Svetlana DoroshevaA MANUAL: HOW TO HANDLE A CHILD

O Svetlana Doroshev a, 2017The publication of the book was negotiated through Kessler Agency and Banke,

Goumen & Smimova Literary Agency (www.bgs-agency.com).

O Baroque Books & Arts@, 2018Conceplie graficd @ Baroque Books & Arts@

Corector: Rodica CREJU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

DOROSHEVA, SVETLANAin mintea copiilor / text gi il.: Svetlana Dorosheva;

trad. din lb. rusd de Maria Khantashkeyeva. - Bucuregti: Baroque Books & Arts, 2018

ISBN 978-606-8977 -1,0-2

I. Khantashkeyeva, Maria (trad.)821,.1,61,.1,

Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.

Niciun fragment din aceastd lucrare gi nicio componentd grafic; nu pot fi reprodusefird acordul scris al detindtorului de copyright conform Legii Dleptului de Autor.

text gi ilustratii

SVETLANA DOROSHEVA

*U\wwe,A@@pLLe@&

traducere din limba rusd de

MARIA KHANTASHKEYEVA

CUPRINS

Cum sd incepi sd ai un copil.... ...........................s

Cum sd napti un copil .............. ............................7

Cum sd utllizezi un nou-ndscut..................... ...........................8

Cum sd ii dai nume copilului tdu ................. ..........................11

Unde sd ifi pui copilul ndscut......... ..................13

Cum sd infelegi pentru ce este nevoie de un copil... ...........15

Cum sd speli un copil ............. ..........................16

Cum sd inlelegi ce vrea copilul de la tine....... ....................... 19

Cum sd il obligi sd adoarmd .............................21

Cum se vindecd un copi1........ ...........................23

Cum sd ili obligi copilul sd vorbeascd corect............ ...........25

Cum sI obligi un copil sd tacd................ .........22

Cum sd inlelegi ce anume face un copil cu adevdrat in acest moment....29Cum sd supravieluiepti unei isterii a copilului.... .................30

Cum sd accepli ndzbdtiile copiilor......... .........32

Cum sd faci un copil sd fie bun ........................35

Ce e de fdcut dacd un copil nu e atAt de bun cum fi-ai dori............... .......97

Cum gi ce trebuie invdlat un copi1......... ......... 38

Cum sd te joci cu un copil ........ .........................40

Cum sd pedepsegti un copi1......... .....................43

Cum sd minli un copil .............. .........................45

Cum sd indrepfi educalia pe care i-ai dat-o copilului .........47

Copert6 si interior: OLIN Regular High White 130g

OLIN este marcd inregistratd Antalis, acreditate FSC@

fti't- )\\ .ii

jr:

II

l

.

CUM SA INCEPI SA AI UN COPIL

Alioqa spune:

- Noud ne-au povestit la gcoali cd, in curAnd, pdrul o se ne creascd

peste tot, ce ne va iegi mustali gi ci vom aveabarb6., cd vom avea pete

umede pe chilofi qi cd o sd incepem sd ne jucdm cu lonlonelul nostru. $i,cam pe la 18 ani, vom avea gi nigte celule din care se va putea construi

un om. Cu ajutorul cdrora poli si iqi faci un copil!

- De ce tocmai la 18 ani?

-Din cauza unei cdrfi de credit.

- Ce legituri are?!

- Pdi, cum... in cazul in care copiii devin pirinfi pAnd Ia 18 ani, vor

primi un card de credit. Fiindcd vor fi pdrinfi. Iar oamenii mari nu vorca propriii lor copii sd aibi un card de credit. Oamenii mari sunt zgdrcili

cu banii.

Aga cum se gtie, pe un copil il poli cumpira de la rrrtagazin, il policomanda unei berze sau il mai pofi cregte intr-o varzd. Toate posibilitd-

lile acestea, din picate, sunt la voia intAmplSrii - nu poli niciodati sd

stii dinainte ce fel de copil va creqte intr-o varzd. Nici barza nu este o

variantd potriviti - o sd cregti fix ce !i-a adus! La magazine, copiii sunt

vAndufi direct in cutii, iar vdnzdtoarele nu ii lasd pe cumpdrdtori sd

deschidd ambalajul gi sd studieze ce se afl6 induntru.De aceea, desigur, cel mai bine este sd ifi faci tu un copil, cu for{ele

tale, in casa ta, din materialele pe care le ai la indemAnd. Mai repede sau

mai incet, in pozifia ,,greierului care cade de pe crean96" sauinpozitia,,caprei care privegte fix spre uEd", din prima incercare sau abia dup5 o

sut5; se poate chiar gi linAnd un card de credit in mAnd. Desi, intre noifie vorba, nu este neapdrat necesar. $i lineli minte - rezultatul s-ar putea

sd nu apard chiar pe loc, ci abia dupd noui luni, aga a fost dintotdeauna.

CUM SA NASTI UN COPIL,

Alioqa spune:

- Mama! Sd il bagi inapoi in burtd! Sub nicio formd nu mai pot sd-l

suport!

- $i, dupd pdrerea ta, cum ag putea sd fac asta?

- Stand intinsS: la fel cum l-ai gi ndscutl

Adesea, copiii pun probleme dificile oamenilor mari. CAndva, Adam

s-a aqezat pe canapea gi a inceput s5. zbiere. LAngd el a venit Alioqa gi a

inceput sd zbiere gi el. Liran avdzut ce se intAmpld gi s-a aldturat frafilorlui. $i, normal, a inceput sd zbiere gi el. Era aga de cald, aproape de 50

de grade, aqa cX Alioga a inceput sd fipe gi mai tare, ca si cum el ar fitrebuit sd neiscd in acele momente:

- Pegti rdi! Ce v-a apucat sd vd tArAli pe uscat? De ce afi devenit

dinozauri, papagali, banane, maimufe 9i oameni din care se trage gi

mama mea, care i-a ndscut pe Liran gi pe Adam? $i acum dgtia doi md

deranjeazd cAnd stau pe canapea!

E o treabi serioasd: aparifia unui copil reprezintd un proces dureros

gi tainic. Nu are importanfd cum vefi hotdri sd il naqtefi: stAnd pe spate,

aEezatd sau stAnd in picioare. Important este ci, intr-o ordine aleatorie,

la nagtere va participa oricine de pe lumea aceasta - inclusiv dinozaurii,

pegtii, papagalii gi maimufele. Probabil c6, din acest motiv, nu poli sd

bagi un copil inapoi in burtd. Fiecare dintre elemente lJniversului,imediat dupd nagtere, se imprdqtie in toate direcfiile. Nu gtiu cum, dar

numai copiii sunt in stare sd stea impreund pe o canapea intr-o cdl-

durd sufocantd, la 50 de grade, ca sd zbiere gi sd ordone intreruperea

evoluliei tuturor speciilor.

"\#

r/,tl

-N$, *{Y'rdx\f ,

'," \r J

CUM SA UTILIZEZI UN NoU-xAscul

* AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA !

Acesta este primul lucru pe care copiii il spun lumii. Iatd ce este unnou-ndscut: cea mai misterioasd fiinld din Univers. El este expediatpdrinfilor flrd nici cea mai micd instrucliune de folosire. De aceea ar

trebui ca, la inceput, pur gi simplu sd il privim atent, ca sd putem trage

o concluzie esentiald pentru propria noastrd viald qi pentru viala lui:huh" chiar e un copil! E nevoie, probabil, ca noi sd il protejdm cumva.

intr-un timp foarte scurt devine lesne de infeles cd acesti copiinou-ndscufi mdnAncd mult, dorm mult, fac mult pipi gi caca. in cazul incare, intr-un moment anume, nu fac nimic din toate acestea, inseamnd

ci se pregdtesc sd o facd. Pentru ei, de fapt, totul din jur e ceva nou -aerul e ceva nou, cdnd ziua se schimbd cu noaptea este ceva care lestArnegte curiozitatea; chiar gi un pArf este ceva nemaivdzut pentru ei.

CAnd nou-ndscutul Liran a descoperit prima datd vAntul care sufla

afar6, a fost gata-gata si se sufoce de indignare sau de uimire. Adam a

fost socat cAnd a descoperit cd ceea ce rodea cu plicere era chiar pro-priul sdu picior. Senzational! El are picioare! Alioga putea si stea o ordintreagd incruntAndu-se la sine insugi in oglinda atArnatd deasupra

pdtufului. il sfredelea cu privirea pe acel omulef necunoscut, incerca siil loveascd cu piciorul, sd il zgArie cu unghiile, dar el il privea incruntatin continuare.

Probabil cd A este prima literi a alfabetului tocmai pentru c5, innicio limbd din lume, nu a fost inventat un cuvAnt pentru a exprima ,,eusunt socat de absolut tot gi de toate". in aceste situatii, tot ce le rdmAne

de fdcut pdrinlilor este doar sd lind bebelugul in brate, aproape de piept,sd il incdlzeascd la burtic5, sd ii facd nani-nani. Cu alte cuvinte: sd fieatenli ca eI sd mbnAnce cum trebuie, sd doarmd cAt trebuie, sd facd

pArfuri si sd nu fie deranjat de nimic din lume, aEa incAt el sd simtd cu

adevdrat ce inseamnd acest ,,A" de necrezut.

's

.k

0-

,, .l

I'o"q

.kt ",'w %

..9

tt

\, r\,

\

t

\

?o{.&b \

\

s/df. *F

'#"-' e ^€eo*I

t

(:

.s

tb \

&t

0

cuM sA ir DAI NUME coPILUtur tAu

Adam vine gi spune:

- Nu! Nu sunt un iepurag. Eu sunt Adam.

Oricum i-ai spune, nu acceptS: nu, eu nu sunt bdiatul tdu, eu sunt

Adam! Nu, eu nu sunt deloc soarele tiu, eu sunt Adaml Nu, eu nu sunt

deloc sufletul tdu, eu sunt Adam!

O vreme am incercat sd ii spunem: ,,Nu, eu nu sunt vreun Byron",

dar, cAnd ziceam aceasta, el incepea sd plAngd. Oamenii mari se chinuie

mult si aleagd numele pentru un copil, iar dupd aceea, dupd toate incer-

cirile prin care trec, se feresc sd ii spund numele ales de ei. CAt timp un

copil le ia minfile tuturor cu drdgdldgenia sa, el este numit ,,dovlecel",

,,gindl.cel", ,,franzelul6", ,,viermisot", ,,zdhdrel", ,,greieras", ,,crevetel",

,,musculild" si tot felul de alte diminutive care au legdturd cu animdlufe,

legume sau cu tot felul de alte pufosenii. Numele lui real nu este, practic,

de niciun folos pentru familia sa. CAnd Alioqa se ceartd cu Liran, se

strigd unul pe altul cum le vine la gurd...

Aliosa: iar tu egti un dobitoc orbl

Liran: iar tu egti un lap surd!

A.: dacd eu sunt un lap surd, atunci tu cine egti? Cd doar egti fratele meu...

L.: dacd tu eEti un lap surd, eu sunt un prinf nobil.

A.: iar tu egti un limbric de hipopotam!

L.: gi tu, un dinozaur pe care care Adam il pune mereu la pdmAnt!

A.; gi tu eqti un gAndac mort in groapa de gunoil

L.: si tu eqti un mogneag care se ceartd cu o bdbdciune care aruncd

spre el un motan furios.

A.: iar tu egti un muc din nas care se prelinge pe canapeal

L.: gi tu esti o mizeriel

A.: iar tu eqti un fund de mort!

L.: si tu egti un telefon din caca pe care l-a cdlcat o magind 9i cu ajutorul

cdruia un cAine l-a sunat pe alt cAine!

Nu e de mirare cd Adam ordond sd fie strigat pe numele lui. El este

al treilea copil gi gi-a dat seama imediat: numele este un mesaj serios

pentru lumea din jur. Fdrd nume, allii te vor numi oriunde, oricum.