In evul mediu ~i la inceputul epocii moderne au existat in Europa mai multe imperii formate prin cuceriri. Pe teritoriul lor se aflau multe natiuni sau popoare. Astfel, sultanul stiipinea, numai in Europa, mai mult de cinci natiuni: romanii, bulgarii, sirbii, albanezii ~i inca un numar mare de greci. Habsburgii stiipineau pe unguri, cehi, slovaci, o parte din polo-

74

nezi, romani ~i italieni. Germanii tnliau impiirtiti in 34 de state: unele mai mari (Prusia, Bavaria, Saxonia), altele mai mici ~i fiira putere economica.

Dupa 1848, in toate tarile Europei s-a dezvoltat mult economia; in-dustria ~i comertul au capatat o fmn'te mare importanta in viata oameni-lor. S-a simtit o tot mai mare nevoie de a se extinde ~i u~ura legaturile co-merciale; adica s-au construit ~osele moderne, canale ~i, mai ales, cai fe-rate. Burghezia dorea sa aibii o piata interna cit mai larga ~i cit mai si-gura. Totodata s-a dezvoltat ~i cultura nationala proprie fiecanii popor. S-a cristalizat con~tiinta nationala, sentimentul libertatii nationale. Se ajunsese ca fiecare popor sa doreasca a avea statui lui national, intins peste tot teritoriul unde se vorbea Iimba lui, nationala. Fieca:re popor in-telegea acum ca nu-~i mai poate pastra fiinta nationala, daca nu sint uniti ~i liberi toti fratil de aceea~i origine, cu aceea~i limba, cu acelea~i obi-ceiuri ~i cu aceea~i nadejde de viitor.

Unificarea politica a statului, crearea statelor riationale a fost, pentru toate popoarele care traiau despartite ~i subjugate, unul din obiectivele mari ale revolutiilor din 1848.

Dupa infringerea revolutiilor, romanii, maghiarii, italienii, germanii, polonezii, sirbii, grecii au continuat lupta pentru indeplinirea acestui vis. Caile de infaptuire a unirii acestor popoare au fost diferite: romanii pe cale diplomatica ~i politica, precum ~i prin actiunea intregului popor; ita-lienii prin razboi, printr-o mi~care revolutionara ~i actiuni diplomatice; germanii, prin razboi. '

Pentru a~i indeplini acest ideal de unire, popoarele au fost silite sa a~tepte momentele cele mai propice, dnd marile puteri se aflau in conflict intre ele.

Un astfel de moment a fost riizboiul Crimeei. De~i se numara printre statele mari ale acelei

vrem1, Imperiul otoman era totu~i foarte sHibit. Natiunile subjugate !up-tau tot mai hotarit sa obtina libertatea nationala. Armata otomana se dezorganiza. Marile puteri se amestt:cau mereu in viata interna a statului. Tarul Nicolae I al Rusiei voia sa ocupe Constantinopolul ~i strimtorile Bosfor ~i Dardanele. Aceea~i dorinta nutrea ~i imparatul Franz Iosif al Austriei. In schimb, Victoria, regina Angliei, ~i Napoleon al III-lea, impa-ratul Frantei, aveau interes ca Imperiul otoman sa fie pastrat dt mai multa vreme. Aceasta pentru ca, economice~te, el depindea de Anglia ~i de Franta. Ur:marindu-~i interesele lor, marile puteri nu tineau seama de dorinta popoarelor subjugate de turci: romani, bulgari, sirbi, greci ~i de dreptul lor la libertate.

In 1853, tarul Nicolae I, socotind ca a sosit momentul prabu~irii ,omului bolnav", adica Imperiul otoman, a ordonat armatei sa-l atace. Franta ~i Anglia s-au aliat ~i au sarit in ajutorul sultanului. Astfel a iz-bucnit razboiul dintre Rusia ~i coalitia anglo-franco-turca. I s-a zis rclz. boiul Crimeei (1853-1856), numit a~a pentru ca principalele biitiilii s-au

75

Congresul de Ia Paris, 1856 (fn fata reprezP.ntantH marilor puteri: Anglia, Franta, Rusia, Aus-tria, Turcia).

dat in aceasta peninsula din Marea Neagra. Soldatii ru~i au rezistat eroic in apararea Sevastopolului, dar nlzboiul a ara tat slabiciunile ~i inapoierea economica a Rusiei. Ea n-a putut rezista in fata armatelor franceze ~i en-gleze, inzestrate cu armament nou, mode~n, ~i cu o tehnica de lupta mai buna.

In timpul razboiului Crimeei, popoarele din peninsula Balcanica, prin pro teste, prin rascoale, prin p~titii ca tre guvernele marilor puteri au incercat sa faca auzit glasul lor de libertate si independenta nationala.

Congresul de Ia Paris (1856). Tarul Nicolae I a murit in anul 1855. Urma~ul sau a renuntat la pretenpa de a imparti Imperiul otoman ~i a ce-rut pace. Aceasta s-a incheiat prin Congresul de pace de la Paris (1856), unde au participat reprezentantii tuturor t.arilor mari din Europa. S-a ho-tarit ca Rusia sa accepte libertatea navigatiei pe Dunare ~i Marea Neagra pentru orice vas comercial, independenta ~i integritatea Turciei, iar sudul Basarabiei sa reintre in componenta Moldovei.

Razboiul Crimeei a dovedit tarului ca trebuie sa reformeze statui rus, daca voia sa se mentina printre marile tari ale lumii.

Congresul de la Paris are mare importanta ~i pentru poporul roman. Principatele romane ramineau sub suzeranitatea Turciei, dar intrau ~i sub garantia marilor puteri, ceea ce insemna un important d~tig in lupta pen-tru libertate ~i unitate nationala. Totodata Congresul de la Paris a deschis problema eliberarii ~i unificarii statelor. 0 cereau italienii, romanii, grecii, germanii, polonezii, sirbii.

76

V.I. Lenin anita cii: ,Rusia taristii, cu armata ei supusii, cu diplomatia ei, era jandar-mul Europei ~i sperietoarea m~ciirilor revolutionare ~i de eliberare nationalii in Europa. In timpul domniei lui Nicolae I, aceastii influentii a Rusiei i$i atinge apogeul".

In 1853, discutind cu un ambasador englez despre Imperiul otoman, tarul Nicolae I spu-nea: ,Avem in brate unom foarte bolnav; ar fi bine sii ne intelegem din vreme ca sii nu Iii-sam mo~tenirea lui in seama intimpliirii ~i mai ales a revolutiei".

Ambasadorul i~a riispuns: ,Guvernul englez nu se ginde~te Ia mo~tenirea bo!navului, ci, dimpotrivii, cii va trebui sii se striiduiascii a-1 face sii triiiascii mult, cit mai mult cu pu-tintii".

De ce se punea problema formlirii amor state nationale? Ce jari aveau interes sii pastreze integritatea otoman ~i de ce? Arlitati pe hartii: Lomira, Paris, Moscova. Constantinopol, Bosfor, Darda-nele, Crimeea ~i Sevastopol ~i spuneti ce ~ titi in legaturli cu ele in anii 1853-1856? De ce Rusia ~i Austria urmareau destramarea otoman?

Multi romani, surghiuniti in 1848, printre care ~i poetul Vasile Alecsandri, au staruit din rasputeri sa convinga'guvernele marilor puteri: Franta, Anglia, Prusia sa se preocupe de soarta poporului roman.

La Congresul de la Paris, din 1856, marile puteri au discutat ~i pro-blema Unirii Tarilor Romfme. Dar, pentru ca adversarii unirii se aratau foarte indaratnici, Congresul de la Paris a hotarit sa fie intrebat poporul roman daca dore~te sau nu unirea. Pentru aceasta s-au ales Adundrile ad-hoc, formate din toa te pa turile social e.

Cu mare entuziasm, reprezentantii natiunii romane au votat pentru unire. Deputatii tarani au cerut ~i rezolvarea problemei pamintului ~i a drepturilor civile ~i politice ale taranimii.

Pentru ca s-au opus Turcia, Austria ~i Anglia, Conventia de la Paris a admis numai ca statui roman sa se numeasca Principatele Unite ale Mol-dovei ~i Tdrii Romtine~ti, dar cu doi domni, doua guverne ~i doua armate separate.

Poporul n-a respectat intru totul hotaririle Conventiei de la Paris. El a ales, la 5 ianuarie 1859, ca domn al Moldovei pe Alexandru loan Cuza, cunoscut inca din 1848 ca neinfricat partizan al unirii ~i al intaririi tarii prin reforme economice, sociale ~i politice. La 24 ianuarie 1859, unioni~tii ~i poporul din Tara Romaneasca au impus alegerea aceluia~i domn, Ale-xandru loan Cuza.

77

ALEXANDRU lOAN CUZA - primul dom-nitor al Romaniei, om drept, cinstit, iubitor de popor. El a intrat in istorie ca unul din cei mai iubiti conducatori ai romanilor.

MIHAIL KOGALNICEANU - unul dintre cei rriai de seama carturari ;;i oameni poli-

tici ai Romaniei moderne.

Avind un singur conduciitor, cele douii Tiiri Romiine erau, in fapt, unite orin vointa poporului.

tatea Alexandru loan Cuza a dr-muit tara doar ~apte ani (1859-1866). Cu marea lui dragoste de tara ~i popor, cu priceperea lui politica ~i diplomatica, Cuza 1-a convins pe sul-tan sa-l recunoasca domn ~i deci unirea. Ajutorul sau eel mai de seama a fost carturarul ~i omul politic Mihail Kogalniceanu. Sub conducerea lor s-au infaptuit importante reforme care au consolidat unirea: s-au unificat administratia, guvernul ~i armata; s-au secularizat averile manastire~ti; s-a dat legea rurala prin care s-a desfiintat claca~ia ~i s-au improprietarit mare parte din taranii fara pamint.

Cu banii incasati pe pamint de la taranii improprietariti, mo~ierii au construit fabrici ~i au intemeiat banci, contribuind astfel la intarirea capi-talismului in Romfmia.

Ca sa dezvolte cultura poporului, Alexandru I. Cuza a dat o lege prin care invatamintul elementar devenea obligatoriu ~i gratuit.

De asemenea, Cuza a sprijinit lupta de eliberare a popoarelor vecine. Cu vremea, puterile garante au acceptat ca tara sa se numeasca Ro-

rhdnia. Toate acestea au fost cu putinta pentru ca Unirea ~i modernizarea Romaniei reprezentau vointa intregii natiuni romane.

Formarea statului national roman, eveniment deosebit de important in istoria moderna a poporului roman ~i chiar in cea a Europei, a deschis calea dezvoltarii mai puternice a foqelor de productie, a trecerii pe calea capitalista a tarii noastre.

78

Din }alba Jdranilor in Adundrile ad-hoc: , ... Voim sii ne riiscumpiiriim, sii nu mai fim ai nimiinui, sii fim numai ai tiirii ~i sii avem ~i noi o tara".

Sjfr$itul discursului injldctlrat rostit de C.A. Rosetti, in numele com.isiei muntene, venittl Ia Ia$i sd-i prezinte omagii lui Cuza:

,Prim~te, deci, ales al Romftniei, odatii cu coroana Munteniei, pe care am venit sii ti-o aducem, ~i inimile a douii milioane jumiitate de romani, care ne-au insii.rcinat sii ti le oferim cu dragoste ~i cu respect ~i sii te-ncredintiim cii atita vreme cit vei purta steagul Unirii, a! dreptiitii ~i al libertiitii, muntenii ca ~i moldovenii te vor urma ca un singur om".

Un ziarist francez scria in februarie 1859: ,Trebuie sii recuno~tem cii aceastii dublii alegere constituie un mare pas inainte ciitre unirea completii ac Principatelor Unite. Este mai ales un protest riisunii tor impotriva dezunirii; este o dovadii solemnii a perseverentei romanilor in dorinta lor nationalii ... Iatii in sfi~it cii ei actioneazii singuri, iatii cii nu mai intreabii Europa: ce trebuie sii facem?

Ei fac prin ei im~i, fiirii sii consulte Europa, ceea ce socotesc cii trebuie fiicut". in Programul P. C.R. Unirea din 1859 este astfel caracterizatd: ,Un moment de o deosebitii importantii istoricii 1-a constituit infiiptuirea in 1859 a

statului national, prin unirea Munteniei ~i Moldovei sub domnia Iiiminoasii a lui Alexan-dru loan Cuza. Aceasta a marcat intrarea tiirii noastre in noua etapii' a evolutiei ei capita-liste, a ridicat pe 6 treaptii superioarii lupta de eliberare nationalii, m~carea revolutionarii a maselor muncitoare pentru drepturi ~i libertiiti sociale."

in lecturii? Care a istoricil a Unirii?

in

Unificarea Italiei s-a infaptuit intre anii 1859 ~i 1871. A inceput ca un razboi de eliberare impotriva Imperiului habsburgic, a continuat cu o re-volutie populara pentru unitate ~i s-a desa vir~ it prin actiuni diplomatice.

Pentru ca traia impartit in mai multe state aflate sub jug strain, uni-rea era nazuinta intregului popor italian. El socotea ca numai intr-o Italie unita, mare ~i Iibera va dobindi mai multe drepturi ~i libertati. Mi~carea populara politidi ~i culturala pentru unitatea Italiei s-a numit ,Risorgi-mento".

~i ~i In fruntea luptei pentru unitate s-au ridicat mai multi oameni politici de seama.

Astfel Giuseppe Garibaldi, adeptul eel mai fidel al lui Mazzini, voia ca Italia sa se uneasca intr-o republica democratidL Altul, Camillo Ca-vour, ministru al regelui Victor Emanuel din Piemont, dorea ca unificarea Italiei sa se faca in jurul Piemontului ~i a Dinastiei Savoia. In sfir~it, altii propuneau ca unificarea sa se faca 1n jurul Papei ~i al Statului papal.

79

GIUSEPPE GARIBALDI - eroul revolu-tiei din 11848 l?i al unificiirii ltaliei.

CAMILLO CAVOUR- luptiitor pentru uni-ficarea ltaliei in jurul Piemontului.

Cea mai activa in ,Risorgimento" a fost burghezia ~i guvernul din Piemont. Aliindu-se in anul 1859 cu Napoleon al III-lea, imparatul Fran-tei, regele Piemontului, sratuit de Cavour, a declarat razboi Imperiului habsburgic ca sa elibereze provinciile pe care le stapinea in Italia. In urma victoriei de la Solferino (1859), armatele franco-piemonteze au eliberat partea de nord a Italiei.

La vestea victoriei armatelor franco-piemonteze, poporul din centrul Italiei s-a nlsculat, a alungat principii straini ~i s-a alipit Ia Piemont.

lntr-o atmosfera de fierbinte entuziasm, Garibaldi a intreprins in su-dul Italiei expeditia , Celor o mie de cdmd~i ro~ii" (1860). Antrenind po-porul la lupta, cu un admirabil eroism, a eliberat Sicilia ~i toata partea de miazazi a Italiei. Garibaldi a devenit un neintncat ~i legendar erou popu-lar. El ar fi putut proclama Republica italiana, dar s-a temut ca se va ivi un razboi civil intre republicani ~i regali~ti. Pentru a evita acest conflict, s-a increzut in ragaduiala lui Victor Emanuel, care a promis crearea unui regim democratic ~i eliberarea Romei de sub dominatia papei, ca sa fadi din ,cetatea eterna" capitala Italiei.

Ca sa ramina singur stapin in Italia eliberata ~i ca sa zagazuiasca mi~carea republicana, Victor Emanuel 1-a indepartat pe Garibaldi din fruntea armatei din sud ~i 1-a surghiunit in insula Capri.

unifidirii. Pentru ca se temea ca nu cumva, continuind razboiul pentru desavir~irea unificarii, masele populare sa se ridice ~i sa proclame republica, regele a hotarit sa a~tepte imprejurari mai prielnice pentru el.

80

in ann mmatori~ d'upii nn razbot Clill ~-~m-gic: {fiind aJ!iiat): ai Prnsiei), a fost alipim ~i Venetia (l~}- Ajwi m Wr.l an~- 1811~ dlllipa ce Franta $i-a retra:s trnpele din Stat~ papa~. gtlNemmi italiian a mmat ca-pitala Ia Roma.

Papa a refnzat sa recnnoasca stattdi ~. B sr-a retlrals intr-Q md parte a o~ului Roma, Ia Vatican, ~i a eJE.0mB!11licat pe amdll~Citom m:m~ lui stat itallim.

Ziarele franceze in preajma unirii ltaliei saUm:: "Momrrhia piemonteza esre nu numai singtmd' guJvem natiio.nat ar ltaliiei,. dar ea este

de asemenea singma foqa nationali~. "Independenta este sentimentul, strigiitui ~ in baJJiii!... &easta nevoie de inde-

pendenta, spernnta pe care o au ~i pe care o ~~ im::ii, produc starea de inve~u:nare inlilniti pretutindeni.... impotriva Austriei,. d~manm fliresc~-

lntrarea lui GillSeppe Garibaldi in or~ul Neepd;e. ca:piittrki statrdui din maul ltaliei, co1Uius de WI rege bourbon; povestitii de el insU$if: ~Intrarea in marea capi.talii are ceva mai mult de basm decit de realitate. insotit de citiva agbiotalil(i, am trecut printre trupele bom-bonice inca stipine pe o~, care hotirit cii-mi prezentan armde cu mai mult respect decit ariitau atunci fata de generalii. loc ... Eram aclan:Iatt ~i sustinnt de cei cinci sme de mii de lo-cuitoriT a ciiror f"rerbinte ~i i:rezistibilii vointa,. pa.raliziind o armaJta intreagii i1 impi:ngea spre darimarea unei tiranii, spre dobindirea sfintelor drepturi ale lor~.

81 lslmia """'~ modemi ~ contamporani, cl. a VII -a - coala 6

Ciiutati pe hartii: Roma, Florenta, Torino, Milano, Palermo, Neapole ~i po-vestiti tot ce inviitat Ia istorie despre aceste ora~e. Ce rol a jucat Garibaldi In tmificarea Italiei? Faceti o comparatie intre uni-rea Tarilor Romiine ~i cea a Italiei. _ Cititi in , Cuore", cartea Edmondo de Ami cis, povestirea des pre bii tiilia de Ia Solferino ~i povestifi-o_

Ca $i celelalte popoare, $i poporul german dorea sa desfiinteze cele 34 de state germane $i sa se uneasca intr-un singur stat mare $i puternic. Dupa 1848, initiativa polit1cii de unificare a luat-o Prusia. Mai in:tii ea a unit statele germane intr-o uniune vamald. Apoi a inceput lupta impotriva influentei Imperiului habsburgic, care urmarea sa fad1 unirea statelor ger-mane in jurul sau.

~i In 1861, rege al Prusiei a ajuns Wilhelm I. Guvernarea lui a fost ajutata de omtd politic Otto vim Bis-marck, adevaratul unificator al Germaniei.

Dupa experienta lui Cavour, care a initiat unificarea statelor italiene in jurul Piemon-tului ~i a! Dinastiei Savoia, Bismarck a vrut sa realizeze unificarea Germaniei in jurul Prusiei si in folosul Dinastiei Hohenzolkrn. Ca sa inlature Imperiul habsburgic din Confedera-tia germana si sa sileasca pe toti principii germani sa adere Ia unirea in jurul Prusiei, Bis-marck a recurs !a calea armelor.

Unificarea Germaniei s-a facut in trei etape: 1864, 1!566, 1870-1871. Fiecare etapa a cuprins cite un razboi.

In prima etapa, Prusia, aliata cu Imperiul habsburgic, a purtat razboi cu Danemarca, a 1nvins-o ~i i-a smuls trei provincii germane.

Doi ani dupa aceea, ca sa atraga burghezia $i sa lini~teasca muncitd-rimea, Bismarck a fagaduit votul universal, s-a asigurat de neutralitatea Frantei, a pregatit ~i a dezlantuit razboiul cu Imperiul habsburgic. Biruin-du-1 in batalia de la Sadova (1866), 1-a silit sa incheie pace, sa iasa din Confederatia germana $i a alipit inca o parte din statele germane, sporind ~i mai mult puterea Prusiei.

In acela$i timp, Bismarck n-a lasat Monarhia habsburgidi. ~a se pra-bu~easca. A ajutat guvernul din Vierra sa se inteleaga cu nob1hmea ma-ghiara ~i sa formeze dualismul austro-ungar. Din 1867 Imperiul habsbur-gic s-a numit lmperiul austro-ungar sau Austro-Ungaria.

In afara teritoriului unificat de Prusia mai ramineau patru state ger-mane, la sud de riul Main, care se bizuiau pe sprijinul Frantei lui Napo-leon al III-lea care se temea de o Germanie unita, puternica. Ca sa le ali-peasca si pe acestea, Bismarck s-a folosit de o abila diplomatie, silind Franta sa declare razboi Prusiei, in 1870. Napoleon al III-lea voia razboi cu Prusia, ca s-o impiedice de a desav1r~i unificarea in jurul ei. Dar Bis-mark a facut ca toate statele germane sa sara in ajutorul Prusiei, ,ata-cata" de vecinul d~ la apus.

82

Armata germana, mult mai bine pregatita, mai bine inanhata ~i chiar mai numeroasa, a d~tigat victorii ra-suna toare, zdrobind, surprinza tor de repede, pe francezi. La Sedan I-a: luat prizonier chiar pe imparatul Na~ poleon al III-lea. Apoi a asediat Pa-risul, fortindu-1 sa capituleze, dupa cinci luni de eroica rezistenta.

La 18 ianuarie 1871, la Versaif~: les, toti principii germani (~i cei ai celor patru state de la sud de riul Main) s-au adunat ~i 1-au proclamat pe . Wilhelm I imparat al Germaniei. Au ales Versailles-ul ca loc a! pro-clamarii Imperiului german anume ca sa-i umileasdi pe francezi. Franta a suferit cea mai dezastruoasa infrin''-gere ~i a Jncheiat cea mai umilitoare pace din istoria ei de pina atunci: pacea de la Frankfurt (1871). Prin

OTTO VON BISMARCK - cancelar al Germa-niei. Era un junker (mo~ier) prusac, cu mari calitati de conducator, foarte bun diplomat, devotat dinastiei Hohenzollern; foarte trufa~, foarte voluntar, dornic de marire, era lntru to-tul convins ca prin forta se poate face orice

aceasta pace, noul Imperiu german a anexat doua provincii bogate - Al-sacia ~i Lorena, ~i a primit de la Franta ~i o imensa despagubire de raz-boi. Cancelarul Otto von Bismarck, fauritoru1 unirii, a fost rasplatit cu ti-tlul de print. Pentru politica lui aspra, dura, razboinica i s-a spus , Cance-larul de Fier".

A~a s-a incheiat procesul de unificare a Germaniei. Statui condus de Wilhelm I ~i de cance1arul Otto von Bismartk a devenit imperiu: Imperiul german.

state pe .harta Unificarea state/or a jost un japt necesar, drept .}i progresist. Ea a avut mare inriurire asupra is-toriei popoarelor: roman, italian, german, a Europei .}i chiar a lumii intregi.

Poporul roman, primul fntre popoarele Europei care a inceput sa-.}i fn-jiiptuiascii unitatea politicii a stat'ului, a devenit mult mai cunoscut .}i mai apreciat. Tara fiind acum mai mare .}i deci mai cputernicii, se putea elibera mai u.}or de sub suzeranitatea Turciei: Romdnii dtn Transilvania au privit cu mare bucurie unirea Moldovei cu Tara Romaneascii. Ei nddiijduiau cii mo-mentul unirii tuturor jratilor in itcela$i stat .national nu va lntfrzia tnult: Prin unire au sporit, deci, .}ansele pentru cueerirea independentei .}i pentru desa-vfr.}irea unitdtii politice a statului roman. in ltalia, dupd doisprezece atzi de lupte, mi.}carea populard, politicii .}i culturdld ,Risorgimento" a triumjat. Poporul italian .}i-a creat o tara ul1ijicatii, mare .}i,puternicii, a$a cum visa

83

de multe veacuri.Conducerea insii a romas.in miinile burgheziei #ale Dinas-tiei de Savoia. Mazzin~tii n-au izbutit sii creeze republica.

TotU$i. Italia a putut acum sii-# dezvolte economia # cultura. devenind una din torile importante ale Europei.

Prin economia lui tot mai dezvoltato, prin armata lui numeroasii. bine organizato $i inarmatii, prin ambitia conducotorilor lui, Imperiul german a devenit unul din statele cele mai puternice ale Europei. Conducerea era in miinile mo#erilor, a burgheziei # a militarilor. Pe plan extern, Germania a dus o politico agresivo, rozboinico.

De asemenea, umilirea. Frantei $i anexarea celor douti provincii- A/sa-cia $i Lorena- au focut ca. intre 1871.-1914, rozboiulintre aceste douti fori sii ameninfe, mereu ca o furtunti, lineytea # pacea lumii.

In "Amintirile" sale, Bismarck scria: "De cind am inat pnterea mi-am stabilit un sin-gur scop: unificarea Germaniei sub hegemonia Prusiei ... Tot restui este accesoriu (secun-dar)" ...

"Unitatea Germaniei va fi realizata nu prin discursuri, nici prin deciziile majoritatii, ci prin fier ~i singe".

Ca sd explice cauzele irifnngerilor Franfei in riizboiul din 1870-1871, un ofiter superior din armata franceztl scria: "N-avem nici o preglitire, nici cai pentru artilerie, nici echipa'-ment pentru poduri, nici unelte pentru tra~ee; mitralierele soseau direct din fabrici ~i ser-vantii nu ~tiau sli le foloseascii; artileria era inferioarii ca numar ~i putere balisticii; forma-

" tiile de lupta erau vechi chiar din 1859, demodate ~i rutinate. Comandamentul, d~i brav, tot~i ignorant, flirii initiativa, iata cauzi:le infringerii noastre".

De ce a diutat Bismarck sa realizeze unificarea prin ,fier ~i singe"? Cum se expli.dl victoriile armatei prusace In riizboiul en Danemarca, Impe-riul ltabsburgic ~i Franta? Ce teritorii franceze a ocupat Germania prin pacea de la Frankfurt? Ariitati importanta unifidirii pentm Romania, ItaUa, Germania.

Istoria Statelor Unite ale Americii, dupa razboiul revolutionar de in-dependenta, se caracterizeaza prin expansiunea spre vest, pina la Oceanul Pacific, printr-o rapida cre~tere a populatiei ~i printr-o mare dezvoltare economica.

spre vest. La incheierea pacii cu Anglia in 1783, Statele Unite formau o republicofederativo. Ele primeau, tot de la englezi, terito-riUl pina la fluviul Mississippi.

~'-

84 __

r J '

cautatori de aur in ~!ifornia.

Dupa 1800, guvernul Statelor Unit~ a cumparat Florida de Ia Spania ~i Louisiana de la Franta, extinzind astfel hotaml pina Ia Golful Mexic ~i pina in Muntii Stinc~i.

Dupa un rnzboi cu Mexicul (1846-1848) au cucerit Texas, Noul Me-xic, California ~i alte teritorii din Far West (Vestul indepartat), intinzind astfel S.U.A. de la tarmul Atlanticului Ia eel al Pacificului ~i din hotaml Canadei {de la marile lacuri) la Golful Mexic ~i la Rio Grande. intregul ~i uri~ul bazin al fluviului Mississippi intra in componenta Statelor Unite. In 1867 guvemul S.U.A. a mai cumparat ~i Alaska, de Ia Rusia. Un nu-mar mare de locuitori dinEumpa, mai ales dupa 1848, clnd s-au descope-rit in California mari cantitati de aur, s-au ~ezat in vestul S.U.A., coloni-zindu-L Sute de mii de oamem: englezi, idandezi, suedezi, germani, fran-cezi, veneau anual in S.U.A. ~i intemeiau ferme, or~e. state. Astfel, populatia S.U.A. a crescut foarte repede.

Cei care patmndeau intiia oarn ~i defri~au paminturile din Vestul in-departat se numeau pionieri. Ei au avut mult de luptat cu foqele naturii, cu salbaticia paduruor ~i a preeriilor. Dar, pina Ia urma, au biruiL Cu o repeziciune impresionanta, ei au transformat imensele cimpii in ogoare pentm cereale ~i 'btimbac, in i~uri pentm vite, au exploatat uri~ele bo-gatii miniere, au amenajat navigatia pe fluvii, au construit ~osele ~i ciii fe-rate, precum $i o putemicii flotii fluviala ~i maritima.

Aceasta mare opera de :civilizare a unui nou continent a fost umbrita de mmicirea aproape totala a populatiei basti-..

n~e {amerindiene) si de existenta sclavdor negri. In 1860 erau in S.U.A. peste 4>milioane de negri. In statele din sud,

unde se cultiva bumbacul pe mari plantatii, toate muncile grele Ie faceau

85

VTnzarea Ia licitatie a unui grup de n~gri Tn ora~?ul Richmond, tnainte de. razbo.iul civil

sclavii negri. Stapinii Xi sileau, cu biciul ~i cu .pistolul,_sa n;nmceasdi pina la completa istovire, apoiii aruncau pe drumuri, Din pricinaca se fofosea munca sclavilor negri, in statele din sud capitalismul se dezvolta greu. Aceste state ramineau mai mult agrar_e. Pentru ca aici se cultiva mai ales bumbac, locuitorii ii ziceau

ABRAHAM LINCOLN - pre~edintele Sta-telor Unite ale Americii in timpul razboiului civil. Lincoln era un om inalt, subtiratec, cu fata prelunga, cu ochii mari, melanco-lici. Provenit din parinti foarte saraci, a muncit in ferma, a fost taietor de lemne ~i pluta~ pe Mississippi. A fnvatat singur carte. A studiat dreptul, fntretinindu-se dintr-un modest salariu. Ajungind avocat, a aparat mai ales pe cei saraci ~i nedrepta-titi. Avea mare talent de orator. De~i trist ~i ginditor, intre oameni era comunicativ. A condus S.U.A. patru ani ~i jumatate (1861-1865), intr-unul din cele mai grele ~i mai tragice momente din istoria poporu-lui nord-american: riizboiul civil dintre

nord ~i sud.

foarte greu riizboi civil - de secesiune '- intre nordi$ti $i sudi$ti. Acesta a fost un razboi al libertatii ~i al omeniei, impotriva tiraniei ~i cruzimii su-

di~tilor dar ~i un razboi pentru pastrarea ~i intarirea unitatii Statelor Unite.

Ca sa atraga intreg poporul in aceasta lupta dreapta, Lincoln a desfi-intat sclavia ~i a dat piimtnt gratuit tuturor albilor care voiau sa se a~eze :n sud sau in vestul indepartat ~i sa intemeieze ferme.

Dupii grele Iupte ~i mari pierderi, armata sudi~tilor a capitulat (pri-ma vara anului 1865).

La cinci zile dupii aceasta, pre~edintele Lincoln a fost asasinat de .un ;udist fanatic. Intreaga omenire progresista 1-a regretat ca pe un mare bi-lefiicii tor al omenirii.

victoriei refacerea Unhmii. Asasinarea pre~e-jintelui n-a schimbat nimic, victoria nordi~tilor a dimas definitiva. Uniu-lea a fost restabilita ~i refiicuta. Negrii au devenit Iiberi. In primii ani au )articipat chiar la conducerea statului. Cu timpul insa li s-au luat multe lin drepturile lor politice ~i cetatene~ti. In unele state li s-a retras dreptul le vot. In altele nu li se ingaduia sa invete in acelea~i ~coli, sa mearga in

tcelea~i vagoane de tren sau sa manince in acelea~i restaurante cu albii. >roblema drepturilor negrilor in S.U.A. nu s-a rezolvat complet nici azi.

Totu~i, razboiul civil a jucat un mare rol in istoria poporului nord-a-nerican. Eliberind peste 4 milioane de oameni, el este socotit ca o mare evolutie burghezo-de!J1.ocratd. Iar pentru ca a intarit Uniunea, poate fi pus Iii turi de unificarea Italiei, Germaniei, Romaniei. Lincoln are meritul de fi condus, cu intelepciune ~i hotarire, pe nordi~ti pina au ci~tigat victo-

ta.

87

Dmpi ~~ .. ~miia S .. U.A. ~a dezvoltat vertiginos. domizeci de am a a~ dm ~ F~,. Oermania~ intred:ndu~le apoi tot

mi!dlt ..

P!iro1iiP!riii, A~ ile ?IJiill.~lmjpliimtljmniitate a S.U..A..: ~Am :imliJ.niill: