Click here to load reader

Raport asupra singuraratii - asupra... RAPORT ASUPRA SINGURATATII 2I amAna scrisul gi absolut toate erau plauzibile. Uneori, nu-mi pliceau pixurile gi cernelurile: avearn nevoie de

  • View
    3

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Raport asupra singuraratii - asupra... RAPORT ASUPRA SINGURATATII 2I amAna scrisul gi absolut toate...

  • opere complete

    augustin buzulra

    raport asupra

    singur[tfltii Edigie definitivi

    ingrijiti de ANGELA MARTIN

    r tfr

    editura rao

  • CupnrNs

    Augustin Buzura, opere complete. Olucrareeditoriali-labunsfArqit ..........5

    O carte despre autenticitate gi adevdr. PrefalIdeVarrNrrNpnoropopEscu... ......7

    RAPORTASUPRASINGURATATII..... ....... 15 Opera - ,,un univers total".

    Postfa(i de ANcEle ManrrN .......354

    biblioteca rao

    FICTIUNE

    CT,ASICI Diderot . JohannWolfgmgGoethe .................

    CI-A.SICI CONTEMPORANI Anira Albus

    James Agee Willim Blake Charles Bukowski Georges Bataille Alben Camus Albert Camus & Rend Char. Miguel Delibes \{illiam Faulkner.

    Michel Foucault. Andre Cide WiLold Gombrcwicz ......

    John O'Hara Hermann Hesse

    .John Twing

    JamesJoyce I[ qi Petrcv Franz Kalka

    Claudio Magris. Andrd Malraux

    Thomas Mmn Gabriel Garia Mrirquez. . . . Marcel Prcust Antoine de Saint-Exup6ry. Ernesto Sabato William Sarcyan Claude Simon

    .fohn Steinbeck

    Stelm Zweig

    AUTORI ROMANI CONTEMPORANI Vartan Arachelian Rizvan loanBoanchis .. .. . Augustin Buzura

    Euge n Ovidiu Chirovici .

    Cristian Ciocan. Vanessa D. Mari;. . . . gtefan Mitrci.

    Nbonl lui Rmeau Ojwfikt, 1uol. 15) tt Poeaii (uol. l)

    Paroli: f para.dox Un deca lnfamiliz Cdntece alz inocm.lA

    Cea naifmoadlmrie din oru ;i alu poaoii Liluanra $ rdul Carnzte a 'feabu Corupondenla 1946 1959 Ereicul Cdunul ) Ora.;ul ) Cua cu cohane ) Steagui in lirdnd ) Smr hmr ) Sartoris ) Nuteh ngdite ) NekfAn{i ) Poustiri inedite t Recoim pmtru o cdlrytuln ) Iscoadd tn lirdnd t Holommii a O paruboh a Pe patul fu moartz Cuuinteh $ hcruih Amintii de k ufim ului Fudldurfu ) Trm-Athntb C Pornogafu ) Comos ) Bafu*ni c furml (tol. l, ilol. 2) a'featu ButterfuU 8 a Intdkire'ln Samarra Knulp. Dmian tl Narcis qi Gur,i.dt-Aur I Cele mtifumowe pouatii (2 ool) hmea udzutd de GarP I P,nad tu wi gdti ) Vddutd pmtru un an Stephm Eroul t4lzlul de aur a D1udrprezece scauv Corupondoqd (aol I) ) Conspondmld (!al. II) a Cornpondald (uol. Iil) Ia uoia tntrinpkiiu Cnkbri? naldtitd Cucritorii. Caka regah ) Spoanla I Muazul imaginar ) Carnet din URSS 1934

    Altela regaln I Poaatii a l4tte la Weinar a Cua Buldnbrook fijelia I Cw rht I Ochi dz ofrru ahairu ) N-m mit fi ln m dism Eszui ) Carnete Scrisori cd.tre o necunosmtd.

    Eszui (uol. 1) ) Esai (rol. 2) Cmtdinwmn a N€knizkfmiliz C Atm*nih tui Wolq Jwkm Dmul Flmdrei ) Georgiceb P\rutuik Rdiului a Cartioul %rtilla ) Noplifirn hnd ) Pok t furnal rwev ) fuia duhe a Cdhtorii.u Chafu) Sufztz zbucimate a Amoc. Obsedatul

    Noaptza butarfilor ) Numele s,i umbra Departe de Eritreea

    Absmlii 1l Reatim pmtru wbuni gi besti I Rqfugii a Nici oii rici mo$ tl Dmmul mu;ii ) Vocilz noplii Sullete h pn! redu ) b Brouca lzyinatd ) Iabyinth.com a A dow moarte a Voodoo | fuhoe neagrd ) Hoodoo Creek I Cine a ucb-o pe Nora Jonu ) Mi:taek istoriti ) O amintire dt la Paris I Putqea ) Saninrium Dplomalia pubkcd

    Inagini de Fado

    Biilia palrujrnia I @antowm C Joam dz w C Babiul dr ugitt

  • Am ajuns cu bine. Punct. Am tot ce imi trebuie pentru un timp. Punct. Vd iubesc foarte mult. Punct. Tocmai de aceea am plecat. Punct. Nu md cautafi. Voi veni singur. Punct. Dr. Cassian Robert.

    Cam acesta ar fi trebuit si fie confinutul unei telegrame, daci ag fi avut de unde si o trimit. $i tot ce am scris e adevirat, mai pufin povestea reintoarcerii. N-am plecat cu acest gind gi, atita timp cAt voi fi lucid Ei stipin pe mine, nu md voi intoarce acasd. Celpulin aqa cred in acest moment. Din picate, ajuns aici, unde mi-am dorit, in munfi, la cabana mea despre care ai mei nici nu blnuiesc ci existi, nu mdL simt fericit, aga cum sper€un, clci mi coplegegte un sentiment straniu de nelinigte gi singuritate. Am plecat fiindci n-am mai putut indura umilin[a de a fi ingrijit, in]eles, ingiduit cu toate infirmiti{ile mele: pentru ci md durea bunivoinfa lor nefireasci. Am sperat apoi ci, eliberat de mila gi de sprijinul alor mei, organismul mi se va mobi- liza sau... dar nu pot deocamdati si numesc simlimAntul de care imi este frici. Vagabondaj senil, va spune fiul meu, Dan, obiEnuit sivadi totul prin lentila psihiatrului, cici n-a ajuns pAni aici cu spaimele, sau spaimele lui nu sunt incdla fel de intense. Nu sunt deocamdatd. Fiindci, teoretic, mai are destul timp pan[ si descopere ci toate dor, ci acest fel de durere nici micar nu poate fi atenuati. Cel pufin aga imi inchipui. Durerea de a nu te putea resemna, de a fi incapabil si-!i accepli neputinfele, infringerea de a nu qti ce vei fi cand nu vei mai fi. inchid ochii gi parcl v[d timpul ce mi s-a dat. Am triit o via[[ impreuni cu Dan, o viafl sub imperiul grabei, al datoriei, al mize- riei, al furtului - cici, in fond, a trebuit si fur ceea ce intr-o lume

  • 20 AUGUSTIN BI]ZURA

    normale mi s-ar fi cuvenit - gi, din picate; n-am avut niciodati timp si vorbim. Am sperat ci mai tirzitvafi mai bine, vom fi mai des- tingi..., dar n-a fost si fie. Acum, cdnd toate au rdmas in urm[, sunt nevoit si caut totugi rdspunsuri la cdteva dintre miile de intrebdri ce md frimAnt[. Altfel, e ca qi cum n-ag fi treit. Mi-am propus si le fixez pe hArtie, convins ci trebuie si le am mereu sub ochi. Din picate, insi, pe vremea cind mi incipifdnam si cred cI scrisul este cea mai bunl solulie, singura serioas[, nu binuiam nici pe departe tortura ce mi agtepta.

    Iati, agadar, nu mai pot fugi, amAna sau minfi, nu mai pot recurge la niciun subterfugiu: trebuie sd scriu. Fireste, nu imi dau seama ce va fi. Dar oare qtim cu adevirat ce a fost? Ce se cuvine si refinem gi ce nu? E o intrebare pe care insl nu e cazul si mi-o pun deocamdati. Oricum, voi scrie. Este un ordin al intregii fiinle, a tot ce sunt, o deci- zie ce nu poate fi contestati ori pusd la lndoialil sentimentul zidirni- ciei, pAni acum foarte viu gi ascuns in spatele oricirui gest, m-a pirisit qi el, nu mai existd, agadar, intoarcere, voi scrie ceea ce cred gi ce simt, acum, cAnd timpul, prea rlbddtor cu mine, se poate opri ori- cAnd, frri veste. Prin urmare, doar masa, hArtia, pixul, tdcere a grea a munfilor dimprejur gi biata-mi fiin]i care a rimas si se lupte cu spai- mele, cu ridicolul qi cu singurltatea, o alti singuritate, cu totul alta decAt cea pe care o clutasem cu obstinalie, o singuritate sau o brutali frumusele amintindu-mi in orice secundi de moarte.

    incd nu-mi dau seama ce ar trebui si scriu neapirat gi, mai ales, pentru cine. Experienfele mele s-au transformat in sentimente, intr-un fel de a fi gi de a rafiona. Nu am, qtiu prea bine, suficiente cuvinte pentru ele. $i, la urma urmei, pe cine ar putea interesa? Am iubit, am urit, am cAgtigat, dar mai ales am pierdut ca oricare dintre oameni. Lumea de azimdsupune unor intAmpl[ri neobiqnuite Ei imi pretinde un tip diferit de strisibilitate. in sfArgit, simt cu intreaga fiin|5 ci toate sunt zadarnice, dar mi incurajez ci deocamdati imi triiesc singur zdddrnicia. Aici nu existi allii: doar norii, nesfrrsitele neguri, silbiticiunile gi vAntul. Sigur, aceasti nevoie de a scrie nu este noui * am incercat de multe ori si rimdn lintuit la masd - dar altidati mi-o puteam amAna, imi giseam mereu alte motive de a

    RAPORT ASUPRA SINGURATATII 2I

    amAna scrisul gi absolut toate erau plauzibile. Uneori, nu-mi pliceau pixurile gi cernelurile: avearn nevoie de un anume negru * puternic, violent chiar, albastrul imi pirea blind pentru gravitatea triirilor din acele momente, iar cAnd giseam gi negrul visat, hdrtia caietelor se dovedea inconsistenti sau prea gilbuie, cdt despre galben, el m-a nemu\umit dintotdeauna. CAnd, in sfArgit, aveam ceea ce-mi dori- sem, mi agezam la masi gi, la prima opinteali, mi se pirea ci sunt de o solemnitate idioati, ci am intrat intr-un rol ce nu mi se potrivea. $i, cum era de agteptat, totul se termina cu o noui am6.nare. Alteori, mi exaspera foamea, o foame patologicl, insuportabili, ce nu putea fi astAmpirati in niciun fel, iar cAnd mi se sfhrgeau gi aceste pretexte strdvezii, imi venea in ajutor chiar natura: prea cald, prea frig, prea umezeali, inainte de ploaie, dupd ploaie... De asti dat[, insl, nu m-ar putea salva decAt o catastrofb, un trisnet, un rlzboi, un meteo- rit cdzut anume pentru mine, sau cea cucare nu m[ pot obisnui, cea de care fug mereu, zadarnic, fiindci o simt pretutindeni, mai ales noaptea, cAnd luciditatea nu mi mai ajuti gi devin o construclie fra- gil[, dominatd de spaime gi intuneric, cdnd devin o altdfiinll - alt- ceya sa.l altcineya -, cireia toate-i sunt impotrivi.

    Uneori, din senin, sau declanEati de vreun vis pe care nu mi-l mai pot aminti, mi invadeazS, o groaznici stare de panicd: toate par a se sfhrgi in clipa respectiv[ gi, confuz, nu mai gtiu ce si fac: si fug, sl iau o pilul[, si beau ceva sau si rirnAn nemigcat, in ideea cd, Ea, Inevitabila, ar putea si-mi mai dea o qansi, o amanare, nu pentru a descoperi niste rispunsuri, ci spre a mi chinui in continuare cu intrebirile.

    Fireste, Etiu prea bine ci totul nu este decdt un drum devastator citre moarte. Dispar lumi, astre, mor universuri gi, nu de pufine ori, crezdndci-miva fi mai ugor, am lncercat si-mi imaginez aceste ulu- itoare catastrofe, dar ele rimdneau de fiecare dati in afara mea, nu erau insofite de nicio emofie, m[ impresionau mult mai pufin decdt contemplarea mAinilor mele reci, uscate ca un pdmdnt argilos, sterp, pe care seceta a desenat nesfArgite gan{uri gi pete maronii. De fapt, imi este din ce in ce mai limpede ci moartea, asemenea unui deqert, inainteazi gi din afard spre interior, urmAnd ca, nu peste mult, aceasta qi cea din suflet, mai veche qi tot mai agresivi, si se intAlneasci.

  • AUGUSTIN BUZURA

    Moartea terestrS