-NAPOCA FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ · igiena acesteia și falsificarea glucidelor din miere, toți aceștia fiind factori de calitate, fiind prevăzuți în Standardul de

I

UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Ing. BRETAN LAURA-ANCUȚA

CERCETĂRI PRIVIND CONTAMINAREA MIERII DE ALBINE CU

METALE GRELE ÎNTR-O REGIUNE CU RISC POTENȚIAL

REZUMAT

AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC

PROF. UNIV. DR. MIHAIU MARIAN

CLUJ-NAPOCA

2011

II

Teza de doctorat conține 335 pagini, 313 surse bibliografice, 101 tabele și 123

de figuri. Este structurată în două părți principale: Studiu bibliografic și Cercetări

proprii.

Cuvinte cheie: metale grele, cadmiu, plumb, cupru, cobalt, zinc, fier, miere.

PARTEA I

STUDIU BIBLIOGRAFIC

INTRODUCERE în această parte se prezintă informații legate de: oportunitatea şi

necesitatea studierii contaminării mierii de albine cu metale grele într-o regiune cu

risc; această temă abordează probleme de o deosebită importanţă nu numai pentru

prezent ci şi pentru viitor, deoarece si în ţara noastră se tinde spre obţinerea de produse

ecologice, organice. Produsele apicole, prin calitatea şi siguranţa lor trebuie să fie

conforme şi să se încadreze în categoria produselor ecologice.

Creșterea nivelului de poluare a mediului și de contaminare a produselor alimentare

constituie una din marile probleme cu care se confruntă omenirea. Dintre toți factorii

poluanți care ajung în mediul înconjurător, cei de natură chimică sunt toxici și foarte

răspândiți. Din această categorie fac parte metalele grele, acestea sunt introduse pe

lista ce însoțește programul GEMS/FOOD, elaborat de OMS/FAO încă din anul 1976.

Poluanții chimici odată intrați în circuitul lanțului trofic pot avea efecte nocive asupra

stării de sănătate a consumatorilor. Aprecierea gradului de contaminare cu metale grele

ne permite sa prevedem pericolul potenţial pentru sănătatea consumatorilor. Pe

teritoriul judeţului Maramureş există importante surse de poluare antropogene. În

arealul investigat, datorită dezvoltării industriei de extracţie şi prelucrare a metalelor

neferoase, în mediul înconjurător sunt emise sau deversate cantităţi masive de ioni

metalici, cu preponderenţă plumb, cadmiu, cupru, zinc, fier. Prezenţa acestor metale în

mediul înconjurător determină alte efecte decât luate fiecare separat, datorită

III

cantităţilor ridicate şi a interrelaţiilor sinergice sau antagoniste ce se stabilesc între

acestea (BOUKHARS and RADA, 2000; BURGOS et al., 2002; LĂCĂTUŞU, 2000;

GOGOAŞĂ et al., 2003; PRASAD, 2004; RUSU, 2005)

CAPITOLUL 1 prezintă principalele Surse de metale grele, acestea fiind împărțite

în: Surse geogene descrise în subcapitolul 1.1. și Surse antropogene descrise în

subcapitolul 1.2. Preluarea metalelor din sol de către plante, implică numeroase

procese fizice și biochimice ce au loc atât în sol cât și în interiorul plantei. Inițial,

odată ajunse în sol, metalele au o biodisponibilitate scăzută, drept urmare nu pot fi

absorbite de plante. Solubilitatea, starea de mobilitate și bioaccesibilitatea metalelor

grele, natura interacțiunilor dintre acestea și sol variază și sunt afectate de procesele de

absorbție, desorbție și complexare (YATIN et al., 2000; FROST, 2000; KABATA-

PENDIAS and PENDIAS, 2001 (BRĂDĂŢAN, 2007).

CAPITOLUL 2 descrie: Contaminarea mediului înconjurător cu metale grele

împărțită în:

Subcapitolul 2.1 - Contaminarea solului cu metale grele - Gradul de contaminare a

solurilor cu metale grele, diferă în funcţie de mai mulţi factori cum ar fi: zona

geografică, grad de industrializare, mărimea colectivităţilor umane, tipul de sol,

distanţa faţă de sursa de poluare, tipul sursei de poluare. Factorii care influentează

mobilitatea metalelor in sol sunt prezentați în subcapitolul 2.1.1. (CHEN et al., 2000;

KABATA-PENDIAS, 2000; GREGER, 2004).

Subcapitolul 2.2 prezintă mecanismele de absorbție a metalelor grele de către

plante, descriind absorbția radiculară în subcapitolul 2.2.1. și absorbția foliară în

subcapitolul 2.2.2. (PEIJNENBURG et al., 2000; MCBRIDE, 2002; WILLIAMS et

al., 2000)

Subcapitolul 2.2.3. tratează principalii factori ce influențează dinamica absorbției

metalelor grele în plante. Aceștia se împart în factori interni (metabolismul plantelor,

inhibitori metabolici, relaţia dintre sistemul radicular şi rizosferă) şi factori de mediu

(temperatura, lumina, oxigenul, umiditatea, reacţia solului, concentraţia ionilor din

IV

soluţia solului) (BARCELO and POSCHENRIEDER, 2004;CUI et al., 2004;WANG

et al., 2006;CLEMENS, 2006).

Subcapitolul 2.2.4. prezintă biodisponibilitatea plantelor la acumulările de metale

grele din sol. Există specii de plante tolerante faţă de concentrații mari de metale grele,

precum și specii care s-au adaptat la aceste condiții potrivnice. Plantele capabile de a

acumula concentrații mari de metale grele, fără simptome vizibile, sunt adesea

denumite in literatura metalofite, hiperacumulatori (SHARMA and AGRAWAL,

2005; BERTRAND and POIRIER, 2005; CLEMENS, 2006).

În subcapitolul 2.2.5. este urmărită toxicitatea metalelor grele în sisteme biologice.

Un metal greu este toxic atunci când concentraţia sa în plantă depăşeşte un anumit

prag („doza este cea care creează efectul”). Acest lucru este important pentru unele

elemente precum Co, Cu, Fe, Mn, Mo, Ni şi Zn, deoarece doar atunci când

concentraţiile depăşesc o anumită limită ele au efecte toxice şi sunt denumite „metale

grele”. Ordinea toxicității metalelor grele fiind: Cu > Ni > Mn > Pb > Cd >Yn> Al >

Hg > Cr > Fe. (MYSLIWA-KURDIZIEL et al., 2004; BASTA et al., 2001;

CABANERO et al., 2002).

Subcapitolul 2.3 prezintă acumularea, transportul și distribuția metalelor grele în

sistemul sol-plante fiind prezentate în subcapitolul 2.3.1 Cadmiul; subcapitolul 2.3.2.

Plumbul; subcapitolul 2.3.3. Cuprul; subcapitolul 2.3.4. Cobaltul; subcapitolul 2.3.5.

Zincul și în subcapitolul 2.3.6. Fierul.

Subcapitolul 2.4. prezintă Rolul bioindicator al albinelor. În căutarea de nectar,

polen şi exudaţi ai plantelor pe un teritoriu atât de vast, albinele vin în contact cu

plantele, aerul, apa şi solul. Acolo unde mediul este contaminat, albinele sunt

contaminate şi poartă poluanţii din mediul înconjurător în stup, în corpul lor sau în

materiile prime colectate. Metalele grele intră în lanțul alimentar prin intermediul

solului, plantelor, animalelor, de aceea cunoașterea aprofundată a acestor aspecte este

foarte importantă (TONG et al., 1975; BROMENSHENKE et al., 1985; LEITA et al.,

1996; ROWARTH, 1990; EMMA MUNOZ şi SUSANA PALMERO, 2006).

(BULDINI et al., 2001). Albinele sunt indicatori biologici buni, deoarece dezvăluie

componenţa chimică a mediului prin două semnale: unul, care este cel mai evident,

V

este rata mare a mortalităţii (în cazul pesticidelor), în timp ce al doilea este mai puţin

evident şi este constituit din reziduuri prezente în corpurile lor sau în produsele

stupului (în cazul altor contaminanţi, precum metale grele) care pot fi detectate prin

mijloace specifice analizelor de laborator. Albinele ocupă întreg mediul (sol, vegetaţie,

aer şi apă), sunt uşor de întretinut şi furnizază o mare cantitate de materiale pentru

probe şi analize. (MATEI, 2004, J.C. RODRIGUEZ GARCIA, 2005; PAWEL POHL,

2009).

Monitorizarea gradului de contaminare cu metale grele se poate realiza atât prin

albine, cât şi prin miere. De fapt, este posibil să integrezi datele derivate din aceste

două matrici pentru a furniza informaţii mai complete privind contaminarea cu metale

grele.

CAPITOLUL 3 prezintă cadrul legislativ privind calitatea, siguranța și evaluarea

riscului chimic al produselor alimentare de origine animală. Se prezintă date privind

cadrul instituțional la nivel național, european și internațional. Cerințele HACCP sunt

descrise în următoarele reglementări: Codex Alimentarius; ISO 9001:2000 Sistemul de

management al calității; Standardul ISO 22000:2005; Standardul ISO 22005:2007

privind trasabilitatea; Regulamentul CE 852/2004, privind igiena produselor

alimentare. Standardele Codex Alimentarius sunt valabile pentru mierea comercializată

în toată lumea, în timp ce normele regionale, cum ar fi Regulamentul European pentru

miere, stabilesc necesitățile regionale care pot fi diferite de cele din Codex

Alimentarius. Normele propuse de Uniunea Europeană sunt foarte asemănătoare cu

normele Codex Alimentarius, există paragrafe specifice, legate de contaminarea mierii,

igiena acesteia și falsificarea glucidelor din miere, toți aceștia fiind factori de calitate,

fiind prevăzuți în Standardul de calitate a mierii, conform cu Normele CL1998/12-S

din Codex Alimentarius și cu normele UE 96/0114 CNS (MĂRGHITAȘ, 2008). În

țara noastră, condițiile tehnice de calitate pe care trebuie să le îndeplinească mierea de

albine la desfacerea pe piața internă sunt prevăzute în SR 784/2-2009.

VI

PARTEA A II-A

CERCETĂRI PROPRII

Capitolul 4. Motivația temei și obiectivele cercetărilor

Motivația temei derivă din necesitatea extinderii sferei de cunoaștere și evaluare a

impactului exercitat de către un mediu contaminat cu metale grele asupra calităţii şi

siguranţei mierii, urmărind trasabilitatea metalelor grele pe lanţul trofic: sol- plante-

albine-miere.

Tema tezei de doctorat este motivata de următoarele aspecte principale:

nu există informaţii şi lucrări din zona Maramureş cu privire la conţinutul

de metale grele pe lanţul trofic: sol-plantele melifere-albine-miere.

extinderea sferei de cunoaştere, pentru o perioada determinată, cu date

analitice privind nivelul de contaminare cu metale grele a solului, plantelor

melifere, albinelor şi mierii.

obţinerea de informaţii cu privire la bioacumulările de substanţe chimice

toxice in miere, informaţii utile pentru monitorizarea şi gestionarea lor sub

aspectul cantităţii şi efectelor lor nocive.

aprecierea gradului de contaminare cu metale grele ne permite sa prevedem

pericolul potenţial pentru sanatatea consumatorilor.

se cunoaşte faptul că judeţul Maramureş este poluat cu metale grele. Ne-am

propus să evidenţiem faptul că această contaminare a mediului cu metale

grele se regăseşte în mierea de la stupinele amplasate în regiune.

Oportunitatea şi necesitatea studierii acestei teme rezultă din faptul că abordează

probleme de o deosebită importanţă nu numai pentru prezent ci şi pentru viitor,

deoarece și în ţara noastră se tinde spre obţinerea de produse ecologice, organice.

Produsele apicole, prin calitatea şi siguranţa lor trebuie să fie conforme şi să aibă

tendința de a se încadra în categoria produselor ecologice.

VII

Obiectivele cercetărilor

Realizarea obiectivului principal: evaluarea impactului exercitat de către un mediu

contaminat cu metale grele asupra calităţii şi siguranţei mierii într-o regiune cu risc

potenţial a implicat parcurgerea următorelor obiective:

Identificarea metalelor grele Cd, Pb, Cu, Co, Zn, Fe din probe de sol, plante,

albine, miere.

Trasarea hărţilor de dispersie a metalelor grele în formă totală şi mobilă din

zona poluată I şi zona poluată II.

Monitorizarea conţinutului de metale grele în plantele melifere din zonele

studiate.

Monitorizarea nivelului de metale grele în albine şi miere în cele două

zonele luate în studiu.

Interpretarea rezultatelor experimentale, urmărind trasabilitatea metalelor

grele pe lanţul trofic sol-plante- albine-miere.

Compararea rezultatelor obţinute privind contaminarea mierii cu metale

grele, în zona poluată I cu rezultatele obţinute în zona poluată II şi zona de

referinţă.

Capitolul 5. Materiale și metode

Pentru evaluarea impactului exercitat de către un mediu contaminat cu metale grele

asupra calităţii şi siguranței mierii şi stabilirea unui model de trasabilitate pe lanţul

trofic sol-plante-albine-miere, investigaţiile s-au efectuat pe probe de sol, plante,

albine, şi miere, prelevate dintr-o regiune cu risc potențial: regiunea Maramureș.

Subcapitolul 5.1 prezintă materialele luate în studiu, investigațiile s-au efectuat pe

probe de sol, plante, albine și miere prelevate din regiunea cu risc potențial luată in

studiu. Din regiunea cu risc potențial am studiat doua zone, considerate poluate: zona

poluată I și zona poluată II. Zona de referință este situată în județul Satu Mare, în zonă

nu au existat și nu există surse de poluare antropogenă. În total au fost recoltate 171

probe de sol, 111 probe de plante, 60 probe albine și 90 probe de miere. În prima zonă

VIII

luată în studiu, zona poluată I, familiile de albine au fost amplasate in apropierea sursei

de poluare SC ROMPLUMB SA, de unde au fost prelevate 81 probe de sol, 51 probe

de plante, 30 probe de albine, 30 probe de miere. În zona poluată II, familiile de

albine au fost amplasate in imediata apropiere a sursei de poluare FLOTAȚIA BAIA

SPRIE, de unde au fost prelevate 60 probe de sol, 60 probe de plante, 30 probe de

albine, 30 probe de miere. În zona de referință au fost analizate 30 probe de sol și 30

probe de miere.

Figura 5.1. Harta județului Maramureș – Zonele poluate

Subcapitolul 5.2 prezintă metodele de cercetare grupate în subcapitolul 5.2.1.

Prelevarea şi pregătirea probelor pentru analiză, subcapitolul 5.2.2. Prelevarea şi

pregătirea probelor de sol, subcapitolul 5.2.3. Prelevarea şi pregătirea probelor de

plante şi albine, subcapitolul 5.2.4. Prelevarea şi pregătirea probelor de miere.

Subcapitolul 5.3. descrie Metoda analitică de determinare a metalelor grele

Determinarea conţinutului de metale grele din probele de sol, plante, albine, miere s-a

efectuat utilizând o metodă de analiză spectrometrică cu un spectrometru de masă

AAnalyst 800 cu lămpi Perkin Elmer, folosite pentru cuantificarea următoarelor

metale: Cd, Pb, Cu, Co, Zn, Fe.

IX

Subcapitolul 5.4. prezintă Metode statistico-matematice utilizate în calcularea și

interpretarea rezultatelor. La prelucrarea statistică a datelor obținute s-a procedat în

primul rând la calcularea următorilor parametrii statistici: media aritmetică, eroarea

mediei, deviația standard și nivelul de confidență 95%, utilizând aplicația Descriptive

Statistics din Microsoft Excel. Utilizând programul Origin 8.5 am conceput hărțile de

dispersie ale metalelor grele în sol. Cu ajutorul programului Statistica 7 am realizat

corelații necesare demonstrării trasabilității metalelor grele pe lanțul trofic. Pentru

interpretarea rezultatelor analitice obținute și compararea rezultatelor obținute în

zonele de lucru, s-a procedat la analiza semnificației statistice a diferențelor dintre

mediile studiate folosind testul F (Fisher), calculele statistice au fost realizate cu

algoritmul de calcul ANOVA Single Factor (Microsoft Excel).

CAPITOLUL 6 cuprinde rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă

a metalelor grele în miere într-o regiune cu risc potențial grupate pe:

Subcapitolul 6.1 Rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă a

metalelor grele pe lanțul trofic sol-plante-albine-miere în zona poluată I, pentru

fiecare element în parte: Cd, Pb, Cu, Co, Zn, Fe. Au fost analizate concentrațiile

pentru fiecare element luat în studiu în: sol sub formă totală și mobilă, în plantele

melifere și nemelifere, în albine, în miere. Au fost realizate modele experimentale care

încearcă să explice bioacumularea metalelor grele din sol în plante și modul în care

acestea ajung prin intermediul albinelor în miere.

X

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

FC8

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

FC7

FC6

FC5

STUP

HIVE

FC13

FC11

FC10

FC9

FC17

FC16

FC15

FC14FC3

FC2

FC1

FC0

Cd forme totale, mg/Kg

Cd total forms, mg/kg

Latitudine, 023 grade

Latidude, 023 degree

Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10

12

14

16

18

Fig. 6.1. Harta de dispersie a cadmiului forme totale in sol

Fig. 6.1 The dispersion map of Cadmium – total forms in soil

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

FC5

FC6

FC7

FC13

FC11

FC10

FC9

FC8

FC17

FC16

FC15

FC14FC4

FC3

FC2

FC1FC1

FC0

Cd forme mobile, mg/Kg

Cd mobile forms, mg/kg


Latitude, 023 degree

Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

Figură 6.2. Harta de dispersie a cadmiului forme mobile in sol

Figure 6.2 The dispersion map of Cadmium – mobile forms in soil

XI

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


Valorile rosii-concentratii Cd forme mobile in sol, mg/KgValorile negre - concentratii Cd forme totale in sol, mg/Kg

Red values-Cd mobile forms in soil, mg/KgBlack values - Cd total forms in soil, mg/Kg

2,79

2,47

1,83

0,55

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

0,51

0,29

0,58

STUP

0,54

0,39

0,76

0,6

0,47

0,61

0,55

0,760,39

0,56

0,52

0,41

Cd forme totale, mg/Kg

Cd total forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10

12

14

16

18

3,53

3,48

0,55

1,53

6,3

3,15

1,16

2,54

1,92

2,672,36

1,73

2,19

19,21

Fig. 6.3. Harta de dispersie a cadmiului in sol forme totale – forme mobile

Fig. 6.3. The dispersion map of Cadmium in soil total forms – mobile forms

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

TR-1,21

LVu-0,01

TR-1,20

CE-0,23

RF-0,15

RFu-0,53

RF-0,12

RFu-0,78

LC-0,15

LA-0,11

CS-0,17

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

0,29

FC1

Cd forme mobile, mg/Kg

Cd mobile forms, mg/kg

Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

0,410,52

0,56

0,39

0,55

0,51

0,550,58

0,39

0,76

0,6

0,54

0,76

0,55

0,61

0,47

TM-Trifolium medium

LA-Lamium albumVA-Viola arvensis

AM -Achillea millefoliumPT-Phlomis tuberose

TR-Trifolium repens

LVu- Linaria vulgaris

RFu-Rubi fucticosi

RF- Rhamnus frangula

CE-Centaurium erythraea

LV-Lysimachia vulgaris

LC- Lotus corniculatus

CS - Castanea sativa Latitudine, 023 grade Latitude, 023 degree

LA-0,10 TM-1,07

VA-5,31

PT-0,13TR-1,60

AM-2,39

LVu-0,19

Fig. 6.4. Harta de dispersie a cadmiului forme mobile corelata cu valorile Cd din

plante

Fig.6.4. The dispersion map of Cadmium mobile forms corelated with Cadmium

values of plants

XII

S-a realizat o corelaţie între Cd din plantele melifere şi Cd acumulat în corpul

albinelor. Ecuaţia de regresie : Cd in albine = 0.1581+0.032x Cd in plantele melifere

-0,2 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8

Continutul de Cd in plantele melifere, mg/kgCd content in mellifer plants, mg/kg

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

0,20

0,22

0,24

Co

nti

nu

tul

de

Cd

in

alb

ine

, m

g/k

g

Cd

co

nte

nt

in b

ee

s,

mg

/kg

Var2:Var1: r2 = 0,2649; r = 0,5147; p = 0,1280; y = 0,1581 + 0,032*x

Fig. 6.6. Diagrama de corelaţie a cadmiului din plantele melifere şi albine

Fig. 6.6. The diagram of corelation of cadmium in mellifer plants and bees

Fig. 6.9. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile cadmiului din miere şi albine

cu concentraţiile cadmiului din plantele melifere

Fig. 6.9. Cluster diagram – the corelation between the concentration of cadmium in

honey and bees and the concetration of cadmium in mellifer plants

Single Linkage

1-Pearson r

Cd in miere Cd in albine Cd in plante melifere0.75

0.80

0.85

0.90

0.95

1.00

1.05

Lin

kag

e D

ista

nce

XIII

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

Pb forme totale, mg /Kg

Pb total forms, mg/kg

FC13FC8

FC9

FC10

FC11FC7

FC6

FC5

FC17

FC16

FC15

FC14

FC4FC3

FC2

FC1

FC0



Lo

ng

itu

din

e, 4

7 g

rad

e

Lo

ng

itu

de,

47

deg

ree

0,000

2000

4000

6000

8000

10000

1,200E+04

1,400E+04

Fig. 6.10. Harta de dispersie a plumbului forme totale în sol

Fig. 6.10. The dispersion map of lead – total forms in soil

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74 Pb forme mobile mg/Kg

Pb mobile forms, mg/kg

FC13

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCEFC7

FC6

FC5

STUP

HIVE

FC11

FC10

FC9FC8

FC17

FC16

FC15

FC14FC4FC3

FC2

FC1

FC0



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,000

40,00

80,00

120,0

160,0

200,0

220,0

Fig.6.11. Harta de dispersie a plumbului în sol forme mobile

Fig. 6.11. The dispersion map of Lead in soil – mobile forms

XIV

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

Red values- Pb mobile forms in soil, mg/KgBlack values - Pb total forms in soil, mg/Kg


Valorile rosii- Pb forme mobile in sol, mg/kgValorile negre - Pb forme totale in sol, mg/kg

11,41

22,24

247,81804,91

0

15130,5410,45

24,66

3,58

10,230,930,3

1,84

3,88

1,731,2

3,55

5,48

10,57

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

Pb forme totale, mg /Kg

Pb totals forms, mg/kg

647,29

759,68428,88

832,9

657,24759,67

793,99

1070,23

5690,02

1011,11

1317,42369,2

788,73

502,21

1073,36


Long

itudi

ne, 4

7 gr

ade

Long

itude

, 47

degr

ee

0,00000

2000,00

4000,00

6000,00

8000,00

10000,0

12000,0

14000,0

Fig. 6.12. Harta de dispersie a plumbului în sol forme totale – forme mobile

Fig. 6.12. The dispersion map of Lead in soil total forms – mobile forms

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

Latitude, 023 degreeLA - Lamium albumTM - Trifollium medium

VA - Viola arvensis

AM - Achillea millefolium

PT - Phlomis tuberosa

TR - Trifolium repens

LVu - Linaria vulgaris

RFu - Rubi fucticosiRF - Rhamnus frangula

CE- Centaurium erythraea

LV - Lysimachia vulgaris

LC - Lotus corniculatus

CS - Castanea sativa

LA 0.38 PT 0.29 VA 0.46

AM 0.18TR 0.25TM 0.28

RF 0.31

RFu 53.78TR 5.19

LVu 0.27

TR 27.76

RF 9.12

RFu 0.19

LC 0.48

LV 0.2

CE 0.43

CS 19.41

1.72 Pb forme mobile, mg/Kg

Pb mobile forms, mg/kg

10.45

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE3.88

1.84

0.3

STUP

HIVE

24.66

3.58

10.230.93

11.41

22.24

217.80

01.73

1.20

3.55

5.48

10.57


Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,000

40,00

80,00

120,0

160,0

200,0

220,0

Fig. 6.13. Harta de dispersie a plumbului forme mobile corelată cu valorile plumbului

din plantele melifere

Fig. 6.13. The dispersion map of lead mobile forms corelated with lead values of

mellifer plants

XV

S-a realizat o corelaţie între Pb din plantele melifere şi Pb acumulat în corpul

albinelor. Ecuaţia de regresie : Pb inflorescențe plante = 29.744-0.4453xPb albine

Fig.6.14. Diagrama de corelaţie a plumbului din plantele melifere şi albine

Fig. 6.14. The corelation diagram of lead in mellifer plants and bees

Fig. 6.17. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile plumbului din miere şi

albine cu concentraţiile plumbului din plantele melifere

Fig. 6.17. Cluster diagram – the corelation between the concentration of lead in honey

and bees and the concentration of lead in mellifer plants

42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70

Continutul de Pb in albine, mg/kg

Pb content in bees, mg/kg

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22C

on

tinu

tul d

e P

b in

pla

nte

le m

elif

ere

, m

g/k

g

Pb

co

nte

nt

in m

elli

fer

pla

nts

, m

g/k

g

Var1:Var2: r2 = 0.3911; r = -0.6254, p = 0.0531; y = 29.744 - 0.4453*x

Single Linkage

1-Pearson r

Pb in inflorescente Pb in miere Pb in albine0.88

0.90

0.92

0.94

0.96

0.98

1.00

1.02

1.04

1.06

Link

age

Dis

tanc

e

XVI

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

FC14

FC15

FC16

FC17

FC13

FC8

FC9

FC10

FC11

FC5

FC6

FC7

FC4FC3

FC2

FC1

FC0

Cu forme totale mg /Kg

Cu total forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e, 4

7 g

rad

e

Lo

ng

itu

de,

47

deg

ree

0,00050,00100,0150,0200,0250,0300,0350,0400,0450,0500,0550,0

Fig. 6.18. Harta de dispersie a cuprului forme totale în sol

Fig. 6.18. The dispersion map of copper total forms in soil

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

STUP

HIVE

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCEFC7

FC6

FC5

FC13

FC11

FC10

FC9FC8

FC17

FC16

FC15

FC14

FC4FC3

FC2FC2

FC1

FC0

Cu forme mobile, mg/Kg

Cu mobile forms, mg/kg



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

0,50

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

Fig. 6.19. Harta de dispersie a cuprului în sol forme mobile

Fig. 6.19 The dispersion map of Copper in soil – mobile forms

XVII

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

Latitude, 023 grade

0,31

31,35

1,94

232,93

2,18190,02

3,19131,24

0487,61

0,97

14,85

1,82

22,99

0,6727,49

0,94

13,050,28

20,4

0,2361,42

0,13

26,42

0,2331,78

0,06

11,540

7,04

0,38

17,79

0,599,61

1,52

201,42

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

Cu forme totale, mg/Kg

Cu total forms, mg/kg


Long

itudi

ne, 4

7 gr

ade

Long

itude

, 47

degr

ee

0,00050,00100,0150,0200,0250,0300,0350,0400,0450,0500,0550,0

Valorile negre - concentratii Cu forme totale in sol, mg/Kg

Black values - Cu total forms in soil, mg/Kg

Valorile rosii-concentratii Cu forme mobile in sol, mg/Kg

Red values- Cd mobile forms in soil, mg/Kg

Fig. 6.20. Harta de dispersie a cuprului în sol forme totale – forme mobile

Fig. 6.20. The dispersion map of copper in soil total forms – mobile forms

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

Latitude, 023 grade

CE-0,15

0,23

LA-0,17

PT-0,04

VA-0,23AM-4,84

TR-1,15

TM-0,66

RF-30,03

RFu-3,26

TR-4,25

LVu-2,41

TR-4,40

RF-3,71

RFu-3,62

LC-0,48

LV-1,04

TM-Trifolium medium



TR-Trifolium repens


RFu-Rubi fucticosi






1,94

2,18

3,19

0

0,97

1,82

0,67

0,940,28

0,13

0,23

0,060

0,38

0,59

1,52

0,31

STUP

HIVE

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

FC2CS-7,45

Cu forme mobile, mg/Kg

Cu mobile forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

0,50

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

Fig. 6.21. Harta de dispersie a cuprului forme mobile corelată cu valorile cuprului din plante

Fig. 6.21. The dispersion map of copper mobile forms corelated with copper values of

plants

XVIII

S-a realizat o corelaţie între Cu din plantele melifere şi Cu acumulat în corpul

albinelor. Ecuaţia de regresie: Cu in albine =12.4887+0.766xCu plante melifere

Fig. 6.23. Diagrama de corelaţie a cuprului din plantele melifere şi albine

Fig. 6.23. The diagram of corelation of copper in mellifer plants and bees

Fig. 6.26. Diagrama cluster- corelaţia dintre concentraţiile cuprului din miere şi

albine cu concentraţiile cuprului din plantele melifere

Fig. 6.26. Cluster diagram – the corelation between the concentration of copper in

honey and bees and the concentration of copper in mellifer plants

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Continutul de Cu din plantele melifere, mg/kg

Cu content in mellifer plants, mg/kg

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8C

on

tinu

tul d

e C

u in

alb

ine

, m

g/k

g

Cu

co

nte

nt

in b

ee

s, m

g/k

g

Var1:Var2: r2 = 0.5377; r = 0.7333, p = 0.0158; y = -12.4887 + 0.766*x

Single Linkage

1-Pearson r

Cu in miere Cu in albine Cu plante melifere0.24

0.26

0.28

0.30

0.32

0.34

0.36

0.38

Lin

kag

e D

ista

nce

XIX

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

FC14

FC15

FC16

FC17

FC13FC8

FC9

FC10

FC11

FC5

FC6

FC7

FC4FC3

FC2

FC1

FC0

Co forme totale mg /Kg

Co total forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e, 4

7 g

rad

e

Lo

ng

itu

de,

47

deg

ree

3,000

4,857

6,714

8,571

10,43

12,29

14,14

16,00

Fig. 6.27. Harta de dispersie a cobaltului forme totale în sol

Fig. 6.27. The dispersion map of cobalt – total forms in soil

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

FC8

Co forme mobile, mg/Kg

Co mobile forms, mg/kg



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,01800

0,04850

0,07900

0,1095

0,1400

0,1705

0,2010

0,2315

0,2620

FC0 FC1

FC2

FC3 FC4

FC7

FC6

FC5

FC11

FC10

FC9

FC13

FC17

FC16

FC15

FC14

STUP

HIVE

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

Fig. 6.28. Harta de dispersie a cobaltului în sol forme mobile

Fig. 6.28. The dispersion map of cobalt in soil – mobile forms

XX

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

Latitude, 023degree

SURSA POLUARE

SURSA POLUARE

STUP

HIVE

8,73

3,27

6,79

4,94

7,1712,99

4,4

9,1

6,85

6,16

10,9

11,79

6,5217,29

7,86

12,29

7,19

Co forme totale, mg/Kg

Co total forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e, 4

7 g

rad

e

Lo

ng

itu

de,

47

deg

ree

3,000

4,857

6,714

8,571

10,43

12,29

14,14

16,00

0

0,18

0,24

0,12 0,31

0,27

0,18

0,13

0,350,19

0

0,13

0,25

0,26

0

0,16

0

Valorile negre - concentratii Co forme totale in sol, mg/Kg

Black values - Co total forms in soil, mg/Kg

Valorile rosii- concentratii Co forme mobile in sol, mg/Kg

Red values- Co mobile forms in soil, mg/Kg

Fig. 6.29. Harta de dispersie a cobaltului în sol forme totale – forme mobile Fig. 6.29. The dispersion map of cobalt in soil total forms – mobile forms

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


TR-4,92

TR-6,07

PT-38,23

TR-6,07

CS-4,82

0,19

0,13

0,25

0,18

0,270,27

0,18

Co forme mobile, mg/Kg

Co mobile forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,01800

0,04850

0,07900

0,1095

0,1400

0,1705

0,2010

0,2315

0,2620

0

STUP

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

TR-16,15

AM-8,16

TM-10,74

VA-86,78

0

0,24

0,12 0,31

0,13

0,35

0

0,16

0

0,26




CE-Centaurium erythraea RFu-Rubi fucticosi TR-Trifolium repens AM -Achillea millefolium

PT-Phlomis tuberose

TM-Trifolium medium

LA-Lamium albumRF- Rhamnus frangula LVu- Linaria vulgaris PT-Phlomis tuberose VA-Viola arvensis

LV-12,16

CE-9,30

LC-8,14

RFu-6,16

RF-6,39

LV-20,37RFu-2,36

RF-2,36

Fig. 6.30. Harta de dispersie a cobaltului forme mobile corelată cu valorile din plante

Fig. 6.30. The dispersion map of cobalt mobile forms corelated with cobalt values of

plants

XXI

S-a realizat o corelaţie între Co din plantele melifere şi Co acumulat în miere.

Ecuaţia de regresie :Co miere = 72.5324-7. 2373xCo plante melifere

7,0 7,2 7,4 7,6 7,8 8,0 8,2 8,4 8,6 8,8 9,0 9,2 9,4 9,6 9,8 10,0

Continutul de Co in plantele melifere, mg/kg

Co content in mellifer plants, mg/kg

0

5

10

15

20

25

30

35

40C

on

tin

utu

l d

e C

o in

alb

ine

, m

g/k

g

Co

co

nte

nt

in b

ee

s,

mg

/kg

Var1:Var2: r2 = 0,2757; r = -0,5251; p = 0,0796; y = 72,5324 - 7,2373*x

Fig. 6.32. Diagrama de corelație a cadmiului din plantele melifere și albine

Fig. 6.32. The diagram of corelation of cobalt in mellifer plants and bees

Fig. 6.35. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile cobaltului din miere şi

albine cu concentraţiile cobaltului din plantele melifere

Fig. 6.35. Cluster diagram – the corelation between the concentration of cobalt in

honey and bees and the concetnration of cobalt in mellifer plants

Single Linkage

1-Pearson r

Co în miere Co în albine Co în plante melifere

0.92

0.94

0.96

0.98

1.00

1.02

1.04

1.06

Lin

kag

e D

ista

nce

XXII

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

FC13

FC7

FC6

FC5

STUP

HIVE

FC11

FC10

FC9FC8

FC17

FC16

FC15

FC14

FC4FC3

FC2

FC1

FC0

Zn forme totale, mg/Kg

Zn total forms, mg/kg



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,000

40,00

80,00

120,0

160,0

200,0

240,0

280,0

320,0

Fig. 6.36. Harta de dispersie a zicului forme totale în sol

Fig. 6.36. The dispersion map of Zinc – total forms in soil

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

FC13

FC7

FC6

FC5

STUP

HIVE

FC11

FC10

FC9

FC8

FC17

FC16

FC15

FC14FC4FC3

FC2

FC1

FC0

Zn forme mobile, mg/Kg

Zn mobile forms, mg/kg



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0

0,50

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

Fig. 6.37. Harta de dispersie a zincului în sol forme mobile

Fig. 6.37. The dispersion map of Zinc in soil – mobile forms

XXIII

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


0

0

2,56

1,78

4,8

2,93

3,42

0

4,92

3,08

2,84

2,76

0,680

0

2,46

1,85

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

38,46

105,05

317,6

54,79

STUP

HIVE

62,67

74,78

29,12

95,35

123,28

106,93

48,35

332,65

47,93105,99

55,07

34,84

38,01

Zn forme totale, mg/Kg

Zn total forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,000

40,00

80,00

120,0

160,0

200,0

240,0

280,0

320,0

Valorile negre - concentratii Zn forme totale in sol, mg/Kg

Black values - Zn total forms in soil, mg/Kg

Valorile rosii-concentratii Zn forme mobile in sol, mg/Kg

Red values- Zn mobile forms in soil, mg/Kg

Fig. 6.38. Harta de dispersie a zincului în sol forme totale – forme mobile

Fig. 6.38. The dispersion map of zinc in soil total forms – mobile forms

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


LA-Lamium album

TM-Trifolium medium

VA-Viola arvensis

AM -Achillea millefolium

PT-Phlomis tuberosa

TR-Trifolium repens


RFu-Rubi fucticosiRF- Rhamnus frangulaCE - Centaurium erythraea




LA 33,41

TM 65,33

VA 118,65

AM 108,12

PT 69,61

TR 64,04

\iRF 44,64

RFu 53,69TR 62,48

LVu 75,93

TR 66,13

RF 58,52

RFu 47,67

LC 53,41

LV 30,01

CE 54,68

CS 34,41

136,29

284,44

308,63

492,54

0

276,78

178,35

48,81

293,76

342,14

0

0

256,83

68,460

0

246,71

185,34

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

Zn forme mobile, mg/Kg

Zn mobile forms, mg/kg


Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,0x 100

0,50x 100

1,0x 100

1,5x 100

2,0x 100

2,5x 100

3,0x 100

3,5x 100

4,0x 100

4,5x 100

Fig. 6.39. Harta de dispersie a zincului forme mobile corelată cu valorile zincului din

plantele melifere

Fig. 6.39. The dispersion map of zinc mobile forms corelated with zinc values of

mellifer plants

XXIV

S-a realizat o corelaţie între Zn din plantele melifere şi Zn acumulat în corpul

albinelor. Ecuaţia de regresie :Zn acumulat in albine = 80.8118+1.2682xZn in plante

Fig. 6.41. Diagrama de corelaţie a zincului din plantele melifere şi albine Fig. 6.41. The diagram of corelation between the zinc from mellifer plants and bees

Fig. 6.44. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile zincului din miere şi albine

cu concentraţiile zincului din plantele melifere

Fig. 6.44. Cluster diagram – the corelation between the concentration of zinc in honey and bees and the concentration of zinc in mellifer plants

30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80

Continutul de Zn in plantele melifere, mg/kg

Zn content in mellifer plants, mg/kg

110

120

130

140

150

160

170

180

190

200C

on

tin

utu

l d

e Z

n in

alb

ine

, m

g/k

g

Zn

co

nte

nt

in b

ee

s,

mg

/kg

Var2:Var1: r2 = 0.4873; r = 0.6981, p = 0.0248; y = 80.8118 + 1.2682*x

Tree Diagram for 3 Variables

Single Linkage

1-Pearson r

0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0

Linkage Distance

Zn mg/kg miere

Zn mg/kg albine

Zn mg/kg plante melifere

XXV

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE

FC5

FC6

FC7

FC14

FC15

FC16

FC17

FC13

FC8FC9

FC10

FC11

FC4FC3

FC2

FC1

FC0

Fe forme totale mg /Kg

Fe total forms, mg/kg



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

100001,200E+041,400E+041,600E+041,800E+042,000E+042,200E+042,400E+042,600E+042,800E+043,000E+043,200E+04

Fig. 6.45. Harta de dispersie a fierului forme totale în sol

Fig. 6.45. The dispersion map of iron – total forms in soil

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

FC7

FC6

FC5

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

FC13

FC11

FC10

FC9

FC8

FC17

FC16

FC15

FC14

STUP

HIVE

FC4FC3

FC2

FC1

FCO

Fe forme mobile, mg/Kg

Fe mobile forms, mg/kg



Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,000

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

Fig. 6.46. Harta de dispersie a fierului în sol forme mobile

Fig. 6.46. The dispersion map of Iron in soil mobile forms

XXVI

37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74

Latitude, 023 grade

Fe forme totale mg/Kg

Fe total forms, mg/kg5,94

21273,29

24,7918826,88

3,6517040,78

7,53

13359

14,6518031,38

8,94

12644,6

0

33870,7119,89

10262,37

23,118088,71

20,2619640,04

22,66

17791,939,9711508,32

26,07

20648,09

6,9

12858,12

10,44

15198,66

4,14

11594,8520,3

18392,66

24,57

11481,79

53,2617536,7

29,65

12366,95

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

STUP

HIVE


Lo

ng

itu

din

e, 4

7 g

rad

e

Lo

ng

itu

de,

47

deg

ree

100001,200E+041,400E+041,600E+041,800E+042,000E+042,200E+042,400E+042,600E+042,800E+043,000E+043,200E+04

Valorile negre - concentratii Fe forme totale in sol, mg/Kg

Black values - Fe total forms in soil, mg/Kg

Valorile rosii-concentratii Fe forme mobile in sol, mg/Kg

Red values- Fe mobile forms in soil, mg/Kg

Fig. 6.47. Harta de dispersie a fierului în sol forme totale – forme mobile Fig. 6.47. The dispersion map of Iron in soil total forms – mobile forms

37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22

41,66

41,67

41,68

41,69

41,70

41,71

41,72

41,73

41,74


CS-212,66


26,07

6,9

10,44

SURSA POLUARE

POLLUTANT SOURCE

19,89

23,1

20,26

22,66

9,97

7,53

14,65

8,94

0

STUP

HIVE

4,1420,3

24,57

53,26

29,65

Fe forme mobile, mg/Kg

Fe mobile forms, mg/kg

Lo

ng

itu

din

e,

47

gra

de

Lo

ng

itu

de

, 4

7 d

eg

ree

0,000

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

TM-Trifolium medium



TR-Trifolium repens


RFu-Rubi fucticosi






LA-105,93

AM-591,65

TR-688,26 PT-520,18

VA-672,02

TM-432,72

LV-42,26

CE-92,25LC-141,75

RF-479,95

RFu-39,59

TR-593,48

LVu-87,61

TR407,25

RFu-495,76

RF-535,25

Fig. 6.48. Harta de dispersie a fierului forme mobile corelată cu valorile fierului din

plante

Fig. 6.48. The dispersion map of Iron mobile forms corelated with Iron values of plants

XXVII

S-a realizat o corelaţie între Fe din plantele melifere şi Fe acumulat în miere. Ecuaţia

de regresie :Fe albine = 26.5032-0.0289*x Fe plante

250 300 350 400 450 500 550 600

Continutul de Fe in albine, mg/kg

Fe content in bees, mg/kg

8

10

12

14

16

18

20

22

Co

ntin

utu

l d

e F

e in

alb

ine

, m

g/k

g

Fe

co

nte

nt

in b

ee

s,

mg

/kg

Var2:Var1: r2 = 0,6349; r = -0,7968; p = 0,0058; y = 26,5032 - 0,0289*x

Fig. 6.50. Diagrama de corelaţie a fierului din plantele melifere şi albine

Fig. 6.50. The diagram of corelation between the Iron from mellifer plants and bees

Single Linkage

1-Pearson r

0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60

Linkage Distance

Fe miere

Fe albine

Fe plante

Fig. 6.53. Diagrama cluster- corelaţia dintre concentraţiile fierului din miere şi albine

cu concentraţiile fierului din plantele melifere

Fig. 6.53. Cluster diagram – the corelation between the concentration of Iron in honey

and bees and the concetration of Iron in mellifer plants

XXVIII

Subcapitolul 6.2. Rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă a

metalelor grele pe lanțul trofic sol-plante-albine-miere în zona poluată II, pentru

fiecare element în parte: Cd, Pb, Cu, Co, Zn și Fe au fost analizate concentrațiile

pentru fiecare element luat în studiu în: sol sub formă totală și mobilă, în plantele

melifere și nemelifere, în albine, în miere. Pe baza rezultatelor obținute au fost

întocmite hărți de dispersie ale metalelor grele în sol, forme totale și mobile. Au fost

realizate modele experimentale care încearcă să explice bioacumularea metalelor grele

din sol în plante și modul în care acestea ajung prin intermediul albinelor în miere.

Subcapitolul 6.3. Rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă a

metalelor grele în zona de referință, pentru fiecare element în parte: Cd, Pb, Cu, Co,

Zn și Fe. Au fost analizate concentrațiile pentru fiecare element luat în studiu în: sol

sub formă totală și mobilă și în miere.

Subcapitolul 6.4. Compararea rezultatelor obținute în cele trei zone în ceea ce

privește contaminarea mierii cu metale grele. Pentru a constata că diferențele între

probele din cele trei zone luate în studiu sunt reale și ce nivel de semnificație statistică

au, s-a procedat la analiza semnificației statistice a diferențelor dintre mediile studiate

folosind testul F (Fisher), calculele statistice au fost realizate cu algoritmul de calcul

ANOVA Single Factor (Microsoft Excel).

XXIX

Tabel 6.1.

Semnificaţia statistică a diferenţelor dintre concentraţiile metalelor grele din miere în

cele trei zone luate în studiu

În ceea ce privește contaminarea mierii în cele trei zone luate în studiu cu:

Cadmiu: între zona de referinţa, zona poluată I şi zona poluată II există

diferenţe foarte semnificative. Între zona de referinţă şi zona poluată I există

Zona de

referință-Zona

poluată I- Zona

poluată II

Zona de referință-

Zona poluată I

Zona de referință-

Zona poluată II

Zona poluată I-

zona poluată II

Cd

***

F>Fα0,001=9,0193

***

F>Fα0,001=15,3793

*

F>Fα0,05=4,4138

*

F>Fα0,05=4,4138

Pb I ***

F>Fα0,001=9,0193

***

F>Fα0,001=15,3793

*

F>Fα0,05=4,4138

***

F>Fα0,001=15,3793

Cu ***

F>Fα0,001=9,0193

***

F>Fα0,001=15,3793

***

F>Fα0,001=15,3793

***

F>Fα0,001=15,3793

Co ***

F>Fα0,001=9,0193

***

F>Fα0,001=15,3793

n.s.

F>Fα0,05=4,4138

***

F>Fα0,001=15,3793

Zn ***

F>Fα0,001=9,0193

***

F>Fα0,001=15,3793

***

F>Fα0,001=15,3793

**

F>Fα0,01=8, 2854

Fe ***

F>Fα0,001=9,0193

**

F>Fα0,01=8, 2854

***

F>Fα0,001=15,3793

***

F>Fα0,001=15,3793

XXX

diferenţe foarte semnificative, dar între zona de referinţa şi zona poluată II

există diferenţe semnificative, lucru ce se observă şi în comparaţia dintre

zona poluată I şi zona poluată II. Din semnificaţia diferenţelor rezulţă că

mierea din zona poluata I are o concentraţie mai mare de cadmiu,

comparativ cu zona poluată II.

Plumb: între zona de referinţă, zona poluată I şi zona poluată II există

diferenţe foarte semnificative. Între zona de referinţă şi zona poluată I există

diferenţe foarte semnificative, dar între zona de referinţă şi zona poluată II

există diferenţe semnificative; se observă în comparaţia dintre zona poluată

I şi zona poluată II, diferenţe foarte semnificative. Din semnificaţia

diferenţelor rezulţă că mierea din zona poluata I are o concentraţie mult

mai mare de plumb, comparativ cu zona poluată II.

Cupru: pentru toate comparaţiile realizate am obţinut diferenţe foarte

semnificative.

Cobalt: între zona de referinţă şi zona poluată II nu există diferenţe

semnificative, drept urmare putem concluziona că mierea provenită din

zona poluată II nu este contaminată cu cobalt.

Zinc: între zona de referinţă, zona poluată I şi zona poluată II există

diferenţe foarte semnificative. Între zona de referinţa şi zona poluată I există

diferenţe foarte semnificative, la fel şi între zona de referinţa şi zona poluată

II există diferenţe semnificative; se observă în comparaţia dintre zona

poluată I şi zona poluată II, diferenţe semnificative.

Fier: între zona de referinţa, zona poluată I şi zona poluată II există diferenţe

foarte semnificative, între zona de referinţa şi zona poluată II există

diferenţe semnificative; se observă în comparaţia dintre zona poluată I şi

zona poluată II, diferenţe foarte semnificative, dar între zona de referinţă şi

zona poluată I există diferenţe semnificative. Din semnificaţia datelor

deducem că in mierea provenită din zona poluată II conţine o cantitate mai

mare de comaparativ cu zona poluată I.

XXXI

CONCLUZII

1. Hărţile de dispersie a metalelor grele, forme totale şi forme mobile, concepute în

zonele de studiu reprezintă o modalitate eficientă de evaluare a nivelului de

contaminare a mediului.

2. Concentraţiile medii ale cadmiului, plumbului, zincului, cuprului, forme totale,

în sol, în zona poluată I, au depăşit limitele maxim admise, iar concentraţiile

medii ale formelor mobile s-au încadrat sub limita maxim admisă.

3. În zona poluată I, în urma analizei de clustere efectuată asupra conținutului de

metale grele din sol, forme totale s-a constatat o dependență între perechea de

metale Cu–Pb, astfel concentraţia cuprului, forme totale, în sol este influențată

major de concentraţia plumbului şi apoi de concentraţia fierului.

4. În urma analizei de clustere efectuată asupra conținutului de metale grele din sol,

forme mobile, în zona poluată I s-a constatat o dependenţă între perechea de

metale Cd –Zn, Cu-Pb. Concentraţia plumbului, forme mobile, în sol este

influențată major de concentraţia cuprului şi de către concentraţiile cadmiului şi

zincului.

5. Concentraţia cadmiului forme totale, în sol, în zona poluată II este influențată

major de concentraţia cobaltului şi de către concentraţia fierului, plumbului,

cuprului şi zincului şi s-a constatat dependență între perechea de metale Cd –Co.

6. Concentraţia cadmiului, forme mobile, în sol, în zona poluată II este influențată

major de concentraţia cobaltului şi de către concentraţiile cuprului şi plumbului,

şi s-a constatat dependență între perechea de metale Cd –Co.

7. În zona de referinţă concentraţia cadmiului, cuprului, cobaltului, zincului în sol,

forme totale, cât şi forme mobile nu au depăşit limitele maxim admise, excepţie

făcând plumbul. Chiar dacă concentraţia medie de plumb în sol este mai mare

decat limita maxim admisă, nu înseamnă că avem o zonă poluată, ci avem o

structură geologică care are în componenţă minereuri neferoase, de aceea este de

aşteptat ca aceste concentraţii să fie mai ridicate.

XXXII

8. Gradul de contaminare cu metale grele al plantelor melifere influenţează gradul

de contaminare cu metale grele al albinelor, drept urmare se poate realiza o

estimare a nivelului de metale grele din albine în funcţie de nivelul de metale

grele din plantele melifere prin ecuaţii de regresie.

9. Pe baza diagramelor cluster se poate genera un model matematic de estimare a

concentraţiilor metalelor grele din albine şi miere în funcţie de concentraţiile

metalelor grele din plantele melifere.

10. Albinele acumulează metale grele din toate plantele melifere pe care le

vizitează, precum şi din mediul zonei, aceste metale grele se concentrează în

corpul lor.

11. Acumularea metalelor grele s-a realizat în proporție mai mare în albine și în

proporție mai mică în miere, ceea ce demonstrează că albinele reprezintă o

barieră împotriva pătrunderii metalelor grele în miere.

12. Concentraţia plumbului în miere, în zona poluată I este influențată major de

concentraţia zincului, urmată de concentraţia cuprului, am constatat dependenţe

între perechile de metale Cd – Co si Pb – Zn.

13. Concentraţia cadmiului în miere, în zona poluată II este influențată major de

concentraţia zincului, urmată de concentraţia cobaltului şi au fost constatate

dependențe între perechea de metale Cd –Zn şi Pb-Fe.

14. În zona de referinţă concentraţiile metalelor grele în miere s-au încadrat sub

limita maxim admisă, pentru toate probele analizate.

15. Mierea conţine cantităţi importante de metale grele, în funcţie de gradul de

contaminare a mediului, drept urmare considerăm oportună utilizarea albinelor

ca bioindicatori.

16. Concentraţia metalelor grele din miere este influenţată major de concentraţia

metalelor grele din corpul albinei, iar concentraţia metalelor grele din corpul

albinelor este influenţată de concentraţia metalelor grele din plantele melifere.

17. În cele trei zone luate în studiu, în ceea ce priveste contaminarea mierii cu

metale grele au fost constatate diferenţe foarte semnificative.

XXXIII

18. Din semnificaţia diferenţelor rezultă că mierea din zona poluată I are o

concentraţie mai mare de cadmiu, comparativ cu zona poluată II.

19. Din semnificaţia diferenţelor rezultă că mierea din zona poluata I are o

concentraţie mult mai mare de plumb, comparativ cu zona poluată II.

20. În ceea ce privește contaminarea mierii cu cupru în cele trei zone luate în

studiu pentru toate comparaţiile realizate am obţinut diferenţe foarte

semnificative.

21. Între zona de referinţă şi zona poluată II nu există diferenţe semnificative, drept

urmare putem concluziona că mierea provenită din zona poluată II nu este

contaminată cu cobalt.

22. În ceea ce privește contaminarea mierii cu zinc în cele trei zone luate în studiu

între zona de referinţă şi zona poluată I există diferenţe foarte semnificative, la

fel şi între zona de referinţa şi zona poluată II; în comparaţia dintre zona poluată

I şi zona poluată II, am constatat diferenţe distinct semnificative.

23. Din semnificaţia statistică a datelor am constatat că in mierea provenită din

zona poluată II conţine o cantitate mai mare de fier comparativ cu zona poluată

I.

24. Contaminarea cu metale grele reprezintă amprenta zonei, reflectată în calitatea

mierii.

XXXIV

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. 2. ACCORTI, M., GUARCINI, R., PERSANO ODDO, L., 1991, L’ape:

indicatore biologico e insetto test, Redia, 74:1-15.

2. 21. BARCELO J, POSCHENRIEDER C., 2004, Structural and ultrastructural

changes in heavy metal exposed plants, Prasad MNV (ed) Heavy metal stress in

plants, 3rd edn. Springer, Berlin, pp 223–248

3. 23. BASTA NT, GRADWOHL R, SNETHEN KL, SCHRODER JL., 2001,

Chemical immobilization of lead, zinc, and cadmium in smelter - contaminated

soils using biosolids and rock phosphate, J Environ Qual Jul-Aug; 30(4):1222-30

4. 32. BERTRAND M, POIRIER I, 2005, Photosynthetic organisms and excess of

metals, Photosynth 43:345–353.

5. 38. BOGDANOV S., 2003, Current status of analytical methods for the detection

of residues in bee products, Apiacta 38, 190–

197,www.apis.admin.ch/en/bienenprodukte/docs/rueckstaende/currentMethods.pd

f.

6. 46. BOUKHARS, L. and RADA, A., 2000, Plant exposure to cadmium in

Moroccan calcareous soils treated with sewage sludge and wastewaters,

Environmental Technology, 21, 641-52.

7. 48. BRĂDĂŢAN G, 2007, Siguranţa alimentelor, Editura „Ion Ionescu de la

Brad" Iaşi.

8. 57. BROMENSHENK, J.J., DOSKOCIL, J., OLBU, G.J., DEGRANDI-

HOFFMAN, G. AND ROTH, S.A., 1991, An ecotoxicological simulation model

for honey bee populations, Environ. Toxicol. Chem. 10, 547–558.

9. 61. BULDINI, P. L., GAVALLI, S., MEVOLI, A., SHARMA, J. L., 2001, Ion

chromatographic and voltammetric determination of heavy and transition metals in

honey, Food Chemistry, 73(4), 487–495.

10. 62. BURGOS, W., DEMPSEY, B., UNZ, R., 2002, Effect of iron-reducing

bacteria on metals and radionuclides, Department of Energy's (DOE) Natural and

accelerated bioremediation research program

(NABIR),www.environment.erri.psu.edu/maps/topbar.map

http://www.apis.admin.ch/en/

XXXV

11. 64. CABANERO, I., MADRID, Y., CAMARA, C., 2002, Capability of

diatomaceous earth to preconcentrate and store Pb and Cr: on-line determination

by FI-FAAS, Anal Bioanal Chem Jul; 373(4-5):244-50

12. 70. CHEN, H.N., ZHENG, C.R., TU, C., SHEN, Z.G., 2000, Chemical methods

and phytoremediation of soil contaminated with heavy metals, Chemosphere 41,

229–234.

13. 72. CLEMENS, S., 2006, Toxic metal accumulation, responses to exposure and

mechanisms of tolerance in plants, Biochimie 88:1707–1719.

14. 76. CRANE, E., 1984, Bees, honey and pollen as indicators of metals in the

environment, Bee World 55, 47–49.

15. 80. CUI, L. P., BAI, J. F., SHI, Y. H., YAN, S. L., HUANG, W. H. AND TANG,

X. Y., 2004, Heavy metals in soil contaminated by coal mining activity, Acta

Pedologica Sinica (in Chinese), 41(6): 896-904.

16. 96. EMMA MUNOZ and SUSANA PALMERO, 2006, Determination of heavy

metals in honey by potentiometric stripping analysis and using a continuous flow

methodology, Food Chemistry 94, 478–483.

17. 104. FROST, H.L. and L.H. KETCHUM, 2000, Trace metal concentrations in

durum wheat from applications of sewage sludge and commercial fertiliser,

Advances in Environmental Research, 4, 347-55.

18. 109. GOGOAŞĂ, I., GERGEN, I., MOIGRÃDEAN, D., 2003, The effect of heavy

metals geogene pollution of vegetable products from Ruschiţa-Caras-Severin

country, Procese şi Tehnologii Agroalimentare, IX, 131-139.

19. 131. KABATA-PENDIAS ALINA, 2000, Trace Elements in Soils and Plants, 3th

Edition, CRC Press LLC, USA.

20. 132. KABATA-PENDIAS, A. and H. PENDIAS, H., 2001, Trace elements in

soils and plants, CRC Press, Boca Raton-London-New York-Washington.

21. 155. LĂCĂTUŞU, R., 2000, Mineralogia si chimia solului, Editura Universităţii

A.I. Cuza, Iași.

XXXVI

22. 161. LEITA L., MUHLBACHOVA G., CESCO S., BARBATTINI R., MONDINI

C., 1996, Investigation of the use of honey bees and honey bee products to assess

heavy metals contamination, Environ. Monit. Assess. 43, 1–9.

23. 177. MATEI, N., BIRGHILA, S., DOBRINAS, S., CAPOTA, P., 2004, Acta,

Chim. Slov. 51 ,169.

24. 178. MĂRGHITAȘ, L., 2008, Albinele și produsele lor, Editura Ceres, 2008,

București, ISBN 978-973-40-0788-2.

25. 180. MCBRIDE, M.B., 2002, Cadmium uptake by crops estimated from soil total

Cd and pH, Soil Sci., 167: 62-67.

26. 200. MYSLIWA-KURDZIEL, B., PRASAD, M.N.V., STRALKA, K., 2004,

Photosynthesis in heavy metal stress plants, Prasad MNV (ed) Heavy metal stress

in plants, 3rd edn. Springer, Berlin, pp 146–181.

27. 211. PAWEL, POHL, 2009, Determination of metal content in honey by atomic

absorption and emission spectrometries, Trends in Analytical Chemistry, Vol. 28,

No. 1, 117-128.

28. 213. PEIJNENBUR, G.W., BAERSELMAN, R., DE GROOT, A., JAGER, T.,

LEENDERS, D., POSTHUMA, L., 2000, Quantification of metal bioavailability

for lettuce (Lactuca sativa L) in field soils, Arch Environ Contam Toxicol ,

39:420–30.

29. 228. PRASAD, M.N.V., 2004, Heavy Metal Stress in Plants. From Biomolecules

to Ecosystems, 2nd

Edition, Editura Springer, India, avaible on-line at.

http://books.google.com.

30. 236. RODRIGUEZ, J.C., GARCIA, J., BARCIELA GARCIA,

HERREROLATORRE, C., GARCIA S., PENA CRECENTE, 2005, Food Chem.

9 , 435.

31. 239. ROWARTH, J.S., 1990, Lead concentration in some new-zealand honeys.,

Journal of Apicultural Research, 29(3), 177–180.

32. 241. RUSU M., MĂRGHITAŞ MARILENA, OROIAN I., MIHĂIESCU TANIA,

DUMITRAŞ ADELINA, 2005, Tratat de Agrochimie, Editura CERES, Bucureşti.

http://books.google.com/

XXXVII

33. 246. SHARMA, R.J., AGRAWAL, M., 2005, Biological effects of heavy metals:

An overview, J Exp Bot 26(2 suppl):301–313

34. 266. TONG, S., MORSE, R. A., BACHE, C. A., LISK, D. J., 1975, Elemental

analysis of honey as an indicator of pollution, Archives of Environmental Health,

30(7), 329–332.

35. 275. WANG, G., SUM, CHEN, Y., LIN, F.F., LUO, D., GAO, S.F., 2006,

Transfer characteristics of cadmium and lead from soil to the edible parts of six

vegetable species in southeastern China, Environ Pollut, 144:127–35.

36. 278. WILLIAMS, L.E., PITTMAN, J.K., HALL, J.L., 2000, Emerging

mechanisms for hevy metal transport in plants, Biochimica et Biophysica Acta

1465: 104-126.

37. 285. YATIN M., TUNCEL S., ARAS N.K., OLMEZ I., AYGUN S., TUNCEL G.,

2000, Atmospheric trace elements in Ankara, Turkey: 1. Factors affecting

chemical composition of fine particles, AE, v.34, pp.1305.

Documents

-NAPOCA FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ · igiena acesteia și falsificarea glucidelor din miere, toți aceștia fiind factori de calitate, fiind prevăzuți în Standardul de