FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program mânt superior ...law.ubbcluj.ro/images/documente/Anul1/Fise_discipline_sem1.pdf1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Drept

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI 1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Drept Public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studiu / Calificarea Drept

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. Dr. Ioana Vasiu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. Dr. Ioana Vasiu 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 Din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat Examinări 1 Alte activităţi: .................. 3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului Dotare sală cu tablă și videoproiector. 5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului

Dotare sală cu tablă și videoproiector.

6. Competenţele specifice acumulate C

ompe

tenţ

e p

rofe

siona

le

C1.1 Insusirea si descrierea adecvata a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor fundamentale din istoria dreptului romanesc.

C1.2 Utilizarea limbajului specific istoriei dreptului romanesc, scris și oral, precum si a instrumentelor de logică juridică pentru explicarea şi interpretarea conceptelor şi teoriilor specifice istoriei dreptului romanesc.

C2.1 Definirea şi clasificarea teoriilor cu privire la diferite etape din dezvoltarea dreptului romanesc, in special cu privire la originea acestuia sau la influentele altor sisteme juridice de-a lungul timpului asupra acestuia.

C2.3 Aplicarea teoriilor, a principiilor și a conceptelor specifice istoriei dreptului romanesc într-un context determinat.

C2.4 Analiza izvoarelor istorice de diferite tipuri (inclusiv documente de genul pravilelor sau hrisoavelor domnesti) si interpretarea acestora, precum si realizarea de clasificări in domeniu

C6.2 Explicarea şi interpretarea modului în care fenomenul juridic se intersectează cu situaţiile de fapt (modul în care o situaţie de fapt dobândeşte semnificaţii în plan juridic).

C6.5 Elaborarea unui studiu şi / sau proiect profesional pornind de la încadrarea juridică a unei situaţii de fapt din trecutul juridic

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil, cu respectarea regulilor deontologice specifice domeniului de cercetare a istoriei dreptului

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă, cu accent pe elementele de interdisciplinaritate, cu respectarea palierelor ierarhice (istorie si drept, in principal, dar si istorie si filozofia dreptului, respectiv etnologie juridica).

CT3 Dezvoltarea capacitatii de comunicare si argumentare, inclusiv in contradictoriu.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate)

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiul istoriei dreptului românesc. Periodizare.

Prelegere şi prezentare Powerpoint

2. Consideraţii generale despre cutumă. Prelegere şi prezentare Powerpoint

3. Activitatea de adunare a obiceiurilor juridice. Prelegere şi prezentare Powerpoint

Prezentare de metode de colectare si

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Insusirea comprehensiva si utilizarea adecvata a teoriilor si conceptelor fundamentale referitoare la succesiunea sistemelor de drept romanesc de-a lungul epocilor istorice si a condițiilor vieții sociale ca izvoare materiale; explicarea detaliata a izvoarelor dreptului, cu accent pe obiceiul juridic, precum si a diferitelor concepții juridice ca izvor spiritual, în încercarea de a surprinde ceea ce se poate numi “fenomenul juridic romanesc”, în cursul dezvoltării societăţii pe un făgaş trasat de legile subiective create de om, alături de cele obiective, create de natură.

7.2 Obiectivele specifice

La finalul studiului acestei discipline studentii vor putea sa explice principalele teorii si concepte referitoare la etapele diferite ale dreptului românesc, de la origini pana in contemporaneitate, fiind capabili sa utilizeze intr-o maniera critic-constructiva particularitatile specifice ale fiecareia, vor putea sa explice rolul obiceiurilor juridice ca sursa primara a dreptului, vor putea sa utilizeze cunostintele dobandite pentru a intelege mai bine actuala viata a dreptului cutumelor, sa utilizeze eficient aceste cunostinte pentru a ovseva rolul lor in imbunatatirea actualelor prevederi juridice prin utilizarea experientei trecutului juridic.

interpretare a obiceiurilor juridice (ex.

metoda chestionarului)

4. Dreptul pe teritoriul locuit astăzi de români până la formarea statului geto-dac.


5. Dreptul în perioada statului geto-dac. Prelegere şi prezentare Powerpoint

6. Dreptul în Dacia, provincie a imperiului roman. Elemente de drept public.


7. Dreptul în Dacia, provincie a imperiului roman. Elemente de drept privat.


8. Consideraţii generale cu privire la formarea sistemului normativ feudal.


9. Legea ţării (ius valachicum). Prelegere şi prezentare Powerpoint

10. Instituțiile dreptului public în feudalism. Prelegere şi prezentare Powerpoint

11. Dreptul penal şi procedura de judecată în feudalism.


12. Instituţiile dreptului privat în feudalism. Prelegere şi prezentare Powerpoint

Studiu al documentelor

specifice perioadei (ex. al

diferitelor contracte)

13. Monumentele dreptului scris în perioada feudalismului.


Studiu al pravilelor sau hrisoavelor domnesti

(analiza pe text) 14. Progresele dreptului scris şi începuturile modernizării dreptului.


Bibliografie 1.Ioana Vasiu, Istoria dreptului românesc – Studii, Sinteze, Comentarii, Ed. Albastră, Cluj-Napoca,

2014. 2.Istoria dreptului românesc, tratat, (colectiv), vol. I-III, Ed. Academiei RSR, 1980, 1987. 3.I. Chiş, Istoria statului şi dreptului românesc, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013. 4.A.Herlea, Studii de istorie a dreptului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1997 5.A.Radulescu, Pagini inedite din istoria dreptului vechi romanesc, Ed. Academiei Romane, 1991 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiul istoriei dreptului românesc. Periodizare.

Prezentarea şi dezbaterea temei discutii pe marginea proiectelor studentilor

2. Consideraţii generale despre cutumă. Prezentarea şi dezbaterea temei/ discutii pe marginea proiectelor studentilor

3. Aspecte privind adunarea obiceiurilor juridice. Prezentarea şi dezbaterea temei discutii pe marginea proiectelor studentilor

Prezentare de chestionare sau alte metode de adunare

4. Dreptul pe teritoriul locuit astăzi de români până la formarea statului geto-dac.


5. Dreptul în perioada statului geto-dac. Prezentarea şi dezbaterea temei discutii pe marginea proiectelor studentilor

6. Dreptul în Dacia, provincie a imperiului roman. Elemente de drept public.


7. Dreptul în Dacia, provincie a imperiului roman. Elemente de drept privat.


8. Formarea sistemului normativ feudal. Prezentarea şi dezbaterea temei discutii pe marginea proiectelor studentilor

9. Legea ţării (ius valachicum). Prezentarea şi dezbaterea temei

10. Instituțiile dreptului public în feudalism. Prezentarea şi dezbaterea temei

11. Dreptul penal şi procedura de judecată în feudalism.

Prezentarea şi dezbaterea temei

Prezentare comparativa cu institutiile din normativul juridic penal actual

12. Instituţiile dreptului privat în feudalism. Prezentarea şi dezbaterea temei

Selectie si interpretare a unor documente specifice perioadei

13. Monumentele dreptului scris în perioada feudalismului.


14. Progresele dreptului scris şi începuturile modernizării dreptului.


Bibliografie 1.Ioana Vasiu, Istoria dreptului românesc – Studii, Sinteze, Comentarii, Ed. Albastră, Cluj-Napoca,

2014. 2.Istoria dreptului românesc, tratat, vol. I-III, Ed. Academiei RSR, 1980, 1987.

3.I.Chiş, Istoria statului şi dreptului românesc, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013. 4.A.Herlea, Studii de istorie a dreptului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1997 5.A.Radulescu, Pagini inedite din istoria dreptului vechi romanesc, Ed. Academiei Romane, 1991 .

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Dezvoltarea metodelor de cercetare în domeniu şi coordonarea cu alte programe similare, din cadrul altor instituții de învățământ superior, inclusiv a celor din centrele de cercetare a istoriei dreptului

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs Aplicarea logică, corectă şi

cooerentă a noţiunilor însuşite

Examen scris 70%

10.5 Seminar/laborator Capacitatea de a efectua

analize şi de interpretare a rezultatelor obţinute.

Discutii pe parcursul semestrului

10%

Referat 20% 10.6 Standard minim de performanţă 1. Studentul cunoaşte bine principalele concepte, le recunoaşte şi le defineşte corect; 2. Limbajul de specialitate este corect utilizat; 3. Studentul rezolvă în proporţie de 50 % subiectul de examen şi predă şi susţine referatul.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.03.2019 Prof. Univ. Dr. Ioana Vasiu ...................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI

FILOSOFIA DREPTULUI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Drept public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studiu / Calificarea

Drept

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Filosofia dreptului 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. dr. Arthur Mihăilă 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Arthur Mihăilă 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DA

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 98 Din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi: .................. 3.7 Total ore studiu individual 56 3.8 Total ore pe semestru 98 3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum · Nu este cazul 4.2 de competenţe · Nu este cazul


5.1 De desfăşurare a cursului

· Pentru prelegerile de la curs sunt necesare următoarele: videoproiector, tablă, acces Internet

5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului

· Pentru desfăşurarea seminarelor sunt necesare următoarele: acces Internet, videoproiector, tablă

· Prezenţa studenţilor la seminare este obligatorie


ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le · Cunoașterea celor mai importante curente din domeniul filosofiei dreptului și în special a

celor din perioada contemporană

· Cunoașterea problemelor cu care se confruntă în momentul de față Filosofia dreptului

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· Capacitatatea de a interpreta critic soluțiile oferite de diferiți filosofi pentru unele probleme de drept contemporane.


8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Obiectul filosofiei dreptului

Prelegere. La început cadrul didactic va ridica o problemă care va fi rezolvată pe parcurs

În timpul cursului vor fi puse întrebări de feedback și va fi reliefată importanța filosofiei dreptului.

2. Filosofia dreptului în antichitate: Platon, Aristotel, Cicero.

Prelegere. Întrebări de feedback.

Se va analiza importanța acestor idei și ecourile lor contemporane.

3. Filosofia dreptului în Evul Mediu: Augustin și Toma D'Aquino.


Se va sublinia relația dintre etică, teologie și filosofia dreptului.

4. Teorii ale contractului social: Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau.


Se va analiza rolul pe care l-au avut aceste teorii pentru conturarea sistemului de drept contemporan.

5. Immanuel Kant Prelegere. Întrebări de feedback.

Se va analiza raportul dintre morală și filosofia


· Cunoașterea celor mai importante școli filosofice și idei care au influențat gândirea juridică


· Analiza critică a conceptelor și teoriilor prezentate precum și aplicarea lor în cazul unor probleme de drept contemporane.

dreptului la Kant. 6. Georg Wilhelm Frederick Hegel Prelegere. Întrebări

de feedback. Se vor analiza tezele lui Hegel despre stat și drept

7. Utilitarismul Prelegere. Întrebări de feedback.

Se vor prezenta tezele utilitariste și contrastul cu filosofia dreptului natural și cea kantiană.

8. Pozitivismul juridic în secolul XX.


Se vor analiza ideile celor mai importanți reprezentanți ai acestui curent

9. Realismul juridic Prelegere. Întrebări de feedback.

Vor fi prezentate variantele realismului juridic american și scandinav.

10. Analiza economică a dreptului.


Se va pune în discuție problema criteriului eficienței în momentul elaborării legilor.

11. Noul drept natural.


Se vor analiza relațiile dintre religie și drept.

12. Filosofia juridică liberală: Rawls, Nozick, Dworkin.


Vor fi analizate principiile liberale care stau la baza teoriei drepturilor omului.

13. Gruparea studiilor juridice critice


Se vor analiza deficiențele sistemelor juridice actuale.

14. Feminismul


Se va analiza relația dintre gen, putere și sistemul juridic.

Bibliografie - Boonin, David, The problem of Punishment, Cambridge: Cambridge University Press, 2008.

- Craiovan, Ion, Filosofia dreptului sau dreptul ca filosofie, București: Universul Juridic, 2010.

- Craiovan, Ion, Introducere în filosofia dreptului, București: ALL Beck, 1998.

- Cristea, Simona, Doctrine juridice, București: Universul Juridic, 2011.

- Friedrich, Carl Joachim, The Philosophy of Law in Historical Perspective, Chicago: Chicago University

Press, 1963.

- Golding, Martin P.; Edmundson, William A. (eds) - The Blackwell Guide to the Philosophy of Law and

Legal Theory, Oxford USA: Blackwell Publishing, 2005.

- Lee, Steven P. (ed), - Intervention, Terrorism and Torture: Contemporary Challenges to Just War

Theory, New York: Springer, 2007.

- Ryan, Alan (ed.), Justice, Oxford: Oxford University Press, 1993.

- Tebbit, Mark, Philosophy of Law: An Introduction, 2nd ed., London: Routledge, 2005.

- Twining, William, Understanding Law from a Global Perspective, Cambridge: Cambridge University

Press, 2009.

- Kuhlse, Helga; Singer, Peter (eds.), A Companion to Bioethics, , Oxford USA: Blackwell Publishing,

2009.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Constante în filosofia dreptului: relația dintre etică și drept. Prezentarea Bibliografiei generale.

Discuţii; studiu individual

Se va pune accentul pe implicarea activă a studenţilor în discuţii.

2. Conceptul de justiție în Republica lui Platon Discuţii; studiu individual


3. Drept și teologie la Toma D' Aquino Discuţii; studiu individual


4. Contractul social la Locke și Rousseau Discuţii; studiu individual


5. Kant și ”Știința dreptului ” Discuţii; studiu individual


6. Realismul juridic american: Holmes și Llewellyn Discuţii; studiu individual


7. Utilitarismul la John Stuart Mill Discuţii; studiu individual


8. Bunurile de bază la John Finnis Discuţii; studiu individual


9. Teoria justiției la Rawls. Discuţii; studiu individual


10. Critica sistemului juridic la Roberto Unger Discuţii; studiu individual


11. Dreptul ca sistem de opresiune a femeii la Catherine MacKinnon



12. Dreptul la viață: pedeapsa capitală, eutanasia, avortul



13. Limitele puterii statului, dreptul la viața privată, toleranța față de opiniile altuia.



14. Argumente etice în favoarea sau împotriva torturii. Analiza argumentelor lui Alan M. Dershowitz



Bibliografie Platon, Opere, Vol. V: Republica, București: Ed. Științifică și enciclopedică, 1986. Toma din Aquino, Despre guvernământ, Iași: Polirom, 2005. Rousseau, Jean-Jacques, Contractul social, București: Editura MondoRo, 2016. Kant, Immanuel, Metafizica moravurilor, București: Antaios, 1999. Holmes, Oliver Wendell, The Path of Law, Bedford: Applewood Books, 2006. Mill, John Stuart, Utilitarismul, București: Editura All, 2014 Finnis, John, Natural Law and Natural Rights, Oxford: Oxford University Press, 2011. Rawls, John, O teorie a dreptății, Iași: Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2012. Unger, Roberto, The Critical Legal Studies Movement, Cambridge Mass.: Harvard University Press, 1986. MacKinnon, Catharine, Feminism Unmodified: Discourses on Life and Law, Cambridge: Harvard University Press, 1987.

McMahan, Jeff, The Ethics of Killing: Problems at the Margins of Life, Oxford: Oxford University Press, 2002. Singer, Peter, Practical Ethics, 3rd. Ed.,Cambridge: Cambridge University Press, 2011. Alhoff, Ffritz, Terrorism, Ticking Time-Bombs, and Torture: A Philosophical Analysis, Chicago: University of Chicago Press, 2012.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

· Cunoașterea celor mai importante idei din filosofia dreptului și, în special a celor din filosofia contemporană permite studentului să înțeleagă complexitatea unor probleme juridice actuale și să depășească obstacolele etice sau axiologice prezente în cazul unor spețe dificile.


nota finală 10.4 Curs Cunoașterea curentelor

filosofice prezentate la curs.

Examen scris 70%

10.5 Seminar/laborator Studentul trebuie să

dovedească faptul că înțelege implicațiile ideilor din lucrările consultate.

Referat 30%

10.6 Standard minim de performanţă

· Pentru absolvirea acestei discipline este necesară obținerea unei note finale de minim 5(cinci) · Notele acordate sunt între 1(unu) și 10(zece); · Examenul este scris și durează 120 minute; · Studentul trebuie să cunoască minimal ideile prezentate la curs.


.15.09. 2018............... ............................... ...................................


........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI


UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

1.2 Facultatea DREPT 1.3 Departamentul DREPT PUBLIC 1.4 Domeniul de studii ŞTIINŢE JURIDICE 1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6 Programul de studiu / Calificarea

DREPT

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei DREPTCONSTITUȚIONAL. INSTITUȚII ȘI PROCEDURI 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Radu CHIRIȚĂ 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist.univ. Cristina TOMULEȚ 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum · Nu este cazul. 4.2 de competenţe · Nu este cazul.



· Este necesar un amfiteatru cu peste 150 de locuri, tablă, cretă sau carioci.

· Este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate pe durata cursului, cu excepția în care acestea sunt necesare pentru luarea de note scrise sau pentru documentare.


· Este necesară o sală cu aproximativ 30 de locuri. · Este necesar ca studentul să aibă la dispoziție Constituția României și

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunoaștere și înțelegere · cunoaște și înțelege instituțiile și procedurile specifice dreptului constituțional; · cunoaște și înțelege noțiunile specifice dreptului constituțional.

2. Explicare, interpretare și aplicare

· utilizează în mod adecvat noțiunile și procedurile specifice dreptului constituțional; · are capacitatea de a analiza constituționalitatea actelor normative; · are capacitatea de a analiza critic activitatea autorităților statului prin prisma respectării

prevederilor constituționale ; · are capacitatea de a oferi consultanță juridică în probleme de drept constituțional.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· are capacitatea de a gândi logic și critic; · are aptitudinea de a înțelege, asimila și corela informații/idei noi; · capacitatea de argumentare.


8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Caracterele statului român prelegere -

2. Separația puterilor în stat prelegere -

caietul de seminar. · Este necesar ca studentul să fi parcurs materia indicată de titularul de

seminar. · Este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate pe durata

seminarului, cu excepția în care acestea sunt necesare pentru luarea de note scrise sau pentru documentare.


· Formarea abilităților de analiză critică a actelor normative, precum și a activității instituțiilor politice, prin prisma constituționalității lor, în urma însușirii unor concepte teoretice de bază specifice dreptului constituțional.


· Familiarizarea studenţilor cu terminologia şi conceptele de bază specifice din sfera instituţiilor politice şi procedurilor constituţionale;

· Analiza şi dezbaterea critică a modului de organizare şi funcţionare a puterilor publice în sistemul constituţional românesc: puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească;

· Dezvoltarea abilităţilor de operare cu aparatul metodologic specific în analiza instituţiilor politice şi administrative din România.

3. Cetățenia română prelegere -

4. Sistemul electoral. Alocarea mandatelor prelegere -

5. Sistemul electoral. Contestații de natură electorală prelegere -

6. Statutul parlamentarilor prelegere -

7. Procedura legislativă prelegere -

8. Proceduri parlamentare prelegere -

9. Guvernul prelegere -

10. Președintele prelegere -

11. Neutralitatea sistemului judiciar prelegere -

12. Consiliul Superior al Magistraturii prelegere -

13. Competența Curții Constituționale prelegere -

14. Efectele deciziilor Curții Constituționale prelegere -

Bibliografie Obligatorie: Ø Notele de curs; Ø Legislaţie: · Constituţia României; · Legea 21/1991; · Legea 3/2000; · Legea 47/1992; · Legea 303/2004; · Legea 96/2006.

Facultativă: · I. Deleanu, Instituții și proceduri constituționale – în dreptul român și în dreptul comparat, Ed. C.H.

Beck, București, 2006. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Aspecte introductive prelegere interactivă,

brainstorming, învăţare dirijată

-

2. Statul de drept prelegere interactivă, brainstorming, învăţare dirijată

-

3. Separația puterilor în stat prelegere interactivă, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

4. Cetățenia română dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

5. Sistemul electoral dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

6. Statutul parlamentarilor dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

7. Procedura legislativă comună dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive.

-

8. Proceduri legislative speciale dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

9. Ordonanțele Guvernului dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

10. Consiliul Superior al Magistraturii și puterea judiciară

dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

11. Contestarea actelor Președintelui dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive.

-

12. Competența Curții Constituționale dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

13. Efectele deciziilor Curții Constituționale

dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

-

14. Recapitulare dezbateri interactive, brainstorming,

-

rezolvare de spețe și întrebări tip grilă prin activități interactive

Bibliografie A se vedea pct. 8.1.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conținutul disciplinei este în concordanță cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, având în vedere că este similar cu cel predat în alte universități de prestigiu din țară și străinătate. Totodată, cunoștințele și abilitățile dobândite în urma parcurgerii acestei discipline sunt utile pentru exercitarea profesiilor juridice.


nota finală 10.4 Curs Nivelul de cunoaștere și

înțelegere a materiei studiate, în raport de capacitatea de prezentare și utilizare adecvată a noțiunilor și a conceptelor de specialitate; Rezolvarea de întrebări tip grilă și subiecte redacționale, după modelul celor propuse și analizate la seminar.

Examen scris (constând în rezolvarea unor grile și subiecte redacționale)

100 %

10.5 Seminar/laborator Nivelul de cunoaștere și înțelegere a materiei; Capacitatea de a utiliza în mod adecvat conceptele studiate; Modul de abordare și de rezolvare a întrebărilor tip grilă.

Test de verificare (constând în rezolvarea unor grile)

1 punct în plus la nota finală obținută la examenul scris

10.6 Standard minim de performanţă Examen scris: Examenul se va desfăşura în scris, urmând să fie compus din trei componente ale lucrării,

după cum urmează:

i. un set de 13 întrebări de tip grilă, de dificultate redusă. Pentru promovarea acestei etape, este obligatoriu ca studentul să răspundă corect la cel puţin 7 grile. În măsura în care numărul de răspunsuri corecte este sub 4, nota finală va fi 2, indiferent de răspunsul la celelalte etape ale examinării. În măsura în care numărul de răspunsuri va fi între 4 şi 6 inclusiv, nota finală va fi 3, indiferent de răspunsul la celelalte etape ale examinării. Dacă numărul de răspunsuri corecte este de minim 7, se va trece la corectarea restului lucrării, fără ca numărul de răspunsuri corecte să influenţeze nota finală sau promovarea examenului. Această

fază are drept scop eliminarea studenţilor care nu au cunoştinţe absolut elementare;

ii. un set de 4 întrebări de dificultate medie, care vor verifica existenţa unor cunoştinţe de bază cu privire la principalele instituţii de drept constituţional. Fiecare dintre întrebări va fi notată cu 1 punct. În măsura în care, din cele 4 puncte posibile, se acumulează cel puţin 3 puncte, studentul este promovat, urmând să aibă cel puţin nota 5. În măsura în care punctajul acumulat pentru acest set de întrebări este sub 3, nota finală va fi 4, indiferent de răspunsurile din restul lucrării. Această fază are drept scop eliminarea studenţilor care, deşi posedă cunoştinţe elementare, nu stăpânesc suficiente noţiuni şi informaţii de bază pentru dreptul constituţional;

iii. un set de 4 întrebări, de dificultate crescută, pentru stabilirea notei finale între 5 şi 10. Fiecare dintre întrebări va fi notată cu 1 punct.

Algoritmul de stabilire a notei maxime include, astfel:

a) 1 punct din oficiu;

b) 1 punct pentru formularea a minim 7 răspunsuri la întrebările tip grilă;

c) 4 puncte pentru răspunsurile corecte la al doilea set de întrebări;

d) 4 puncte pentru răspunsurile corecte la ultimul set de întrebări.


.....13.04.2019.................. ............................... ...................................


........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI


UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

1.2 Facultatea DREPT 1.3 Departamentul DREPT PRIVAT 1.4 Domeniul de studii ŞTIINŢE JURIDICE 1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6 Programul de studiu / Calificarea

DREPT

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN DREPTUL CIVIL I 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Șerban Diaconescu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asistent univ. Dorin Jorea 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum · Nu este cazul. 4.2 de competenţe · Nu este cazul.



· Este necesar un amfiteatru cu peste 100 de locuri, tablă, instrumente de scris.

· Este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate pe durata cursului, cu excepția situației în care acestea sunt necesare pentru luarea de note scrise sau pentru documentare.


· Este necesară o sală cu aproximativ 30 de locuri. · Este necesar ca studentul să aibă la dispoziție Codul civil, cursul tipărit


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunoaștere și înțelegere · cunoaște și înțelege termenii de specialitate; · cunoaște și înțelege noţiunile teoretice de bază ale dreptului civil; · cunoaște și înțelege instituţiile fundamentale ale raportului juridic civil, în special subiectele

raportului juridic civil (persoanele) şi obiectul raportului juridic civil (bunurile); · cunoaște și înțelege noțiunea de drept subiectiv și valențele sale practice. · cunoaște și înțelege jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, hotărârile pronunțate în

recursul în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu problemele studiate.

· înțelege și utilizează terminologia specifică dreptului civil, înțelege diferența de semnificație semantică față de sensul termenilor în limbajul obișnuit. 2. Explicare, interpretare și aplicare

· dezvoltă abilități de utilizare în mod adecvat a cunoștințelor dobândite în rezolvarea unor aplicații practice;

· aplică la situații practice și interpretează în mod corect dispozițiile legale civile studiate; · aplică și interpretează în mod corect deciziile obligatorii ale instanțelor; · competențe privind redactarea de cereri şi concluzii; · competențe de rezolvare a unor cazuri practice (speţe), în raport de diferitele instituții

studiate. · reflecție critică asupra efectelor normelor de drept civil asupra relațiilor sociale reglementate.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· formarea abilităților de dezvoltarea a raționamentelor logico-juridice; · formarea abilitatăților de analiză a practicii judiciare relevante raportat la instituţiile civile

studiate; · capacitatea de a analiza și de a critica, dacă este cazul, normele juridice civile studiate · capacitatea de a prezenta în mod clar și fluent, oral şi în scris, conceptele studiate; · competențe de utilizare interdisciplinară a cunoștințelor dobândite și a terminologiei

specifice dreptului civil. 7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor acumulate)

și documentele scrise pregătite pentru seminar. · Temele scrise solicitate de titularul de seminar trebuie predate în

termen de o săptămână, dacă nu se stabilește altfel. · Este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate pe durata

cursului, cu excepția situației în care acestea sunt necesare pentru luarea de note scrise sau pentru documentare.


· Introducerea studenților în materia dreptului civil, familiarizarea cu principalele instituții și cu conceptele fundamentale ale dreptului civil.


· Înțelegerea specificului izvoarelor dreptului civil; · Analiza critică a situațiilor juridice prin aplicarea corectă a normelor

civile, a instituțiilor și conceptelor studiate la relațiile sociale reglementate.

· Formarea unei imagini generale asupra instituțiilor fundamentale ale dreptului civil din perspectiva aplicării lor la situațiile practice;

· Formarea şi dezvoltarea deprinderilor necesare în vederea analizării şi aplicării instituţiilor civile prin corelație unele cu celelalte, și ca parte a unui sistem unitar;

· Familiarizarea studenților cu practica judiciară relevantă pe marginea problemelor studiate

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Definiţia dreptului civil şi a dreptului subiectiv civil. Norma juridică civilă.

prelegere interactivă

2. Raportul juridic civil. Noţiune. prelegere interactivă

3. Persoana fizică. Capacitatea de folosinţă.


4. Persoana fizică. Capacitatea de exerciţiu.


5. Ocrotirea incapabilului. prelegere interactivă

6. Elementele de identificare ale persoanei fizice.


7. Starea civilă a persoanei fizice. prelegere interactivă

8. Persoana juridică. Noţiune. prelegere interactivă

9. Persoana juridică. Funcţionare şi reorganizare.


10. Aplicarea legii civile în timp şi spaţiu I. prelegere interactivă

11. Aplicarea legii civile în timp şi spaţiu II. prelegere interactivă

12. Drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale. Drepturile personalităţii


13. Exercitarea drepturilor subiective. Abuzul de drept.


14. Bunurile. prelegere interactivă

Bibliografie Obligatorie:

· I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, Intoducere în dreptul civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, cap. I – V.

· Cursul audio şi notele de curs; · Legislaţie şi jurisprudenţă: · Codul civil; · Deciziile Curţii Constituţionale de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate, privind dispoziţiile

Codului civil studiate; · Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de admitere pronunţate în soluţionarea recursurilor în

interesul legii şi pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind dispoziţiile Codului civil studiate Facultativă:

· M. Nicolae, V. Bâcu, G.A. Ilie, R. Rizoiu, Drept civil. Persoanele, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016;

· M. Nicolae, Drept civil. Teoria generală, vol. I, Teoria dreptului civil, Ed. Solomon, București, 2017.

· G. Boroi, C. Angelescu, Drept civil. Partea generală., Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011 şi ediţiile ulterioare.

· O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2015 şi ediţiile următoare.

· C.T. Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, şi ediţiile următoare.

· Ph. Malaurie, L. Aynès, Les personnes, ed. a 5-a, Ed. Defrénois, Paris, 2010

· A. Bucher, Personnes physiques et protection de la personnalité, ed. a 5-a, Ed. Helbing Lichtenhahn, Basel, 2009.

· M. Fabre-Magnan, Introduction générale au droit, Ed. PUF, ed. II, Paris, 2011. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Definiţia dreptului civil şi a dreptului subiectiv civil. Norma juridică civilă.

prelegere interactivă, brainstorming, învăţare dirijată

2. Raportul juridic civil. Noţiune. prelegere interactivă, brainstorming, învăţare dirijată și prin descoperire

3. Persoana fizică. Capacitatea de folosinţă.

dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

4. Persoana fizică. Capacitatea de exerciţiu.


5. Ocrotirea incapabilului. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

6. Elementele de identificare ale persoanei fizice.


7. Starea civilă a persoanei fizice. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

8. Persoana juridică. Noţiune. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

9. Persoana juridică. Funcţionare şi reorganizare.


10. Aplicarea legii civile în timp şi spaţiu I. dezbateri interactive, brainstorming,

rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

11. Aplicarea legii civile în timp şi spaţiu II. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

12. Drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale. Drepturile personalităţii


13. Exercitarea drepturilor subiective. Abuzul de drept.


14. Bunurile. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

Bibliografie A se vedea pct. 8.1.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Temele de curs și seminar propuse au în vedere necesitatea tratării integrale a materiei, având caracter de actualitate în cercetarea fundamentală și aplicativă din domeniul dreptului civil, iar abordarea lor în cadrul acestei discipline se bazează pe reglementările în vigoare și pe evoluțiile doctrinare și jurisprudențiale contemporane. Deopotrivă, tematica disciplinei acoperă toate aspectele majore relevante din perspectiva părții introductive a dreptului civil, pretinse pentru accederea în profesiile juridice, în raport de standardele comunității profesionale.


nota finală 10.4 Curs Nivelul de cunoaștere și

înțelegere a materiei studiate, în raport de capacitatea de prezentare și utilizare adecvată a instituțiilor dreptului civil și a conceptelor de specialitate;

Examen scris, 9 subiecte 90% - 100%

Rezolvarea de cazuri practice, după modelul celor propuse și analizate la curs şi seminar.

10.5 Seminar/laborator Nivelul de cunoaștere și înțelegere a materiei; Capacitatea de a utiliza în mod adecvat conceptele studiate; Modul de abordare și de rezolvare a cazurilor practice propuse.

Evaluare pe baza participării la seminar și a evaluării pe parcurs.

Până la 10%

10.6 Standard minim de performanță Examen scris: Pentru promovarea examenului este necesar să fie rezolvate corect cel puţin 3 întrebări.


02.10.2018 ............................... ...................................


........................................... …............................

1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Drept 1.3 Departamentul Drept Public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studiu / Calificarea Drept 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Terminologie juridică în maghiară DLM 1132 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DS 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 Din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 32 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi: .................. 3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului Sală de curs cu capacitate de maxim 100 de persoane, tablă albă/neagră şi posibilitate de utilizare a sistemelor multimedia, inclusiv videoproiector.


Sală cu capacitate de minim 28 locuri, tablă albă / neagră.

2


ompe

tenţ

e p

rofe

siona

le

Înțelegerea şi utilizarea adecvată a terminologiei juridice specifice principalelor discipline juridice în limba maghiară şi română; Competenţe de comunicare scrisă şi verbală în limbajul juridic de specialitate în limba română şi maghiară; Abilităţi de interpretare a textelor juridice în limba maghiară şi română, prin îmbogăţirea lexicului personal şi a cunoştinţelor gramaticale; Utilizarea cunoştinţelor lingvistice teoretice în situaţii practice;

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

1. Aptitudini de comunicare verbală şi scrisă; 2. Competenţe legate de munca în echipă – prin angrenarea studenţilor în executarea unor sarcini sau rezolvarea unor exerciţii de traducere sau de sinteză complexe şi care necesită coordonarea/colaborarea cu alţi colegi;


8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Aspecte introductive privind apariţia şi importanţa utilizării terminologiei juridice

Prelegere interactivă nu sunt

2.Terminologia juridică aferentă Teoriei generale a dreptului


3.Terminologia juridică utilizată în Dreptul constituţional


4. Terminologia juridică în domeniul Dreptului civil şi a Dreptului procesual civil (Partea I)


5. Terminologia juridică în domeniul Dreptului civil şi a Dreptului procesual civil (Partea a II-a)


6. Terminologia juridică în Dreptul penal şi procesual penal (Partea I)


7. Terminologia juridică în Drept penal şi procesual penal (Partea a II-a)


8. Terminologia juridică utilizată în Dreptul comercial Prelegere interactivă nu sunt


Folosirea adecvată şi corectă a limbajului juridic în limba română, respectiv limba maghiară.


1. familiarizarea cu termenii de specialitate; 2. asigurarea unei operativităţi în lucrul cu dicționarele juridice; 3. dezvoltarea abilităţii de comunicare în limbajul juridic, în limba

română și maghiară; 4. dezvoltarea abilităţii individuale a utilizării noţiunilor teoretice ;

- înţelegerea şi însuşirea terminologiei juridice aferente unor discipline juridice; - îmbunătăţirea comunicării verbale şi scrise în limba maghiară şi română; - folosirea limbajului juridic în context academic; - respectarea regulilor gramaticale specifice în scris şi în contextul conversaţiilor;

3

9. Terminologia juridică utilizată în Dreptul muncii Prelegere interactivă nu sunt 10. Terminologia juridică utilizată în Dreptul familiei Prelegere interactivă nu sunt 11. Terminologia juridică utilizată în Dreptul financiar şi fiscal român


12. Terminologia juridică utilizată în Dreptul administrativ român


13. Terminologia juridică specifică Dreptului Uniunii Europene


14. Terminologia juridică specifică acţiunilor în faţa CEDO


Bibliografie 1. Kovács Ferenc, A magyar jogi terminológia kialakulása (Apariţia şi evoluţia terminologiei juridice maghiare), Ed. Akadémia, Budapesta, 1964; 2. Reinhart Erzébet, Lázár Edit, Román Győző, Magyar-román szótár, Ed. Carocom, Bucureşti, 2005; 3. Hegedűs Sándor, Kiss András, Dicţionar juridic român-maghiar, Ed. Kriterion, Bucureşti, 2006; 4. Mezei József, Dicţionar de drept, economie, afaceri maghiar-român-englez, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006; 5. Tamás Dóra Mária, Bevezetés a jogi terminológiába, Ed. ELTE Eötvös, Budapesta, 2017; http://www.transindex.ro – Dicţionar juridic român-maghiar Online 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Exerciţii lingvistice şi de traducere a unor texte de specialitate

Conversație nu sunt

2. Exerciţii lingvistice şi de traducere a unor texte de specialitate






















Bibliografie 1. Reinhart Erzébet, Lázár Edit, Román Győző, Magyar-román szótár, Ed. Carocom, Bucureşti, 2005; 2. Hegedűs Sándor, Kiss András, Dicţionar juridic român-maghiar, Ed. Kriterion, Bucureşti, 2006; 3. Mezei József, Dicţionar de drept, economie, afaceri maghiar-român-englez, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006;

http://www.transindex.ro

4

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Temele de curs și seminar propuse contribuie la pregătirea teoretică şi practică a studenţilor în vederea exercitării adecvate a viitoarelor profesii juridice, prin garantarea comunicării verbale şi scrise adecvate şi corecte din punct de vedere gramatical şi lingvistic în limba română, respectiv limba maghiară. Parcurgerea bibliografiei indicate și pregătirea pentru examenul la această disciplină facilitează obţinerea atestatului de traducător oficial bilingv (româno-maghiar) de către absolvenţi. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs - utilizarea adecvată a

limbajului de specialitate Examen scris 60%

- înţelegerea conceptelor şi expresiilor specifice

10.5 Seminar/laborator - aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice

Evaluare pe parcurs (teme de casă, teste, activitate laseminar etc.)

40%

-rezolvarea unor exerciţii lingvistice şi de traducere

10.6 Standard minim de performanţă - cunoştinţe lingvistice şi gramaticale medii; - deţinerea competenţelor de comunicare medii privind înţelegerea şi traducerea unor texte juridice; - deţinerea numărului minim de prezenţe la seminarii; - obținerea notei 5 la examenul scris

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar .......................... Asist.univ.dr. Laura LÁZÁR Asist.univ.dr. Laura LÁZÁR

............................... ...................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament ........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI 2018-2019

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea BABES-BOLYAI Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Departamentul de drept public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Universitar - licență 1.6 Programul de studiu / Calificarea Drept / jurist 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

Codul disciplinei: 1101 2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. VERONICA REBREANU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist.dr. Septimiu-Ioan PUȚ 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DO / DF 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 Din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat /consultații 3 Examinări – pe parcursul semestrului și în sesiunea de examene / restanțe 6 Alte activităţi:

1. Cerc de Teoria generală a dreptului - TGD 4

3.7 Total ore studiu individual 108 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu e cazul 4.2 de competenţe Nu e cazul


5.1 De desfăşurare a cursului În amfiteatrul de la Facultatea de Chimie, serii de peste 150 de studenți – necesar microfon și videoproiector. Se recomandă studenţilor închiderea telefoanelor când se prezintă la activităţile de predare/învăţare/evaluare. Prezenţa la curs se impune cel puţin în procent de 75%, fiind o disciplină la care evaluarea include şi participarea activă la cursuri-seminarii.


În sălile de seminar de la Facultatea de Drept, cu grupe de câte 27 de studenți. Prezenţa la orele de seminar se impune cel puţin în procent de 75%, fiind o disciplină la care evaluarea include şi participarea activă la cursuri-seminarii.


Com

pete

nţe

pro

fesio

nale

Să cunoască terminologia specifică ştiinţelor juridice. Să demonstreze capacitatea de a folosi adecvat noţiunile şi conceptele specifice limbajului juridic. Să poată analiza critic doctrina juridică şi dacă o poate interpreta şi adapta epocii contemporane. Să poată analiza şi evalua critic atât activitatea instituţiilor cu competenţe legislative şi executive, cât şi activitatea instituţiilor juridice. Să identifice şi interpreteze izvoarele materiale ale dreptului. Să identifice şi analizeze corect elementele constitutive ale normei juridice. Să cunoască metodele şi principiile generale ale dreptului. Să demonstreze capacitatea de a corobora informaţiile juridice între ele, dar şi de a face legături între acestea şi viaţa de zi cu zi. Analiza şi evaluarea critică a conceptelor juridice.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Să demonstreze capacitatea de aplicare în practică a principiilor, normelor şi valorilor juridice. Sa demonstreze capacitatea de a aborda comparativ concepte juridice. Să poată aplica tehnici de relaţionare, coordonare şi muncă eficientă în cadrul echipei. Să demonstreze interes pentru propria dezvoltare personală, identificând oportunităţi în acest sens. Să demonstreze capacitatea de a se adapta situaţiilor diferite şi să-şi asume responsabilităţi în cadrul unei echipe plurispecializate.


8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare Observaţii

Curs 1. Etimologia şi sensurile termenului “drept”; Conceptul și definiţia dreptului

Combinată. Interactiv: Prelegere - prezentare power point cu videoproiector. Conversaţia didactică. Formularea finalităţilor. Recapitulare și verificarea prin întrebări pe parcursul predării, pentru a face legătura între temele predate. Studenţii sunt încurajaţi să formuleze întrebări în orice moment al predării cursului. Valorizarea răspunsurilor studenţilor. Folosirea exemplelor şi a non-exemplelor. Clasificarea.

Curs 2. Ştiinţa dreptului sau ştiinţele juridice La începutul

fiecărui curs - recapitulare 10

minute Pentru prezenţă activă la curs /

seminar (cel puţin 6 intervenţii) pot

adăuga un punct la nota finală!

Curs 3. Metode de cercetare științifică a dreptului Limbajul şi procesul de cunoaştere Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor juridice. Curs 4. Principiile dreptului Normativitatea juridică Curs 5. Factorii de determinare a dreptului (Izvoarele materiale ale dreptului) Funcţiile dreptului Finalitățile dreptului.


Introduce şi familiarizează studenţii cu studiul normativitaţii juridice, prin intermediul însuşirii conceptelor specifice, terminologiei, principiilor, metodelor şi tehnicilor specifice aspectelor normative ale teoriei generale a dreptului.

TGD este o disciplină de învăţământ universitar cu caracter teoretic-fundamental care studiază fenomenul juridic în ansamblul lui prin reflectarea abstractizată şi generalizată a cunoaşterii în sfera dreptului.

Este o ştiinţă de sinteză, fundamentală în raport cu celelalte ştiinţe juridice. 7.2 Obiectivele specifice

Să-şi însuşească aparatul conceptual de bază (noţiunile, conceptele, principiile, definiţiile etc. generale), constituindu-se ca fundamentul lor teoretico-metodologic prin metodele de cercetare şi interpretare, ca şi prin studiul formelor de realizare a dreptului.

Să înţeleagă rolul şi importanţa utilizării corecte a terminologiei juridice. Să dezvolte abilităţi de adaptare a diferitelor concepte la specificul diferitelor ramuri

ale dreptului. Să dezvolte capacitatea de a sintetiză şi selecta informaţii necesare soluţionării unor

situaţii juridice, de la caz la caz, bazându-se pe cunoştinţele teoretice.

Curs 6. Interdependenţa dintre drept şi stat. Etimologia, sensurile şi definiţia termenului “stat”. Legătura dintre stat şi drept.

Relaţionarea cu evenimentele curente pentru o mai bună ilustrare a conceptelor teoretice. Curs 7.

Sistemul dreptului. Noţiune, componente, criterii de delimitare.

Curs 8. Norma juridică (definire, caracteristici, clasificare, structura logico-juridică). Curs 9. Acţiunea normei juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor. Izvoarele formale ale dreptului. Curs 10. Tehnica juridică - Elaborarea normelor juridice. Tehnica legislativă sau tehnica juridică normativă. Curs 11. Tehnica juridică - Interpretarea normei juridice. Curs 12. Tehnica juridică – Realizarea / aplicarea normelor juridice. Curs 13. Raportul juridic – condiţii, elemente. Specificul raportului juridic de constrângere Curs 14. Răspunderea juridică – noţiune, principii, elemente şi condiţii, forme. Vinovăţia Modalităţile săvârşirii conduitei ilicite Formele conduitei ilicite Bibliografia cuprinde: - o bibliografie generală; o bibliografie suplimentară.

Toate acestea, împreună cu o bibliografie facultativă (pentru Cercul de TGD) şi alte precizări privind disciplina Teoria generală a dreptului, le sunt trimise studenţilor în prima săptămâna a anului universitar.

A. Bibliografie generală: Oricare titlu din această secţiune poate fi studiat pentru examen, sau alte cursuri de Teoria generală a

dreptului (de la bibliotecă sau din alte surse), cu condiţia să acopere tematica menționată mai sus! Recomandăm consultarea titularului de disciplină înaintea achiziționării oricăror lucrări de Teoria generală a dreptului. Precizare: Studenții primesc în timp util informații și materiale pentru a se putea pregăti pentru examenul din sesiunea de iarnă. - Veronica REBREANU, Septimiu-Ioan PUȚ, Teoria generală a dreptului. Suport pentru seminar, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2015. - Gheorghe BOBOȘ, Corina BUZDUGAN, Veronica REBREANU, Teoria generală a statului și dreptului, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2008, 2009 sau 2010. - Veronica REBREANU, Teoria generală a dreptului. Suport pentru seminar, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009, 2010. - Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generală a dreptului, ediția a III-a revizuită și adăugită, Universul Juridic, București, 2015. - Ioan CETERCHI, Ion CRAIOVAN, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura ”All”, Bucureşti, 1993. - Ion CRAIOVAN, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Colecția Juridica, Seria Curs universitar, Editura ”All Beck”, București, 2001. - Ion CRAIOVAN, Gânduri juridice, Eseuri, Colecție coordonată de prof.univ.dr. Ovidiu Predescu, Editura Universul Juridic, București, 2017.

- Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generala a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015. - Ion CRAIOVAN, Finalităţile dreptului, Editura ”Continent XXI”, Bucureşti, 1995. - Ion CRAIOVAN, Doctrina juridică, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca Studentului, Bucureşti, 1999. - DOGARU, D.C. DĂNIŞOR, Gh. DĂNIŞOR, Teoria generală a deptului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999; - Dumitru MAZILU, Teoria generală a dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca studentului, Bucureşti, 1999. - Gheorghe C. MIHAI, Radu I. MOTICA, Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului, Editura ”All”, Bucureşti, 1997. - Gheorghe MIHAI, Teoria Dreptului, ediţia 3, Editura ”C.H. Beck”, Bucureşti, 2008. - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului, vol. I-VI, Editura All Beck, Bucureşti, 2001-2008. - Radu MOTICA, Gheorghe MIHAI, Teoria generală a dreptului, Editura “Alma Mater”, Timişoara, 1999. - Radu MOTICA, Gheorghe MIHAI, Teoria generală a dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Curs universitar, Bucureşti, 2001. - Carmen POPA, Teoria generală a dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2001. - Nicolae POPA, Teoria generală a dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Curs universitar, Bucureşti, 2002. - Nicolae POPA, Mihail-Constantin EREMIA, Simona CRISTEA, Teoria generală a dreptului, Ediţia 2, Editura ”All Beck”, Bucureşti, 2005. - Nicolae POPA, Mihail-Constantin EREMIA, Daniel-Mihai DRAGNEA, Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru seminar, Editura ”All Beck”, București, 2005. - Sofia POPESCU, Maria-Luiza HRESTIC, Alexandrina ȘERBAN, Radu STANCU, Mădălina VIZITEU, Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Editura PRO Universitaria, București, 2016. - Ioan SANTAI, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura ”Risoprint”, Cluj-Napoca, 2007, sau orice altă ediție ulterioară. - Andrei SIDA, Introducere în Teoria generală a dreptului, “Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2004. - Andrei SIDA, Daniel BERLINGHER, Teoria generală a dreptului, ”Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2007. - Ioan VIDA, Ioana-Cristina VIDA, Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Universul Juridic, București, 2016. - Costică VOICU, Teoria generală a dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2002. - Romul Petru VONICA, Introducere generală în drept, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000.

B. Bibliografie suplimentară Lucrările din această secţiune completează şi aprofundează noţiunile dobândite la cursul de TGD, fiind de

folos mai ales studenților care aleg să-și redacteze lucrarea de licență la această disciplină. - Mihail ALBICI, Despre drept şi ştiinţa dreptului, Editura ”All Beck”, Bucureşti, 2005. - Robert ALEXY, Conceptul și validitatea dreptului, Editura Paralela 45, Colecția Drept, Politica, Societate, Pitești, 2008. - Gheorghe BOBOŞ, Statul şi dreptul în civilizaţia şi cultura universală, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2006. - Cristina-Eugenia BURTEA-CIOROIANU, Elena-Veronica NICOLA, Metodologie juridică, Curs pentru studenți, Editura Universul Juridic, București, 2012. - Jacques CHEVALLIER, Statul de drept, Universul Juridic, Universitaria, Craiova, 2012. - Simona CRISTEA, Teoria generală a dreptului. Îndrumar metodologic pentru seminare, Editura Universul Juridic, București, 2005. - Ion CRAIOVAN, Finalităţile dreptului, Editura ”Continent XXI”, Bucureşti, 1995. - Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generală a dreptului, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, Colecția tratate, București, 2015. - Ștefan DEACONU, Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți, Editura Hamangiu, București, 2013. - Ion DELEANU, Ficțiunile juridice, Editura ”All Beck”, Colecția ”Studii juridice”, București, 2005. - Radu DIMIU, Stilul judiciar, Editura ”Rosetti”, Colecția ”Cultură juridică”, București, 2004. - Mircea DJUVARA, Teoria generală a dreptului, Editura ALL, Bucureşti, 1994. - Corina Adriana DUMITRESCU, Introducere în teoria izvoarelor dreptului, Editura ”Paideia”, Colecţia Paideia-Ştiinţe, Seria Drept, Bucureşti, 1999. - Maria V. DVORACEK, Gheorghe LUPU, Teoria generală a dreptului, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1996. - Mihail-Constantin EREMIA, Interpretarea juridică, Editura ”All”, Bucureşti, 1998. - Elena-Mihaela FODOR, Norma juridică parte integrantă a normelor sociale, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2003. - Mihai GRIGORE, Tehnica normativă, Editura C.H.Beck, București, 2009. - Vladimir HANGA, Dreptul şi tehnica juridică, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000. - H.L.A. HART, Conceptul de drept, CEU PRESS, Editura ”Sigma”, Chişinău, 1999. - Ioan HUMĂ, Cunoaștere și interpretare în drept, Editura Academiei Române, București, 2005. - Hans KELSEN, Doctrina pură a dreptului, Editura ”Humanitas”, Colecţia ProJure, Bucureşti, 2000. - Ioan LEȘ, Sisteme judiciare comparate, Editura ”All Beck”, Colecția Juridica, Seria Studii juridice, București, 2002.

- Philippe MALAURIE, Antologia gândirii juridice, Editura ”Humanitas”, Bucureşti, 1997. - Bjarne MELKEVIK, Transformarea dreptului, Editura Sfera juridică, Colecția Universitaria, Cluj-Napoca, 2010. - Istrate MICESCU, Curs de drept civil, Editura ”All Beck”, Seria Juridica, Colecția Restitutio, București, 2000. - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Argumentare şi interpretare în drept, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000. - Gheorghe C. Mihai, Teoria dreptului, ediţia 2, Editura ”All Beck”, Bucureşti, 2004. - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Teoria izvoarelordreptului obiectiv, Vol. III, Editura ALL BECK, Colecţia Juridica, Seria Studii juridice, Bucureşti, 2004 - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului, Dreptul subiectiv. Izvoare ale drepturilor subiective, Vol. IV. Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Studii juridice Bucureşti, 2005. - Gheorghe MIHAI, Metoda logică în drept, Vol. I. Logică formală elementară, Editura ”All Beck”, București, 2005. - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Vol. V, Editura ”C.H.Beck”, Colecţia Juridica, Seria Studii juridice, Bucureşti, 2006. - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Probarea în dreptul pozitiv, vol. VI, Colecţia Juridica, Colecția Studii juridice, Bucureşti, 2008. - Gheorghe MIHAI în lucrarea Teoria dreptului, ediția 3, Editura ”C.H. Beck”, București, 2008. - Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Vol. I. Știința dreptului și ordinea juridică, Ediția 2, revăzută, Editura ”C.H.Beck”, Seria Studii juridice, Bucureşti, 2009. - Ilariu MREJERU, Tehnica legislativă, Consiliul legislativ, Editura Ecademiei RSR, București, 1979. - Gheorghe-Emil MOROIANU, Actualitatea normativismului Kelsian, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Bucureşti, 1998. - Anita M. NASCHITZ, Conștiința juridică socialistă, Editura Științifică, București, 1964. - Sofia POPESCU, Teoria generală a dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000. - S.I. PUȚ, Principiul distribuirii puterii etatice între tradiţia separatistă şi fundamentare raţională, Universul Juridic, Bucureşti, 2014. - Veronica REBREANU, Constantele statului, Ed. ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2003/2004. - Alexandru VĂLLIMĂRESCU, Tratat de enciclopedia dreptului, Editura LUMINA LEX, Bucureşti, 1999. - Giorgio del VECCHIO, Lecţii de filosofie juridică, Editura ”Europa Nova”, 1993. - Ioan VIDA, Manual de legistică formală. Introducere în tehnica şi procedura legislativă, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000. - Victor-Dan ZLĂTESCU, Introducere în legistica formală, Editura ”Rompit”, Bucureşti, 1995. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Seminar 1. Tema: Ce este ”dreptul”?

Conversaţie didactică şi evocativă. Studenților li se cere să explice, sub forma unor discuții libere, ce înseamnă pentru ei noțiunea de ”drept”. Se așteaptă ca răspunsurile formulate de proaspeții studenți să scoată la iveală, înainte de a primi vreo informație din partea profesorilor de la Facultatea de Drept, nivelul de cunoaștere și înțelegere al studenților cu privire la ce, cum, pentru ce există dreptul și dacă este o prezență imperioasă în societatea umană. Exemple și discuții libere. Discutarea unor opinii diferite.

La primul seminar se poate observa şi ce nivel de cunoaştere au studenţii, cu ce maturitate abordează studiul în general şi facultatea la care au fost admişi.

Seminar 2. Aprofundarea temelor predate. Conceptul și definiţia dreptului

Se pune accent şi pe studiul mai multor

Seminar 3. Aprofundarea temelor predate Ştiinţa dreptului sau ştiinţele juridice

Seminar 4. Aprofundarea temelor predate; Metode de cercetare științifică a dreptului Limbajul şi procesul de cunoaştere Dezbaterea unei teme sau comentarea textului ales.

Întrebări recapitulative. Discuții libere pe marginea temelor predate. Discutarea unor opinii diferite. Valorizarea răspunsurilor. Folosirea exemplelor şi a non-exemplelor. Folosirea incertitudinii. Brainstorming-ul.

titluri din bibliografia indicată. Prezenţa activă la orele de curs şi/sau seminar (cel puţin 6 intervenţii) poate atrage acordarea unui punct la nota finală.

Seminar 5. Aprofundarea temelor predate; Principiile dreptului Normativitatea juridică Seminar 6. Aprofundarea temelor predate. Factorii de determinare a dreptului (Izvoarele materiale ale dreptului) Funcţiile dreptului Finalitățile dreptului. recapitulare. Seminar 7. Lucrare blitz – neanunțată – 20 de minute, Se corectează în timpul orei de seminar.

Corectarea încrucișată de către studenți, apoi de către profesor. Scopul lucrării neanunțate este de a le da studenților măsura în care au aprofundat temele predate. Evaluare / autoevaluare.

Nota obţinută nu este luată în considerare la nota finală, dar răspunsurile mai originale, mature şi pertinente la întrebarea liberă pot fi luate în calcul în anumite procente - pentru încurajare.

Seminar 8. Aprofundarea temelor predate; Sistemul dreptului. Noţiune, componente, criterii de delimitare. Norma juridică (definire, caracteristici, clasificare, structura logico-juridică).

Întrebări și răspunsuri, exemple și discuții libere pe marginea temelor predate. Discutarea unor opinii diferite.

Se pune accent şi pe studiul individual al mai multor titluri din bibliografia indicată.

Seminar 9. Aprofundarea temelor predate; Norma juridică (definire, caracteristici, clasificare, structura logico-juridică).

Întrebări și răspunsuri, pe marginea temelor predate. Exerciţii de identificare a elementelor normei juridice. Recapitulare pentru lucrarea anunțată.

Seminar 10. 5, 6, 7 decembrie 2017. Lucrare anunţată – 35 minute.

Lucrarea anunțată

Verificare = 10% din nota de la examen.

Lucrarea programată pentru datele de 5, 6, 7, decembrie 2018 este luată în considerare la

nota finală astfel: studenții care obțin nota între 7 şi 10 la lucrarea

de verificare de pe parcursul semestrului

beneficiază de un punct (1 p) care face parte

din nota de la examen Seminar 11. Aprofundarea temelor predate Acţiunea normei juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor. Izvoarele formale ale dreptului.

Întrebări și răspunsuri, exemple și discuții libere pe marginea temelor predate. Analiza de caz

Se pune accent şi pe studiul individual al mai multor titluri din bibliografia indicată.

Seminar 12. Aprofundarea temelor predate; Tehnica juridică - Elaborarea normelor juridice. Tehnica legislativă sau tehnica juridică normativă. Interpretarea normei juridice. Realizarea / aplicarea normelor juridice.

Întrebări și răspunsuri, exemple și discuții libere pe marginea temelor predate. Relaţionarea cu evenimentele curente. Analiza de caz

Seminar 13. Aprofundarea temelor predate; Raportul juridic – condiţii, elemente.

Întrebări și răspunsuri, exemple și discuții libere pe

Specificul raportului juridic de constrângere Răspunderea juridică – noţiune, principii, elemente şi condiţii, forme. Vinovăţia Modalităţile săvârşirii conduitei ilicite Formele conduitei ilicite

marginea temelor predate. Discutarea unor opinii diferite. Analiza de caz Simularea Exerciţii de argumentare

Seminar 14. Răspunderea juridică –Vinovăţia Modalităţile săvârşirii conduitei ilicite Formele conduitei ilicite Recapitulare finală.

Întrebări și răspunsuri, Exerciţii de argumentare Recapitulare cu exemple de subiecte de la examen.

Bibliografie – cea menționată mai sus. La fiecare curs / seminar vor fi indicate autorii, lucrările, capitolele, paginile relevante pentru informaţia transmisă la curs şi seminarizată. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Elaborarea programei analitice s-a realizat pornind de la observarea a cel puţin 20 de serii de studenţi absolvenţi şi analizarea elementelor necesare aprofundării fenomenului juridic într-o măsură adaptată perioadei contemporane la nivel naţional, regional şi global. Se are în vedere nevoia imperioasă ca juristul să posede încă de la începutul studiilor o bază serioasă de terminologie juridică, de cultură şi civilizaţie juridică dincolo de disciplinele studiate, pentru crearea unui orizont larg. Astfel, se asigură o facilă asimilare a cunoştinţelor de la celelalte discipline juridice, precum şi împlinirea aşteptărilor angajatorilor şi posibilitatea absolvenţilor de a se adapta situaţiilor în orice domeniu ar urma să se angajeze. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală 10.4 Curs Cunoaşterea sistemului conceptual juridic. Capacitatea

de utilizare adecvată a conceptelor. Capacitatea de sinteză a informaţiei juridice. Capacitatea de aplicare a legii la situaţii concrete şi coroborarea pertinentă a elementelor juridice. Cunoaşterea şi capacitatea de a identifica, analiza şi interpreta – mai mult sau mai puţin personal –a factorilor de influenţare a dreptului. Cunoaşterea principiilor generale ale dreptului şi capacitatea de a le utiliza. Capacitatea de utilizare adecvată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor juridice. Capacitatea de a sesiza şi explica principalele conexiuni dintre izvoarele materiale ale dreptului şi izvoarele formale, precum şi între diferitele reglementări juridice. Capacitatea de a identifica şi aplica elementele teoretice la situaţii concrete.

Examen scris sub forma unui chestionar-test compus din: 1. întrebări grilă şi întrebări cu răspuns redacţional din informaţia teoretică predată. 2. un punct se acordă pentru răspunsul corect la întrebarea specială formulată din bibliografia indicată; 3. un punct se acordă pentru identificarea corectă a elementelor unei norme juridice

4. Pe parcursul semestrului I studenții vor da o lucrare scrisă, în timpul orelor de seminar programate pentru fiecare grupă, potrivit orarului. Lucrarea este programată pentru săptămâna a 10-a de predare şi este luată în considerare la nota finală doar dacă studenții obțin nota între 7 şi 10 la lucrarea de verificare, beneficiind astfel de un punct (1 p) care face parte din nota de la examen.

70%

10%

10%

10%

10.5 Seminar / laborator

Însuşirea şi înţelegerea problematicii tratate în cadrul activităţilor de seminarizare şi desprinsă din parcurgerea bibliografiei indicate. Identificarea unor argumente proprii şi originale în răspunsurile la temele abordate, analiza şi încadrarea juridică a unei situaţii.

10.6 Standard minim de performanţă

Pentru absolvirea acestei discipline este necesară obţinerea unei note finale de minimum 5 (cinci). Notele se acordă de la (1) unu la 10 (zece). Examenul este scris şi durează 80 de minute.

Studentul trebuie: - Să cunoască şi să utilizeze corect limbajul juridic; - Să identifice şi analizeze corect informaţiile din exemplele normative date; - Să sesizeze conexiunile dintre noţiunile studiate; - Să poată identifica şi corecta erorile de utilizare a conceptelor juridice.

În plus:

- Studenții care participă activ la orele de curs şi/sau seminar (cel puțin 6 intervenții serioase), beneficiază de un punct (1 p) care se poate adăuga la nota obţinută la examen dacă nu au obţinut nota maximă.

- Începând cu luna noiembrie a fiecărui an universitar se organizează CERCUL de Teoria generală a dreptului (Cerc TGD). Participarea este opţională. Scopul Cercului TGD este familiarizarea studenților cu teoria analitică a dreptului. Bibliografia este anunțată funcţie de tema anunţată. Studenții care participă activ la Cercul de Teoria generală a dreptului beneficiază de un punct (1 p) care se poate adăuga la nota obţinută la examen dacă nu au obţinut nota maximă.


.......................... ............................... ...................................


........................................... …............................

Documents

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program mânt superior ...law.ubbcluj.ro/images/documente/Anul1/Fise_discipline_sem1.pdf1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Drept