Fi i îng duitori cu neputin ele oamenilor.doc

8/18/2019 Fi i îng duitori cu neputin ele oamenilor.doc

1/39

Fiţi îngăduitori cu neputinţele oamenilor...

Când am ajuns la MănăstireaSf. Dimitrie, am rămas fascinat de amestecul de pământ şi Cer pe care îl poate ascunde o localitate înfiptă bine în inima unei ţări.Sighişoara, o localitate pulsând de viaţă mundană, am spune, în chiar coasta ei agăsit sălaş pentru casa lui umne!eu" MănăstireaSf. Dimitrie. #ici bine nu ieşi dinlocalitate, şi nimereşti în $eşnicie% &n sălaş al lui umne!eu ca o bijuterie, cu multverde şi călduroasă lumină% 'i cu oameni... senini, bucuroşi,trebăluind împreunăcu umne!eu la binele oamenilor şi mântuirea semenilor.

(ărintele Stareţ Ghelasie Ţepeş impresionea!ă nu doar prin ochii radiind de părintească dragoste, ci şi prin darul de a readuce, aievea, în faţa oamenilor, chipuride demult, sfinţi mutaţi în sina)are de dor, părinţi înveşniciţi ce îşi ocrotesc, încontinuare, copiii rămaşi aici, momente unice dintr*o lume de pateric.

(ărintele +helasie s*a născut la - mai, /0 , la Măgheruş, comuna #adeş1Mureş2, ca cel de*al şaselea copil 1din cei opt2 al unei familii frumoase, cu frică şdragoste de umne!eu. 3ntotdeauna, când vorbeşte despre mama sa 1Maica4rsenia, acum, călugărită, deloc întâmplător, de (ărintele 4rsenie 5oca%2, glasul(ărintelui +helasie capătă infle)iuni de o sensibilitate rară, divină... upă şcoala primară şi gimna!ială, pe care le urmea!ă la #adeş, tânărul +heorghe intră înmonahism, la mănăstirea Sâmbăta de Sus. Se înscrie apoi la facultatea de 6eologie

http://www.arsenieboca.ro/sites/default/files/home-page-marturii/Pr-Ghelasie-Tepes.jpg


2/39

de la Sibiu. $reme de patru ani, e numit stareţ al Mănăstirii 7upşa 14lba2. e aici,face ascultare şi pleacă, împreună cu cinci călugări, să pună ba!ele MănăstiriiSf. Dimitrie din Sighişoara. Ce a reuşit să facă aici, în doar câţiva ani, nu poate fi

cuprins în pagini de carte. (entru aceasta, trebuie ajuns acolo, trăit, simţit, slăvit peumne!eu pentru ce a lăsat între oamenii de aici...

(ărintele +helasie 8epeş l*a căutat de multe ori pe (ărintele 4rsenie 5oca. 'i nudoar că l*a căutat, însă personalitatea (ărintelui 4rsenie l*a copleşit, i*a devenitetalon şi model de păstorire în tot ceea ce face.

7*am rugat pe (ărintele +helasie să ne împărtăşească din savoarea acestei bucurii,de a*l fi cunoscut şi simţit, aievea, pe Sfântul 4rdealului.

Maica Teodosia (Zorica Laţcu) şi ărintele !rsenie "oca

Părinte stareţ, o întrebare cât se poate de legitimă: De unde evlavia SfinţieiVoastre, atât de profundă, faţă de Părintele Arsenie !ănuiesc că aţi cunoscut "ialţi mari Părinţi. De ce tocmai la Părintele Arsenie aveţi atâta evlavie

a, am cunoscut şi alţi (ărinţi, dar din au!ite mai mult. (e (ărintele 4rsenie însă l*am vă!ut. 7*am vă!ut faţă către faţă% Când m*am dus la mănăstire...

#a $ănăstirea Sâmbăta

a, la mănăstire la Sâmbăta. 9u m*am dus chiar când am terminat liceul. 4mterminat şcoala şi m*am hotărât să mă duc la mănăstire. Mama mea era tare bolnavă şi, fiind bolnavă, pe pat, ispită mare pe mine, c plecatul la mănăstire% 3nmomentul acela, o !is mama" !ine, dragul mamei, mă la"i aici, a nimănui 'i m*

am !guduit, aşa, un pic, în suflet. ar m*a întărit umne!eu şi mi*a dat o putere, deam !is" Dacă nu mă duc acum la mănăstire, nu mă mai duc poate niciodată%

Mă tot întrebam"S&o las eu pe mama a"a bolnavă, acolo, pe pat3i trebuiau lemne,trebuia să am grijă de ea... #a, opt copii o crescut. 9u eram al şaselea. ar aşa mi*ovenit în minte atunci, imediat, şi am !is" $amă, cine vrei să aibă gri'ă dedumneata (u sau Dumne)eu 'i atunci i*o dat o lacrimă, o plâns mama şi o !is" Da... $ai bine să aibă gri'ă Dumne)eu% *ă nu mă lasă niciodată%


3/39

9i, mama trăieşte de atunci. 6răieşte, are aproape nouă!eci de ani şi umne!eu aregrijă de dumneaei, să ştiţi. 9 drept că fac şi eu ce pot, aşa, ca un copil...

+ot Dumne)eu face, prin dumneavoastră...

a, umne!eu are grijă% #iciodată nu mi*am pus în minte că eu am grijă de mama,deşi fac lucrul acesta cu tot dragul. 3n mintea mea însă aşa mi*o rămas" că de mamamea are grijă umne!eu% (entru că am plecat fără să mă uit măcar înapoi.

Aţi plecat la Sâmbăta, deci, la mănăstire

M*am dus, de fapt, prima dată la :răsinei. 4colo am plecat% 7a Mitropolitul

#icolae Mladin, la Sibiu, era o maică ce avea grijă de dânsul, Maica Marofta. 9i,maica asta m*o îndrumat aşa" Dacă vrei, măi, frate -eorg-e ; că aşa îmi !icea ;,dacă vrei să te duci la mănăstire, o mănăstire plăcută, "i cu viaţă, "i cu trăire,atunci du&te la mănăstirea răsine. 'i acolo m*am dus% 7a (ărintele #eonil, m*amdus la dânsul.*ine e"ti De unde e"ti *âţi ani ai Ai făcut armata #u făcusemarmata< eram înainte de armată. /u primim, !ice. #a răsinei nu primim fraţi demănăstire decât dintre cei care au armata făcută. ar eu atunci voiam să mă duc înmănăstire, nu după un an, după doi% acă nu, nu mă mai duceam... 'i acolo, la:răsinei, am au!it de mănăstirea Sâmbăta.

0i aţi luat drumul Sâmbetei...

a, m*am dus la mănăstirea Sâmbăta. Străin, n*am cunoscut pe nimeni, pe niciunvieţuitor de acolo. (ărintele $eniamin, stareţul, mi*a dat o chilie acolo, deşi laînceput stăteam câte doi, trei fraţi într*o chilie. 'i apoi am stat, un an*doi, cu(ărintele Modest, în aceeaşi chilie. (ărintele Modest a stat mult la 4thos... #u ne potriveam deloc% eloc nu ne potriveam% 9u, friguros< el, călduros% 7ui nutrebuia foc, mie*mi trebuia< mă suiam cu picioarele pe sobă, din cau!a frigului. 'imama era la fel. 'i*acum, eu semăn tare mult în partea mamei. e*aici, de la brâu,aşa, în jos, sunt tot friguros. 9 un fel de reumatism, cred. Cred că*l şi moştenim dela părinţi. 'i*atunci, nu ne*am potrivit deloc, dar ne*am răbdat. #e*am răbdat unul pe celălalt. 'i uite, şi*acum le spun la oameni" ( tare greu să ierţi pe cineva% Dar să îngădui ... /u&i c-iar a"a de greu% Că şi*n Scriptură !ice" $ai îngăduie "i&ţi voi

plăti ţie toate% (ilda cu datornicul, ştiţi. (e care îl sugruma de gât... 4şa !icea" $aiîngăduie "i&ţi voi plăti ţie toate% 'i*atunci, asta le cer şi credincioşilor acum, în !iua


4/39

de astă!i. acă nu eşti în stare să ierţi, măcar îngăduie% 'i atâta să*ţi dea umne!eu putere să îngădui, până*ţi iese sufletul. 9 bună îngăduinţa asta% 9 tare bine primităînaintea lui umne!eu, chiar dacă nu eşti în stare să ierţi.

&ite, v*am dat acum un e)emplu" doi fraţi de mănăstire care n*aveau nici în clin,nici în mânecă unul cu celălalt. &nul, călduros, unul friguros. 3n aceeaşi cameră% 'isă ştiţi că aşa ne îndrumam, ne rugam împreună, răbdam, ne răbdam unul pe altul,ne ajutam, ne sprijineam.

1n ce an aţi intrat în mănăstire

3n anul /= , ca frate de mănăstire. Cred că era pe la sfârşitul lui ianuarie,începutul lui februarie. :rig... Când e frigul mai mare, atunci m*am dus lamănăstire%

(ărintele $eniamin m*o primit în mănăstire până la urmă şi a hotărât să mărânduiască la atelierul de pictură. 4colo lucra şi (ărintele Modest, care era făcutdeja rasofor.

#o, m*o rânduit acolo, la (ărintele 6imotei, la icoane şi*mi dă ca să învăţîndeletnicirea de a lucra icoane pe sticlă. 'i lucre! o !i, două, trei, o săptămână,două săptămâni... #u făceam bine nimic% 6ot ce făceam, ştergeam. ar eu îmidădeam toată silinţa. 'i, dacă am vă!ut în două săptămâni că nu fac nimic, că nu*mi produceam nici mâncarea pe care o mâncam, m*o prins, aşa, o disperare, odescurajare, o de!nădejde din asta, mare.*um să mai stau eu în mănăstire *ă eunu produc, eu nu fac nimic% (e acasă mai măturam, mai curăţam eu pe colo, dar acolo nu făceam nimic% (ărintele Calinic, care e şi nănaşul meu de călugărie, şi elera acolo, la atelierul de icoane. 'i mă încuraja tare mult"Stai cuminte% Staicuminte% Ai răbdare% /u te grăbi% upă două săptămâni, am plâns cât am putut eu%M*am dus în cameră, la icoana Maicii omnului şi am !is" $aica Domnului, dacăvrei să mă ţii în mănăstire, să mă ţii. Dacă nu, să&mi dai drumul... Să&mi dai putere să pot să lucru icoană, să nu stau degeaba, să nu&mi produc nici mâncarea... 'i,dacă am plâns aşa tare şi m*am rugat cu foc, cu credinţă tare, a doua !i, când măduc la atelier şi am început să fac icoana, vine (ărintele 6imotei şi*mi spune" /o,asta rămâne% /&o mai "terge% >oo, şi*atunci eu m*am gândit în mintea mea"Se

vede că m&am rugat la $aica Domnului% $aica Domnului m&o a'utat, m&o spri'init "i uite... 'i de atunci am început să lucrăm icoane pe sticlă. 6rebuia să dăm


5/39

producţie, că avea (ărintele comen!i. 4vea comen!i în +ermania, în 4ustria, în4merica, ce ştiu eu pe unde..., în foarte multe ţări% >amenii voiau icoane pe sticlăşi multe dintre ele trebuia să le lucrăm aşa cum erau acelea vechi, înainte. 4şa

cereau cei din străinătate, de acolo, să lucrăm icoane vechi. 'i aşa lucram mai mult.7ucram şi din astea neo*bi!antine, dar mai mult din acelea, pentru că aveamcomen!i.

9i, acolo, la atelierul ăsta de icoane pe sticlă, am cunoscut*o pe Maica 6eodosia7aţcu. Maica 6eodosia îl învăţa pe (ărintele Calinic limba germană. (ărintelemergea în +ermania cu (ărintele 6imotei, cu (ărintele $eniamin, stareţul, şi Maica6eodosia îl ajuta. 4şa o maică de înţeleaptă nu ştiu dacă am mai întâlnit vreodată%

4şa, dacă te uitai fi!ic la dumneaei, nu dădeai doi bani. 9ra strâmbă în toate părţile


6/39

spre cer cărare 2 Acum, $aică $ănăstire 2 eu mă duc a)i la o"tire 2 0i în loc dedomn Părinte, 2 *ăpraru3 îmi stă înainte...

9ra frumoasă tare, dar n*am putut ţine eu mai mult minte.

$ai spuneţi&ne, vă rog, câte ceva despre $aica +eodosia.

Măicuţa 6eodosia se temea tare mult de (ărintele $eniamin, de (ărintele stareţ. #uvoia să dea faţă în faţă cu dumnealui, că îi !icea" $ai du&te acasă, mai lasă&ne în pace, mai nu "tiu ce... ar măicuţa venea cu atâta drag la Sâmbăta% Mai ales dacămănăstirea lor, $ladimireşti, s*o desfiinţat. Suferea tare mult< ne spunea cumcântau Măicuţele acolo, cum slujeau, ce slujbe înălţătoare erau acolo. SpuneaMăicuţa" Părinte, aveam toacă de argint "i clopot de argint la mănăstire% 0i, când începeau 456 maici să cânte 7*eea ce e"ti mai cinstită8, în timpul 9treniei, aveaiimpresia că se desc-id *erurile% *ând bătea toaca aia de argint "i trăgeauclopoţelul acela de argint pentru $aica Domnului, te înălţai cu totul%'i ne spuneaMaica şi plângea. (lângea% Ce trăiri avea acolo%

Sigur că măicuţa avea trăirile ei duhovniceşti şi ne împărtăşea din trăirile astea. 'ieu acolo, în atelier, de la maica 6eodosia, am au!it pentru prima dată povestindu*sedespre (ărintele 4rsenie 5oca...

„Măi, călugăraşilor, haidaţi la mine!”

amenii lui Dumne)eu despre oameni ai lui Dumne)eu... *e vă povestea maica+eodosia

4m tot au!it de (ărintele 4rsenie şi despre câtă lume se duce la dânsul, cum

îndruma oamenii, cum îndruma fraţii, călugării din mănăstire. 9i, dar tot au!ind euacolo povestindu*se aşa de frumos, cum povesteau părinţii, fraţii de mănăstire pe*acolo, m*o apucat un dor% #ici nu îl vă!usem niciodată, dar aveam un dor lăuntric,aşa, de a mă întâlni cu (ărintele.

#o, şi dacă tot i*am au!it povestind aşa, cu drag, tot mai dor mi s*o făcut% (ărinţiicare au fostla el, când se întâlneau, povesteau"Vai, dar cum mi&o spus% Vai, dar cum ne&o vorbit cu gândul% Vai, dar eu nici nu aveam de gând să&i spun lucrul cutare, "i Părintele de'a mi l&o )is% 'tiţi... eram şi curios% > stârnit în mine o


7/39

curio!itate. Mă întrebam"are o fi a"a Sau numai povestesc Sau n&o fi c-iar a"a ...

'tiţi că, atunci când te duci la mănăstire, ca începător, mai vin ispite. $in ispite, vinde!nădejdi, vin tot felul de lucruri. 3naltpreasfinţitul 4ndrei avea o vorbă"9nde Dumne)eu 1"i face o lucrare, vine "i satana cu partea lui. 4şa şi noi, acolo... 9ralucrarea lui umne!eu, dar mai venea şiurâtul , cum îi !ice o mătuşă de*a mea, cănici nu*l pomeneşte. eci vineurâtul şi pune şi el partea lui acolo, să*şi facălucrarea lui.

9i, atunci, la un moment dat, (ărintele Modest, care mai fusese de câteva ori şi*lştia pe (ărintele, îmi !ice"9ite, -ai să ne cerem de la Părintele stareţ să ne lase săne ducem la Părintele Arsenie. 4sta se întâmpla vara. 9ra cald, verde peste tot.7Păi, unde o fi locul ăsta 8 7Păi, la Drăgănescu.8 70i unde o fi Drăgănescu 87#ângă !ucure"ti.8 Vai% +rebuie să ne ducem în !ucure"ti M*am prins cu mâinilede cap% /oi nu ne descurcăm pe aici, cum să ne descurcăm noi pe acolo % ar !ice(ărintele Modest" ;ai, că eu "tiu din ara de /ord ce autobu), ce troleu luăm, până unde mergem. De acolo luam alt autobu) "i mergem la Drăgănescu. #o, aşaam făcut.

ar asta era în timpul comunismului, în timpul lui Ceauşescu, în ?= , vara. (ărinţii bătrâni din mănăstire ne spuneau"Să nu vă duceţi îmbrăcaţi călugări, că s&ar puteanici să nu vă primească% Pentru că&i urmărit de Securitate "i, cum are problemeleastea cu Securitatea, s&ar putea nici să nu primească oameni îmbrăcaţi a"a. Duceţi&vă îmbrăcaţi civil%

0i v&aţi dus îmbrăcaţi civil...

#e*am dus îmbrăcaţi civil, în costum. 'i (ărinţii bătrâni de pe acolo ne*auîmprumutat nişte pălării de*ale lor. #o, ne ducem... #e suim şi noi în tren, ajungemîn +ara de #ord, de*acolo luăm troleul... 9i, de*acolo, de la capătul drumului, cândsă luăm să ne ducem spre răgănescu, cred că jumătate de autobu! era plin deţigani. 3n momentul când ne suim şi noi acolo, tot se uitau ţiganii la noi, noi la ei.&nul dintre ei însă !ice" #asă, bă, c&ă"tia&s de&ai no"tri% Semănam cu ei, cum eramîmbrăcaţi, cu pălării. (arcă am fi fost şi noi nişte ţigani.


8/39

ar n*am rămas mustraţi de umne!eu numai atâta, că ne*am dus civili. Când neîntorceam de la (ărintele, intrăm undeva, într*o biserică, în 5ucureşti 1uite că nu*miaduc aminte biserica, dar cred că la Sfântul Spiridon2. 'i pe trepte, acolo, era o

maică ce vindea la pangar. S*o uitat maica aşa, după noi, şi ne*o !is" După cum văvăd eu, voi sunteţi călugări. De ce nu purtaţi voi -aina călugărească *e, vă eru"ine de ;ristos De -aina lui ;ristos #e*o luat tare% #oi n*am !is nimic, amtăcut din gură, ne*am vă!ut de treburile noastre...

Aţi făcut ascultare de Părinţi...

#oi am făcut ascultare, ştiţi, numai n*am putut e)plica asta la toată lumea pe drum.

Părintele stareţ vă dădea, de obicei, binecuvântare să îl căutaţi pe Părintele Arsenie

a. (ărintele $eniamin, de câte ori aveam ispite, ne dădea drumul şi !icea" Duceţi&vă la Părintele Arsenie. ar nu ne dădea bilet de voie niciodată. #iciodată nu nedădea bilet de voie% (ărintele 4rsenie, în schimb, când ajungeam acolo, ne întreba" Aveţi bilet de voie 'i noi ne necăjeam... 'tiam că stareţul nu ne dă şi că, la dânsul,asta era prima întrebare. upă care spunea" Dacă n&aveţi bilet de voie, nici nu stămde vorbă%

0i aţi a'uns la Drăgănescu. *um a fost prima întâlnire cu Părintele Arsenie

a, pentru mine era prima întâlnire cu (ărintele 4rsenie. #u îl vă!usem niciodată%

Când am ajuns, biserica era plină. 'i am intrat în biserică, ne închinăm, civili, cu pălăriile în mână. #e tragem undeva deoparte, pe lângă un stâlp de biserică.

(ărintele 4rsenie era cu faţa către altar, încolo, şi primea oameni. 3i !icea care ceneca! avea< unii cu copiii, alţii cu sănătatea lor. &nul, de e)emplu, îmi aduc acumaminte că era surd, nu au!ea bine. 'i o !is" Părinte, să îmi fac operaţie *ă, uite,n&aud. Aud, dar tare rău aud. 'i (ărintele i*o e)plicat aşa, băbeşte, să înţeleagă" $ă, timpanul tău e ca un fir de păr% 0i pe firul ăla de păr o crescut o bucată decarne. (i, doctorii trebuie să taie carnea aia de pe firul ăla de păr. Ar fi imposibil să nu&l atingă. 0i dacă&l ating, tu nu vei mai au)i c-iar deloc. A"a mai au)i, debine, de rău.


9/39


10/39

nu mai prind vremea aia, dar tu o prin)i% Mă gândeam eu atunci că, o, cine aveafacultate pe timpul lui Ceauşescu era om mare% ar nici prin minte nu mi*o trecutsă fac facultate. 'i mai stă (ărintele, se mai uită aşa, la mine şi !ice"9ite care&i

problema: tu să te duci mai departe la "coală, să faci "coală% 9u m*am gândit înmintea mea ; numai în minte m*am gândit, că n*aveam curaj să !ic şi din gură% ; "coală e mai greu să fac% ( u"or să )ici din gură, dar e mai greu să faci lucrul ăsta% Poate mintea m&ar duce, dar cine să mă poarte $ama, bolnavă, "tiind cumam lăsat&o, cu opt copii săraci... Săraci% /ecă'iţi% 4veam noi strictul necesar, dar nu eram de facultate, că acolo era cheltuială multă. 3n momentul când am gândit,am plecat capul jos ; ştiţi cum e. 9ram tânăr, aveam nouăspre!ecepe ani. 4m plecateu capul în jos, dar mintea îmi umbla% 'i (ărintele mă bate pe umăr" Ai dreptate,

mă% A"a&i, mă% *ine să te poarte 9l o vorbit cu gândul meu%*ine să te poarte 'ia mai !is"Să fii cuminte "i ascultător acolo, la mănăstire. 0i când te va da Părintele stareţ la "coală, să te duci, să nu te împotrive"ti% *ă, dacă te veiîmpotrivi, te împotrive"ti voii lui Dumne)eu "i nu se mai întoarce înapoi voia lui Dumne)eu. Atunci când -otără"te Dumne)eu prin Părintele tău stareţ%...

M*am tot gândit eu... Să mă deie pe mine la şcoală (ărintele@%

ar să vedeţi cum vorbea (ărintele 4rsenie cu mine, ca şi cu un duhovnic% eci deatunci vorbea (ărintele cu mine ca şi cu un duhovnic, ca şi cu un stareţ. 'i mai stă(ărintele, se mai uită la mine, că aşa măsura (ărintele omul, de sus până jos, tefotografia, aşa, cu ochii ăia pătrun!ători, albaştri, ca ai mei. Mi*era drag, tare drag,aşa, când vedeam că mă fotografia!ă% 'i !ice (ărintele" $ă, să fiţi îngăduitori cuneputinţa omenească% Asta s&o ai toată viaţa ta în mintea ta: să fii îngăduitor cuneputinţa omenească% Mi se adresa ca unui duhovnic, deşi eu eram abia rasofor. #umai rasofor eram% 4veam câteva luni de mănăstire, dar deja eram făcut rasofor.

(e urmă, iară stă (ărintele şi !ice" Asta iar s&o ţii minte: ăla care vine "i se pune în genunc-i în faţa ta e"ti tu, preotule% eja mi*o !is preot ; fiţi atenţi numai%*el care vine "i se pune în faţa ta în genunc-i tu e"ti, preotule% 0i *el *are de)leagă e ;ristos% Credeţi că mie mi*o mai ieşit de atunci din minte lucrul acesta@ Cuvântulacessta mie nu mi*o mai ieşit din minte% 3ntotdeauna, de câte ori spovedesc pecineva sau de câte ori vine cineva să*i dau un sfat, nu mă socotesc că aş fi eu acoloniciodată% #o, asta e diferenţa poate între mine şi alţii. Că (ărintele am impresia că,


11/39


12/39

când, ne mai sunăm şi vorbim împreună şi eu numai atât !ic" Aici, Părintele-elasie. 'i (reasfinţitul !ice" Aici fratele /acu. 4şa ne pre!entăm, la telefon. 9

smerit tare, în vorbire, în gândire, în trăire%

e asta spun că, atunci când trăieşti lângă nişte oameni deosebiţi, lângă (ărintele4rsenie ; părintele nostru spiritual, cu mare dar de la umne!eu ;, nu poţi să nucreşti frumos. #oi doi îi eram ucenici, iar fratele #acu era ucenicul mai mare şi maiînţelept şi mai trăitor poate decât mine. Să nu mai !icem că depinde şi din cefamilie te tragi, din ce neam... (ărintele cunoştea şi spiţa neamului. ar să ştiţi cănu m*am dus niciodată să*i !ic (ărintelui că, uite, sunt prieten cu fratele #acu... #u, niciodată% Ce îmi !icea mie, era al meu. Ce îi !icea fratelui #acu era al

dânsului. Sau ce*i spunea (ărintelui Modest...4propo de (ărintele Modest. 7a un moment dat, (ărintele Modest avea grijă şi degăini, la mănăstire. #e ducem odată la (ărintele 4rsenie, împreună. 'i se uită(ărintele la el şi !ice" $ă, tu ce faci acolo, la mănăstire +u e"ti găinarul mănăstirii Când am vă!ut că*i !ice găinarul mănăstirii, deşi aşa era, vai, aşa mi*ovenit să râd% 'tiţi... copil tânăr, ce să mai !ici@% ar (ărintele ştia e)act ce faci înmănăstire, ce*i acolo...

#u cred că era cineva să*l poată înşela. #u se înşela niciodată% 9u nu cred să fiînşelat pe cineva măcar cât negru sub unghie. #u cred lucrul acesta% #ici să*l ducă pe drum greşit, nu% #u% 7ucrul acesta nu*l făcea (ărintele%

upă cum l*am vă!ut şi l*am cunoscut pe (ărintele, nu cu una, cu două îngăduiasă*l biruieşti. acă vedea că eşti cuminte sau eşti naiv, cred că ne dădea pace întoanele noastre. ar altfel să ştiţi că ne îndruma% 'i era destul de aspru la voce%

(rivirea blândă, iar vocea aspră. Mulţi mă tot întreabă" Părinte, ce fel de om era*um l&aţi simţit dumneavoastră 9u l*am simţit pe (ărintele un om aspru*bun. ece !ic aspru@ Curăţa% Curăţa păcatele, curăţa relele, întunecimile, micimile de peom le curăţa. 'i pe urmă te îndruma, îţi spunea ce să faci. $edeţi că unii din !iua deastă!i sunt aspri şi atât. ar bunătatea unde*i@...

#on$esiunea colonelului care l%a arestat pe ărintele !rsenie la &'m ăta

( fascinantă această împreună&bucurie cu credincio"ii care îl cercetau pe Părintele Arsenie. $ă gândesc doar la acea emulaţie spirituală din $ănăstirea


13/39

Sâmbăta, în 'urul Părintelui Arsenie, a ucenicilor mănăstirii pe care el a iubit&oatât de mult.

a, aşa e. 3mi amintesc acum un episod interesant de la Mănăstirea Sâmbăta. 9ueram în acea vreme cu ca!area la mănăstire. 'i, la un moment dat, vine un domndin oraşul $ictoria, îmbrăcat civil... 'i m*o întrebat cum mă cheamă şi de cât timpsunt aici, la mănăstire. 'i*mi !ice"7Dumneata "tii cine sunt eu 8 7;ă-ă, de unde să "tiu 8 3ncă mi*o venit şi să râd% Ce să cunosc eu toată lumea, că n*am cum să*cunosc. 'i !ice"7;ai că&ţi spui eu cine&s. 9ite, eu sunt colonelul care l&a arestat pe Părintele Arsenie8. Ce m*am speriat atunci% M*or trecut nişte fiori% Aic" Doar nu vei fi venit să mă tragi de limbă acum pe aici.'i !ice" /u, Părinte, stai lini"tit,

că mi&am băgat demisia. (u de atunci am plecat din Securitate. Atunci mi&ambăgat demisia, vă)ând minunile Părintelui% 'i eu atunci l*am tras de limbă, să*mispuie cât mai mult" ;aide, spune&mi "i mie% Spune&mi "i mie ce fel de om era, cuml&aţi vă)ut dumneavoastră. 'i !ice" Părinte, -ai să&ţi spui. #u ştiu ce general de pela 5raşov o au!it că (ărintele, la mănăstire la Sâmbăta, adună multă lume ; că seadună multă lume, că spune la oameni tot felul. 'i ştiţi, pe timpul lui Ceauşescu eraspaima mare să nu se adune multă lume la un loc, nu cumva să se puie de vreorevoluţie sau ceva. eşi la biserică nu se duce lumea pentru Bevoluţie, că se duce

pentru rugăciune şi pentru neca!urile lor... 'i, în momentul când o primit ordin,!ice colonelul" /&am fost numai eu. Am fost trei = eu, un căpitan "i încă unul ; ceştiu eu ce alt grad. /e&o trimis la mănăstire, să&l aducem, să&l arestăm pe Părintele "i să&l ducem undeva la Sâmbăta de Sus, unde este palatul brâncovenesc. Se vedeşi acum castelul acela< e o clădire mare, frumoasă. 6rebuiau să se ducă, să*lareste!e, să*l bage, să*l închidă acolo, până vine generalul să discute cu (ărintele.S*or dus, l*au arestat... 'i*mi !ice" Părinte, să vedeţi când l&am arestat% >&am )is:7Părinte, uite, ne&o trimis generalul să vă arestăm.8 Părintele o )is: 7!ine, mă, "tiam...8. Părintele "tia de dinainte% 0i )ice: 7Daţi&mi voie să )ic "i eu un +atăl nostru8. 0i asta era pe la amia)ă. Până o )is Părintele 7+atăl nostru8, s&o făcut sară. Am bătut în u"ă, ne&am învârtit primpre'urul bisericii. /e gândeam: 7$ă, o fi sărit popa% S&o băgat în altar, o fi sărit pe geamul ăla, s&o fi dus...8.Ce să seducă, că nici nu se deschideau geamurile acelea, pe acolo...

( vorba de biserica mică de la Sâmbăta, nu


14/39

a, în biserică, în altar. 3n bisericuţa aceea micuţă, de la mijloc, de acolo< !idulgros, de , m. +eamurile acelea nu se deschid, c*aşa*s ele, vechi% 'i !icecolonelul acela mai departe" #a un moment dat, am dat perdeaua "i m&am uitat.

Părintele era în genunc-i în faţa Sfintei $ese. Se ruga. După ce s&o rugat Părintele, l&am luat, l&am dus, l&am încuiat. +rei rânduri de u"i erau% 9n rând de gratii, un rând de u"i de fier "i un rând de u"i normale. c-eie era la mine, una laaltul, "i a treia c-eie la celălalt. /u puteam unul fără de ceilalţi doi să intrăm%

ratii la geam, peste tot gratii% #&am dus, l&am băgat pe Părintele acolo, l&amînc-is. A doua )i, urma să vină generalul, să stea de vorbă cu dânsul acolo, unde l&am înc-is, la palatul ăla brâncovenesc.

'i !ice colonelul" Părinte, când am venit a doua )i cu generalul, no, desc-idemu"a... "i nu era nimeni în cameră% *amera goală% Vai de mine% /e venea nouă săne facem cruce% /oi eram colonei de Securitate "i ne venea nouă să ne facemcruce% *ine&"i poate înc-ipui că e?istă a"a ceva % eneralul ne întreabă: 7/o,cum l&aţi luat 9nde l&aţi dus /u&i nimeni aici. ( goală camera% /o, duceţi&vă "iaduce&ţi&l%8 /oi eram disperaţi: De unde să&l aducem /o, ne ducem înapoi lamănăstire@ unde să ne ducem altundeva *ând ne ducem la mănăstire, Părinteleera în slu'bă "i tocmai spunea 7Pace tuturor%8 /oi intram pe u"ă "i numai pace nu

aveam noi% Dar n&am avut voie să&l luăm, până nu o terminat. #&am lăsat, oterminat Sfânta #iturg-ie, frumos, "i apoi l&am dus.

'i îmi !ice colonelul" (u de atunci i&am )is generalului: 7Să "tiţi că eu îmi bag demisia din Securitate% 9n om singur nu putea să facă a"a ceva% *ă, uite, aici sunt colegii mei = o c-eie e la unul, o c-eie la celălalt, a treia era la mine. *um de&oie"it omul ăsta 9n om simplu nu face a"a ceva% /u face a"a ceva%8

Maica Teodora şi minunea din inima morţii

6ot acolo, la mănăstire, am avut o maică ; Maica 6eodora, oamne, odihneşte*o în pace% 9u, când m*am dus la mănăstire, era bătrână măicuţa, peste şapte!eci de aniavea ; cred că vreo şapte!eci şi cinci de ani avea. 'i*am prins*o acolo. Cât am stateu acolo, cred că împlinise în jur de opt!eci şi ceva de ani. 9i bine, maica 6eodoraîmi spunea cum o venit de la Bâmnicu $âlcea, de acolo de unde*i Sfântul +rigore,de la 5istriţa. e la Mănăstirea 5istriţa o venit...

Acolo le trimitea Părintele Arsenie mereu pe fetele ce voiau să intre în mănăstire.


15/39

a, acolo probabil că le trimitea (ărintele.

#a 7mama lga8, a"a i se spunea maicii stareţe de la $ănăstirea !istriţa. 0i ea le primea pe toate tinerele pe care i le trimitea Părintele Arsenie..

Mama >lga, da. (robabil că se cunoşteau foarte bine. (e măicuţa 6eodora o adus*ode acolo, de la 5istriţa, la mănăstire la Sâmbăta şi maica tot la bucătărie o lucrat.

e când am intrat eu în mănăstire şi până i*o ieşit sufletul, maica 6eodora o lucratla bucătărie< curăţa cartofi, morcovi, ceapă, tot ce trebuia. 6oate erau curăţate demâna maicii 6eodora%

#u ştiu dacă mai ştia cineva din mănăstire, dar, la un moment dat, maica 6eodora oînceput să*mi povestească despre (ărintele 4rsenie.

Aicea" Părinte -elasie, eu, maica +eodora, a"a cum mă ve)i a"a, "tii că am au)it glas de îngeri 'i când o început să spuie, o început să plângă. Maica se duceamereu la slujbă< era nelipsită la slujbă. (rima% Se ducea cred că cu o jumătate deoră înainte să înceapă. Cred că o avut voce frumoasă în viaţa dumneaei, dar decând o venit la Sâmbăta, ea n*o mai cântat niciodată la strană. 9ra mănăstire decălugări, ea îşi vedea de ascultarea dumneaei.

'i !icea" D4m venit odată la slujbă şi l*am vă!ut pe (ărintele 4rsenie că intră în biserică, se închină şi o stat vreo !ece minute şi dă binecuvântare, că era timpul săînceapă slujba. #u intrase niciun călugăr% #iciun călugăr n*o venit la slujbă până înmomentul ăla% 'i (ărintele nu s*o uitat şi o dat binecuvântareaE. 'i îmi !icea"D(ărinte, o răspuns îngerul% Amin. Slavă ie, Dumne)eul nostru, Slavă ie% 1mpărate ceresc...E Vai% Aicea" D9u n*am vă!ut niciun călugăr să treacă% 3nmomentul când o început să !ică rugăciunile începătoare, atunci o intrat un călugăr,s*o închinat, s*o dus la strană şi o luat rugăciunea şi s*o dus mai departeE. Aicea"DCălugărul nu cred că o vă!ut sau şi*o dat seama că, de fapt, ăla*i glas de înger% #o... #u era cine altcineva să fi răspunsE. 'i !icea" D4m au!it cu urechile mele% #uera nimenea, nici într*o parte, nici în cealaltă% e vă!ut nu l*am vă!ut, dar de au!iti*am au!it glasul% Cum o spus rugăciunea începătoare...E Să audă Maica 6eodoraaşa%

#o, acum, dacă m*o rânduit umne!eu de m*o călugărit, apoi, la mănăstire, m*auşi diaconit, m*au făcut preot... 9u aveam evlavie mare la maica 6eodora. e ce@


16/39

(entru că (ărintele 4rsenie îi dăduse canon să înveţe pe de rost Paraclisul $aicii Domnului şi Acatistul $ântuitorului. 'i, de câte ori mă duceam la bucătărie, numaio întrebam" $aică, la ce condac e"ti 'i*apăi numai atâta îmi !icea" #a "epte, la

)ece. 'tiţi@ Sau la Paraclis, îmi !icea" #a cântarea a treia, la a "aptea, la a opta.4tât% ar nu ştiu dacă mai ştia cineva de pe acolo asta, că nici eu n*am mai !is*o lanimeni. (robabil că maica n*o vrut să ştie nimenea că ea are canon de la (ărintele4rsenie să înveţe pe de rost Acatistul $ântuitorului şi Paraclisul $aicii Domnului.Se ruga mereu... > vedeam cum se ruga şi cum curăţa acolo, deşi n*o băga nimeneaîn seamă.

9i, în momentul când am ajuns eu preot, când eram de rând, eu o împărtăşeam în

fiecare !i pe maica 6eodora. 3ncă o băgam în altar, aşa, în genunchi, într*un colţ,aşa, acolo, şi*i dădeam din potir. Cu atâta drag o împărtăşeam% 'i într*o !i, după ceam împărtăşit*o, că am fost de rând, mi*o venit în minte, cum eram cu patrafirul pemine, şi am !is" $aică +eodora, vei pleca, că e"ti bătrână ; ea era conştientă că*i bătrână şi că trebuie să plece la omnul ; "i dacă vei pleca la Domnul "i te veiduce acolo "i te vei ruga acolo cu îngerii, să te rogi, te rog "i pentru mine. Să numă la"i din rugăciunile tale% 'i !ice maica" Părinte -elasie, dacă a da Dumne)eu "i m&oi mântui, nu vă voi uita din rugăciune% 0i n&am să uit niciodată cu cât drag

m&ai împărtă"it. *ă mă c-emai mereu... 4m chemat*o, cu drag, să o împărtăşesc%9a era la vârsta în care trebuie să fii ca îngerul din Ceruri, nu*i aşa@ 4m împărtăşit*o. Maica a plecat la chilie şi în două ore a fost moartă% 4 !burat în sânurile lui4vraam... Maica 6eodora% (robabil i s*o fi făcut rău, o că!ut într*un pârâu< amgăsit*o moartă în pârâu, acolo, pe maica 6eodora. ar eu ştiam că ea e împărtăşită,că era din mâinile mele împărtăşită. 'i am !is" $aică +eodora, ai )burat% 4sta am!is eu, în mintea mea, în gândul meu. Ai )burat la *er% erice de sufletul Sfinţiei+ale, că e"ti cu ;ristos în suflet "i&n trup ; nu*i aşa@ ; "i te duci în 1mpărăţia lui Dumne)eu. Boagă&te "i pentru mine% 'i, de atunci, nu contenesc, de câte ori facSfânta (roscomidie, să le pomenesc pe maica 6eodora, pe maica Marofta, care m*oîndrumat să mă duc la mănăstire...

e asta spun că am trăit nişte momente cu adevărat deosebite.

„Transmiteţi-i Părintelui Serafim să steie jos la slujbă, că o să moară de durerede icioare!”


17/39

V&a" ruga să ne mai povestiţi anumite amintiri legate dePărintele Arsenie, petrecute cu astfel de oameni ai lui Dumne)eu, acolo, în $ănăstire, la Sâmbăta.

Câte n*am vă!ut acolo, în mănăstire%... ar cre!i că ţi le mai aduci aminte pe toate,în decurs de atâţia ani@ 'aispre!ece ani de !ile am stat acolo, cu părinţi deosebiţi"(ărintele 6eofil, (ărintele (aisie, (ărintele Serafim (opescu...

/e spuneţi câte ceva "i despre Părintele Serafim Popescu

(e (ărintele Serafim (opescu l*am avut de duhovnic% 3nger în trup% #u numai că purta nume de înger, dar Sfinţia Sa în realitate era un înger% 'tiu că, de multe ori,(ărintele 4rsenie ne trimitea vorbă să*i transmitem (ărintelui Serafim salutări. #eîntreba"*e face Părintele Serafim 'i !ic" *um îl "tiţi, Părinte% Prime"te lumea, evesel.Bâdea, râdea ; atâta era de vesel şi de bucuros% 'i !icea (ărintele 4rsenie"+ransmiteţi&i a"a Părintelui Serafim: să steie 'os la slu'bă, să nu mai steie în picioare, că o să moară de durere de picioare% #o, noi când veneam de acolo, îispuneam (ărintelui Serafim ce i*o transmis (ărintele 4rsenie. 'tiţi, preoţii nu primesc sfat unul de la altul. #a, asta am observat eu acolo< cât erau de buniamândoi, (ărintele Serafim nu voia să primească sfatul (ărintelui 4rsenie" Apăi

Arsenie să&"i vadă el de ale lui% #asă că&mi văd eu de ale mele% ar nu cred că curăutate !icea lucrul acesta.

Cert e însă că (ărintele Serafim o murit de durere de picioare% #u l*o ascultat pe(ărintele 4rsenie%... #u stătea jos, să ştiţi% (ărintele Serafim numai în picioarestătea la slujbă. 'i aşa o murit% S*o îmbolnăvit de durere de picioare, i s*or umflat picioarele de n*o mai putut% > venit salvarea după el, să*l interne!e şi o !is(ărintele Serafim" $ăi, fraţilor, am slu'it mănăstirea asta cinci)eci de ani ; atât a

fost acolo preot şi duhovnic% Cinci!eci de ani de mănăstire, o viaţă%0i acum eu n&am să mor în mănăstire%... Am să mor undeva prin spital... /u vă gândiţi #ăsaţi&mă să mor în mănăstire% Vă rog eu frumos, daţi&mi voie să mor în mănăstire% 'i omurit în spital% #o, acum, cine să*l lase să moare@ Că noi am !is" ;ai, că&l duce la spital, îi face tratament "i poate scapă de dureri... 'i*n noaptea aceea o murit(ărintele Serafim% 'i am rămas, aşa, cu un gust amar... Mă tot gândeam" Doamne,de ce n&o ascultat Părintele Serafim de sfatul Părintelui Arsenie #o, eu, cavieţuitor acolo şi fiind ucenicul dânsului, eram măcinat de asta. De ce n&o ascultat*ă ce sfat frumos i&o dat%... 7Spuneţi&i să se puie 'os la slu'bă, că altfel moare de


18/39

durere de picioare...8, ne spunea (ărintele 4rsenie să îi transmitem (ărinteluiSerafim. 'i aşa o murit (ărintele, să ştiţi. (ărintele 4rsenie cunoştea lucrurileacestea, ştia de dinainte. $edea (ărintele de la răgănescu ceea ce e la Sâmbăta,

acolo. #e duceam la spovedit la (ărintele Serafim. ar el, în ultimul timp, se mai pierdea,nu au!ea bine, uita... ar inima i*o rămas bună, conştiinţa şi trăirea, bune% 5une%

e înger% e înger, nu de altceva% 'i, dacă te duceai la dânsul la spovedit, simţeaică eşti în faţa lui umne!eu. a% acă, de e)emplu, îi spuneam căuite cât îs de prăpădit "i cum gre"esc "i cum cad , (ărintele Serafim, deasupra mea, !icea" /ici eunu&s mai bun, măi, frate% /umai că eu&s cu patrafirul la gât "i trebuie să te ascult%

A"a m&o pus ;ristos, cu patrafirul la gât, aici, să te ascult "i să te de)leg de păcate, dar nici eu nu&s mai bun ca tine% (ăi ne făcea să spunem tot ce*avem pecuget%

'tiu că era un frate în mănăstire, de prin Maramureş. 'i*l întreb" $ăi, $i-ai, undete duci 'i !ice" $ă duc să&l spovedesc pe Părintele Serafim.

1"i spuneau unul altuia nevoinţele...

a% $edeţi cât era de sincer în timpul spovedaniei@% 4veai impresia că sespovedeşte el la tine, nu că te spovedeşti tu părintelui. 9u am !is că şi acesta era unmare dar de la umne!eu, a unui (ărinte şi duhovnic care avea cinci!eci de ani demănăstire şi de duhovnicie, care gândiţi*vă câtă e)perienţă a acumulat în timpulacela%

( paradigmatică această prietenie dintre Părintele Arsenie "i Părintele Serafim,tocmai prin nonconformismul "i părelnicele 7disonanţe8 dintre ei, înţelese însă înmodul cel mai frumos du-ovnice"te, în c-eia unei preţuiri reciproce, de dincolo decuvinte "i aparenţe.

Faideţi să vă mai spui... #o, ne duceam la (ărintele Serafim şi (ărintele, cum se pierdea, mai şi aţipea. 3n timpul cât ne spovedea, aţipea. 'i o intrat o îndoială însufletul nostru că nu mai e valabilă spovedania. #o, şi în momentul când (ărinteleaţipea şi ştiam că se mai şi pierde, am !is că nu credem că mai e valabilă. 'i ne*am

hotărât să ne ducem să*l întrebăm pe (ărintele 4rsenie dacă să ne mai spovedim,dacă mai e valabilă ori nu. #ici n*am apucat să*l întrebăm% 9ram încă la uşă şi


19/39


20/39

(e urmă, după ce o îndrumat*o pe femeie, i*o dat drumul şi femeia s*o dus. $edeţi@ #u cedau, domnule% (ână nu le spunea ce avea (ărintele de spus, nu plecau%

upă ce iese femeia asta, vine o altă bătrânică. > femeie bătrânică, slăbuţă. 'ideschide uşa şi probabil că n*o vă!ut, n*o au!it şi o vrut să închidă înapoi, să seducă. (robabil că nu l*o vă!ut pe (ărintele. ar (ărintele o început să strige" >ntră,că te cunosc% 'i i*o au!it glasul. Când i*o au!it glasul, o intrat înapoi. Aoleo, pecine vă)ui% ; probabil că era din partea locului, de acolo de undeva, de lângă5ucureşti. Aoleo, pe cine vă)ui% 'i o venit, şi s*o pus în genunchi şi îi sărutamâinile şi se închina (ărintelui acolo. 'i*o !is (ărintele" /u vă smintiţi% #e*o povestit cine e< că e o femeie care nu o putut să aibă copii şi cum s*o rugat

(ărintelui şi i*o dat copii. 'i o început acum (ărintele să întrebe"*e&ţi face feciorul cutare oi copii avea. Dar cutare ce face Că pe ei nu*i mai ştia, pe fiecare. 'ifemeia ne spunea acolo" Părintele mi&o spus că o să am copiii "i cum îi c-eamă, "icum să le pun numele "i la unul, "i la celălalt. 'i acum (ărintele întreba, erafamiliar cu femeia. 'tia lucrurile perfect% Ce s*o bucurat că s*o întâlnit cu (ărinteleşi o întrebat*o de copii, şi o întrebat*o de sănătate% 9ra bătrână...

(a nu venise că "tia că e Părintele acolo

#u% $enise aşa, din întâmplare. #umai deschisese uşa bisericii, acolo. Ce s*o bucurat că s*o întâlnit% 9ra de acolo de undeva, de pe lângă răgănescu, de prinapropiere. #*am întrebat, nici până astă!i nu ştiu e)act cine o fost.

„"o, sărută, că tu numai at#t ai cerut!”

(e urmă, mai ştiu iară o femeie din oraşul $ictoria< nu*i mai ţin minte numele. 'tiucă (ărintele i*a inter!is femeii să mai meargă la el, că probabil îi ducea mulţioameni, mulţi credincioşi. 'i i*ar !is"+u, să nu&mi mai aduci pe nimenea, că, uite,îs urmărit de Securitate "i&mi faceţi neca)uri. $ai abţineţi&vă acum, că, uite, îsurmărit iar "i vor să mă bage iar în pu"cărie. (robabil că se mai ferea şi (ărintele.7e !icea oamenilor" $ai staţi lini"tiţi% $ai lini"tiţi&vă% 4colo, la mănăstire, laSâmbăta, femeia asta s*o întâlnit cu vreo trei femei care aveau neca!uri mari,greutăţi şi nu ştia nimeni să le îndrume, să le scape de neca!uri, de greutăţile lor. 'is*o gândit femeia aia"Suntem ca oile fără păstor% #asă că vă pun eu pe tren "i

direct la Părintele% S*o dus, cu toate că i*o inter!is. Când o ajuns acolo, în biserică,(ărintele era sus, pe schelă. 9ra chiar la cupolă, sus. Când s*o uitat acolo, jos, o


21/39


22/39

6ot în legătură cu gândurile oamenilor... S*o dus o veste pe acolo, prin mănăstire şi prin împrejurimile mănăstirii, că (ărintele 4rsenie e omnul Fristos% Că doar cineştie gândul omului, dacă nu omnul Fristos@ 3l cheamă (ărintele 4rsenie pe

călugărul de la care a pornit gândul acesta şi*i !ice" $ă, moţule, tu n&ai avut gânduri din ălea înalte despre mine 'i el !ice" !a am avut, Preacuvioase%(ărintele îi spune" *anon de la mine: două săptămâni nu te împărtă"e"ti% 4cesta oînceput să plângă" /o, iertaţi&mă, Părinte% Dar "tiţi... că, no, dacă toată lumeavorbe"te, acu eu ce să )ic (u ce să cred, dacă a"a crede toată lumea din 'ur 'i povesteau părinţii din mănăstire că atâta de aspru i*o vorbit (ărintele" $ă, să nuconfundaţi niciodată cioata cu Stăpânul% 4sta o fost vorba (ărintelui"Să nuconfundaţi niciodată cioata cu Stăpânul%

9u, când au!eam lucrurile astea, aşa mă bucuram% $edeţi ce dar de la umne!eu i*o dat (ărintelui 4rsenie@ arul înainte vederii% arul gândului%

„$n "umele lui ristos, ieşi!”

(e urmă, tot cineva de acolo, de la mănăstire, mi*o povestit că (ărintele nu voia săse vadă când făcea minuni. Când făcea câte*o minune din asta, (ărintele nu voia să*

l vadă lumea. Aice că venea un autobu!, din ăsta, de la oraşul $ictoria şi aduceamultă lume la slujbă, acolo. (ărintele ştia e)act când vine autobu!ul. 'i o !is(ărintele acela că, la un moment dat, într*o duminică, numai îl vede pe (ărintele4rsenie că iese afară din altar, să întâmpine oamenii care veneau de la :ăgăraş. 'ise duce la o femeie şi numai i*o şoptit la ureche" 1n /umele lui ;ristos, ie"i% #umaiatâta i*o !is. 'i aşa o ţiuit, aşa de urât o făcut prin vă!duh diavolul% :emeia era posedată de diavol. 'i (ărintele 4rsenie a vrut să nu scoată demonul în biserică.:iindcă altfel făcea gălăgie în biserică, acolo. Ca să nu tulbure slujba, (ărintele a

ieşit din altar, s*o dus, i*o întâmpinat şi numai la ureche i*o !is" 1n /umele lui ;ristos, ie"i% 4i vă!ut@ Cine ştie cât de urât ar fi făcut pe acolo@%

„Marie, fă-ţi cruce!”

6ot (ărinţii îmi povesteau cum, la un moment dat, o scos diavolul dintr*o sectară.4colo le !ice la sectarimucări. #umai în partea aceea a locului li se !ice sectarilor mucări. 'i a venit o femeie trecută, probabil, de la ortodocşi, lamucări, acolo.

(ărintele stătea de vorbă cu oamenii în faţa altarului, cu spatele către oameni şi cufaţa către altar. Când o intrat sectăriţa asta în biserică, (ărintele a strigat" $arie, fă&


23/39

ţi cruce% 'i femeie o !is"*e *rucea *-ip cioplit% *rucea e a"a "i a"a... #&aurăstignit pe ;ristos pe ea. *e să mă înc-in eu unui lemn de bat'ocură % 4tunci,(ărintele a strigat a doua oară" $arie, fă&ţi cruce% 'i ea dă*i mai departe, cum strigă

sectarii, cu citate din Scriptură ; că doar se !ice că diavolul ştie şi Scriptura,domnule% 'i citatele le ştie%

4tunci, (ărintele o intrat în altar, a luat Crucea de pe Sfânta Masă şi numai atât ofăcut" o cruce pe ea, pe femeie. ocul *rucii să te ar)ă% 'i când o !is ocul *rucii să te ar)ă, duhul acela a trântit*o jos, domnule, şi a ieşit din ea un câine negru% 4tao mărturisesc toţi care erau acolo, pentru că toţi au vă!ut% 4sta ce vă spun eu probabil că va fi mărturisit de mai mulţi oameni care au fost acolo pre!enţi. 4 ieşit

un câine negru din ea şi atât de urât o făcut, aşa o e)plodat acolo, de o !guduit pereţii mănăstirii% Cine se duce şi vede biserica, poate vedea cum sunt crăpaţi şiacuma pereţii bisericii. Când o scos diavolul din sectăriţa aia, din mucăra aia, deacolo, atunci s*au crăpat !idul acela% 'i se ridică Maria de jos... $ai, s*o fi vă!utcum se închina% :ăcea cruce şi la icoane. 'i atunci, (ărintele le*o spus la ceilalţioameni"Vedeţi cine te opre"te să&ţi faci cruce "i te îndeamnă să vorbe"ti a"a deurât la adresa icoanelor "i a *rucii Ca să vadă lumea% (ărintele nu pentru dânsulo făcut asta, ci ca să vadă oamenii cu ce duh au de*a face când e vorba de sectari%

ărintele !rsenie şi ursul din pădurea dinspre chilia din munte

Sau mi*au povestit nişte oameni, tot pe când eram la Sâmbăta, o altă minune. 'i!iceau" D(ărinte, noi ne*am dus sus, în munte, că (ărintele îşi făcea chilie colo,susE. $oia să*şi facă o chilie cu biserică, cu tot, acolo, în fereastra mare de laSâmbăta. 'i !icea omul acela" 9u fac parte dintr*un grup de oameni care ne duceamsă săpăm acolo, cu (ărintele 4rsenie. Când ne duceam pe drum, ne*o întâmpinat un

urs. #oi, imediat" Părinte, ursul% /oi nu mai mergem%E#o, le era frică oamenilor,că era pe cărăruşă, chiar în calea lor, ditamai ursul% 7e era frică să se ducă%(ărintele le !ice" DStaţi pe loc aici. Când vă chem eu, atunci veniţi%E 'i s*o dus,domnule, la urs. S*o dus, l*o prins de ureche ; au vă!ut oamenii asta% ; şi i*o şoptitceva la ureche. 'i ursul s*o tras într*o parte şi o plecat de acolo% 'i (ărintele atuncile*o !is" D#o haidaţi acuma% Faidaţi, că i*am spus eu ce să facă. #u mai are treabăcu voi%E #o, asta o vă!ut*o omul% eci şi animalele îl ascultau...

„ ai să-% rugăm e &umne'eu să (ă deie a ă)))”


24/39

(e urmă, alt om mi*o povestit cum (ărintele şi*o pus schele şi cum (ărintele şi*otăiat copacii, pe acolo, ca să sape, să*şi facă chiliuţa aceea frumoasă acolo. 'i biserică% > vrut să facă biserică< deci loc unde să doarmă şi să aibă şi o mică

bisericuţă acolo, unde să facă şi slujbă. 4sta o vrut (ărintele să facă% Cine se duceacolo sus, se vede deja cum e tratat locul, pentru biserică. 4şa o rămas... ar n*aveau apă acolo. (ână jos, până în vale, până acolo de unde curgea apa, era aproapeun Hilometru şi stâncă aşa, ca peretele% #umai în patru labe puteai să ajungi pânăsus. +reu de ajuns până acolo% 'i (ărintele le*o !is oamenilor" A"a&i, mă, că vi&i greu /&aveţi apă... A"a&i că vi&i greu ;ai să rugăm pe Dumne)eu să vă deie "iaici apă. 'i o !is" Staţi aici% 'i (ărintele s*o dus numai trei*patru*cinci metri maiîncolo. S*o pus în genunchi, s*o rugat, a luat un lemn şi unde a însemnat (ărintele,

a făcut cruce cu lemnul acela, ţâşneşte şi acuma un i!vor, uite*aşa, cât mâna% CaMoise din stâncă% u*te şi să ve!i acolo i!vorul% Cine n*o vă!ut lucrurile astea poate că nu crede, dar oamenii care au fost acolo şi au vă!ut mi*au povestit"D(ărinte, n*aveam apă% Căram de jos% #e era greu% (rin rugăciunea (ărintelui şcrucea pe care a făcut*o acolo, noi am avut apă acolo, la îndemână% Bece, bună, dei!vor%E 'i !iceau" D e câte ori beam de acolo, ştiamcă este făcută din rugăciunea şiminunea (ărintelui, dată de umne!eu%E 4şa i*o dat umne!eu, să facă minuneaasta%

+ Mă, dacă m-ai chemat, lasă-mă să te ajut!”

&n alt om iar îmi povestea" D(ărinte ; !ice ;, când o început (ărintele să facămănăstirea aici, am venit, l*am ajutat. #*avea (ărintele nici animale, nici maşină,nici nimic% 4vea doar o sanie din aia mai mare. 'i*am venit să iau sania, să mă ducsă*i aduc lemne (ărintelui, să aibă în mănăstire. 3n momentul când m*am dus în pădure, am tăiat, am umplut*o cu lemne şi din greu trăgeam la ea. (ărintele o ieşitde la stăreţia veche ; că*i acolo un drum drept şi nu erau garduri, cum sunt acuma.9ra drum drept, ca*n palmă ; şi stătea şi se uita la mine, cu mâinile la spate. 'i eum*am gândit în mintea mea" Părintele mai bine ar veni să împingă de sanie, căa"a&i de greu% 9ite, vede doar că aduc lemne. Să nu steie să se uite la mine...E ar (ărintele l*o lăsat, l*o lăsat, până s*o apropiat de el. Când s*o apropiat de el, oînceput (ărintele să împingă. 'i omul !ice" Da3 lăsaţi, Părinte% 'i (ărintele îirăspunde" $ă, dacă m&ai c-emat, lasă&mă să te a'ut% 'tia gândul% 4sta nu e poveste

numai aşa< la foarte multă lume le*o vorbit cu gândul. eci ştia gândul lor%


25/39

(ărintele era un munte, un vultur. #oi eram pui din aceia micuţi, care atunci poate primeam în cioc, ca să ne obişnuim şi noi să mergem mai departe. $edeţi, noi eram puişorii cei micuţi. ar ne primea cu mult drag (ărintele% 'i să ştiţi că, şi dacă ne

muştruluia, dacă ne mustra, mustra, de fapt, păcatul, gândul rău şi pe diavol. 9uasta am simţit tot timpul% 'i aşa le !ic şi acum oamenilor"Să nu vă supăraţi când vă mustră câte un preot% *ă "i eu mai mustru, dar nu te mustru pe tine. $ustru păcatul, patima aia din tine% (u cu aceea mă lupt% *u aceea mă lupt "i în mine, cuasta mă lupt "i faţă de tine, care vii la mine. Că, de fapt, mustrăm şi ne luptăm cu păcatul din noi, de care vrem să scăpăm. 9u asta simţeam când mergeam la(ărintele% #e uşura%

„"u-ţi ajunge, mă* "u te-ai mustrat tu destul e drum*” Faideţi să vă mai !ic una... 5ine că mi*am adus aminte, că e frumoasă şi asta% 4m!is cândva" ata, mă pregătesc% $ă pregătesc, postesc, ca să mă spovedească Părintele "i să mă pot împărtă"i "i eu. (ărintele nu slujea, pe când era la

răgănescu< slujea (ărintele 5unescu. 'i !ic" #as3 că mă împărtă"e"te Părinteleacolo. #u m*o spovedit (ărintele, nici nu s*o uitat la mine% #*am !is nimic, că nu puteai... 3n faţa (ărintelui, nu comentam, nu îndră!neam. Ce, îmi tremurau

picioarele%Mă duc altădată..., nepregătit deloc. Cu păcatele pe mine% 4tâta m*am mustrat pedrum%... Păi cum mă duc eu Păi cum mă înfăţi"e) eu Părintelui Păi cum ... #umai m*o chemat (ărintele, m*o de!legat şi gata% #o, pentru noi acum, în !iua deastă!i, e ceva neobişnuit. #eobişnuit% Cum, domnule@ 4dică atunci când te pregăteşti ; că vedeţi că toţi oamenii !ic că se pregătesc, că se duc ;, nu te bagă înseamă. 'i, când eşti pregătit, cred că nu eşti pregătit. 'i o !is (ărintele" /u&ţi

a'unge, mă /u te&ai mustrat tu destul pe drum /umai îţi trebuia de)legarea "iatât% $edeţi cum face omul legătura cu umne!eu@% 6e spovedeşti lui umne!eu ; să recunoşti înaintea lui umne!eu neputinţa ta, să te arăţi e)act cum eşti% 'i cândte*ai dus la (ărintele, păi recunoşti starea în care eşti. #u cum se duc acum unii pela preoţi şi n*au ce mărturisi. Cum o păţit unul, un farmacist. &n farmacist dinoraşul $ictoria se duce la (ărintele 6eofil ; îi prieten şi cu mine farmacistul ; şi*mi!ice" D(ărinte +helasie, no, dacă mă tot duc în fiecare duminică şi mă spovedesc, laun moment dat nu mai aveam ce să mai !ic. Mă tot gândeam"*e să mai )ic *e sămai mărturisesc 'i mă întreabă (ărintele 6eofil" /o, ce ai pe sufletul tău 9u îi


26/39

!ic" Părinte, n&am nimic%ar (ărintele 6eofil îmi !ice: 1i -i vreun Sfânt%E 'i !iceaomul acela" D(ărinte, când mi*o !is căîi -i vreun Sfânt , toate păcatele mi*or venitîn minte imediat%E $edeţi@ 3mi atrăgea atenţia şi farmacistul acesta" D$e!i, (ărinte

să nu cumva să ne treacă prin minte că, vai, ce înaintaţi suntem noi% Sau" vai, ceaproape de umne!eu suntem% #u% #u% Suntem plini de patimi şi de păcate şi aşate primeşte umne!eu, e)act cum eşti%E 'i să ai să spui tot timpul ceva, nu*i aşa@Să vii să spui înaintea duhovnicului că eşti păcătos şi e)act păcatul, şi e)act patima,şi e)act gândul. #u numai" Am gre"it "i eu... (ăi spune e)act ce ai greşit% Păi l&am supărat pe ăla... (ăi spune e)act cu ce l*ai supărat% Sau cu ce 7*ai supărat pe

umne!eu. Că e)act de păcatul acela te de!leagă. e asta creştinii noştri, în !iuade astă!i, sunt tulburaţi. Creştini tulburaţi... #*au trăirea aceea care trebuie, n*au

nici mărturisirea aceea corectă. 6rebuie să aibă mărturisirea aceea corectă% Da,astă)i am gândit rău despre fratele meu% 9ite, am gândit că e a"a, "i nu e a"a% Sau" Astă)i mi&o venit, uite, patima aceea "i mă luptă în mintea mea% 9ite, acesta&i păcatul meu "i cu acesta mă lupt% (l mă tulbură% #u... 9i !ic în general. 'i eu lespun" /u% /ume"te&le% Spune&le pe nume, pentru ca patimile "i păcatele să fiede)legate.

*a la doctor... +rebuie să&i )ici toate manifestările bolii, ca să î"i dea seama e?act

ce tratament să îţi recomande...

Ca să îţi dea tratamentul care trebuie, da%

'i... am observat ceva% 3n !iua de astă!i, oamenilor le e frică să mărturisească păcatele. 'i vă spui de ce le e frică" le e frică pentru că se mântuiesc ; asta*i primafrică% 7e e frică pentru că se fac buni. 7e e frică pentru că se sfinţesc% $ai de mine%4sta*i frica% (ăi asta nu*i frică de la umne!eu% #u*i bună% Să ai bucuria că ţi s

iartă păcatele, bucuria că te întâlneşti cu Fristos% >ri omului, fiind plin de patimi şide păcate, îi e frică atunci când se întâlneşte cu Fristos.

Mi*am adus aminte acum de 3naltpreasfinţitul Goan de la Covasna. 3naltpreasfinţiaSa, de câte ori predică, are un obicei de a întreba oamenii. Ca să vedem creştiniinoştri cât sunt de falşi ; că avem şi creştini falşi ;, mai procedăm uneori şi la oastfel de predică. 'i !ice că întreabă 3naltpreasfinţitul" D$ai, nu vă place ce frumose aici, unde suntem noi acum, la slujbă@E D a%E D#u v*ar plăcea să se deschicupola, să Se arate omnul Fristos@E D5a da%E DSă se arate Maica omnului@


27/39


28/39

D e trei!eci de ani de !ile eşti tot bolnavă, ve!i@ #u cumva să ai în minte că îi fimai bună decât Fristos sau decât umne!eu%E $edeţi@ 4ici e greşeala oamenilor%9u le atrag atenţia şi acum, tot mereu le atrag atenţia" Aveţi gri'ă, să n&aveţi în

minte că veţi fi cumva mai buni ca ;ristos sau ca Dumne)eu. /iciodată% acărânduiala 5isericii !ice să nu*l pui pe pomelnic, păi nu*l pui% Că pui la urmăoricumcu tot neamul lor , şi acolo îl cuprin!i şi pe el, asta e altceva% 5iserica e ca omamă% 6ot bună% (e toţi îi cuprinde la slujbă. (ăi da las*o aşa cum e lăsată de laSfinţii 4postoli, de la omnul Fristos încoace. e la Sfinţii (ărinţi şi până în !iuade astă!i nu e modificat nimic% #oi ţinem rânduiala cum ne*au lăsat*o ei. ar oamenii au impresia că or fi mai buni.

Sau am vă!ut acum cum unii au bucuria focului, domnule% Că tot se discută acumdespre incinerare şi po!iţia 5isericii referitor la aceasta. Care*i, domnule, bucuriafocului, că eu n*o pot gândi niciodată@ Ce bucurie să ai să te ardă focul@% :ie că eşmort, fie că eşti viu. Care*i bucuria aceea@ Care*i bucuria focului@ Să mi*o spuiemie toţi cei care vor să ardă, pentru că eu n*o cunosc. Când noi ne rugăm acolo şispunem"9nde nu&i durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfâr"it... 1nloc luminat, în loc cu verdeaţă, în loc de odi-nă... (ăi cum să !ic eu atunci acolo, laincinerare, dacă !ice să*i fac slujbă@ 1n loc cu foc 1n locul unde&l arde 1n loc cu 'ar #*am slujbă pentru aşa ceva% $edeţi@ #*am rânduială%

Sau vine alt îngustat la minte şi*mi dă sicriul gol şi !ice" D#o, îngroapă, (ărinte,sicriul ăsta...E D(ăi cum să îngrop sicriul gol@ Că nu se poate aşa ceva%E #u e)istslujbă pentru sicriu gol% Cum nu e)istă pentru sicriul cel gol, nu e)istă nici pentrucel care se arde% Cum să !ic"di-ne"te cenu"a asta Sau focul ăstaSau cum@

$edeţi, trăim nişte momente în care oamenii ar fi în stare să*G dea sfat lui Fristos.

Să fie (ărintele 4rsenie..., vai, ce i*ar mai muştrului% Ce i*ar mai mustra% Ce le*amai spune% Care*i bucuria ta, mă@ 9u aş vrea să văd bucuria unuia ; cât el trăieşte ;care să se bage în foc şi să ne arate nouă, ăstorlalţi, care suntem neştiutori şiredu"ila minte, bucuria aceea a focului. Care e@ Să*i !icem" >ntră, dragă, în foc, arată&necum te ar)i "i cum te bucuri când te arde. Să ne arate nouă lucrul acesta, şi*atuncivom crede% (ână atunci, nu% (ână atunci, nu cred că e)istă bucuria focului. 9u nucred lucrul acesta%


29/39

ar iată că trăim momentele acestea, în !iua de astă!i. 'i unii !ic că !iserica e a"a, !iserica e a"a... ar 5iserica e Fristos% 5iserica nu e numai (atriarhul,mitropoliţii, episcopii, preoţii, călugării... 6oţi împreună formăm 6rupul tainic al lui

Fristos. Că nu suntem toţi ochi sau toţi urechi, e adevărat... ar să vie, domnule, el,care nu*i trăitor, şi să ne spună ce şi cum să facem@% 4sta nu se poate%

'i să vă mai spun ceva. 6oţi laudă pe câte unul, la înmormântare, căa fost un buncre"tin... Stai un pic... &n bun creştin nu face aşa ceva% #u cere să fie incinerat.4sta*i în primul rând. (e urmă, un bun creştin se lasă condus de Capul 5isericii,Fristos. Capul 5isericii e Fristos. (e urmă, faci parte din corpul tainic al luiFristos. #u mai răspun!i tu de tine, ci răspunde Fristos de tine% 'i după moarte,

5iserica. 5iserica răspunde de tine% 3ţi face înmormântare, îţi face parastasele, îţiface 7iturghiile, de!legările, toate. $edeţi@ Băspunde de tine, are grijă de tine, teasimilea!ă.

9u mă tot mir, aşa... acă ei tot vor să facă voia lor, în+atăl nostru să nu mai !icăde*acum facă&se voia +a, ci să spună facă&se voia mea% 4şa să !ică ei+atăl nostrude acum încolo. acă&se voia mea. Mântuitorul, Care*i umne!eu, :iul lui

umne!eu, o plâns în +rădina +hetsimani. Ce frumos o plâns% 'i o !is" Părinte,

dacă&i cu putinţă, să treacă acest pa-ar de la $ine@ dar nu cum voiesc (u, ci cumvoie"ti +u. acă&se voia +a% #o, vedeţi@ :iul lui umne!eu o !is" facă&se voia +a.'i s*o făcut voia lui umne!eu, pentru că nu 7*o i!băvit nici de Cruce, nici dedurere. 'i ce bucurie pe atâta lume, de la Mântuitorul încoace, pentru că, prinsuferinţa Mântuitorului şi durerea 7ui, atâţia oameni au scăpat de dureri şi desuferinţe, nu*i aşa@% 'i câtă lume se mântuieşte%

#oi de unde să ştim că, prin durerile acestea ale noastre, nu ispăşim poate neamul

nostru@ Credinţa... (rintre oamenii noştri, care vin în biserică, cine ştie câţi parşivisunt, câţi hoţi, câţi tâlhari. (rin trăirea ta curată, de acolo, umne!eu îl scoate şi îlridică şi pe acela% (ăi tu să !ici că e bun creştin, şi bunul ăla creştin, la moartea lui,nu mai vrea să asculte de Fristos@% ar eu !ic aşa" Acela nici cât o trăit n&oascultat de ;ristos% ar el eun bun cre"tin... (ăi, dacă acela eun bun cre"tin,atunci adevăratulbun cre"tin care*i@

e aceea îl vedem pe adevăratul bun creştin trăitor. #e*o lăsat scrieri, ne*o lăsatîndrumări. Sfântul $asile cel Mare e un bun creştin şi*un îndrumător% Sfântul Goan


30/39

+ură de 4ur..., ce bun creştin şi îndrumător% 'i şade lângă tronul lui umne!eu% enu*l vedem în rândul Sfinţilor, e pentru că se află chiar lângă tronul Mântuitorului.4ici sunt adevăraţii buni creştini, nu@% 4tunci, de ce să nu mă uit eu la îndrumarea

lui, la trăirea pe care mi*o dă Sfântul@$edem cum se tot înteţesc, în vremurile acestea, atacurile împotriva 5isericii. 'i nunumai că acu!ă 5iserica, ci o fac în toate felurile. #e !ic şinespălaţi, şi bărbo"i, şinegri şi mai ştiu eu cum... 5un, domnule, suntem bărboşi şi negri şi cum !ici tu%

ar nu suntem daţi focului% 4sta nu suntem, gata% 4dică până aici% (ână aici%:ocului nu mai suntem daţi. 1n pământ e"ti "i în pământ te vei întoarce... 'i :iul>mului, vede proorocul, cum porunceşte oaselor< nu porunceşte focului, nici

cenuşei, ci le porunceşte oaselor% 9i ne acu!ă că ne închinăm la moaşte, că neînchinăm la oase. acă ei n*au trăire... acă n*au nicio trăire, cum să ştie cât suntde valoroase sfintele moaşte pentru noi@% >mul acela, din viaţă, s*o umplut de uhSfânt, încât şi osul lui e plin de uh Sfânt% 'i capul lui, şi mâinile lui, şi toateosişoarele care sunt acolo sunt pline de uh Sfânt% Că umne!eu, dacă*ţi dă unlucru, nu ţi*l mai ia.

(ărintelui 4rsenie, dacă i*o dat darul, nu i l*o mai luat. 9u aşa !ic%

&e împlineşte, din nou, cu*'ntul ărintelui !rsenie

Să ne întoarcem la Părintele Arsenie. Vreau să vă întreb de ascultarea aceea, de la Părintele Arsenie, să faceţi "coală...

9)act. a. 4u trecut vreo opt ani de !ile de când mi*a !is asta. 4m şi uitat. 4m şiuitat ce*o !is (ărintele% upă opt ani de !ile, vine (ărintele $eniamin, stareţul, şiîmi spune" rate -erasim, frate -erasim, să te pregăte"ti, că vreau să te dau la facultate.Mai erau două săptămâni până la e)amen% #o, ce poţi să înveţi în douăsăptămâni, să te duci să dai e)amen la facultate, la teologie@

(?amenul era, cu adevărat, e?amen, pe atunci...

a% ar mi*am adus aminte de cuvântul (ărintelui. upă opt ani de !ile, mi*amadus aminte că mi*a !is"*ând te dă, să nu te împotrive"ti% *ă te împotrive"tivoinţei lui Dumne)eu% 'i m*am întâlnit cu un (ărinte, inspector bisericesc,(ărintele 5ar, care era la Sibiu. :eciorul lui dăduse la teologie. 'i am !is" Părinte


31/39

inspector, feciorul dumneavoastră o dat la teologie. Să&mi dea "i mie un piccaietele lui, după care o învăţat, să pot citi "i eu, să învăţ "i eu... 4m învăţat câte olecţie" o lecţie la dogmatică, una la liturgică, una la Gstoria 5isericii >rtodo)e

Bomâne. Câte o lecţie am învăţat% 'i am nimerit ca orbul 5răila% 9)act alea le*audat, pe care le*am învăţat eu%

#u ştiu dacă o mai păţit cineva aşa ceva vreodată în viaţa lui... ar am făcutascultare de cuvintele (ărintelui, care mi*a spus"Să nu te împotrive"ti, că teîmpotrive"ti voinţei lui Dumne)eu%

*ând aţi început facultatea

3n // am început şi în //I am terminat.

3n momentul când m*am dus acolo, toţi învăţau alte lecţii pentru e)amen. 'i eu letot !iceam" (u alta am învăţat. Dacă îmi dă lecţia asta, e bine@ dacă nu, nu.9u altanu mai ştiam% #imic nu ştiam% 'i pe acelea mi le*au dat şi aşa am intrat. 4m fostfoarte mulţi în an. 4m fost prima generaţie în care am fost de studenţi în clasă.'i am terminat vreo = . S*au mai mutat în alte părţi, dar = am terminat%

4m fost prima generaţie care am avut fete în an. 'i (ărintele meu de liturgică,Mitropolitul 7aurenţiu de acum, când m*am dus la un e)amen ; hai să*ţi povestescşi lucrul ăsta, că*i frumos ;, băga câte !ece odată. &nul ieşea, altul intra, unul ieşea,altul intra... 'i tot aşa. Mi*o venit rândul, am intrat eu şi în sală erau numai fete. #umai fete şi eu, preot, acolo. 'i !ice mitropolitul" ;ai să pun o întrebare: *inebinecuvântea)ă în !iserica rtodo?ă 6oate fetele în cor au răspuns" Preotul% Părintele% ar 3naltpreasfinţia Sa !ice", bine că avem aici un Părinte ; că necunoşteam bine. Părinte -elasie, cine binecuvântea)ă în !iserica rtodo?ă Aic"7;ristos%8 7Păi vedeţi că nu sunteţi pe acela"i cuvânt Pe aceea"i vorbă...8

(ăi da, că noi aveam în curs Prelungirea mâinii lui ;ristos în istorie. eci, într*adevăr, prin mâna (ărintelui, prin glasul (ărintelui, prin ochii (ărintelui binecuvântea!ă Fristos. 9 mâna lui Fristos, gura lui Fristos, urechea lui Fristos%$e!i ce interesant e lucrul acesta@% 7ucrarea lui Fristos...

*el care stă în faţa ta e"ti tu, preotule% 0i *el care de)leagă e ;ristos%e multeori, unii mă acu!ă căvai, Părintele de)leagă prea u"or% ragii mei, nu ştiu dacă*i


32/39

uşor sau e greu, dar ştiu un singur lucru" că nu de!leg eu% 4sta o ştiu% (e urmă, ştiucă nu dau eu iertare, ci că Fristos e Cel Care o dăruieşte%

'i*apoi, mai e ceva" mă pot pune eu în locul Stăpânului@ Sau pot să am eu gândireacă aş fi eu cumva Stăpân@ #u pot să am gândirea aceasta niciodată şi întotdeaunamă gândesc că cel care vine la mine nu vine la mine, ci vine la Fristos. 4sta egândirea mea%

Mântuitorul !ice aşa" Pe cel care vine la $ine, (u nu&l voi da afară% #o% eci dacăo venit, n*o venit la mine, la +helasie, că eu ce să*i dau de la mine@ Ce traistă ameu@ Sau ce*am adunat eu în viaţa mea@ #umai păcate, rele< da, am adunat destulde!ordine. Că fără Fristos nu*s nimic% :ără învăţătura Mântuitorului şi fărăînvăţăturile Sfinţilor şi ale Cuvioşilor şi ale (ărinţilor noştri pe care*i pomenim tottimpul, apoi ce*aş fi eu@ (ăi dacă nu aş lua învăţătura lor şi trăirea lor, eu ce*aş fi@ #u*i aşa@ 'i*atunci, ştiind lucrul acesta, că Fristos face toată lucrarea aceasta, păieu mă las la îndemâna 7ui. 'i mai !ic ceva, în mintea mea. #u ştiu dacă !ic binesau nu, dardacă n&a" face bine, doar ar striga ;ristos%'i ar !ice" -elasie, ve)i căn&ai făcut bine% #u*i aşa@

Sau, uite, să ştiţi că ce vă spun nu sunt poveşti. Mi*o trimis odată 3naltpreasfinţitul4ndrei ; eram stareţ la 7upşa ; un seminarist şi o !is" Părinte stareţ, dacă pe ăstaîl mai ţii "i ve)i că merită să se facă preot, dacă ve)i că e cuminte "i ascultă "i se supune, îl mai ţin la "coală. Dacă nu, îl dau afară% *ă&i golan "i se poartă golăne"te... #o, hai să vedem. Să încercăm% 9u nu mi*am pus nădejdea în mineniciodată, tot în umne!eu mi*am pus nădejdea şi*n Mântuitorul% #o, l*am lăsatdouă*trei !ile şi pe urmă l*am chemat la spovedit. Când îl spovedesc, îl întreb" Dar cutare păcat nu l&ai făcut 9l !ice" /u% >ho, eu de acolo" !ine că te&o ferit

Dumne)eu "i $ăicuţa Domnului% #o, şi ce*o mai fi !is el pe acolo, l*am de!legat.7*am de!legat la împărtăşit. Când să ajungă să se împărtăşească, aşa o !bierat, degândeai că o luat foc când o ajuns la (otir. Părintele stareţ m&o întrebat dacă am făcut... ; şi şi*o strigat păcatul tare, că nu s*o mai putut abţine.0i l&am făcut "i numă pot împărtă"i% #o, l*am luat, l*am băgat în altar şi i*am !is" $ă, prost ai fost% Ai vă)ut că am fost numai noi doi "i o fost Dumne)eu deasupra@ nu puteai tu sămărturise"ti păcatul "i nu mai "tia nimeni A"a, te&o au)it o biserică întreagă% Căera duminică... 9ra plin de oameni acolo%Ve)i cât e de viclean diavolul, cum teîndeamnă să faci păcatul şi nu*ţi dă voie să*l mărturiseşti@% 4dică nu*ţi dă voie să


33/39


34/39

Se !ice că s*o dus unul la (ărintele 6eofil. 'i o !is că, uite, el fumea!ă, bea şiînjură. 'i*apoi !ice (ărintele 6eofil" Dar eu de ce nu beau (u de ce nu în'ur Gar omul acela i*a !is" Părinte, păi dumneavoastră sunteţi altfel. 'i (ărintele i*o !is"

Păi "i tu să fii altfel% $edeţi@ Să fii altfel% >r, oamenii nu doresc să fie altfel, nici săapuce pe altă cărare, pe alt drum. Cei trei magi s*au întâlnit Fristos, şi pe altăcărare s*au întors. 9u !ic că orice om ce se întâlneşte cu Fristos, umblă pe altăcărare deja. Că te*ai întâlnit% ar, dacă nu te întâlneşti cu Fristos, nici nu teschimbi. eşi sunt mulţi care nu s*au întâlnit, dar se cred că sunt mari credincioşi,mari trăitori, dar nu umblă pe altă cărare... 4poi, eu nu cred că s*au întâlnit încă cuFristos% (oate au, aşa, numai în mintea lor, impresia asta. 6rebuie să te întâlneşti cu9l real% 6rup şi sânge% 6rupul tău devine 6rupul lui Fristos, şi prin sângele tău

curge Sângele lui Fristos. 'i*atunci poţi să*l mai vorbeşti de rău pe cel de lângătine@ e ce*i cu trupul lui 6rupul lui Fristos@ (entru că sângele lui e Sângele luiFristos. 'i*atunci, eu pe Fristos 3l vorbesc de rău@

6răirea asta o avea (ărintele 4rsenie%

"alaurul de la Mănăstirea &ighişoara

9u mă gândesc că (ărintele 4rsenie se vedea cine este încă de pe când era tânăr. Căam avut oca!ia să stau de vorbă şi cu studenţi care au fost colegi de facultate cu(ărintele 4rsenie. 'i au !is" Părinte, intra în capelă, la Sibiu, "i, dacă mi"ca stâlpul de acolo, mi"ca "i Părintele% #a% eci nu mişca, până nu se termina7iturghia% Ca un stâlp stătea acolo% (ărinţii noştri, înaintaşii noştri, trăitorii noştriduhovnicii noştri nu se clintesc că ăsta vrea să ardă, că ăla vrea nu ştiu ce, căcelălalt vrea să*şi facă altceva sau să*şi pună coadă sau coarne. (une*ţi coarne saucoadă, dragă,d dacă asta vrei% Că am vă!ut oameni şi cu coadă, şi cu coarne, şi cu

balaurul pe el pictat. 4m vă!ut om cu balaurul pe el pictat%

Despre ce e vorba, mai e?act

> venit la mine, cineva. Cu un balaur pictat pe el. 'i mă uit la el şi*i !ic" $ă, aiînfăţi"are de diavol% 'i o !is acela ; numai umne!eu, o fost vocea lui umne!euacolo, darul lui umne!eu şi (ărintele 4rsenie, care tare mult m*o ocrotit ; cătremine" Părinte, "tii cine sunt eu Aic" /u "tiu. De unde să te cunosc Văd doar că

e"ti cu balaurul pe tine... 'i el !ice" Da, cu balaurul "i pe mine, "i în suflet, "i înminte "i peste tot . 'i mi*o arătat un cuţit" Am venit cu cuţitul, să te în'ung-ii.


35/39

Asta se întâmpla aici, la mănăstire

4ici, la mănăstire% Scăpase de curând din puşcărie. 'i... am stat lângă el şi nu mi*ofost frică, nici n*am chemat alt călugăr. 4m stat lângă el acolo, frumos.7*um tec-eamă 8, l*am întrebat. 7Păi uite a"a mă c-eamă.8 70i cât ai fost în pu"cărie "ide ce ai făcut pu"cărie 8 'i să vedeţi pe urmă cum plângea% 'i l*am ţinut două lunide !ile aici, în mănăstire% ouă luni de !ile% 'i nimeni n*o ştiut din mănăstire că elo vrut să mă înjunghie, să mă omoare.

'i, când să plece, l*am îmbrăcat, l*am încălţat, i*am dat de mâncare, i*am dat banişi s*o dus, s*o angajat şi m*o sunat" Părinte stareţ, sunt cu familie "i cu rânduială% #o, vedeţi... 4colo nu*i Fristos@%

Cine poate gândi lucrul acesta@ 7*am putut gândi eu ca om, ca preot@ 9 adevărat ci*am !is, când l*am vă!ut" ("ti cu balaurul pe tine%, că l*am vă!ut tot tatuat, cu balaurul pe el. Că era şi de!brăcat, domnule, până la brâu, ca să*mi arate balaurul.'i pe urmă să vedeţi cum l*am spovedit şi l*am împărtăşit% $ai, să*l fi vă!ut cum plângea% Mi s*o făcut o milă% #o, !iceţi%...

Vă daţi seama că dacă&l respingeaţi atunci..., omul acesta era pierdut poate peve"nicie%

9ra pierdut toată viaţa lui% 4şa, mă va mai căuta, mă gândesc eu, va mai veni...(robabil că avea gând să plece în străinătate, să se ducă să lucre!e. in cau!asărăciei, oamenii dau peste atâtea neca!uri şi atâtea greutăţi.

„"u mă o reşte e mine &umne'eu să (ă ajut e (oi!”

Vă mai amintiţi când l&aţi mai vă)ut ultimele dăţi pe Părintele Arsenie

(e (ărintele eu acolo, la răgănescu, l*am vă!ut ultima dată.

(e urmă s*o îmbolnăvit, era urmărit şi ne atenţionau (ărinţii să*l ferim de neca!uri.9u, acolo, la răgănescu l*am vă!ut. >dată era cu halat albastru, odată era cu halatalb, ca un doctor, ca brutarii. #oi mai lucram şi la brutăria mănăstirii, acolo, maifăceam pâine cu (ărintele Modest. 'i într*un cuptor intrau câte şapte!eci*opt!eci de

pâini odată. :ăceam câte cinci*şase cuptoare într*o !i. #o, lucram... 'i ne îmbrăcamşi noi, aşa, în alb, cu halat, cu bonetă din aceea albă. 'i ştiu că odată numai vine


36/39

(ărintele 4rsenie îmbrăcat în alb şi !ice"*unoa"teţi îmbrăcămintea Aic"cunoa"tem, Părinte%

$edeţi, aveam o vorbire familiară cu (ărintele. 'tiţi cum@ 9ram din aceeaşifamilie... eşi eram copiii lui neascultători, obra!nici, îl mai supăram..., făceam parte din familie% 4sta e foarte important% 'i acum, oamenii să creadă lucrul acesta%

eşi eşti rău, neascultător, fă parte din familie, din familia lui Fristos% Cum !icea(ărintele 4rsenie"+atăl meu e&n *er, $ama mea e&n *er "i neamurile mele sunt în*er% #o, frumos, frumos% 4dică e frumos când avem acelaşi 6ată, avem aceeaşiMamă şi avem aceleaşi neamuri. 'i !icea" /eamurile mele = Sfântul /icolae,Sfântul -eorg-e, Sfântul Vasile... Estea&s neamurile mele% Ce frumos% Să ai

acelaşi 6ată, aceeaşi Mamă şi aceleaşi rude. Că rudeniile acestea de pe pământ..., aivă!ut cum sunt. 6ot le dai, nu le*ai dat< tot i*ai ajutat, nu i*ai ajutat< tot le*ai făcutnu le*ai făcut niciodată% 4cestea*s rudeniile de pe pământ, cu care multe neca!uriai% 'i, de fapt, nu acestea sunt rudeniile în 3mpărăţia lui umne!eu< înrudirea dupăduh sau după Sângele lui Fristos, după 6rupul lui Fristos, aceasta e cea importantă.$edeţi@ Mâncăm 4celaşi 6rup, bem 4celaşi Sânge, al lui Fristos. 'i*atunci, rudeniaaceasta e o rudenie mare%

/eam împărătesc...

#eam împărătesc% 'i de ce*i !iceneam împărătesc@ (entru că Fristos e 3mpărat%(e urmă, noi !icem*easurile împărăte"ti, pe care le facem la biserică. Ce frumose)plica (ărintele profesor Gcă Jr. că la*easurile împărăte"ti participa împăratul, cutoată suita. e asta le şi !iceceasuri împărăte"ti. 'i slujba e împărătească, pentrucă e a 3mpăratului Fristos% (articipa toată suita acolo. Cu alte cuvinte, pe noiFristos ne vrea împăraţi, nu robi. Să împărăţim peste toate. 'i omul să fie liber%

Fristos ne vrea liberi% #u liber cugetător, pentru că unii confundă libertatea culibertinajul şi rânduiala cu de!ordinea< ei au impresia că, dacă au voie să !ică orice,au voie să facă orice, vai, ei sunt liberi. #u*i adevărat% 7ibertatea e cu două tăişuri" pe o parte te poate ajuta, pe cealaltă te răstoarnă. 6rebuie să ştii să*ţi foloseştilibertatea în folosul mântuirii tale şi a celor din jurul tău. Că dacă nu te foloseşti petine... Doctore, vindecă&te pe tine însuţi% 9u îi dau sfat omului" Poste"te, roagă&te, fă mătănii, dar eu nu fac nimic% >r, (ărintele 4rsenie ne atrăgea atenţia" /u daţicanoane la oameni mai mult decât faceţi voi% 'i*apoi, de multe ori, când au!imoameni care postesc mai mult ca noi sau se roagă mai mult ca noi, nouă ni*i ruşine,


37/39


38/39

#acu sau (reasfinţitul aniel... (ăi să vedeţi ce trăire e acolo, la (reasfinţia Sa% 'iaşa mi*i de drag% #a, o venit la mine, la mănăstire, când am sfinţit mănăstirea. 7*am chemat, l*am invitat şi o venit cu drag. 'i*o ascuns engolpionul, să nu*l vadă

nimeni şi se recomanda"Sunt rasoforul Daniel ... Călugării mei, repede, s*au dusrepede"Sărut dreapta% !lagosloviţi% 'i o !is" Părinte -elasie, da3 ce călugăriascultători ai aici% 9ite, sărută mâna "i la rasofori% $edeţi@ 4sta vreau să vă spun"(reasfinţitul nu era fals în lucrul acesta. Smerenia e ceva propriu unui trăitor. 9 proprie% 9 veşmântul lui, e haina lui, e hrana lui, a trăitorului% Smerenia e haina lu

umne!eu sau, cum să !ic eu, e umne!eu 3nsuşi%

-remelnica despărţire de ărintele Ghelasie Ţepeş

(ărintele +helasie 8epeş a reuşit, pentru încă o seară, să facă posibilă, la module)trem de primenitor, întâlnirea cu (ărintele 4rsenie. 4ici, la Mănăstire, laSighişoara, îl simţi pe (ărintele 4rsenie rostind cuvinte ale vieţii veşnice,sfătuindu*şi ucenicii, binecuvântând peregrinii către 3mpărăţia lui umne!eu.

9 tare greu să te desparţi de (ărintele +helasie... 4tâta lumină, bucurie şi jovialitatecuminte în glas, atitudine, raportare la semeni% Coborând din cămăruţa luminoasă

în care am !ăbovit ore bune de istorisire, îl întreb pe (ărintele +helasie cum a ajunssă facă această minune de mănăstire. D9ram necăjit pe 3naltpreasfinţitul, când m*otrimis să fac mănăstirea de aici%, îmi spune (ărintele +helasie. 'i i*am şi !is" 0tiţiceva, 1naltpreasfinţia Voastră (u nu mai fac nimic% /icio mănăstire nu mai ridic% $ă pun "i numai mă culc "i mă odi-nesc% ar 3naltpreasfinţitul, om înţelept, blânduţ, cuminte, aşa, m*o vă!ut că*s necăjit şi o !is"Vai, ce fain ai )is% /umai săte culci, să te odi-ne"ti, "i Dumne)eu îţi face (l lucrarea% Stai tu numai cuminteacolo... $ă spun" am ajuns aici, de la 7upşa, m*am pus şi m*am culcat şi m*am

odihnit. ouă săptămâni numai asta am făcut% upă două săptămâni, or început sămă doară oasele de atâta dormit şi de odihnă% Că de la 7upşa am venit obosit, căacolo am făcut mult. 4m ridicat acolo foarte mult, la 7upşa. 'i după douăsăptămâni, am început să văd că piatra aia nu stătea bine, cealaltă nu era la loculei... 'i în trei ani de !ile am ridicat toată cetatea pe care o vedeţi% 3n trei ani de !ilea fost ridicat tot, cu biserică, cu tot% #umai nu erau tencuite încă toate încăperile. 'io venit 3naltpreasfinţitul la un hram şi, no, eram acolo, într*o sală amenajată, undelucram şi o !is către mine" Părinte stareţ, îmi place unde te odi-ne"ti% :ain o !is%


39/39

1mi place unde te odi-ne"ti% 'i de atunci, cum ne vedeţi... 4ici mă odihnesc%>dihna călugărului... Care e odihna călugărului@ Să facă ce trebuie%E

3n pragul uşii, îmi povesteşte o întâmplare uluitoare, prin simplitatea şi încărcăturaei duhovnicească. > pildă care ar putea rămâne, oricând, între pagini de pateric.6recuse ceva vreme de când nu ajunsese, aşa cum obişnuia, la mama sa. 4scultărilede !i cu !i i*au răpit vremea şi (ărintele +helasie încerca, întotdeauna, să ajungă încursul !ilei să îşi revadă mama. 3ntr*una din !ile, întâr!iat din nou cu treburile,(ărintele +helasie numai nu are linişte, se simte foarte tulburat, neliniştit. eşi dejaseară spre noapte, se duce la mama. 4juns acasă, mama îl întâmpină bucuroasă şiserioasă, totodată" D'tiam că ai să vii...E (ărintele +helasie, copilărindu*se puţin, cu

umoru*i specific, îi răspunde" D9i, de unde să ştii@%... 9i fi vă!ătoare cu uhul...7a care mama sa îl prinde de mână, se uită fi) în ochii săi şi îi spune" D#u, nu suntvă!ătoare cu uhul. Sunt mamă%E...

#umărând !ilele, nopţile, bătrâneţile, vă!ând că (ărintele întâr!ie, mama aleargă laMaica omnului. 4vea să îi povestească, de altfel, în acea seară despre asta. 'i, plângând cu durere de mamă, Maica 4rsenie îi cere, înaintea candelei aprinse cuatâta drag şi preţuire, să îi trimită fiul acasă, să îl mai vadă, să îi mai audă

glăsciorul,aşa cum îi plăcea ei să o spună Măicuţei lui umne!eu... Gar minuneanu întâr!ie să apară%...

> mamă, şi un fiu... 'i mulţime de ucenici...

'i, da, într*adevăr, ucenicii (ărintelui 4rsenie seamănă i!bitor de mult şi de frumosîntre ei%

Documents

Fi i îng duitori cu neputin ele oamenilor.doc