Ca urmare a solicitării de revizuire a deciziei etapei de incadrare nr. 328 din 12.12.2011 adresata de BIOENERGY SUCEAVA SRL cu sediul social în mun. BUCURESTI , Strada Aleea Alexandru, nr.20 A, Demisol, Biroul Nr. 4, sectorul 1 înregistrată la Agentia pentru Protecţia Mediului Suceava cu nr. 7551 din 07.08.2013,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi

a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,

Agentia pentru Protectia Mediului Suceava decide,ca urmare a consultării desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 19.08.2013 că proiectul:

„Realizarea unei centrale electrice de cogenerare de inalta eficienta in municipiul Suceava”,

propus a fi amplasat la limita sud-estica a incintei Centralei Electrice de Termoficare Suceava din municipiul Suceava , str. Energeticianului nr. 1,

Nu se supune evaluării impactului supra mediului, NU se supune evaluării adecvate si Nu se supune evaluarii impactului asupra mediului în context transfrontier,

Se revizuieşte ca urmare a următoarelor modificări:-s-a renunţat la unul din cazanele de apă fierbinte (CAF) de 15,28 MWt-pe

combustibil gaze naturale şi s-a înlocuit cu un cazan de apă fierbinte (CAF) de 16,895 MWt – pe combustibil biomasă lemnoasă

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SUCEAVAStrada Bistriţei nr. 1A

E-mail: [email protected]; Tel0230 514056,0230 513922.Fax. 0230 514059

-s-a renunţat la varianta de colectare şi evacuare a apelor pluviale, împreună cu apele uzate şi apele menajere, în staţia de epurare orăşenească şi s-a înlocuit cu varianta de colectare a apelor pluviale pe 2 trasee, prin 2 instalaţii de colectare, decantare şi separare şi apoi evacuarea liberă în râul Suceava

-s-a modificat soluţia constructivă pentru cele 4 coşuri de fum aferente cazanelor de abur de 28,13 MWt, pe combustibil biomasă, astfel: pentru fiecare 2 cazane de abur de 28,13 MWt s-au prevăzut 2coşuri de fum lipite (cu un perete comun), cu trasee total separate ale gazelor de ardere aferente fiecărui cazan de abur .

Justificarea prezentei decizii: I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:a) Proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, privind

evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, Anexa nr. 2, la punctul 3. Industria energetică: a) instalaţii industriale pentru producerea energiei electrice, termice şi a aburului tehnologic, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1;

b) Prezentul proiect se referă la lucrările de construcţie centrală cogenerare, de inalta eficienta, dimensionată pentru necesarul de energie termică a municipiului Suceava;Instalatiile care vor forma noul profil tehnologic dupa finalizarea investitiei se incadreaza in:

- Anexa 1, punctul 1.1. la Ordonanta de Urgenta nr. 152 /2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si vor respecta prevederile Directivei IPPC (transpusa prin OUG nr. 152/2005 aprobata cu modificari de Legea nr. 84/2006) cu luarea in considerare a legislatiei si standardelor de calitate a aerului in zone si aglomerari avand in vedere in acelasi timp noua Directiva IED (IPPC Recast);

c) Analizand proiectul in baza criteriilor de selectie din Anexa 3 la HG 445/2009, pentru stabilirea necesitatii efectuarii impactului asupra mediului, prin completarea listei de control intocmita conform Ordinului 863/2002, cu consultarea membrilor Comisiei de Analiza Tehnica, s-a stabilit ca proiectul are impact redus asupra mediului deoarece:

1. Caracteristicile proiectului: o Mărimea proiectului – Se propune construirea centralei de cogenerare de înaltă

eficienţă ce cuprinde: 4 cazane de abur: 4 x 30,0 t/h = 120 t/h; - cu functionare pe biomasa ; Turbina cu abur: 29,65 MWe, cu condensator de încălzire pentru termoficare,

condensator de răcire cu aer 1 cazan de apă fierbinte (CAF): 1x15 MWt, ,cu funcţionare pe biomasa 3 cazane cu apă fierbinte ( CAF):3x x 14,7 MWt , cu functionare pe gaz natural;

o Cumularea cu alte proiecte – Proiectul propus este amplasat in vecinatatea Centralei electrice de Termoficare (CET) Suceava cu functionare pe huila. Se inlocuieste functionarea instalatiilor existente, pe baza de carbune , cu instalatii noi, performante, cu emisii reduse de NOx, CO si pulberi;

o Utilizarea resurselor naturale: pentru functionarea centralei se va folosi gazul natural, CLU si biomasa lemnoasa.

o Producţia de deşeuri: cenusa rezultata prin arderea biomasei (cantitate aproximativ 5%) se va stoca in incinta centralei , in containere etanse, urmand ca ulterior sa se transporte la un depozit de deseuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autoritatile locale;

o Emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort :



- Sursele de poluare pentru ape, aer si sol, sunt:- Ape uzate provenite de la regenerari si spalari;- ape menajere provenite de la grupurile sanitare, datorate personalului care

deserveste instalatiile;- apele pluviale de pe platformele tehnologice si drumurile de acces;- substantele poluante evacuate in atmosfera in urma arderii combustibilului;- gaze arse de la autovehiculele care lucrează pentru execuţia acestui proiect;- eventuale scurgeri de uleiuri si combustibili de la autovehiculele care deservesc

aceste lucrări; - Sursele de zgomot:

- Echipamentele care au subansamble in miscare (compresoare de gaz, compresor de aer, ventilatoare , pompe)Reducerea zgomotului se va realiza, mai ales, prin montarea acestor echipamente in interiorul unor cladiri;

o riscul de accident, - ţinîndu-se seama în special de substanţele şi tehnologiile utilizate, riscul de accident este redus; stocarea , descarcarea si manipularea reactivilor necesari pentru prepararea diferitelor calitati de apa necesara pentru functionarea centralei, se va realiza in statia de tratare chimica, zona de depozitare a substantelor chimice se va prevedea cu tehnologii cu sistem de ventilatie;

2. Localizarea proiectului 2.1. Utilizarea existentă a terenului: Centrala de cogenerare de înaltă eficienţă este amplasată la limita sud - estică a incintei Centralei Electrice de Termoficare Suceava din str. Energeticianului nr. 1, mun. Suceava;Centrala electrica de termoficare (CET) Suceava cu functionare pe huila este amplasata la circa 8 km sud-vest de municipiul Suceava, între calea ferata Suceava - Bucuresti (km 442,5 - 444,0) si râul Suceava.Lucrarile proiectului se desfasoara numai la limita sud-estica a incintei CET Suceava.2.2. Relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora: - zona are multe suprafete impadurite de unde se poate aproviziona cu biomasa forestiera; Se folosec deseuri de la exploatarile forestiere sau achizitionate de la societati care genereaza deseuri de lemn din activitate;2.3. Capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru:a) zonele umede – nu este cazul;b) zonele costiere – nu este cazul;c) zonele montane şi cele împădurite – Conform rezultatelor obtinute in urma calculelor realizate pentru determinarea concentratiilor de Nox, in atmosfera, centrala de cogenerare nu va produce impact semnificativ asupra mediului inconjurator;d) parcurile şi rezervaţiile naturale – nu este cazul;e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şi bazine piscicole amenajate – nu este cazul;f) zonele de protecţie speciale – nu este cazul; g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţia în vigoare au fost deja depăşite – Prin inlocuirea instalatiilor existente, pe baza de carbune , cu instalatii noi, performante se reduc emisiile de NOx, SO2, CO, si pulberi;h) peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică – nu este cazul;i) ariile dens populate – nu este cazul;

3. Caracteristicile impactului potenţial o Extinderea impactului :

- Prin implementarea proiectului propus se obtin reduceri de emisii poluante si de gaze cu efect de sera comparativ cu situatia in care aceeasi cantitate de energie electrica



si termica este produsa in TERMICA Suceava cu echipamentele existente in prezent;

o Natura transfrontieră a impactului :- Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontiera ratificata prin Legea nr. 22/2001.o Mărimea şi complexitatea impactului:

- rezultatele obtinute in urma calculelor realizate pentru determinarea concentratiilor de Nox, in atmosfera, centrala de cogenerare nu va produce impact semnificativ asupra mediului inconjurator in perioada de functionare si va fi redus, pe perioada execuţiei proiectului.

o Probabilitatea impactului :- impact redus, atat pe perioada execuţiei proiectului cat si pe perioada de

functionare;o Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

- impact redus, atat pe perioada execuţiei proiectului cat si pe perioada de functionare;

CONDIŢIILE DE REALIZARE A PROIECTULUI:I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute in proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamenteleI.1. Obiectivul proiectului:o Construirea unei centrale de cogenerare de inalta eficienta, dimensionata pentru

necesarul de energie termica a municipiului Suceava.o Obiectivele specifice ale proiectului sunt urmatoarele:

- asigurarea continuitatii alimentarii cu energie termica a consumatorilor racordati la sistemul centralizat la preturi competitive, posibil de suportat de segmentul social de consum;

- cresterea eficientei energetice la nivelul sursei de producere a energiei termice si electrice în municipiul Suceava;

- reducerea poluarii mediului înconjurator generata de sistemul centralizat de alimentare cu energie termica prin introducerea BAT si utilizarea biomasei lemnoasa ca resursa primara de energie.

I.2. Descrierea proiectuluiI.2.1.Situaţia actualăIn prezent, centralele existente CET Suceava pe huilă si CT Suceava pe hidrocarburi funcţionează cu eficienţă scăzută şi pierderi importante, ceea ce conduce la un nivel ridicat de emisii poluante şi la un preţ ridicat al agentului termic furnizat consumatorilor. Puterea instalată în aceste centrale depăşeşte cu mult cererea de energie termică datorită deconectării consumatorilor casnici şi dispariţiei consumatorilor industriali. Totodată, activele care intră în configuraţia celor două centrale se apropie de expirarea duratei normate de viaţă.

I.2.2.Amplasamentulo Centrala de cogenerare de înaltă eficienţă este amplasată la limita sud - estică a

incintei Centralei Electrice de Termoficare Suceava. Incinta CET pe cărbune este amplasată în partea de est a oraşului Suceava si se desfăşoară paralel cu calea ferată curentă între aceasta şi râul Suceava.

o Suprafaţa totală pe care va fi amplasată centrala de cogenerare este de cea. 5.8 ha, dintre care suprafaţa construită este de cea. 4.6 ha (suma suprafeţelor construite, a reţelelor, a căilor de transport şi platformelor betonate).



I.2.3.Profilul si capacitatile de productie Dimensionarea şi alegerea echipamentelor care intră în componenţa noii centrale de

cogenerare s-a realizat în baza următoarelor considerente: asigurarea în orice regim de funcţionare a sarcinii termice necesare la gardul

centralei, la parametri optimi, ceea ce a determinat prevederea mai multor echipamente energetice noi şi performante în cadrul centralei;

asigurarea unei bune flexibilităţi în funcţionare, lucru care va putea fi posibil pe de o parte datorită utilizării mai multor tipuri de combustibili (biomasă lemnoasă, gaze naturale, CLU – combustibil de rezervă) şi pe de altă parte datorită prevederii ciclului de funcţionare cu biomasă cu condensator de răcire, pentru utilizarea în regim de condensaţie.

posibilitatea utilizării avantajelor economice oferite de reglementările în vigoare – schema certificatelor verzi - prin prevederea de echipamente care utilizează resurse regenerabile de energie.

Combustibilul utilizat pentru cazanele de abur şi un CAF este biomasa (scoarţă, aşchii şi rumeguş).

Proprietăţile combustibilului sunt: conţinut de apă – 30 până la 60 %; greutate volumetrică – 250 până la 350 kg/Srm conţinut cenuşă până la 5% punct de înmuiere cenuşă - peste 1000 oC putere calorifică inferioară la 30% umiditate - 3,34 kWh/kgCAF-urile pe gaz natural au consum de 1477 Nmc/h fiecare (4331 Nmc/h în total). Alimentarea lor se face din reţeaua E.ON Distribuţie prin conducta metalică racordată la nivelul de joasă presiune (0,5 bar) a noii SRM a centralei, aflată în apropierea cazanelor.

Tabel nr. 1. Capacitati de productie

Instalaţii Capacitatea Puterea termică a combustibilului

Cazane de abur (4) 4 x 30,0 t/h = 120 t/h 4 x 28,13 MWt = 112,52 MWt

CAF–uri (3) 3 x 14,7 MWt = 44,1 MWt 3 x 15,28 MWt = 45,84 MWt

CAF-uri (1) 1 x 15 MWt =15 MWt 1 x 16,895 MWt = 16,895 MWt

I.2.4. Instalaţii şi echipamente1.2.4.1.Instalaţii tehnologice termomecanice Cazanul cu biomasă şi turbina cu abur - caracteristici funcţionale: Combustibilul utilizat este biomasă forestieră. Specificaţii de proiectare:

- Debit maxim de abur: 4 x 30,0 t/h = 120,0 t/h- Capacitatea termică maximă: 4 x 25,20 MWt = 100,80 MWt- Puterea termică a combustibilului: 4 x 28,13 MWt = 112,52 MWt- Umiditatea 30÷60%- Conţinut de cenuşă aproximativ 5%

Cazanul cu biomasă va fi echipat cu grătar mobil înclinat, răcit mixt cu aer si apa, pentru arderea aşchiilor de lemn netratate chimic. Arderea în aceste cazane se efectuează prin separarea primară şi secundară a camerelor de ardere, pentru a evita amestecarea inversă de aer secundar şi a separa zonele de gazeificare şi oxidare.

Aerul de ardereCazanul va fi echipat cu un sistem complet de aer primar şi secundar incluzând ventilatoare, motoare şi sisteme de conducte.



Sistemul de recirculare a gazelor arseÎn scopul realizării unui control adecvat al temperaturii în cazan, va fi folosit un sistem de recirculare a gazelor de ardere. Acesta este necesar pentru a menţine temperatura în zona de ardere a focarului la valori limită, în vederea:- limitării emisiilor de NOx;- formării turbulenţelor în zona de aer de deasupra focului, limitând astfel emisia de CO. Sistemul de captare şi transport al cenuşiiCenuşa brută colectată va fi evacuată cu un dispozitiv de evacuare umedă a cenuşii către zona de depozitare, iar cenuşa fină din multiciclon va fi colectată către zona ascendentă de transport a dispozitivului de evacuare umedă a cenuşii. Circuitul apă/abur al cazanuluiCazanul de abur va fi cu circulaţie naturală, cu pereţi membrană. Supraîncălzitorul va fidimensionat în funcţie de parametrii ceruţi de turbina de abur. În scopul creşterii randamentului, cazanul va fi prevăzut cu un economizor de tip convectiv.Tamburul cazanului de abur va fi realizat la zona superioară a cazanului, în afara drumului gazelor arse;Pentru controlul temperaturii aburului supraîncălzit vor fi utilizate regulatoare de temperatură în scopul menţinerii la un nivel constant a temperaturii dorite a aburului;Vaporizatorul cazanului va fi amplasat în continuarea focarului, în sistem pereţi tip membrană. IzolaţiaIzolaţia se va realiza cu materiale uşoare (vată minerală). ElectrofiltruLa interior, gazele arse sunt distribuite uniform în întreaga secţiune transversală a curgerii.Particulele de praf se încarcă electrostatic în câmpul electric depunându-se pe electrozii de depunere. Sub acţiunea unui curent continuu, electrozii de dispersie realizează o descărcare Korona care ionizează gazul. Particulele de praf care se află în aer se încărcă negativ şi se deplasează în câmpul electric la electrodul de precipitare pozitiv şi legat la pământ.La partea inferioară a electrofiltrului se găseşte sistemul de colectare a prafului tip şnec. Pentru evitarea punctului de rouă, acesta este încălzit electric. Coşul de fumEste prevăzut un sistem de coş cu pereţi dubli cu partea de evacuare a gazelor din oţel aliat, o manta exterioară din oţel şi o izolaţie termică montată la faţa locului. Dimensiunile coşului sunt: înălţime de 36 m şi diametrul de 2,35 m . Coşul este secţionat interior longitudinal de la bază până la vârf printr-un perete metalic astfel încât va asigura funcţionarea a două cazane pe biomasă, fiecare independent, cu măsurători şi monitorizare conform legislaţiei în vigoare.Fiecare din cele patru cazane pe biomasă are coşul său de fum.în zona apropiată instalaţiilor de ardere a biomasei Cazanul de apă fierbinte – CAF pe biomasă lemnoasăCAF-ul va fi amplasat în zona apropiată instalaţiilor de ardere a biomasei într-o clădire separată. Sistemul de evacuare a gazelor arse este reprezentat dintr-un coş metalic cu înălţimea de 26 m şi diametrul de 1,3 m.Coşul va fi prevăzut cu instalaţie de monitorizare continuă a emisiilor.Cazanele de apă fierbinte – CAF-uri pe gaze naturaleCele trei CAF-uri vor fi amplasate în zona apropiată instalaţiilor de ardere a biomasei în scopul facilitării unui scop comun. Sistemul de evacuare a gazelor arse este reprezentat din două coşuri metalice (unul pentru două CAF-uri şi unul pentru cel de-al treile CAF), amplasate în imediata apropiere a cazanelor. Pentru supravegherea respectării normelor de emisii conform legislaţiei de



mediu, coşurile de evacuare a gazelor arse vor fi prevăzute cu instalaţie de monitorizare continuă a emisiilor. Dimensiunile unui coş sunt: înălţime de 36 m şi diametrul de 1,3 m.CAF-urile de 14,7 MWt se află în condiţii de presiune redusă (0,5 bar presiune gaz metan la intrarea în modulul de reglare), iar temperaturile aferente circuitului de apă fierbinte vor fi: ttur = 130°C şi tretur = 75°C. Temperatura gazelor de ardere se va limita inferior la 110°C la ieşirea din preîncălzitorul de aer pentru a preîntâmpina apariţia punctului de rouă acidă.1.2.4.2. Instalaţie de ardere de biomasăConsumul de combustibil (biomasă) este de circa 158000 tone/an, iar cenuşa care se evacuează este de circa 1600 tone/an.Instalaţia de ardere este alcătuită din grătarul de ardere acţionat hidraulic dotat cu reglare automata a capacitaţii şi arderii. Combustibilii: aşchii, scoarţă.Dotarea instalaţiei de ardere se realizează conform TRD 414, respectiv EN 12953.Evacuarea automată a cenuşii din întreaga instalaţie este alcătuită din: Evacuare cenuşă brută din instalaţii cu ajutorul dispozitivului de evacuare umedă a

cenuşii; Evacuare cenuşă fină din multiciclon şi camerele de întoarcere ale tuturor instalaţiilor

cu ajutorul ecluzelor cu roată cu cupe, transportoarelor elicoidale şi transportoarelor cu lanţ şi bandă în formă de albie către zona ascendentă de transport a dispozitivului de evacuare umedă a cenuşii;

Introducerea cenuşii în container1.2.4.3. Instalaţii tehnologice electriceInstalaţia pentru cazane, ventilatoare, agregate etc. se realizează în paturi de cablu şi conducte. Cablarea către maşini şi aparate se realizează cu cabluri flexibile rezistente la ulei. Racordarea se realizează cu ţevi blindate din material plastic şi ţevi blindate din oţel.1.2.4.4. Instalaţii de automatizareInstalaţia de automatizare va asigura conducerea locală şi de la distanţă a instalaţiilor tehnologice din cadrul centralei.Pe ansamblu instalaţia de automatizare se compune din: sistem de conducere (DCS) aparatură locală cabluri şi materiale de montaj.Sistemul de conducere va fi un sistem capabil să realizeze în manieră modernă funcţiile de automatizare, respectiv: supraveghere, comandă, reglare, protecţii şi interblocări, conducere automată secvenţială, utilizând o interfaţă cu operatorul în tehnica VDU (video display unit), care să asigure funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor tehnologice în toate regimurile de funcţionare.De asemenea, sistemul va trebui să realizeze funcţia de autodiagnoză şi să permită comunicaţia cu alte sisteme de conducere. Transmiterea datelor se va face pe magistrale seriale de date.În camera de comandă tehnologică a centralei va fi amplasat sistemul de conducere, având următoarele componente: staţii de proces, staţii de operare, staţia de engineering împreună cu imprimantele, UPS, dulapul de alimentare pentru echipamentele de automatizare, vane electrice etc. aferente instalaţiilor tehnologice auxiliare.Sistemul de conducere va asigura conducerea întregului proces tehnologic în noua schemă funcţională şi va prelua prin sistemul de comunicaţie propriu informaţii de la sistemele de conducere proprii instalaţiilor tehnologice.Sistemele de conducere aferente echipamentelor tehnologice vor realiza următoarele funcţii de automatizare: monitorizare, semnalizări: de stare, preventive şi de avarie, comenzi automate şi manuale, secvenţe automate, protecţii, interblocări, reglări automate.1.2.4.5. Instalaţii pentru curenti slabiInstalaţia de curenţi slabi cuprinde: sistem de detecţie şi semnalizare incendiu; sistemul de telefonie;



reţea date-voce şi conexiune la Internet.1.2.4.6. Instalaţii hidrotehniceLucrările hidrotehnice cuprinse în prezenta investiţie sunt următoarele: sistemul de alimentare cu apă potabilă; sistemul de alimentare cu apă pentru stins incendiu; sistemul de canalizare pluvială şi menajeră.1.2.4.7. Constructii si rezistentaA. Centrală electrică pe biomasă (Obiect 1A)Instalaţia planificată constă în principal dintr-o sală de cazane, o instalaţie de alimentare a cazanelor cu podea glisantă şi o instalaţie de cazane de apă fierbinte pe gaz natural. Sala cazanelor cuprinde: Beci de cenuşă; Cameră de containere; Ateliere; Transformator pentru consum propriu 1 şi 2; Casa scării 1; Casa scării 2 ; Sala cazanelor ; Sala maşini; Depozit; Camera dulap dulapuri electrice 1; Cazane de apa fierbinte ; Vestiar/hol/garderoba/WC/Camera de duş; Camera de relaxare ; Camera de comanda medie tensiune Sala de şedinţe B. Centrală electrică pe biomasă (Obiect 1B)Instalaţia planificată constă în principal dintr-o sală de cazane, o instalaţie de alimentare a cazanelor cu podea glisantă.Sala cazanelor cuprinde: Beci de cenuşă; Cameră de containere; Casa scării; Sala cazanelor; Camera de comanda; Camera dulap dulapuri electrice; Instalaţie de alimentare a cazanelor cu podea glisantă;C. CAF pe biomasă (obiect 1 C)Instalaţia planificată constă în principal dintr-o sală de cazan de apă fierbinte şi o instalaţie de alimentare a cazanului cu podea glisantă. Sala este o construcţie mixtă, alcătuită din stâlpi, grinzi şi ferme metalice precum şi diafragme din beton armat.D. Instalaţie de uscare (Obiect 2) cu fundaţie şi pereţi din beton armat şi acoperiş din grinzi de oţel şi panouri termoizolante.E. Depozit biomasa brută (Obiect 3A).F. Depozit biomasa umedă (Obiect 3B) G. Depozit biomasa uscată (Obiect 3C H.Corp administrativ (Obiect 4A) cu fundaţie din beton armat, pereţi de cărămidă şi structură de beton armat, acoperiş de beton armat şi hidroizolaţie.I Instalaţie cântărire biomasă lemnoasă (Obiect 4B) Instalaţia de cântărire de biomasă lemnoasă constă în principal din 4 containere individuale care sunt aşezate pe fundaţii individuale din beton armat şi pereţi din panouri prefabricate. Acoperişul este din tabla de oţel galvanizată ondulată.J. Garaj (Obiect 5) - cu fundaţie şi pereţi din beton armat şi acoperiş de beton armat şi hidroizolaţie.K. Staţie de reglare măsura gaze (Obiect 6) - fundaţia container SRM este radier tip dală groasă, cu grosime constantă, executat din beton armat turnat monolit;L. Bazin cu apă de adaos (Obiect 7)-din beton, cu fundul bazinului în pantă, ajungând la -4,82m în partea cea mai adâncăM. Gospodărie de incendiu (Obiect8)-se refoloseşte construcţia existentă pe amplasament (clădire pompe Bagger)N.Instalaţie de tratare ape pluviale (Obiect 9A şi 9B).O.Date constructive privind suprafaţa exterioară În vederea evacuării apelor uzate şi pluviale, se va realiza o nouă reţea pe amplasamentul viitoarei centrale. Apele uzate se vor acumula prin reţeaua de canalizare menajeră într-un bazin, de unde se vor evacua, prin intermediul unor pompe, la staţia de epurare a oraşului. Apele pluviale din zona depozitelor de biomasă lemnoasă se vor acumula prin reţeaua de canalizare pluvială într-un bazin de sedimentare, de unde se vor evacua în râul Suceava. Apele pluviale din zona clădirilor care adăpostesc instalaţiile tehnologice de producere



agent termic se vor evacua în râul Suceava, după ce vor fi trecute printr-un separator de produs petrolier.1.2.4.8 Instalaţii aferente construcţiilor-instalaţii electrice-instalaţii sanitare, instalaţii de stins incendiu cu hidranţi interiori şi exteriori, dotaţii PSI-instalaţii de încălzire, ventilare şi climatizare.

I.2.5.Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare a acestora, utilitati:o Combustibili:

- Biomasa lemnoasa = cca 270000t/an Noua centrală va functiona în zona de bază a curbei de consum termic folosind biomasă. Decizia de a apela la acest combustibil este motivată de:- existenta în zonă a unei bogate resurse de biomasă forestieră (lemn de foc si

deseuri forestiere /rumegus, deseuri fasonare, lemn deseu provenit de la gatere, lemn de diametre mici de la exploatările forestiere, lemn atacat partial de putregai, impropriu ca lemn de lucru)

- asigurarea de către statul român, conform directivelor europene, a unor scheme de sprijin a producerii energiei din resurse regenerabile bazate pe sistemul certificatelor verzi si considerarea energiei obtinută din biomasă ca fiind “liberă de CO2”.

Tabel nr. 2. Combustibili utilizati Tip combustibil Putere calorifică inferioară

Gaze naturale 10,35 kWh/Nm3Biomasă forestieră 3,4 kWh/kgCLU 11,89 kWh/kg

o Sistemul de alimentare cu apa potabila pentru consumul menajer: Se va asigura prin branşament, la debitul şi presiunea necesare, din reţeaua S.C. Termica S.A. Suceava conectată la reţeaua municipală. Racordul se va asigura din conducta existentă în apropierea incintei centralei şi se va realiza prin intermediul unei conducte tip PEID Dn 200 mm. In punctul de racord se va realiza un cămin de racord cu contor pentru măsurarea debitului. In incintă conducta va asigura necesarul de apă potabilă la următorii consumatori: corp exploatare,staţia de tratare chimică a apei, grup poartă şi la depozitul de biomasă tocată. Racordurile la consumatori se vor realiza din conductă tip PEID Dn 50 mm Conductele de alimentare cu apa potabila se vor poza îngropate in pamant, sub adâncimea de inghet.

Tabel nr. 3 . Necesarul de apa potabilaNecesarul de apă potabilă:

Cerinţa de apă potabilă:

Q zi max = 2,94 mc/zi; Qzi med = 2.56 mc/zi; Qzi min = 2,32 mc/zi._

Q zi max = 3,68 mc/zi; Qzi med = 3,20 mc/zi: Qzi min = 2,90 mc/zi

o Sistemul de alimentare cu apa tehnologica: Apa tehnologică va fi folosită pentru prepararea apei de adaos în circuitul de termoficare şi a apei de adaos în circuitul termic al cazanului de abur al centralei pe biomasă. Aceasta se va asigura, la debitul şi presiunea necesară, din reţeaua S.C. Termica S.A, Suceava, conectată la reţeaua municipală.Racordul se va asigura din conducta existentă în apropierea centralei prin intermediul unei conducte din PEID, Dn 200 mm, pn 10 bar. Această conductă este comună pentru alimentarea cu apă potabilă şi tehnologică.



Tabel nr. 4. Necesarul de apa tehnologica

Necesarul de apă tehnologică:

Cerinţa de apă tehnologică:

Q zi max =2170 mc/zi; Qzi med =1978 mc/zi; Qzi min =1786 mc/zi.

Q zi max = 2712 mc/zi; Qzi med = 2472 mc/zi; Qzi min =2232 mc/zi.

o Volume si debite de apă asigurate din sursă pentru alimentarea cu apă potabila şi industrială a folosinţei:

- Necesarul total de apă:Q zimax =2,94 + 2170 =2172,94mc/zi = 25,15 l/s; Vzi max =2172,94mc/zi;Qzi med =2,56 +1978 =1980,56 mc/zi = 22,92 l/s; Vzi med =1980,56 mc/zi;Q zi min =2,32 +1786 =1788,32 mc/zi = 20,70 l/s; Vzi min =1788,32 mc/zi;

- Cerinţa totală de apă:Q zi max =3,68 + 2712 =2715,68 mc/zi = 31,43 l/s; Q zi med =3,20 + 2472 =2475,20 mc/zi =28,64 l/s; Q zi min = 2,90 + 2232 =2234,90 mc/zi =25,87 l/s.

o Apa de incendiu: - Conform. PE 009 - 1993 se va asigura necesarul de apă pentru următoarele incendii

de calcul:- incendiu interior, Q = 5 l/s; H = 6 bar;- incendiu exterior, Q = 10 l/s; H = 6 bar;- incendiu la depozitul de biomasă tocată, Q = 50 l/s; H = 6 bar;

- incendiu la depozitul de biomasă brută, Q = 40 I/s; H =6 bar. - Schema de alimentare cu apă pentru stins incendiul va fi compusă din:

- conductă de alimentare cu apăm a rezervorului;- rezervor de înmagazinare, cu V = 700 mc;- staţie de electropompe;- reţele exterioare de incendiu.

- Rezervorul de înmagazinare va asigura necesarul de apă pentru stins incendiu interior, incendiu exterior şi alimentarea sistemului de stropire de la depozitul de biomasă tocată. Rezervorul va fi semiîngropat cu secţiune circulară şi va fi realizat din beton armat monolit, atât radierul cât şi pereţii. Camera de vane va fi realizată tot din beton armat monolit. Accesul conductelor în rezervor se va realiza prin intermediul camerei vanelor, în care se găsesc armăturile de închidere pe conducta de alimentare a rezervorului, pe conductele dc alimentare a staţiei de pompe, precum şi pe conductele de golire a rezervorului. Din acest rezervor se va realiza şi un racord pentru alimentarea mijloacelor mobile de stingere.

- Staţia de pompe aferentă rezervorului de înmagazinare se compune din:- 2 + 1 electropompe, având Q = 180 mc/b; H = 70 mcA;- electropompa avand Q = 36 mc/h; H =70 mcA;- 2 electropompe, având Q 18 mc/h; H = 70 mcA;- 1 electropompă de epuismenţ având Q = 10 mc/h; H - 20 mc A;- 1 recipient hidrofor cu membrană, având V = 500 1; Pn= 10 bar.

Electropompele vor funcţiona automat prin intermediul recipientului de hidrofor. Se va asigura dubla alimentare electrica a staţiei de pompe.Reţeaua de alimentate cu apă de incendiu, realizată din conducte de polietilenă cu Dn maxim 300 mm, se va realiza în sistem inelar în jurul clădirilor principale, a depozitelor de biomasă brută şi în sistem ramificat pentru obiectivele din incintă. Conductele de alimentare cu apă pentru stins incendiul se vor poze, îngropate în pământ, sub adâncimea de îngheţ.Pe traseul reţelelor de apă pentru stins incendiu exterior se vor realiza cămine vane de golire, de dezaerisire şi hidranti subterani, conform SR EN 14339/2006.



o Alimentarea cu gaze naturale . Se va executa cu conducta metalica racordata la nivelul de joasa presiune al noii statii de masura/reglare cu gaze naturale a centralei. Sectiunea conductelor de alimentare cu gaze naturale va asigura debitul maxim cerut de sarcina termica.

I.2.6. Consumurile specifice pentru instalaţia de cogenerare de înaltă eficienţăTabel nr. 5. Consumuri specificeCAF- putere termică livrată (pentru un CAF) MWt 14,70- consum energie primară (condiţii ISO) (pentru un CAF) MWt 15,28- eficienţă termică % 96,20- consum specific brut de combustibil (pentru un CAF) Nm3/MWh 105,15

gcc/kWh 127,69I.2.7. Gestionarea substanţlor şi/sau preparatelor chimice utilizate:- Stocarea, descarcarea si manipularea reactivilor necesari pentru prepararea diferitelor

calitati de apa necesara pentru functionarea centralei, se va realiza în statia de tratare chimica.

- Zona de depozitare a substantelor chimice se va prevedea cu tehnologii cu sistem de ventilatie. Instalatiile din statia de tratare chimica vor fi monitorizate permanent pentru asigurarea protectiei asupra mediului înconjurator si sanatatii umane.

- Gestiunea uleiurilor uzate se va face prin intermediul firmelor autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cu respectarea prevederilor din HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

I.2.8. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei:Centrala de cogenerare de înalta eficienta se va amplasata la limita SE a incintei Centralei Electrice de Termoficare Suceava. La sfârsitul, lucrarilor de constructii - montaj, toate zonele utilizate vor fi curatate si eliberate.Amplasarea echipamentelor si a instalatiilor aferente centralei de cogenerare este prezentata în planul general atasat la Memoriu de prezentarePe suprafaţa de 58097 mp aferentă noii investiţii există şi va fi păstrată, staţia de reglare gaze. În partea de nord-vest a amplasamentului se vor construi staţia de reglere gaze şi clădirea pentru CAF-ul pe biomasă. Centrala pe biomasă se va realiza la sud de staţia de reglare gaze existentă şi în partea de nord-vest a amplasamentului. Depozitele de biomasă uscată, umedă şi biomasă brută sunt amplasate în zona de sud şi est. Instalaţia de uscare se va amplasa în partea de nord a amplasamentului. Corpul administrativ, instalaţia de cântărire biomasă şi garajul sunt amplasate în partea de sud a incintei.

I.2.9. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente:o C a i de comunica t ie - Pentru asigurarea circulatiei utilajelor auto rutiere si tehnologice în incinta centralei

termice de cogenerare, se va realiza o retea de cai de comunicatie drumuri si platforme de acces la obiectele aferente centralei.

- Zonele libere dintre cladiri, drumuri si platforme vor fi sistematizate cu pante longitudinale si transversale astfel încât apele meteorice sa fie conduse catre trama de drumuri si platforme, iar de acolo, catre sistemele de preluare ape pluviale din zona.

o Drumuri s i platforme - Drumurile si platformele vor fi prevazute cu elemente de colectare a apelor pluviale

(rigole, guri de scurgere). Drumurile si platformele vor avea panta transversala de minim 2%.

- În incinta centralei se prevad 3 tipuri de sisteme rutiere si anume:AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SUCEAVA

Strada Bistriţei nr. 1AE-mail: [email protected]; Tel0230 514056,0230 513922.Fax. 0230 514059

• sistem rutier pentru drumuri betonate;• sistem rutier pentru drumuri pietruite;• sistem rutier pentru platforme folosite pentru depozitarea biomasei.

- Suprafata drumurilor betonate este cca 2.400 m²;- Suprafata drumurilor pietruite este cca 2.400 m²;- Suprafata platformelor folosite pentru depozitarea biomasei este cca 17.500 m²;

II. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectuluiII.1. Surse şi poluanţi pentru ape:II.1.1 .Faza de constructie: - La faza de constructie, din zonele de lucru va rezulta apa uzata provenita în principal

din prepararea materialelor de constructii (ex. mortare, apa din betonul de fundare, plansee de beton etc.), din diferite spalari tehnologice (ex. spalari unelte, utilaje, udarea planseelor de beton proaspat turnat etc.), care se vor evacua prin retelele de canalizare existente pe amplasament. Cantitatile de ape uzate astfel rezultate vor fi reduse având în vedere faptul ca betonul (ca principal material de constructie utilizat) va veni pe santier gata preparat, iar apa pentru spalarile tehnologice va fi folosita numai în cazuri de stricta necesitate.

- Pentru personalul executant din zonele din santier vor fi prevazute toalete ecologice, toalete ce vor fi curatate si salubrizate de firma cu care executantul lucrarilor va realiza un contract.

o Prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale Pentru prevenirea poluărilor accidentale se impun urmatoarele conditii :- asigurarea stării tehnice corespunzătoare a mijloacelor auto şi utilajelor folosite; - respectarea condiţiilor privind alimentarea cu carburanţi şi a schimbului de ulei,

acestea fiind permise numai în unităţi de profil; respectarea normelor tehnice în domeniu.

- să aibă în dotare materiale absorbante pentru a interveni de urgenţă în cazul poluării cu carburanţi şi/sau uleiuri vegetale;

- Pe toata durata de realizare a lucrărilor este strict interzis a se efectua descărcări de deşeuri lichide sau solide, in ape de suprafaţa sau subterane;

- Dotarea cu toalete ecologice si colectarea si evacuarea dirijată a apelor pluviale aferente organizării de santier;

- La terminarea lucrărilor se vor degaja zonele de lucru de resturile de materiale rezultate din lucrările de execuţie sau excavare;

- să comunice incidentul autorităţilor de mediu (GNM – Comisariatul Judeţean de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului)

II.1.2. Faza de exploatare: o Evacuarea apelor uzate menajere, a apelor uzate tehnologice si a apelor pluviale. - Apele uzate menajere provin de la grupurile sanitare aferente clădirilor: corp

exploatare, staţia de tratare chimică a apei, grup poartă şi depozitul de biomasă tocată şi vor fî colectate printr-o reţea din tuburi PVC SN4 Dn 200 mm - Debite caracteristice:

Q max zi = 3,68 mc/zi; Q med zi = 3,20 mc/zi; Q min zi = 2,90 mc/zi.

Colectarea apelor uzate menajere se va realiza prin intermediul reţelei de canalizare realizată din tuburi PVC SN4 Dn 200 mm. Debuşarea acestei reţele se va realiza într-o fosa septica de unde apele vor fi evacuate in canalizarea pluviala a centralei termice pe biomaa si cu deversare in SEAU a Municipiului Suceava.



- Apele uzate tehnologice constau în principal în apele evacuate de la instalaţia de dedurizare precum şi a apei de la spălările de la staţia de tratare. Ele vor fi evacuate în canalizarea meteorică si din aceasta in SEAU a Municipiului Suceava. - Debite caracteristice: Q max zi =53 mc/zi; Q med zi = 48mc/zi; Q min zi = 43 mc/zi.

- Apele pluviale accidental poluate cu hidrocarburi in incinta centralei(zona descarcare si pompa livrare carburanti) vor fi colectate prin intermediul unui canal deschis cu gratare carosabile ce va deversa intr-un seprator de hidrocarburi, dupa care stocate intr-un bazin etans vitanjabil.Apele meteorice si tehnologice vor fi colectate separat de pe incinta noii centrale printr-un sistem de rigole in zona depozitului de biomasa si printr-o retea de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 300-500 mm în restul incintei. - Debite caracteristice: -Debit maxim (colectat în bazinul de retenţie) - 1378 mc/h: -Debit evacuat prin pompaj din bazinul de retenţie - 45 mc/h. - Colectorul meteoric principal Dn 500 mm va debuşa într-un bazin de retenţie, cu un volum de 460 mc, de unde

va aspira o staţie de pompe ape pluviale, echipată cu 1+1 electropompe Q=45 mc/h, H=30mCA,- Atât staţia de pompe ape uzate menajere cât şi staţia de pompe ape pluviale vor. refula într-o conductă comună,

realizată din PEID PE 100 Dn 180 mm, în lungime de cea. 1000 m care va asigura racordul la staţia de epurare municipala. Conductele de canalizare se vor poza subteran, îngropate sub adâncimea de îngheţ. Pe traseul reţelelor de canalizare se vor realiza cămine de canalizare acoperite cu capace metalice .

- Apele evacuate vor respecta indicatorii normativului NTPA 002/2002, cu modificarile ulterioare. Instalaţia de tratare (dedurizare) chimică a apei:

Va fi alimentată cu apă potabilă prin intermediul conductei PEID Dn 200 mm; pn 10 bar. Staţia de tratare chimică a apei va produce un volum de apă dedurizată, Q = 103 mc/h.O parte din apa dedurizata se va demineraliza pentru alimentarea cazanelor pe biomasa. Apa de durizata este stocata in rezervoarele de apa dedurizata. Din acestea , apa dedurizata va fi transmisa prin intermediul electropompelor la consumatori. Apele uzate de la regenerari si spalari sunt colectate si evacuate la canalizarea pluvial- tehnologica.

o Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate prin reţeaua de canalizare proprie în reteaua municipiului Suceava, vor fi în conformitate cu H.G. 352/2005 (NTPA 002), HG 351/2005 şi cu cerintele din Contractul pe care SC ADREM INVEST SRL Bucureşti îl va încheia cu SC ACET SA Suceava.

II.2. Surse şi poluanţi pentru aer:II.2.1 . Faza de constructie: În timpul lucrarilor de constructie montaj pot aparea:

- emisii de pulberi din activitatea de manipulare a materialelor de constructii (ciment, alte materiale).

- noxe degajate de la functionarea si circulatia utilajelor;- noxe provenite din activitati specifice constructiilor: taiere, perforare, slefuire, etc.;

o Conditii de reducere a poluantilor in aer: - Transportul echipamentelor, pe cât posibil, cu utilaje de transport cu motoare cu

emisii reduse;- Verificarea periodică a nivelul de concentratii de emisii in gazele de esapament

aferente utilajelor si mijloacelor de transport utilizate;- Reducerea emisiilor de pulberi se va realiza prin stropiri sistematice ale zonelor

pavate, a căilor de transport ;- Prin măsuri organizatorice adecvate, se va asigura ca transportul acelor materiale

care ar putea provoca pulberi în formă uscată să se facă in sisteme închise (autovehicule cu toate suprafeţele de transport închise, containere închise);

- Executantul va urmări posibilitătile de limitare a zonelor de lucru si a duratei lucrărilor. Se va urmări curătarea zilnică a căilor de acces din organizarea de santier si din punctele de lucru de manipulare a diverselor materiale pentru a preveni formarea prafului.



- Executantii lucrărilor vor controla si asigura materialele împotriva împrăstierii lor în timpul transportului si în amplasamentele destinate depozitării;

- Echipamentele destinate manipulării diverselor materiale vor circula cu viteze reduse;

- Se vor respecta: prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator; Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul înconjurător; ;

- Se vor respectata prevederile legale în vigoare privind starea tehnică a mijloacelelor auto de transport, evaluată odată cu inspecţia tehnică;

II.2.2. Faza de exploatare: Poluanti emisi de instalatiile de ardere:

Tabel nr. 6- Poluanti emisi

No.crt. Tipul sursei înălţimea fizică [m]

Diametru interior la vârf

[m]

Debitul gaze de ardere (m3/h)

Poluanti emisi

1CAF1 pe biomasă lemnoasă

26 1,3 28420

SO2;NOx;

Pulberi;CO;

2CAF2 si CAF 3 pe gazenaturale

36 1,3 35150

3 CAF 4 pe gaz metan 36 1,3 17575

3 Cazan de abur 1 pe biomasă lemnoasă 36

semicerc cu r=1,175

49867

4 Cazan de abur 2 pe biomasă lemnoasă 36

semicerc cu r=1,175

49867

5 Cazan de abur 3 pe biomasă lemnoasă 36 semicerc cu

r=1,17549867

6 Cazan de abur 4 pe biomasă lemnoasă 36 semicerc cu

r=1,17549867

o Conditii de reducere a poluantilor in aer: - Se vor respecta cerinţele BAT pentru activitatea ce se desfăşoară pe

amplasament : Utilizarea cogenerarii ca mijloc de îmbunătătire a eficientei energetice ; Stabilitatea procesului de ardere si a controlului acestuia; Asigurarea de valori constante de emisii atât pentru oxizii de azot cât si pentru

monoxidul de carbon, valorile lor incadrandu-se in reglementările în vigoare, atât pentru prezent cât si pentru viitor.

Utilizarea combustibilului gazos, care va conduce la emisii de SO2 si de pulberi aproape nule;

Dotarea cu electrofiltre pentru retinerea pulberilor la cazanele care folosesc biomasa lemnoasa;

- Se vor respecta valorile limita de emisie din noua directiva de emisii industriale (IED - IPPC Recast)).



Tabel nr 7 - Valori limita de emisie

Instalaţii de

ardere

Putere termică instalat

a(MWt)

Combustibil utilizat Legislaţie

Valori limită de emisie (mg/Nm3)

Conţinut

O2 (%)S02 NO2 Pulberi CO

CAF1 16,895 Biomasa lemnoasă

Ordin 462/1993

2000 500 100 250 6

CAF2 15,28 Gaz natural 350 350 5 100 3CAF3 15,28 Gaz natural 350 350 5 100 3CAF4 15,28 Gaz natural 350 350 5 100 3

CA1 28,13 Biomasă lemnoasă 2000 500 100 250 6




II.3. Surse de zgomot şi vibraţii:o In exploatare, sursele principale de zgomot din instalatiile energetice sunt

echipamentele care au subansamble in miscare (grup motor-generator electric, pompe, ventilatoare, compresoare, etc) si esaparile de abur;

o Reducerea nivelului de zgomot se va realize prin montarea echipamentelor in interiorul unor cladiri cu protectie fonoabsorbanta la pereti si tavan iar pentru reducerea zgomotului la esaparile de abur se vor folosi amortizoarele de zgomot;

o Nu se va depasi limita maxima de zgomot conform STAS 10009-89 de 65 dB (A) la limita amplasamentului si nici limita maxima admisa de 20 vibratii, conform STAS 12025/2-81.

II.4. Surse şi poluanţi pentru sol, subsol şi ape freaticeII.4.1 .Faza de constructie: o Sursele de poluare pentru sol, subsol si ape freatice, sunt:

- scurgeri de uleiuri si combustibili de la utiajele utilizate in faza de execuţie;- ape menajere provenite suplimentar de la grupurile sanitare, datorate personalului care executa

lucrările. Prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale

- activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale mijloacelor auto folosite la implementarea proiectului vor fi executate de către operatori specializaţi în prestarea unor astfel de servicii şi numai în locurile special amenajate ;

- personalul care deserveşte mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa apariţia oricărei defecţiuni;

- mijloacele auto care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi utilizate numai după ce defecţiunea a fost remediată;

- Amplasamentul organizarii de santier va fi stabilit de comun acord cu beneficiarul si vor fi evitate orice fel de manevre sau lucrari care sa poata conduce la poluarea solului;

- Pamântul rezultat din excavatii va fi reutilizat în cadrul noii centrale sau în alte amplasamente, fiind un pamânt nepoluant;

- Se va evita desfasurarea lucrarilor în conditiile unor fenomene meteorologice periculoase care pot conduce la poluarea solului;



II.4.2 .Faza de exploatare: Întreaga suprafata de teren pe care vor fi amplasate echipamentele viitoarei centrale

va fi acoperita cu platforme de beton. Pentru sol se vor respecta Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin

sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997 ; Pentru apele subterane nu se vor depasi valorile indicatorilor ce se vor regasi in

buletinele de analize ce se vor prezenta in Raportul de amplasament la autorizarea activitatii ;

II.5. Gestionarea deseurilor:II.5.1 .Faza de constructie: Deseurile rezultate în timpul executarii lucrarilor de constructie si montaj (metale

feroase si neferoase, mase plastice, vata minerala, lemne de la cofraje, moloz etc.) se vor colecta selective si vor fi depozitate temporar în spatii special amenajate, vor fi dupa caz refolosite sau valorificate si se vor evacua din incinta centralei electrice conform prevederilor Legii 211/2005 priovind regimul deseurilor.

Surplusul de pamânt rezultat în urma sapaturilor aferente lucrarilor de constructii montaj a centralei de cogenerare va fi refolosit în alte zone (santiere) sau va fi evacuat treptat la un depozit de deseuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autoritatile locale. Cantitatea estimativa de pamânt rezultat în urma lucrarilor de constructie montaj este de circa 6300 m3.

II.5.2 .Faza de exploatare: Deseurile rezultate în timpul functionarii sursei de producere a energiei electrice si

termice, ca urmare a lucrarilor de mentenanta se vor colecta selectiv, vor fi depozitate temporar în spatii special amenajate si se vor evacua din incinta centralei de cogenerare conform prevederilor legale in vigoare;

Deseurile periculoase, inclusiv nămol, lubrifianti si alte substante chimice ce se vor produce in timpul functionării centralei vor fi colectate si stocate într-o zonă restrânsă (platformă de beton sau clădiri metalice speciale de stocare) si apoi vor fi transportate, stocate, tratate si depozitate in functie de reglementările legislatiei privind deseurile periculoase.

Deseurile care nu mai pot fi valorificate vor fi evacuate treptat la un depozit de deseuri nepericuloase, stabilit de comun acord cu autoritătile locale.

Cenusa produsa de instalatia cu biomasa se împarte în cenusa grea, care constituie partea preponderenta, rezultata din patul de combustie, si cenusa usoara, fractiune mai fina obtinuta prin purificarea gazelor de ardere prin intermediul electrofiltrelor. Datorita cartacteristicilor lor chimico-fizice, cele doua tipuri de cenusa pot fi recuperate atât ca element constitutiv al productiei de ciment cât si ca adaos la formarea compusilor pentru fertilizanti. Pâna la gasirea unei piete de desfacere în vederea utilizarii ca material de adios pentru obtinerea diverselor materiale de constructie (pavele, borduri etc.) sau chiar a cimentului, cenusa rezultata în urma procesului de ardere a biomasei lemnoase se va stoca în incinta centralei, în containere etanse urmând ca ulterior sa se transporte la un depozit de deseuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autoritatile locale.

Deseurile menajere se vor colecta si stoca temporar în containere, pe o platformă special amenajată, de unde vor fi preluate ulterior de către firma de salubritate locală pe bază de contract.

III.Organizarea de şantier Organizarea de santier se va amplasa pe terenul S.C.TERMICA S.A. Suceava.

Solutiile si dotarile aferente constituie atributia si responsabilitatea Antreprenorului General. Proiectul de organizare de santier va fi executat de catre constructor, care va



detalia lucrarile de organizare pentru realizarea proiectului, conform legislatiei în vigoare la data executiei. Depozitarea echipamentelor, instalatiilor si materialelor în santier se va realiza ordonat, evitându-se deteriorarea si deprecierea lor înainte de punerea în opera.

Se va asigura pastrarea curateniei în santier, iar intrarea si iesirea autocamioanelor se va face în conditii de curatenie pentru a nu afecta drumurile publice din imediata apropiere a santierului.

Pentru perioada de organizare de santier, impactul potential asupra mediului este caracterizat ca fiind minor, cu efect local si limitat la perioada de executie a proiectului. Organizarea de santier se va amenaja astfel încât sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman.

Masurile recomandate pentru evitarea potentialului impact al organizarii de santier asupra factorilor de mediu sunt urmatoarele:- Apa: dotarea pe cât posibil cu toalete ecologice si colectarea si evacuarea dirijata a

apelor pluviale aferente organizarii de santier;- Aer: reducerea emisiilor de substante poluante generate de sursele mobile prin:

o transportul echipamentelor, pe cât posibil, cu utilaje de transport cu motoare cu emisii reduse,

o verificarea periodica a nivelul de concentratii de emisii în gazele de esapament aferente utilajelor si mijloacelor de transport utilizate;

o transportul materialelor de constructii ce pot elibera particule fine, cu mijloace de transport acoperite;

- Zgomot si vibratii: reducerea vitezei autovehiculelor grele în santier si inspectii tehnice periodice ale autovehiculelor;

- Sol: colectarea, depozitarea si eliminarea controlata a tuturor categoriilor de deseuri (menajere, tehnologice) aferente organizarii de santier.

IV. Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului în vederea utilizării ulterioare, precum şi efectul implementării acestora - În cazul închiderii definitive a întregii instalatii sau a unor părti de instalatie, operatorul

instalatiei trebuie să elaboreze un plan de închidere agreat de autoritatea competentă pentru protectia mediului. Scopul planului de închidere trebuie să respecte prevederile Ghidului Tehnic General (punctul 18), aprobat prin Ord. M.A.P.A.M. nr. 36/2004

- Planul de închidere trebuie să includă minim:- planurile tuturor conductelor si rezervoarelor subterane;- orice măsură specifică pentru prevenirea poluării apei, aerului si solului;- acolo unde este cazul, golirea completă de continut potential periculos si spălarea

conductelor si a rezervoarelor;- valorificarea/eliminarea deseurilor;- măsuri de pază pentru prevenirea actelor de distrugere;

- Planul de închidere trebuie să identifice resursele necesare pentru punerea lui în aplicare si să declare mijloacele de asigurare a disponibilitătii acestor resurse, indiferent de situatia financiară a operatorului instalatiei;

- La încetarea activitătii se va analiza impactul produs de activitatea tehnologică asupra solului pentru a constata gradul de poluare si necesitatea oricăror remedieri în vederea aducerii terenului într-o stare satisfăcătoare din punct de vedere al categoriei de folosintă avută anterior.

- Dezafectarea, demolarea instalatiilor si constructiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente activitătii cu impact semnificativ asupra mediului.

La finalizarea noii investitii, vechea centrala pe carbune isi inceteaza activitatea.AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SUCEAVA


V. MONITORIZAREV.1.Monitorizarea calităţii apelor uzate:- Monitorizarea calităţii apelor uzate tehnologice şi a apelor menajere se va realiza

conform cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor şi ale operatorului staţiei de epurare; indicatorii şi frecvenţa de monitorizare se vor stabili la faza de autorizare, odată cu reglementarea activităţii din punct vedere al gospodăririi apelor.

V.2. Monitorizarea emisiilor in aer: - Indicatorii monitorizati: SO2, Nox, Pulberi, CO, COV-uri;- Frecventa de monitorizare se vor stabili la faza de autorizare, odata cu reglementarea

activitatii din punct de vedere al protectiei aerului

V.3. Monitorizare sol, subsol, apa subterana: - Inainte de punerea în funcţiune a obiectivului se va efectua testarea calităţii solului

pentru poluanti specifici pe amplasament, rezultatele urmând a constitui referinţă pentru evaluările ulterioare.

- Se vor realiza puţuri de monitorizare a apelor din pânza freatică. Puturile vor fi amplasate în amonte şi în aval, pe direcţia de curgere a pânzei freatice, astfel încât să evidenţieze evolutia calităţii apei freatice în zona de amplasament a centralei.

- Poluanti specifici pentru : Sulfuri Sulf total Metale(Cu,Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn)

V.4. Monitorizarea gestiunii deseurilor - Titularul va păstra acte doveditoare cu privire la valorificarea şi depozitarea deşeurilor

şi va avea obligaţia să întocmească fişele de gestiune a deşeurilor conform H.G. nr. 856/2002, fişă care va fi prezentată anual la A.R.P.M. Bacau.

- Titularul are obligaţia întocmirii unui registru complet cu aspecte şi probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor ;

VI. Condiţii care trebuie respectate Pentru prevenirea situaţiilor care ar putea avea impact negativ asupra factorilor de

mediu în general, atât executantul lucrărilor de construcţie, cât şi beneficiarul acestui proiect, trebuie să respecte:- prevederile prezentei Decizii de incadrare;- prevederile legale în domeniul protecţiei mediului;

VII. Dispoziţii finale: Titularul proiectului are obligaţia de a notifica ARPM Bacău dacă intervin elemente noi

necunoscute şi asupra oricărei modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei, înainte de realizarea modificării.

Prezenta decizie se poate revizui, în cazul în care se constată apariţia unor elemente noi, necunoscute la data emiterii.

Se va anunţa ARPM Bacău data începerii şi finalizării lucrărilor de execuţie pentru verificarea respectării tuturor condiţiilor impuse. Procesul verbal întocmit la finalizarea lucrărilor se anexează şi face parte integrantă din procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Inainte de punerea in functiune se va solicita Autoriz Integrata de Mediu conform prevederilor legale.

Proiectul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată .AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SUCEAVA


Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

DIRECTOR EXECUTIV,ing. Vasile Osean

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizatii, Intocmit,

ing. Constantin Burciu ing. Angela Ignatescu



Documents

Nrapmsv.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads... · Web viewMinisterul Mediului şi Schimbărilor Climatice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru