ffltltnn "$nnnnnuu

I{If,flflNf Tflryf,flfl\,fl

CUPRINS

I -La hanul lui Goragcu Haramin

II - Sfat in doi gi intAlnire cu mai mulgr ......'.'

III - Popas la apa Moldovei

IV - Casa mazilulu

V - Presvitera Olimbiada .............'

\lI - Vorbe,la casa logofdtului Iorgu .'........

VII - Povegti vechi

VIII - Ydndtoare sub piscul Bourei

IX - Badea Ghig; 9i cdpitanca

X - Nicoari Potcoavi gi visudle nepoatei

XI -JudeEul lui Alexandru mezinul

XII - Ospig de plecare

XIII - Sfat de drum ..........

XIV - Mdnistirea cea din Pustie

XV - Cutea lui Iurg

X\T - La $iret gi la Prut

XVII - Cdprioara

X\TII - R5zigi moldoven

XIX - Solia cdpitanului Negrea

XX - Mezin celviteaz

XXI - Amintiti de 7a apaMoldovei

5

19

27

35

43

57

69

77

87

97

1,07

1,1,7

1,27

1.39

147

157

1,69

179

1,87

1.99

21.1,

XXII - Domnia sa Roman Barbd-Rogd

XXIII - Cubi Lubig filosof .................

XXIV -LaZid Negru

XXV - Mog Elisei Pokotilo

XXVI - Ndlucire

XXVII - Ydndtoate de cai sdlbatici ...........,1....,.........

X\IIII - Cafie de la Olimbiada presvitera .............

XXIX - Ostroveni ..................

XXX- Cigila

XXXI - Steaua cu coadd pi alte semne ......

XXXII - Boierul de la Iampol ....................

" " " " " " " " " " " " " " " " "'

XXXII - Sotniile trec Nistrul .... . . .:................:...................

XXXIV - La scaunul ptuii Moldovei ............

XXXV - Temelii ale puterii domnegti

XXX'vf - Divan de judecatd

XXX\TI - Prietinul gi cumitrul Neculai Strdmurare

XXX\TII - Aici, la cartea veche .........

XXXIX - Istorisirea cumdtrului Neculai

Postfagl

Cronologie

Activitate politici................

221,

233

247

257

267

277

287

299

309

319

331

345

357

367

379

387

397

41.1,

421

425

443

Wr*ffi,ffitffif,'g*Iffffiori copii din flori ai Domniei, care rdvneau si ia puterea, starnind tdieri,pustiiri pi pojaruril, cu ajutor de la munteni, legi2 ori tdtari, gi gloabele3le pliteau biegii pimanteni. Acegtia de mult scorniseri vorba-potrivitipentru ascmenea imprejuriri despre schimbarea domnilor gi bucurianebunilor. sirncigi gi prigoniti de poghiazuria gi burucuris de pradi, seingretogau pi moldovenii de asemeneaviaTd.;puneau gi ei mana pe sabiegi se amestecau in rS.zboaiele timpului. ilrr,u'la iegirea in asemeneatreburi gi asupririle cnejilor care igi sporeau tot mai mult licomia de aapuca silnic ocinile(' rdzdsilor pi storceau fdrd, r.:.ci o cumpirare pe gdnnliplugari.

t Foc mare; incendi.2 Vechiul nume al polonezilor.3 Amendi, penalitate, penaltzarc.a unitate militard trimisi intr-o tarr striini ca si prade; ceatd cle jefuitori.t Ccatd dc oameni inarmali.

" Bucatd de pimAnt stepAiit; cu drept ereditar.

NICOARA POTCOAVA '7

in ureavreme s-a starnit o altd zicald a norodului:

LicomiaL/inde neamu/ Si noSia.

Citri sfArgitul primiverii anului 1576,\a hanul lui Goragcu, poreclitHatamin, se gdsea, ca intr-o zi de sdrbdtoare ca aceea a Rusaliilor, adunare

de oameni in trecere.

Hanul lui Haramin se afla a?ezat la o tispdntene de drumuri care

apucau spre Roman gi Piatra, spre Baia, spre valea Siretului gi scaunul

gi'rti. La Tuchila,ti, unde eta gi pod pe gdici la apa Moldovei, fusese inacea zi iarmaroc; pi unii dintre oamenii de prin sate fdcuseri popas la

Goragcu Haramin, in calea intoarcedi; deshimaserd' ca;i de la cdruqe gi

stdteau \a sfat, unii in soarele amiezi, al,tii sub nigte nuci vechi ce

impodobeau ddmbul oblu de la cotstwrd. Hanul, cate era in acelagi timpgicinstitd crdgmd, fusese bine addpostit gi dinspre miezul noPflr gi dinsprerdsdrit: il durase, din bdrne gi vdlituci, bunicul lui Goragcu - unul popa

Ilie. ii mai zicea PopaJui-Vodi, pentru ci iegise c-o bute de vin in calea

alaiului lui $tefan-Voievod g-o inchinase Mddei sale gi curtenilor sii. Atunci

Miria sa i-a mulgimit zAmbind pi l-a bdtut pe spate. Goragcu Hanminse fudulea cd. seamdnd.la vrednicia bduturii cu bunicul siu Popa-lui-Vodn.

in adunare petreceau, cu minciuni ingelepte culese delaiarmar)c, vreo

zece-doisprezece gospodari; gi, pe lAngd minciuni ingelepte fdrd de care

nu poate fi Divan in gara Moldovei, nu uitau sd-gi impdrtdgeascd vegtile

din primdvara aceea despre nd.cazarile gdrii, pomenind gi patimile din altd

vard ale lui Ion-Vodi, cel ce se prdpidise in rdzboiul cu ismailiiiT.Goragcu Haramininchinase atreia oardulcicalui cu vin acru, virsAnd

incd o picdturd. intru pomenirea Voievodului Ion. Picdturile inchinate ise prelingeau pe barbi pi apoi in sAn pe pdntece, cdci en un bitrAn mare,

spXtos gi gros. Laatreia inchinare, cu piciturile de vin i s*au prelins gi

lacrimile aducerii-aminte. Gospodarii l-au impresurat gi au ridicat spre

cl ulcelele de lut.

7 Membru al unei secte de musulmani giitl caracteizati printr-un fanatism extreme.

8 MIHAIL SADOVEANU

Mog Leonte Spanu de la Mirosldvepti, gtergdndu-gi cu mdnica ochiiinrogiti de alean pi obrazul uscdfrv, a gdngdvit cu iale:

- Maria sa Ion-vodi a fo-fost Domnitorul norodului. Dumnezeu

si-l ierte pentru citeva fi picdtuit; ci multor asupri,ti le-a datcarte dreaptide judecati gi pe mulgi sdrimani a miluit. IJn an gi noui luni s-au petrecutde la pieirea lui. il mai pomenesc popi la biserici ferite.

- Numai la domnia lui $tefan-voievod a fost tot astfel, s-a impiepro$at,

foindu-se cu mdrire, Ha',.min. Sabia lui vodi a ocrotir pe mige1. Dar eua$ putea spune cu dreptate cdalutlon-vodi sabie a tdj^tm^imulti boieridecdt a bitrdnului. cdci in vremea bitranului, boierii n-nr rurrrni sd facdatiteabldstdmar;t cdte se vid sivArgindu-se in zilele noastre.

- De-drept, drept cuvdnt, a gdngdvit mazllul de la Miroslivegti.

- Ssn gi drept! au incuviingat alEi gospodari triitori pe lAngd apa

Moldovei.savu Frisinel de la Migegti abdtut cu talpa ciubotei in pimant. pe cdt

era de mic ai de tupilat, pe atat mai tare i se zbadise ariciul birbii pe carei-l tugina8 baba Cireag a in fiecare siptimind.

- De aceea mi s-au dus in pribegie doi feciori ce-am avut! se mai

alla pe lume un capdt de fizd,Sie din partea bdtrAnului nostru Ipate. $itogi ceilal,ti rdzigi Ipdtegti fiind impresuragi gi cdlcagi de cneazul BAdddeanu,vornicul lui Petru-vodi, numai eu am stat in picioare. $i cdnd a venit giasupra mea cneazul ursu BAdddeanu cu poruncd gi ciliragi de la vornicieca sd md. scoati din ocina pirinteasci, feciorii mei Gavril gi Naftanail auiepit la codru. Toati lumea ptie de pitimirea mea. $i plangea baba meacireaga de cate ori ipi aducea aminte ci feciorii noptri triiieri impd,caitin pimAntul rdmas de la bdtrdnul nostru rpate,iar

^cum^umbli prin lume

cAgtigAndu-gip6nea cu baltagul. Amatdpane in t^rd, str{tnd.,oameni buni.$-au umblat ei, in vremea lui Bogddnut-vodi, sdJ rdpuie cu puterea pecne z; dar erau si-gi piardi capetele. pdnd, ce, iaca, a adus Dumnezeustipinitor in tata Moldovei pe lon-vodi al nostru; el ne-a fost frate; laddnsul am gisit ascultare. S-au scular feciorii mei pi !-au pirdt peBddddeanu, gi ne-a venit poruncx si ne ducem tot satur ra Domnie; pine-am infdgigat la scaunul lui Ion-vodi togi Ipitegtii. Aga ci a iepit pentru

n A tunde.

NICOARA Po'ICOAVA ()

noi dreptate gi pieire pentru cneaz. Dacd n-at fi fost atunci pieitea lui,

apoi s-ar fi intors tar acel BAdideanu asupra Ipdtegtilor. Cdci acuma nu

mai avem cu noi puterea sabiei lui Vodi Ion; cdci Vodi Ion al nostru

gi-a pus capul penttu gata Moldovei.

- $-acuma unde gi-s feciorii, Sar,'ule? a intrebat Haramin privind de

sus, din trufia lui, pe rXzigul cel mdrungel.

- D-apoi unde pot fi? S-au pustiit pin\ara-de-Jos, unde l-au urmat

pe Miria sa Ion-Vodi. Poate s-or intoatce,Poate nu s-of intoarce. Dacis-or intoarce, bine ne-a pirea mie gi babei Cireaga. Daci nu s-or intoarce

clupd. rdzboi, cum a fost acela de anlerge, apoi pomeni-i-va 9i pe dAngii

norodul, aldttrea cu togi credinciogii care s-au prdpndit cu Mdria sa.

- pe51-2 mare cumpdt, cregtinilor... s-a dezumtlat crAgmarul,

cli.tindu-gi fruntea pleguvi la dreapta gi la stAnga.

- lntr-adevdr, cum spui... s-a umilit bitrAnelul de la Migepti. Spune

baba mea Cireaga, cd' aga i-i dat E5'r1i acegtia pi norodului din gata asta, sd'

aibd hodina vdntului 9i tihna valurilor. Dacd nu ni s-or mai intoarce feciorii,

ne-om duce 9i noi, eu gi cu baba Cireapa, unde se duc toate... unde se

duc g-aceste ftwnze de frasin zburate de vAnt...

Mog Sar,'u a privit cu mAhnire pe fratele siu copacul, care i9i scutura

in boarea vAntului de asfingit franzele pdlite de seceta acelei primiveri.Privirea lui s-a dus mai depatte, spre oglinzile riului, care scAnteiau printre

Iunci gi spte mungii incununagi de ce,turi albistrii.Cobordserd de sub nuci gi ceilalEi gospodari, ascultAnd tAnguirea

bdtranelului de la MiEegti.

Mog Savu FrXsinel aoftatgi a rimas ticut; apoi, ddicAnd nasul, a z|rnbrtcu blAndegd oamenilor din jurul sdu, frecAnd-gi cu palmele negre gi arse

ariciul bnrbii.

- Md indeamni azibabaCireaga,

^vrmat el, si mai ies la iarmaroc,

ca s-aud ce vorbe mai umbli prin lume. Eu ptiu cd, in lipsa mea, baba iibcrcegte in voie pe feciori. Din cAte am auzit la TuchilaEi, nu-i pot duce

nici de data asta veste buni. De un an gi noui luni tot a$tept;m.

Oamenii pdstrau tdcere; se auze numai susutul frunzelot arse Pe care

vdntul le purta in vArtej spre culmea dAmbului.

" in urmi cu doi ani.

10 MIHAIL SADOVEANU

- Zicebaba mea Cireaga, a suspinat mog Sar,.u: cine oare ne-a putea

spune noui cate s-au petrecut acolo unde au picat feciorii nogtri gi turu,cu Miria sa? Nu s-a gisi nimene sd ne spuie, ie tanguie ea; - nu s-a gisinimene si ne spuie cum s-au petrecut toate! A t ..rt atdta vreme si noitot ne intunecdm, fdrd, a gij..

S-a auzit rdspuns de la un birbat, dupd cAte se vedea, strdin:

-Ba, dacd este intrebare, se va rispunde.

Acel birbat inalt, bine legat gi cu m;stata porumbd nu vorbise pandin acea clipi cu oamenii din partea locului. Jinose tainic sfat c' tovaidgrrlsiu, om mas tinfu decdt el, sprinten, smead ra fagd. pi cu puf cret de barbdneagrd'. Nu se depdrtaserd de ciruta ferccatd, gi de cei doi cai ioibi binehrlniEi cu care sosiseri la vremea prinzigorului. pireau a duce marfd gise intelegea cd. aveau pentru paza ei arme laindimAni.

oamenii din popas au intors ochi holbaEi cdtrd, acerdrumeE striin carevorbise.

- Prietine drumef, s-a umflat din foale Goragcu Haramin,daci ptii,

": l"- pedepsi; spune, ca si ne izbdvegti de neptiintX. Om umplea iarulcelele gi te-om asculta ca pe un proroc. poate ai trequt prin acele locuridin Jara-de-Jos gi ai cules vorbe.

- Ba am fost cu acest sot10 ar meu la Roscani qi la cahul gi am vizut

cu ochii toate cdte s-au intAmplat.

- Fost-a,ti poate chiar in oastea lui lon_\lodd?

- Fost, gi Dumnezeu a binevoit si nu ne prdpidim.

- $-acuma unde vd ducegi?

- Acuma ne ducem la ale noastre. Si nu intrebali unde.

- Dupi cate bag de sami, s-a poticnit cu voce mai moale Haramin

crapmarul, domnia ta nu egti moldovan de-ai nogtri; dupd viersul vorbirii,pari muntean.

- Ai ureche buni, nene Grigoragcule, a zdmbitstrdinul. Egti cantdreq

la biserici?

- $qn1 gi nu mi laud. Glas ca al meu nu se afli in noui hot^re.

- Ai ghicit; sunt de sub intorsur aBuzdului,md cheami Radu Sulitd

pi am stat ucenic la episcopie. Iar dupi aia, umblAnd dupd pro.opr.nidprin lume, am fost ogtean inleafd,la Domnia Moldovei, gi am aiuns in

1{) Tovarig, insotitor; asociat.

NICOARA POT(JoAVA II

vremea lui lon-Vodd. diacll lalogofetla cea mare Ascultagi, oameni buni,povestea mea adevdratd!

- $pung-ne, prietine sffdine, a mai strigat un glas subgiratic; inseta;i

suntem, ca pi cerbii depdrtag de izvor.Cel care strigase a venit la Radu diacul pi s-a pirut cdvrea siJ impungd

cu nasul; dar numai l-a cuprins de dupi grumaz pi l-a sdrutat pe tAmpld.

-L-ai sdrutat pentru noi to-toqi, bade Ghigi, agingpvitl-nonte rdzigul

de la N{iroslivepti.A fdcut rdndutala Goragcu Haramin:

- Bine este, inainte de toate, si bem vinul. Sd curgd picugull2 pentru

Miria sa gi luptdtotii Mdriei sale, cate toEi se afld acum in loc de verdeagdgi tihni, cu sfinqii. Al doilea, sd-i spunem prietinului nostru drumegul cd

acest vrednic bdrbat carcL-a sdrutat la tdmpla stdngd sub cugma domnieisale brumdrie are nume Ghigi Botgros gi triiegte singur ca un monahschivnic in sat la Divideni sub aripa unui mazil13 . Badea Ghi;d n-are nicicas5, nici jupdneasl. $i vine uneori la mine gi-mi spune unde ar vrea el sise duci, sd se ogteasci cu Alisandru Machidonintara lui Por-Impdrat. Sd

se gtie cd e mareiteaz, dar nu s-a urnit mai departe decAt tdrgul Romanului.Bdrbatnl degirat cu numele Ghigd gi-a mingdiat puglna barbd bdlne;

zAmbnd,dupd aceea, a apucat in palmele lui mdna &eapti a strilnului drumeg.

Dupi ce rdndutila inchinirii vinului s-a sXvdrgit, strdinul a stat un timpparcd privind cu ochii deschigi o ndlucd. Apoi a griit astfel:

- Sn gtiqi, domniile voastre, cd lon-Vodd a fost dintre acei viteji care

ies rar in lume pi apoi ii pomenesc in veac noroadele. Dar Mdtta s^ rt-a

linut numai sabie in mdnd; ci a fost vrednic pi cu ingelepciunea. Ani gi

ani, chibzuind sd agoniseascd aur cu negugitorie de pietre scumpe, a Einutsi ajungd stdpAn in mogia Moldovei nu pentru vinovat folos al sdu, ci

ca sd dea girii slobozeria ei cea veche gi ca sd scoati de sub sabia boierimiipe birniciila gi credinciogii sdi. Uita,ti de Dumnezeu, asemenea obijduigils

numai la un voievod al lor puteau gisi mili.

11 Cdrturar, invdgat.12 Piculel; bduturd alcoolici in cantitate mici.13 Mic boier sau descendent de mic boier (fiti funcgie publici).ra Persoani obligati sd pliteasci bir.

'5 Nedrepti;it, asuprit, impilat; exploatat, nipistuit