1. INTRODUCERE.................................................................................4

1.1. Definirea parfumului....................................................................41.2. Compozitia unui parfum...............................................................41.3. Notele unui parfum......................................................................41.4. Parfumierul...................................................................................5

2. SCURT ISTORIC AL PARFUMURILOR............................................6

3. CLASIFICAREA PARFUMURILOR....................................................7

3.1. Clasificarea parfumurilor dupa concentratie................................73.2. Clasificarea parfumurilor dupa miros...........................................7

4. ETAPELE CREARII UNUI PARFUM................................................11

4.1. Distilarea....................................................................................114.2. Procesul de parfumare...............................................................114.3. Macerarea..................................................................................114.4. Stoarcerea..................................................................................114.5. Head Space................................................................................12

5. FALSIFICAREA UNUI PARFUM.....................................................13

5.1. Definirea falsificarii. Aspecte legislative.....................................135.2. Modalitati de falsificare..............................................................145.3. Riscurile pe care le prezinta parfumurile contrafacute..............155.4. Contextul economic...................................................................155.5. Sugestii in vederea informarii consumatorilor...........................18

6. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE PARFUMURILE ORIGINALE SI PARFUMURILE CONTRAFACUTE......................................................19

6.1. Asemanari intre parfumuri originale si parfumuri contrafacute. 196.2. Deosebiri intre parfumuri originale si parfumuri contrafacute...20

7. RECOMANDARI IN VEDEREA ACHIZITIONARII UNUI PARFUM ORIGINAL.............................................................................................................22

8. BIBLIOGRAFIE...................................................................................24

1. INTRODUCERE

1.1. Definirea parfumului

Conform Wikipedia, parfumul este un amestec lichid de uleiuri sau compusi aromatici, de fixativi si de solventi, utilizat pentru a da corpului uman, unor obiecte sau spatiului de locuit un miros placut.

1.2. Compozitia unui parfum

a) Extracte naturaleExtracte naturale din flori si plante.

b) Uleiuri aromaticeSunt printre cele mai vechi surse de arome si asigura notele de baza ale parfumurilor.

c) AlcoolulParfumurile au in compozitie alcool, deoarece acesta ajuta la raspandirea lui dupa ce este aplicat pe piele.

1.3. Notele unui parfum

Acordul aromatic al fiecarui parfum este compus din trei seturi de note - primul fiind acela al notelor de varf, urmat de notele de mijloc si cele de baza. Desfasurarea lor in timp este gandita cu grija, parfumierii tinand cont de procesul de evaporare al fiecarei compozitii inclusa in parfum.

a) Notele de varfSunt formate din compusi usori care se evapora rapid. Fiind notele pe care le percepem imediat dupa aplicarea parfumului pe piele, au poate rolul cel mai important in vanzarea unui parfum, ele creandu-ne prima impresie.

b) Notele de mijlocSunt esentele ce apar cu putin timp inainte ca notele de varf sa dispara. Cunoscute si sub denumirea de "inima parfumului", ele au si rolul de masca aparitia notelor de baza care, altfel, pot fi neplacute intr-o prima faza.

c) Notele de bazaSunt notele ce apar atunci cand notele de mijloc incep sa se evapore. Desi apar dupa aproximativ jumatate de ora de la aplicare, notele de baza - ca dealtfel si cele de mijloc - sunt cele mai reprezentative pentru un parfum, ele fiind cele care ne insotesc in majoritatea perioadei de persistenta a parfumului.

1.4. Parfumierul

Parfumierul este un artist capabil sa sugereze concepte abstracte si stari de spirit cu ajutorul parfumurilor. Ei sunt deseori numiti “Nasul” si au capacitatea deosebita de a memoramirosurile.Parfumierul imbină compozitia si conceptul si selecteaza cu atentie combinatia de arome care sa induca sentimentele dorite. Printre parfumierii celebri ii amintim pe: Yves Saint Laurent, Helena Rubinstein, Helene Rochas, Robert Ricci, Charles Revson, Francisco Rabaneda, Manolo

4

Pertegaz, Antonio Puig, Dr N.G. Payot, Estee Lauder, Germaine Monteil, Yves Lavin, Jean Paul Guerlain, Hubert de Givenchy, Max Factor, Christian Dior, Gabrielle Chanel, Pierre Balmain.

2. SCURT ISTORIC AL PARFUMURILOR

Se pare ca prima chimista din lume, care era o femeie si care a trait in mileniul al II-lea inainte de Hristos, in Mesopotamia, se indeletnicea cu fabricarea parfumurilor. Insa Tapputi este mentionata doar in documente redactate intr-o scriere cuneiforma, neexistand dovezi materiale ale preocuparilor sale. Astfel, cele mai vechi relicve ale producerii parfumului de catre oameni dateaza de acum 4000 de ani. Recent au fost descoperite in Pyrgos, Cipru sticlutele de parfum si vasele de mixare care faceau parte din materialele de lucru ale unui laborator de aproximativ 4000 de metri patrati in care se fabricau parfumuri. Mai tarziu, retete de parfum datand din 1221 au fost atribuite calugarilor de la Manastirea Sfanta Maria din Florenta. Avicenna, un celebru invatat din Persia, a fost cel care a inventat tehnica distilarii prin care se puteau obtine uleiurile esentiale din plante si flori, tehinca ce se foloseste inca si azi . Mult mai recent, industria parfumurilor a luat amploare in Europa, si mai ales in Franta sub influenta parfumierului personal al Caterinei de Medici (Regina a Frantei), pe nume Rene.

5

Foarte interesant este si motivul pentru care oamenii din vechime utilizau parfumul. La inceput se pare ca parfumurile erau folosite de catre cei bogati pentru a ascunde mirosurile neplacute emanate de corp in lipsa unei igiene adecvate. O varianta a parfumului este apa de colonie a carei denumire provine de la numele orasului german, Koln, in care s-a fabricat initial aceasta varietate de parfum. Giovanni Maria Farina, un celebru parfumier, este numele inventatorului apei de colonie pe care acesta a lansat-o pentru prima oara pe piata in 1709. Astazi industria parfumurilor este una dintre cele mai puternice, evoluand in permanenta, marcata de o puternica si dura concurenta intre producatori, cu o piata mereu in crestere si noi si noi formule inventate in fiecare an.

3. CLASIFICAREA PARFUMURILOR

3.1. Clasificarea parfumurilor dupa concentratie

Parfumul este un amestec de uleiuri de baza, compusi de arome, fixatori si solventi. Uleiul de parfum este diluat cu solvent, cel mai des folosit fiind etanolul, sau un amestec de etanol si apa.Majoritatea parfumurilor sunt lansate in mai multe variante. Fiecare dintre aceste variante reflecta concentratiile de uleiuri aromatice prezente in respectivul parfum - dupa cum urmeaza:

a) Parfum Pur 20 - 40% (de obicei 20%) – mirosul poate persista chiar si 24 de ore;b) Apa de Parfum (sau "Millesime") 10 - 20% (de obicei 15%) – se mentine aproximativ 6 ore;c) Apa de Toaleta 5 - 15% (de obicei 10%) – persista 4 ore;d) Apa Parfumata (sau "Apa de Colonie") 3 - 8% (de obicei 5%) – dureaza 2-3 ore;e) Splash 3% - persista 1 ora.

6

Diluarea uleiurilor aromatice este obligatorie din mai multe considerente. In primul rand, ele contin o concentratie ridicata de compusi chimici (naturali si/sau artificiali): aplicate direct pe piele sau pe imbracaminte, ele ar produce alergii sau chiar rani. De asemenea, tot datorita concentratiei ridicate, un ulei aromatic va mirosi oricum, numai placut nu. Casele de parfum utilizeaza diferite nivele de concentratie pentru acceasi categorie de parfum; de exemplu, apa de parfum apartinand unei case poate fi mult mai puternica decat una de la alta casa de parfum.

3.2. Clasificarea parfumurilor dupa miros

Parfumurile sunt in general clasificate in sapte grupuri, numite familii de parfum (familii olfactive), fiecare nume indicand tipul de aroma pe care-l contin:Florale : cea mai mare categorie, include parfumurile care contin in majoritate uleiuri esentiale din flori.Verzi : parfumuri mai proaspete, mai aspre decat cele florale, bazate pe amestecul de ierburi, feriga, muschi si citrice, proiectate pentru a crea o impresie generala de pajiste, iarba verde si frunze.Aldehidice : parfumuri cu arome bogate, apoase, grase, derivate din anumite materiale sintetice.Tutun/Piele : parfumuri care amintesc de tutun sau piele, cu o baza lemnoasa, condimentata, animalica. Orientale : parfumuri cu arome puternice, condimentate si exotice cu o nota puternica de dulce obtinuta din mosc, lemn de santal si vanilie.Chypre : inseamna cipru in franceza, include parfumuri bazate pe contrastul dintre notele de varf tip portocal si notele de baza tip muschi de stejar. Sunt parfumuri puternice si condimentate.Fougère : inseamna feriga in franceza, parfumurile au esente lemnoase, ierboase, proaspete cu note de baza tip fan sau muschi de stejar.

Cele mai multe parfumuri se incadreaza in patru categorii de baza: Fresh Floral Oriental Lemnos

Fiecare dintre aceste categorii are sub-categoriile sale.

a) Categoria Fresh Parfumurile fresh degaja aromele curate si efervescenta ale fructelor coapte - cum ar fi cele de lamaie, lime si grapefruit, oferind totodata prospetimea notelor verzi date de ierburile abia taiate si a frunzelor de violete. De asemenea, unele parfumuri fresh contin arome acvatice precum briza marii si roua diminetii.- Fresh Citric Note de lamaie, grapefruit, mandarina, lamaie japoneza si alte uleiuri citrice. Unora dintre ele le sunt adaugate usoare note lemnoase si de mosc care le dau un ton ceva mai indraznet.Exemple: Au the Blanc (Bvlgari), Pamplelune (Guerlain), Eau d'Orange Verte Eau d'Hadrien (Annick Goutal), Eau de Cartier (Cartier).- Fresh Verde

7

Contine frunze de ceai verde, iarba verde, ierburi proaspete, frunze si vita de vie ce dau aromei o nota curata si distincta.Exemple: Au the Vert (Bvlgari), Herba Fresca (Guerlain), Envy (Gucci).- Fresh Acvatic Note racoritoare, ideale pentru zilele de vara. Aceste note sunt apoase, aeriene, oferind pielii senzatia de roua proaspata si rece.Exemple: L'Eau d'Issey (Issey Miyake).

b) Categoria Floral Este categoria aromatica cu cel mai mare succes printre public. Parfumurile florale contin buchete mixte de iasomie, trandafir, gardenie, tuberoza, bujor - dar nu numai. Aceste arome sunt pure, discret incalzite printr-o nuanta condimentata sau fructata care le ofera o nota pudrata.- Floral AlbO categorie aromatica a carei baza este compusa exclusiv din flori albe proaspat inflorite - cum ar fi iasomia, frezia, crinul, tuberoza si gardenia.Exemple: J'Adore (Dior), Light Blue (Dolce & Gabbana), Paris (Yves Saint Laurent), Pour Femme (Bvlgari), Envy Me (Gucci), Kelly Caleche (Hermes).- Floral Soft Contine note florale clasice - flori albe si trandafir - imbinate cu tonurile pudrate date de iris, vanilie si ocazional cu notele citrice.Exemple: The Fragrance (Vera Wang), Mademomiselle (Chanel).

c) Categoria Oriental Parfumurile orientale sunt intense si bogat condimentat cu note calde de vanilie, scortisoara si cuisoare. Intre ingrediente se gasesc deseori si florile opulente - trandafir, orhidee - armonizate cu condimente dulci, ca dealtfel si delicioase zaharuri amestecate in ambra si nucsoara.- Oriental Lemnos Flori de portocal, vanilie, piper alb, condimente dulci armonizate cu tonuri florale ce creaza o aroma senzuala complexa si de profunzime.Exemple: Amarige (Givency), Classique (Jean Paul Gaultier), L'Here Bleu (Guerlain), Midnight Poison (Dior).- Soft Oriental Note misterioase de tamaie, ambra si mosc imbinate prin infuzie cu note florale si condimente pentru a crea o aroma eretica, si totusi eleganta.Exemple: Cashmere Mist (Dona Karan), Elixir de Merveilles (Hermes).- Gourmand Aceasta categorie de parfumuri este relativ noua in indelungata istorie a parfumurilor, conceputa prin adaugarea notelor de baza ale parfumurilor unor note "comestibile" - condimente, vanilie, miere, ciocolata, ambra si scortisoara. De cele mai multe ori, aceste arome reusesc sa fie mici delicii care ofera o senzatie de confort in sezoanele racoroase.Exemple: Angel (Thierry Mugler), Lolita Lempicka (Lolita Lempicka)

8

Haarlem (Bond No. 9).

d) Categoria LemnosAromele lemnoase sunt condimentate, avand tonuri de mieji si muschi de padure adaugate notelor senzuale de ambra, santal, cedru si o mica masura de patchouli. Unele amestecuri lemnoase contin nuante de scortisoara si tabac.- Lemnos OrientalContine esente de lemn exotic - ambra, santal, cedru si uneori note de piele si fum, combinate cu condimente calde si un ton de patchouli. Toate acestea ofera un parfum absolut captivant.Exemple: Shalimar (Guerlain), Samsara (Guerlain), Prada (Prada), Organza (Givenchy)- Lemn Uscat Aici sunt incluse caldele si ademenitoarele note de piele, tabac, cedru, piper, tamaie, fum - invigorate de o picatura de aroma citrica.Exemple: Black Cashmere (Donna Karan), Coco (Chanel).- Muschi Lemnos Aceste arome poarta cu ele mirosul padurii. Notele include muschi de stejar, arome verzi accentuate, arome de pamant, santal – si ocazional note mai sterse de citrice pentru a inveseli aroma pe de-a intregul.Exemple: For Her (Narciso Rodriguez), White (Commes des Garcons), Givenchy III (Givenchy).

9

4. ETAPELE CREARII UNUI PARFUM

Pentru a obtine esenta integrala a unei flori sau a unei plante, cercetarile se indreapta catre diferite metode de extractie si se conjuga cu inspiratia si sensibilitatea specifice creatorului. Creatorii de parfumuri sunt magicieni, aflati mereu in cautarea mirosului care va crea un parfum de neuitat. Culegerea florilor se face in intrega lume. Din Franta pana in Turcia, trecand prin Africa si pana in Australia; florile se raspandesc si recoltele depind de anotimpuri si de calitatea fiecarei flori si plante. Tehnicile de extragere a aromelor au evoluat, pentru a extrage materiile prime cele mai fine.

4.1. Distilarea

E unul dintre procedeele cele mai vechi prin care se extrage uleiul esential si apa florala. Vaporii de apa traverseaza o albie de flori sau de plante. Apoi, incarcati de esenta aromatica, trec printr-o teava de racire. La iesirea din aceasta teava, se scurge un amestec din care se separa apa distilata de uleiul esential.

4.2. Procesul de parfumare

Procedeu revolutionar fiindca reuseste sa extraga principiile odorante din flori care nu suporta caldura, ca iasomia. Acest proces consta in depunerea pe tablite de sticla unse cu un strat de grasime a florilor sau a petalelor. Atunci cand grasimea a absorbit esenta florilor, timp de 12 pana la 72 de ore, se repeta operatiunea pana la saturatia grasimii. Se foloseste apoi alcool, pentru a extrage "esenta" al carei parfum e foarte apropiat de floarea proaspata. In locul utilizarii unei grasimi pe tablitele de sticla poate fi folosit un solvant. Acesta se evapora si lasa in urma o "materie". Un tratament cu alcool o va transforma in "esenta". Datorita acestui dizolvant, parfumul din substante mai uscate (scoarta, lemn, radacini) poate sa fie extras. INFO+: E nevoie de aproximativ 3500 kg de trandafiri pentru a produce un kg de "esenta".

4.3. Macerarea

Plantele sau florile sunt inmuiate in ulei cald. Se separa uleiul de grasime. Acest ulei va fi concentrat sub vid si "esenta" va fi imediat obtinuta.

4.4. Stoarcerea

Uleiurile esentiale din citrice sunt extrase prin "stoarcerea cojilor" de citrice. Dupa ce fructele au fost curatate de coaja, acestea sunt presate pentru a obtine uleiul esential.

4.5. Head Space

Tehnica utilizata mai ales pentru florile a caror esenta e dificil de captat (gardenia, lacramioara). Floarea ramane in sol, nu se efectueaza nici o culegere a

10

acesteia. Un clopot de sticla acopera floarea, iar un gaz neutru, care e sub clopot, captureaza parfumul lor. Gazul e incarcat cu molecule odorante care vor fi analizate si reproduse in laborator, datorita substantelor naturale si sintetice.

Multumita acestor procedee, putem sa regasim mirosurile care ne sunt dragi, materii prime de origine naturala. Din ce in ce mai mult, sunt incorporate mirosurile sintetice, dar ele nu fac decat sa consolideze sau chiar sa imbunatateasca persistenta sau delicatetea parfumului.

Crearea unui parfum ca si produs care se doreste a fi comercializat este un proces complex, care implica mai multe etape si o echipa de profesionisti si artisti hotarati sa obtina un produs unic.

Etapele procesului:

- Instruirea parfumierilor- Armonizarea compozitiei si a conceptului- Evaluarea si testarea- Rezultatele sondajelor de opinie a clientilor si imbunatatirea produsului- Crearea intregii game de produse complementare- Povestea produsului si imaginea acestuia- Lansarea.

5. FALSIFICAREA UNUI PARFUM

5.1. Definirea falsificarii. Aspecte legislative.

Falsificarea este operatia de imitare, substituire, reconditionare, reconstituire, transformare, denaturare, alterare a caracteristicilor de calitate ale unui produs, in scopul obtinerii unor produse asemanatoare cu cele originale si in vederea realizarii unor venituri ilicite (foloase necuvenite).Falsificarea produselor este o mare problema la nivel mondial, cu milioane de bunuri contrafacute produse si vandute in fiecare an. Se estimeaza ca 10% din

11

parfumurile aflate pe piata mondiala sunt falsuri. In Romania acest procent este cu mult mai mare.Conform Legii 178/2000 privind produsele cosmetice, acestea nu trebuie sa pericliteze sanatatea umana atunci cand sunt folosite in conditii normale. In plus, producatorul, distribuitorul sau persoana responsabila pentru vanzarea lor trebuie sa obtina un aviz din partea Ministerului Sanatatii. Din pacate, cu toate ca exista cadrul legislativ necesar comercializarii in conditii de siguranta si sanatate pentru consumatori, pe piata romaneasca, 50-60% din produsele cosmetice comercializate sunt falsificate, conform datelor furnizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, iar conform datelor furnizate de Asociatia Romana Anti-Contrafacere REACT Romania, procentul este de 80%.Factorii care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen sunt: puterea scazuta de cumparare a consumatorilor; dorinta acestora de a achizitiona produse de marca la preturi scazute; gradul scazut de informare in legatura cu modul de apreciere a calitatii produselor (serviciilor). Amploarea pe care a luat-o acest fenomen a determinat Comisia Europeană sa decida infiintarea unei directii pentru combaterea contrafacerilor, care urmareste aparitia produselor falsificate pe piata UE. Aceasta directie cauta sa pregateasca specialisti an contrafaceri, pentru ca o mare problema in acest moment este inexistenta acestora.Si in Romania, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorului are în atentie aspectul contrafacerilor, realizand actiuni in vederea combaterii acestora. La nivelul Politiei exista o structura care se ocupa de aceasta problema. Principalul obiectiv consta in prevenirea anumitor situatii, dar in acest domeniu al contrafacerilor de marca, unde legislatia prevede sa existe o plangere prealabil a titularului de drepturi care apreciaza ca a fost prejudiciat, Politia nu poate sa actioneze preventiv, ci numai in urma unei reclamatii. In strainatate, daca cineva semnaleaza ca i-a fost incalcat un drept, un judecator de instructie se deplaseaza imediat la fata locului, se face o constatare, si daca reclamatia se confirma, se intrerupe activitatea, fie de comert, fie de productie pana la clarificarea situatiei. Vama poate interveni doar in situatia in care titularul de drept este interesat sa-i fie protejat acest drept. Poate actiona, fie in baza unei cereri de interventie depusa la Directia Generala a Vamilor, fie în baza unei actiuni din oficiu a autoritatii vamale, ambele modalitati avand la baza suspiciunea lucratorului vamal. Vama nu poate retine o marfa decat in baza suspiciunii de contrafacere. Cel mai des Biroul de Combatere a Traficului de Marfuri Contrafacute si Piratate are de-a face cu contrafaceri de marca. Romania nu este o tara care produce marfuri contrafacute, ci o foarte buna consumatoare. Delictele care pot fi legate de comertul cu marfuri contrafacute se leaga de frauda fiscala, crima organizata, pentru ca din acest trafic ies foarte multi bani. Daca titularul de drept nu este interesat in protejarea drepturilor sale, Directia Generala a Vamilor nu poate actiona. Parfumurile de lux falsificate prezinta cateva elemente de recunoastere specifice. Atunci cand parfumul degaja mirosul puternic de alcool, nuanta de parfum este mai puternica; pateaza testerul (hartia speciala de testare) din cauza componentelor sintetice; gradul de persistenta in timp este foarte scazut, elementele codului de bare EAN nu sunt suficient de clare; ambalajul de carton (cel exterior) nu prezinta elemente de identificare a marcii in relief; nuantele de culoare folosite pentru ambalajul exterior nu sunt suficient de vii (sunt pale), iar

12

legatura intre doua nuante de culoare se face brusc, si nu treptat, sau ambalajul interior de carton lipseste, este evident ca ne aflam in fata unui fals.

5.2. Modalitati de falsificare

Exista o multitudine de modalitati de falsificare a produselor cosmetice si a parfumurilor. Una dintre acestea este inlocuirea uleiurilor eterice naturale cu substante chimice de sinteza, cum ar fi eugénolul, care imita mirosul de cuisoare; vanilina care imita mirosul de vanilie. Uleiurile eterice sunt deosebit de scumpe din cauza procesului de obtinere. Pentru a obtine 500 g ulei eteric de trandafir sunt necesare 1.575 kg de petale, iar un kilogram de petale se obtine de la cca 780 de trandafiri. Substituirea unor uleiuri eterice naturale, foarte valoroase, dar si foarte scumpe cu altele tot naturale, dar de o calitate inferioara, este o alta modalitate de a falsifica un parfum. De exemplu, cel mai valoros ulei eteric de trandafir se obtine din trandafiri albi.O alta practica este aceea de inlocuire a unui component sau mai multor componente din reteta de fabricatie. Obtinerea unui parfum de lux poate dura ani si poate contine intre 90 si 200 de componente, iar un specialist in parfumuri poate distinge pana la 3000 de substante gratie unei memorii deosebite a mirosurilor. Pana si etichetele, flacoanele si ambalajele de prezentare pot fi contrafacute.Casele de creatie a parfumurilor de lux isi protejeaza produsele prin aplicarea pe ambalaj a unor holograme sau prin confectionarea ambalajelor din sticla Galle, Murano, cristal satinat etc. Un fenomen frecvent intalnit este imitarea marcilor. Aceasta modalitate de contrafacere se bazeaza pe necunoasterea completa a marcii respective de catre consumatori din cauza unor aspecte de nuanta etimologica a cuvantului ce compune marca respectiva. „Marca L’OREAL GENESSIS a fost imitata de marca GENESSE (firma cu capital romano-belgian). Contrafacerile in domeniul produselor cosmetice pot fi recunoscute de cumparatori printr-o metoda relativ simpla si la indemana: examinarea organoleptica, care se bazeaza pe folosirea combinata a celor doua simturi, mirosul si vazul, dar depinde foarte mult de acuitatea simturilor si cunostintelor referitoare la parfumul, marca examinata.

5.3. Riscurile pe care le prezinta parfumurile contrafacute

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) avertizeaza asupra pericolului la care se expun cumparatorii care, din lipsa de informatie, achizitioneaza un parfum sau un produs cosmetic contrafacut.Parfumurile contrafacute nu sunt supuse standardelor de securitate normale aplicate produselor cosmetice din toata lumea. Produsele cosmetice si de parfumerie contrafacute pot avea efecte nocive asupra consumatorilor. Fiind ieftine, se utilizeaza ingrediente de o calitate inferioara, periculoase, care pot pata imbracamintea sau pot cauza reactii alergice, facandu-se vinovate de uscarea excesiva a pielii, exfolierea si ofilirea pielii, inrosirea pielii, favorizarea aparitiei unor eczeme etc.

5.4. Contextul economic

13

Daca inainte de 1989, marfurile contrafacute intrau mult mai greu pe piata romaneasca datorita legilor aspre si a faptului ca tot comertul era strict controlat de stat, anul 1990 marcheaza o explozie a comercializarii falsurilor. De atunci, lucrurile s-au mai schimbat, gusturile s-au mai educat, iar Ministerul Finantelor si Imprimeria Nationala fac eforturi considerabile sa stopeze acest fenomen. Dar din produse contrafacute se castiga in continuare intre 1 si 3 miliarde euro anual.Falsificatorii nu duc lipsa de imaginatie. Practic, se imita orice, de la medicamente, CD-uri, aparatura electronica si electrocasnica pana la parfumuri, tigari si bauturi. De la materiale de constructii sau baterii si accesorii de mobilier pana la pasta de dinti si sampoane, detergenti sau ustensile de bucatarie. Motivatia este foarte simpla: afacerea este foarte profitabila. Specialistii apreciaza ca, in timp ce un kilogram de canabis aduce un profit de 2.000 de euro, un kg de CD-uri piratate mareste profitul pana la 3.000 de euro. Afacerea se bazeaza pe ignorarea legii si goana oamenilor dupa chilipiruri. In primul rand, pierde statul, deoarece nu incaseaza impozite si taxe pentru aceste afaceri, iar sumele nu sunt deloc de neglijat. Prin ricoseu, sunt in pierdere si consumatorii, deoarece mai putini bani la buget inseamna cheltuieli publice mai mici de care ar trebui sa beneficiem cu totii. Pierd masiv si firmele de buna-credinta. In primul rand, din cauza restrangerii pietei, a concurentei neloiale ce li se face si, bineinteles, in urma scaderii vanzarilor atunci cand propriile produse si marci sunt falsificate. De obicei, brandurile notorii sunt si cele mai des atacate. In acest caz, afacerea merge mai prost, apar concedierile, productia se restrange. Dar cei mai afectati sunt, in final, consumatorii. Desi ei decid in ultima instanta, prin preferintele lor, structura pietei, care dintre actori rezista si care dispare, alegerea se poate intoarce impotriva lor. Unele produse falsificate se defecteaza repede si, in acest caz, tot clientul pierde. Bani, desigur. In alte cazuri, lucrurile se complica. Bauturile alcoolice si nealcoolice, produsele alimentare sau cosmetice le pot ameninta direct sanatatea. La fabricarea unor asemenea marfuri, producatorii legitimi trebuie sa respecte standardele de igiena si calitate stabilite oficial. Un aspect care nu-i prea intereseaza pe falsificatori. In primul rand, pentru ca sunt preocupati doar de obtinerea de profituri rapide, asa ca arunca pe piata produse de-a dreptul nocive pentru sanatate. Din cauza slabiciunii manifestate in protejarea proprietatii intelectuale, a ostilitatii mediului de afaceri, investitorii se gandesc de doua ori inainte de a mai veni sa-si plaseze banii in tara noastra. Din aceleasi motive, si marile companii internationale, producatoare sau distribuitoare de marfuri, vor proceda la fel pentru ca vor considera ca, la noi, statul este prea ingaduitor cu contrabandistii si fasificatorii. Romania a fost mentionata in “Special 301 Watch List", document intocmit de americani, care cuprinde tarile care nu prea respecta drepturile de proprietate intelectuala. Nici Uniunea Europeana nu ne vede cu ochi mai buni. Nu cu mult timp in urma, Romania ocupa, intr-un studiu comunitar, locul doi in Europa, dupa Ucraina, ca piata de desfacere pentru produsele contrafacute. S-ar putea totusi ca in prezent aceste aprecieri sa nu mai fie prea exacte si sa contina o doza de exagerare. Cert este ca pietele, chioscurile, angrourile, micile magazine sunt inundate de falsuri. Iar asta se intampla chiar si in marile magazine romanesti (chiar si in magazinele de specialitate si locurile autorizate putem avea neplacerea de a cumpara falsuri; diverse persoane s-au plans ca au cumparat fake-uri din Ina

14

Center si de la magazine online, precum aoro.ro – chiar daca acesta garanteaza originalitatea produselor). Dar, din cauza slabiciunii evidente a autoritatilor, falsificatorii au devenit tot mai indrazneti. Au parasit strazile, orientandu-se spre marile magazine. Astfel, a ajuns sa se spuna ca statul este neputincios in lupta cu contrabanda si contrafacerile, desi avem o legislatie specifica destul de buna. Din pacate, nu prea este aplicata.Totusi, Romania nu este cap de afis in acest domeniu. Altii stau si mai rau. Peste 25% din economia mondiala o reprezinta produsele contrafacute. Valorilor, estimata evident, pentru ca o evidenta stricta este imposibil de tinut, depaseste 450 de miliarde de dolari, adica aproape o zecime din comertul desfasurat pe intreg mapamondul. Statele Unite domina topul destinatiilor marfurilor falsificate, cu 250 de miliarde anual. Nici Uniunea Europeana nu arata mai bine din acest punct de vedere. Potrivit statisticilor, rata de crestere anuala a produselor confiscate la granitele statelor membre ale Uniunii Europene este de 300% in cazul celor contrafacute Asadar, fenomenul falsurilor este global. Nicio tara, oricat de dezvoltata economic si oricat de bogati ar fi cetatenii ei, nu scapa de atacul contrabandistilor si falsificatorilor. Totusi, incidenta ilegalitatilor este mult mai ridicata in tarile cu economie de piata in formare si in tarile cu un grad pronuntat de saracie, cum este si Romania. Dar nici in alte parti, cu predilectie in tarile puternice, nu a putut fi stopat acest fenomen. O piata puternic afectata de falsuri este cea a cosmeticelor. Peste 60% din piata este detinuta de produse contrafacute, spun statisticile oficiale. Cei mai afectati de fenomenul contrafacerilor sunt importatorii si distribuitorii de produse de lux. Ponderea produselor contrafacute pe acest segment este de 80%, in special in domeniul parfumurilor, pentru ca sunt mai scumpe, iar castigul e substantial. Tentatia falsificatorilor de cosmetice este mare, mai ales pentru ca piata de profil se afla intr-o continua crestere, vanzarile fiind evaluate la 400 de milioane de euro si continua sa creasca cu aproximativ 10-15% anual. Daca ar fi sa realizam un top al produselor cosmetice contrafacute, pe primul loc se afla parfumurile, apoi rujurile, cremele, sapunurile si sampoanele. Metodele de falsificare a cosmeticelor sunt numeroase. Potrivit specialistilor din domeniul vanzarilor, pe piata exista falsuri bine camuflate, la un pret asemanator sau identic cu originalul. Astfel, au aparut firme care copiaza elementele grafice ale unui produs, dar introduc mici modificari cum ar fi schimbarea corpului de litera folosit. Pentru securizarea produselor, Organizatia Patronala a Industriei Cosmetice propune aplicarea pe ambalaje a unor holograme speciale. Aceasta masura implica totusi investitii mari, pe care nu toate companiile isi permit sa le faca.

Industria contrafacerilor, mare generatoare de evaziune fiscala, a devenit mai mult decat infloritoare, ajungand sa constituie un mare pericol, deopotriva pentru producatori, distribuitori, consumatori, dar si pentru stat. Daca vorbim despre produse de lux contrafacute, ne gandim in special la produsele cosmetice si la parfumuri. Dupa schimbarile din Europa de Est, Romania a devenit o "piata infloritoare" pentru marfurilecontrafacute. Dintre acestea, 80% reprezinta produsele cosmetice falsificate.

15

“La 30 Iunie 2008, Tribunalul Comercial din Paris a hotarat excluderea eBay de la comercializarea parfumurilor de marca spre si dinspre Franta, datorita prezentei pe site a unui numar tot mai mare de falsuri.Datorita renumelui tribunalului parizian, se asteapta ca in curand tribunalele comerciale ale altor tari membre U.E. sa ii urmeze exemplul.”

(Sursa: The Wall Street Journal / 24 Iul. 2008)

Fenomenul produselor contrafacute care au invadat pietele de desfacere ale lumii in ultimul deceniu nu mai reprezinta o noutate pentru nici unul dintre noi. Din pacate, piata produselor de parfumerie nu face nici o exceptie. Mass-media a oferit nenumarate informatii legate de cazuri de contrabanda cu parfumuri, de cele mai multe ori tarile de origine (si) ale acestor produse fiind China, Turcia si emiratul Dubai.Intr-un domeniu elegant si luxos prin excelenta precum este cel al industriei de parfumuri, este greu de imaginat ca vreunul dintre marii designeri ar permite comercializarea propriilor produse intr-un alt mediu de desfacere decat unul care se se ridice la nivelul pretentiilor si ale asteptarilor numelui. In paralel cu acea piata a falsurilor sustinuta de strategii si standarde bine conturate mai exista si o piata a falsurilor grosolane - in care parfumurile sunt vandute in cel mai fericit caz direct din portbagajul unor masini parcate la cativa pasi de tarabele pietelor bucurestene. Insa nu sunt deloc rare cazurile cand clientii creduli se multumesc sa-si achizitioneze produsele de lux de pe un carton asezat peste cateva lazi de bere - intr-o gura de metrou.In desele discutii purtate pe tema parfumurilor contrafacute, diferiti oameni au argumentat ca un fals este cel mai usor de depistat prin observarea atenta a ambalajului in care vine, a sticlei, a pulverizatorului si - nu in ultimul rand - a continutului: miros (existenta notelor de varf, de mijloc si de baza) si persistenta. Totodata, se spune ca un parfum original este uleios: spre exemplu, atunci cand este pulverizat pe sticla el nu se prelinge. Desigur, exista multe alte mituri si teorii legate de parfumuri, insa dincolo de orice teorie producerea unui parfum fals nu reprezinta nici de departe un obstacol mai mare decat contrafacerea unor echipamente inteligente - si totusi si cele din urma au parte de acelasi tratament. Motivatia din spatele acestei industrii sunt banii.Piata romaneasca a produselor de parfumerie se afla intr-un trend ascendent. In anul 2007, distribuitorii autorizati au raportat incasari de peste 50 de milioane de euro - fata de sume mult sub 10 milioane de euro raportate in anul 2004. In comparatie, insa, piata similara din Australia are incasari anuale de 450 de milioane dolari, in timp ce in SUA incasarile anuale in domeniu se ridica la 6 miliarde de dolari. Piata de copii grosolane este estimata la 10% din cea a parfumurilor autentice - ea fiind "completata" de o piata mult mai mare a copiilor fidel realizate.

5.5. Sugestii in vederea informarii consumatorilor

Pentru a proteja consumatorii, ar fi ideal sa se realizeze o campanie nationala de informare a cumparatorilor, la care sa participe factorii direct interesati, si anume: producatorii si distribuitorii de parfumuri si cosmetice, institutiile statului abilitate in domeniul supravegherii pietei, reprezentantii consumatorilor si, bineinteles, presa. Aceasta campanie ar putea fi dusa prin realizarea unor pliante si brosuri, a unor articole in mass-media, prin care

16

sa se incerce prezentarea unor elemente-cheie de recunoastere a unor produse cosmetice originale de altele falsificate, prezentarea riscurilor folosirii produselor contrafacute, avandu-se ca obiectiv educarea consumatorului.

6. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE PARFUMURILE ORIGINALE SI PARFUMURILE CONTRAFACUTE

Modalitatile de depistare a falsurilor difera de la o grupa de produse la alta, iar in unele cazuri sunt extrem de costisitoare datorita procesului de imitare aproape perfect a produselor respective, dar si datorita costurilor ridicate ale aparaturii, substantelor si resursei umane folosite pentru identificarea acestora.

    

Parfumurile din partea stanga a fiecarui tip de mai sus sunt falsuri. Ele pot fi cumparate de pe strada sau din piete, de la vanzatori ambulanti, cu aproximativ 50 RON sau chiar mai putin. Falsificatorii au devenit experti cu ajutorul tehnicilor moderne de tiparire si imagine digitala. Ei sunt capabili de a produce replici aproape identice ale TUTUROR marcilor de top de pe piata. Consumatorul se poate sa nu realizeze decat in momentul in care foloseste parfumul fals, avand sa descopere ca mirosul NU tine mult, poate chiar doar o jumatate de ora, in loc de jumatate de zi, sau mai mult, in cazul parfumurilor originale.

6.1. Asemanari intre parfumuri originale si parfumuri contrafacute

Parfumurile contrafacute au:

acelasi nume cu cel al parfumurilor originale;

aceeasi eticheta;

aceeasi sticla;

cutii aproape identice;

17

un miros foarte asemananator cu cel al parfumurilor originale.

6.2. Deosebiri intre parfumuri originale si parfumuri contrafacute

Caracteristici Parfum original Parfum contrafacut

Invelisul de celofanInvelisul este bine finisat, de o grosime medie, transparent, fara zgarieturi.

Celofanul este de proasta calitate, poate avea lipici in exces, zgarieturi, incretituri.

Cutia Calitatea materialului este buna, suficient de gros, culoare uniforma; informatiilor de pe ambalaj sunt imprimate cu cerneluri calitative.

Realizata din materiale de slaba calitate, carton subtire, poate avea deteriorari, indoituri; calitatea imprimarii informatiilor de pe ambalaj este slaba datorita folosirii unor cerneluri de calitate inferioara; culori pale.

Eticheta Informatii corecte tiparite pe cutie, tara de origine, logo, marci inregistrate.

Greseli de tipar, informatii incomplete (lipseste adresa producatorului, nu se face referire la standardul de produs si compozitia produsului este incompleta)

Sticla Forma atent prelucrata, design bine realizat, grosime potrivita a materialului, materialul confera claritate.

Greseli de modelare, bule de aer in sticla, colturi inegale sau murdare; zgarieturi, design usor modificat.

Inscrisurile de pe sticla

Calitatea vopselei (nu se poate razui cu unghia). Este inscriptionata marca.

Poate lipsi inscriptionarea marcii sau aceasta poate fi realizate cu vopsea slab calitativa.

Capacul sticlei Bine finisat, respecta designul.

Greseli de finisare, greseli de modelare.

Codul de bare Vizibil, clar. Poate lipsi sau poate fi sters, neclar.

18

Culoarea parfumului

Transparenta, consistenta si uniformitatea culorii.

Pete intunecate, neuniforma.

Lichiditatea parfumului

Curat, fara impuritati. Excesiv uleios sau apos.

Mirosul parfumului Miros specific. Miros intepator sau arome neobisnuite

Durata mirosului Miros persistent. Isi pierde mirosul dupa un timp scurt de la aplicare.

Reactiile pielii Nu are reactii adverse.

Mancarimi, pete, urticarii, iritatii ale pielii.

Sursa Magazine care garanteaza autenticitatea produselor si returnarea banilor.

Tarabe, boutique-uri, bacanii etc., locuri accesibile pentru consumatorii ocupati (fara prea mult timp liber alocat cumparaturilor).

Pretul Proportional cu calitatea si costurile realizarii produsului.

Mult mai mic, cu 10-50% comparativ cu cel al produselor originale, deoarece falsificatorii urmaresc ca produsul falsificat sa se vanda mult mai repede decat cel original.

Documente primite la achizitionare

Certificat de calitate, bon fiscal.

Lipsa unui bon fiscal sau a altor documente care sa ateste originalitatea parfumului.

Elemente de siguranta (care atesta ca acel produs este

original)

Prezenta hologramei. Inexistenta unei holograme.

7. RECOMANDARI IN VEDEREA ACHIZITIONARII UNUI PARFUM ORIGINAL

Dorind sa cumpere un parfum autentic la un pret mai mic decat preturile practicate de marile parfumerii, consumatorii se indreapta fie catre parfumeriile

19

online, fie catre diversi cunoscuti sau prieteni ai lor despre care s-a auzit ca se ocupa cu parfumuri.Unii consumatori nu sunt interesati de autenticitatea parfumului cat timp pretul platit e mic si parfumul mirose suficient de bine incat sa nu dea de banuit ca n-ar fi unul original.Ce trebuie stiut, insa, este faptul ca nu conteaza doar efectul olfactiv. O copie fidela a unui parfum poate pacali nasul foarte usor, insa din compozitia acesteia lipsesc totdeauna majoritatea elementelor de calitate, rafinamentul prelucrarii compozitiei si efectul ei benefic - atribute prezente intr-un parfum original, ele justificand pretul ridicat al gamei de lux pentru care se presupune ca platim de la bun inceput. In plus, putinele ingrediente pastrate intr-o copie sunt obtinute din inlocuitori de o calitate indoielnica ce pot dauna grav pielii - fie imediat, fie in timp. Unele persoane afirma despre parfumurile contrafacute achizitionate ca miros bine si ca sunt multumite de ele, fiind convinse, spre exemplu, ca au cumparat o apa de toaleta Amor Amor cu 180 de lei (100ml) in conditiile in care aceasta costa 405 lei la parfumerii.Intr-adevar, un pret mai mare nu garanteaza in mod automat originalitatea parfumului. E bine de stiut faptul ca un parfum autentic nu va putea fi niciodata vandut cu o reducere mai mare de aproximativ 33% fata de pretul de magazin - iar aceasta reducere este posibila doar datorita faptului ca pretul micului comerciant nu trebuie sa acopere anumite mari cheltuieli pe care un lant de parfumerii le are. Tot in acest caz, adaosul micului comerciant este minim deoarece el nu va putea cumpara niciodata un parfum de la distribuitorii autorizati la pretul oferit marilor parfumerii - pret preferential datorat achizitionarii de marfa in cantitati uriase. Este adevarat ca uneori parfumeriile au reduceri de pana la 50% (din pacate nu si in Romania) - insa aceste reduceri sunt dictate in urma unor strategii de marketing ale producatorilor si/sau ale lanturilor de parfumerii. Inainte de a ne mai lasa incantati de un pret mic, am putea incerca sa ghicim cu cat a fost cumparat la origine un parfum pentru ca el sa devina un chilipir. Si tinem cont de urmatoarele:- profitul celui care ne vinde parfumul- profitul intermediarului - profitul distribuitorului autorizat Exista cel putin trei intermediari, in cazul in care cel de al patrulea este direct producatorul (Bvlgari, Chanel etc.).Producatorii de o asemenea talie nu incheie contracte la intamplare, ei avand un sistem de distribuire rigid si selectiv, impunand limite minime ridicate preturilor produselor lor si reguli stricte de comercializare.

In concluzie, un client, atunci cand doreste sa isi achizitioneze un parfum original, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

pretul locul achizitiei documentele oferite la achizitionare inscriptionarile de pe sticla calitatea ambalajului consistenta parfumului mirosul acestuia elementele de siguranta (prezenta hologramei)

20

etc.

8. BIBLIOGRAFIE

wikipedia.org eparfumerie.ro parfumeria33.ro clubafaceri.ro tabu.ro ele.ro

21