Evaluarea educaţională.

Evaluarea competenţelor

113.04.23

Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020

• 7 priorităţi de dezvoltare• 1. Racordarea sistemului educaţional la

cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie.

• http://www.cancelaria.gov.md/libview.php?l=ro&idc=360&id=1051

213.04.23

Care este rolul educaţiei pentru societate?

• Sincronizarea între dezvoltarea societăţii şi dezvoltarea educaţiei este, în prezent, la fel de necesară ca şi dependenţa vieţii de ecologia sistemelor. Drept urmare, interfaţa pedagogiei cu beneficiarii potenţiali nu poate omite, fără riscuri, aplicaţii pe proiecte de curriculum relevante la nivel social-economic şi conectate cu nevoile pieţei.

313.04.23

Temă de reflecţie

• De ce a apărut necesitatea modernizării curriculumului prin trecerea de la

• Pedagogia bazată pe obiective • la

• Pedagogia bazată pe competenţe?

413.04.23

Temă de reflecţie

• Cum se implementează noul curriculum?– Standaredele educaţionale– Manualele– Formarea cadrelor didactice– Procesul de predare - învăţare - evaluare

513.04.23

Definiţia conceptului de evaluare

• Definiţii sunt foarte diverse. Partea comună constă în– Trecerea accentuată de la evaluarea estimativă

bazată pe cantitate, predominant sumativă, la evaluarea apreciativă, bazată pe calitate, cu puternice accente formative;

– Deplasarea accentului de la înţelegerea evaluării ca examinare şi control la evaluarea şcolară concepută ca parte integrantă a procesului educaţional.

613.04.23

Schimbarea de paradigmă – de la “evaluare” la “activitate evaluativă”

• Evaluarea între cogniţie şi metacogniţie:–Perspectiva cognitivă – pune în centrul

atenţiei procesele cognitive ale celui care învaţă (cogniţia);–Perspectiva metacognitivă – definită sintetic

cu formula “cunoaştere a elevului despre propria cunoaştere”.

713.04.23

Consecinţe

• Perspectiva autoevaluării, a coresponsabilizării elevului în procesul de învăţare, în principal prin deplasarea accentului de la evaluarea formativă la evaluarea formatoare => consacrarea rolului din ce în ce mai mare al elevului în evaluare;

• Perspectiva de comunicare => transparenţa – permite elevului să fie conştient de evoluţia sa.

• Perspectiva de negociere profesor-elev => se negociază metodele, criteriile de evaluare etc.

813.04.23

Evaluarea tradiţională – evaluarea modernă (analiză critic-constructivă)

Evaluarea tradiţională şi evaluarea modernă nu sunt net separate nici în timp şi nici în spaţiu. Putem vorbi de triumful evaluării moderne doar în ultimile două decenii.

913.04.23

Caracteristici ale evaluării tradiţionale

• Expresiile cele mai frecvente – examinare, verificare, ascultare, control;

• Aprecierea şcolară se constituie ca moment separat de activitatea de predare – învăţare;

• Este centrată pe cunoştinţe;• Notarea este un scop în sine, un mijloc de

clasificare sau certificare, este centrată pe elev etc.

1013.04.23

Caracteristici ale evaluării moderne• Este asociată grijii faţă de măsurarea şi

aprecierea rezultatelor;• Se realizează în vederea adoptării unor decizii şi

măsuri ameliorative;• Pune accentele pe emiterea judecăţii de valoare;• Acoperă atât domeniile cognitive cât şi pe cele

afective şi psihomotorii ale învăţării şcolare;• Dezvoltă o funcţie de feed-back pentru elev;• Informează cadrul didactic asupra eficienţei

activităţii didactice.

1113.04.23

Tendinţe în modernizarea evaluării (I)

• Caracteristica esenţială a evaluării o reprezintă abordarea acesteia în termeni de procese;

• Deplasarea evaluării spre procesele mentale ale elevului;

• Conceptul de evaluare formativă a generat schimbarea fundamentală asupra evaluării;

• În prezent este în ascensiune evaluarea formatoare, care presupune ca elevul să-şi monitorizeze învăţarea şi evaluarea.

1213.04.23

Tendinţe în modernizarea evaluării (II)

• Centrarea învăţământului pe competenţe => trebuie de conceput un nou cadru de evaluare, care are la bază formarea competenţelor.

• S-a extins gama metodelor de evaluare, are loc deplasarea accentului de la evaluarea produselor învăţării la evaluarea proceselor cognitive ale elevului în timpul actului de învăţare.

• S-a îmbogăţit substanţial sistemul tehnicilor şi instrumentelor de evaluare.

•

1313.04.23

Competenţa

• . Competenţa şcolară este un ansamblu / sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobindite de elev prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.

1413.04.23

Evaluarea competenţelor – alternativă la învăţământul tradiţional bazat pe cunoştinţe [8,p.322]

• Organizarea învăţământului din perspectiva formării competenţelor elevilor conduce la situaţii în care aceştia nu mai sunt copleşiţi cu asimilarea de informaţii punctuale, ci sunt iniţiaţi în acele fundamente, concepte, tematici, idei care au menirea de a structura o disciplină, un câmp al cunoaşterii....Elevii vor învăţa să se servească de cunoştinţele de cultură generală, să le activeze în viaţa cotidiană...Şcoala va acorda mai mult timp formării competenţelor de bază şi cunoştinţelor utile. (Perenoud, 1998)

1513.04.23

Evaluarea competenţelor (I)

• Conform [5,p.29-31], evaluarea competenţelor implică nu atât cunoştinţele stricte şi clare ale unui domeniu, cât:• Capacitatea de a rezolva o problemă într-un context

dat;• Capacitatea de a asocia o clasă de probleme,

identificată cu precizie, cu o programă de aplicare determinată;

• Aptitudinea de a mobiliza şi a integra un set coerent de resurse în vederea soluţionării într-un anumit context a unei probleme.

1613.04.23

Evaluarea competenţelor (II)

• Dat fiind că o competenţă se manifestă în produse şi comportamente, ceea ce se evaluează este calitatea operaţiilor intelectuale care trebuie realizate, modalitatea de procesare, organizare, sintetizare a informaţiei disponibile, modul de prezentare a produsului.

• Itemii prin care se evaluează competenţele sunt din domeniul Non scholare, sed vitae discimus – învăţământ nu pentru şcoală, ci pentru viaţă.

1713.04.23

Algoritm-competenţă• Rezolvarea problemelor simulate, cu toate

datele incluse (exerciţii de matematică, probleme de matematică, fizică sau chimie, analize şi aplicaţii pe aria curriculară Limbă şi comunicare, interpretarea hărţilor şi a documentelor la istorie sau geografie, exersările la orele de educaţie fizică), atîta timp cît se aplică un algoritm, sunt sarcini uzuale, importante, dar ele nu vizează competenţa.

1813.04.23

Evaluarea iniţială-formativă-sumativă

• Sistemul de referinţă pentru emiterea judecăţilor de valoare asupra rezultatelor evaluate: evaluare criterială (bazată pe obiective) sau evaluare normativă, clasificatorie.

• Din combinarea acestor criterii rezultă trei tipuri de strategii care sunt prezente în activitatea fiecărui cadru didactic:

• Evaluarea iniţială – Evaluarea formativă şi formatoare – Evaluarea sumativă.

1913.04.23

Evaluarea iniţială

• Evaluarea iniţială nu are rol de control, este diagnostică, stimulantă şi indică planul de urmat în procesul de învăţare (Yvan Abernot, 1996).

• Este necesară pentru cunoaşterea nivelului de realizare a învăţării prealabile; are semnificaţia unei punţi de legătură între o stare precedentă şi una viitoare;

• Realizează un diagnostic al pregătirii elevilor dar îndeplineşte şi o funcţie predictivă.

2013.04.23

Temă de reflecţie

• Cum organizaţi o evaluare iniţială la disciplina pe care o predaţi?

• Poate servi evaluarea de la finele clasei a IV-a drept evaluare iniţială la clasa a V-a?

• Din perspectiva elevilor evaluarea iniţială este benefică pentru că: ...

• Din perspectiva profesorilor evaluarea iniţială este benefică pentru că: ...

2113.04.23

Din perspectiva elevilor evaluarea iniţială este benefică pentru că:

• Inventarizează achiziţiile existente la momentul iniţial;

• Depistează eventuale decalaje între aceste achiziţii;

• Constată, la momentul repectiv, capacităţile / posibilităţile de învăţare ale elevilor.

2213.04.23

Din perspectiva profesorilor:• Descoperă factorii (cauzele) care explică

situaţia respectivă;• Pun în evidenţă caracteristicile diferenţiate ale

elevilor şi posibilităţile de a acţiona în direcţia atingerii obiectivelor;

• Ajută la conceperea şi organizarea activităţii în trei planuri: – modul adecvat de predare a noului conţinut; – aprecierea oportunităţii de organizare a unui

program de recuperare pentru întreaga clasă – şi a unor programe individuale

2313.04.23

Evaluarea formativă

• Esenţa e.f. constă în faptul că evaluarea trebuie să fie integrată în mod constant şi operativ pe tot

parcursul procesului instructiv (Scriven, 1967).• E.f. este frecventă sub aspect temporal şi are ca

finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârşite de elevi.

• E.f. este centrată pe procese, este destinată rectificării, reajustării, ameliorării şi optimizării.

2413.04.23

Evaluarea formatoare – forma desăvârşită a evaluării formative

• Ideile centrale:• - este foarte importantă înţelegerea de către elev

a scopurilor de atins, a produsului, a particularităţilor traseului;

• - elevul însuşi este capabil să-şi regleze activitatea de învăţare;

• - evaluarea trebuie să vizeze înainte de toate însuşirea de către elev a două categorii de criterii: de realizare şi de reuşită.

• - preocuparea dominantă a evaluării formatoare este de a însoţi şi de a ajuta învăţarea.

2513.04.23

În cazul evaluării formatoare

• Idealul este de a putea aprecia la elev modificările care se produc în raport cu o ţintă exprimată în termeni de procese de stăpânit sau structuri mentale de construit. Acestea reprezintă competenţe, care, de regulă, nu sunt observabile. Observabile sunt comportamentul elevului – performanţa şi produsul învăţării, ca rezultat al confruntării cu sarcina de rezolvat.

2613.04.23

Evaluare formativă-formatoare

• PPO (Pedagogia prin Obiective), specifică evaluării formative, se centrează pe comportamentul observabil.

• Evaluarea formatoare se conturează pe competenţă şi pe produs.

• Evaluarea formativă devine formatoare când se transformă în autoevaluare şi reglează procesul învăţării.

2713.04.23

Evaluarea pe parcursul anului• Are un caracter preponderent formativ. Ori de

câte ori elevii sunt evaluaţi, cadrele didactice vor consemna în caiete personale observaţiile privind progresele şi dificultăţile în învăţare ale elevilor. Aceste observaţii vor fi comunicate elevilor şi părinţilor.

• O notă obţinută de elev şi consemnată în catalog va fi, de regulă, rezultatul mai multor evaluări. Momentele acordării notelor vor fi stabilite de fiecare cadru didactic – şi cunoscute de elevi – în funcţie de obiectivele urmărite.

2813.04.23

Evaluarea normativă

• Reprezintă strategia de evaluare când rezultatele elevilor sunt comparate între ele în vederea realizării unei ierarhii. E.N. se practică atunci când o ierarhie a performanţelor este absolut necesară datorită numărului limitat de locuri. De exemplu, în cazul concursurilor de admitere în universităţi sau într-un anumit program de instruire. (exemple – evaluarea 2007 pe eşantion reprezentativ clasa a IX-a)

2913.04.23

Evaluarea criterială• Reprezintă strategia de evaluare când

rezultatele sunt comparate cu criterii sau cu standarde prestabilite. Evaluări tip Criterial sunt toate evaluările curente şi evaluările externe / formale de certificare (evaluări naţionale, examene de capacitate, de bacalaureat ş.a.). Criteriul de reuşită - de obicei cel minimal – se regăseşte în definirea obiectivelor învăţării sau în standardele de performanţă / evaluare.

3013.04.23

Metodele de evaluare

• Metode tradiţionale (evaluarea orală, evaluarea scrisă, evaluarea prin probe practice, testul docimologic);

• Metode moderne, alternative şi complementare de evaluare (observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de activitatea şcolară, portofoliul, investigaţia, proiectul, autoevaluarea etc.)

3113.04.23

Notarea• Notarea şcolară nu poate fi echivalentă cu

măsurarea; deşi utilizăm numere, operaţiile cu acestea comportă o serie de limitări. Matematic, se lucrează cu o scară de notare de la l la 10, ca şi cum am dispune de o unitate comună şi constantă . În realitate, în evaluarea şcolară, unitatea este „punctul" (în sens de punctaj), iar extremele scării se stabilesc prin convenţie de către examinator. Astfel, notele nu ne furnizează decat relaţii de ordine. (J. Piaget)

3213.04.23

Divergenţele de notare şi sursa acestora

• Un lot de 20 examinări orale înregistrate pe bandă magnetică au fost ascultate de 16 profesori de liceu şi notate de fiecare în parte. Media notelor atribuite prezintă fluctuaţii de la un profesor la altul pe întinderea de 5 puncte (M. Reuchlin).

3313.04.23

Exemplul 2

• 14 profesori de istorie sunt invitaţi să noteze pentru a doua oară lucrările verificate de ei cu un an in urmă: în 44% din cazuri notele au fost altele faţă de prima corectare (H. Pieron).

3413.04.23

Factorii care distorsionează rezultatele evaluărilor

• Efectul halo; Efectul blând • Efectul/eroarea de generozitate • Efectul Pygmalion sau Efectul oedipian • Efectul de contaminare • Efectul de contrast sau de ordine • Ecuaţia personală a examinatorului• Eroarea de tendinţă centrală • Eroarea logică; Efectul curbei lui Gauss • Factorii de personalitate ai cadrului didactic

3513.04.23

Metode de reducere a divergenţelor în notare

Pentru a satisface cat mai mult cerinţele de obiectivitate se propun ca tehnici :

- Introducerea baremelor de notare;- armonizarea pe bază de indici statistici a

scărilor individuale de notare;- aplicarea testului docimologic.Se vede că accentul se pune de acum pe notare

ca expresie externă a actului de evaluare.

3613.04.23

Acordarea punctajului în cadrul baremului de corectare

• La nivelul unui item, baremul de corectare indică paşii distincţi în rezolvare. Se acordă atâtea puncte, câţi paşi / operaţii mentale distincte sunt necesare de efectuat (fiecărui pas i se acordă un punct).

3713.04.23

Exemple bareme

1. Definiţi 7 termeni literari ........................... 7p.2. Recunoaşteţi figurile de stil din versurile

„Bătrâne Olt! - cu buza arsă / iţi sărutăm undacăruntă". ........................................................ 4p.3. Daţi exemple de epitete şi comparaţii întâlnite

în operele literare studiate (4 exemple) ..... 4p.4. Indicaţi specii literare ce aparţin genului epic

şi liric (cate trei exemple) .......................... 6p.

3813.04.23

Barem

• Când se propune un barem extern, acesta trebuie trecut, prin discuţie colectivă, devenind operant după însuşirea sau „interiorizarea" sa de către examinatori (Bonniel, Caverni şi Noizet, 1972).

3913.04.23

Temă de reflecţie

• Cum procedaţi în momentul în care constataţi că la o probă de evaluare aproape toţi elevii nu au răspuns satisfăcător (dacă, de pildă, dispersia notelor nu este distribuită conform curbei lui Gauss?)

4013.04.23

Evaluări naţionale şi internaţionale

• Naţionale – 1997, 2002, 2007, 2010• Internaţionale -TIMSS, PIRLS, PISA• Studiile internaţionale permit să raporteze

siatemul educaţional naţional la sistemele educaţionale ale altor state într-un anumit moment al evoluţiei istorice a educaţiei şi permit factorilor de decizie să ia măsuri de inovare a sistemelor de învăţământ.

4113.04.23

Cadru de referinţă PISA

• Iniţialele PISA reprezintă Programme for International Student Assessment (Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor), iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).

• Evaluări PISA 2000, 2003, 2006, 2009, 2012, 2015...

4213.04.23

Obiective PISA• PISA evaluează în ce măsură şi-au dobândit elevii

aflaţi către finalul educaţiei obligatorii unele dintre cunoştinţele şi deprinderile de bază care sunt esenţiale pentru participarea deplină la viaţa socială. În toate ciclurile de evaluare cele trei domenii de bază sunt acoperite nu doar în termenii stăpânirii curriculumului şcolar, ci în special în termenii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare în viaţa adultă. În ciclul PISA 2003 a fost introdus domeniul rezolvării de probleme pentru a continua examinarea competenţelor trans-curriculare.

4313.04.23

Domenii PISA

• “Alfabetizarea matematică reprezintă capacitatea individuală de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a formula judecăţi bine fundamentate, de a utiliza şi de a se angaja în înţelegerea matematicii în moduri care satisfac necesităţile vieţii individului în calitatea sa de cetăţean constructiv, interesat şi reflexiv.”

4413.04.23

Domenii PISA

• "Rezolvarea de probleme este capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi a rezolva situaţii reale, transdisciplinare în care calea soluţiei nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicabile nu pot fi încadrabile în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii / lecturii."

4513.04.23

Domenii PISA

• "Alfabetizarea la citire / lectură reprezintă înţelegerea, utilizarea şi reflecţia asupra textelor scrise, cu scopul de a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială."

4613.04.23

Alfabetizarea la citire

Proiectarea sarcinilor de evaluare din domeniul Citire / Lectură are în vedere cinci aspecte generice:

- (re)găsirea sau localizarea informaţiei- formarea unei înţelegeri globale- construirea unei interpretări- reflecţia asupra şi evaluarea conţinutului unui

text- reflecţia asupra şi evaluarea formei unui text

4713.04.23

Domenii PISA

• "Alfabetizarea ştiinţifică reprezintă capacitatea individuală de a utiliza cunoştinţele şi procesele ştiinţifice nu numai pentru a înţelege lumea naturală, dar şi pentru a participa la luarea deciziilor care o afectează”

4813.04.23

REZULTATE PISA• Vezi fişierele–opinii_rezultate_PISA_Romania.doc;–PISA-2009_КраткиеРезультаты.pdf

• Exemple de subiecte PISA – fişierele-brosura_PISA_2009[1];- Mate.Info.Ro.771 Brosura de test - antrenament 2009-2010 PISA

4913.04.23

Exemplu PISA

5013.04.23

Pe care din traseele de mai jos s-a deplasat automobilul, graficul vitezei

căruia a fost descris mai sus?

5113.04.23

Examene 2012

• Regulamente - Ordinul_Nr_997_din_23_decembrie_2011

• Orarul examenelor - Ordinul nr. 905 din 14 noiembrie 2011

• http://aee.edu.md/rules-md/

5213.04.23

Matematica, clasa a IV-a, 29.04.2004

5313.04.23

Matematica, clasa a VI-a, 2002

5413.04.23

Date pentru comparaţii

5513.04.23

Bibliografie (I)1.Curriculum pentru învăţământul gimnazial (pentru fiecare disciplină din

Planul de învăţământ). Chişinău, Lyceum, 2010.2. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a (pentru fiecare disciplină din

Planul de învăţământ). Chişinău, Ştiinţa, 2010.3.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală

(pentru fiecare disciplină din Planul de învăţământ). Chişinău, Cartier, 2010.

4.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru gimnaziu (pentru fiecare disciplină din Planul de învăţământ). Chişinău, Cartier, 2011.

5.Ghiduri metodologice pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar (10 titluri). Chişinău, Ştiinţa, 2007.

6.Otilia Dandara [et al.] Pedagogie. Suport de curs. Chişinău, CEP USM, 2011.7.Tatiana Tintiuc. Educaţia incluzivă în clasă. Ghid pentru profesori. Chişinău,

2011.

5613.04.23

Bibliografie (II)8.Dan Potolea [et al.]. Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat şi gradul didactic II.

Polirom, 2008.9.Ioan Cerghit. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii.

Polirom, 2008.10.Ion Negreţ-Dobridor. Teoria generală a curriculumului educaţional. Polirom, 2008.11.Alois Gherguţ. Management general şi strategic în educaţie. Ghid practic. Polirom, 2007.12.Roxana Tudorică. Managementul educaţiei în context european. Bucureşti, MERONIA, 2007.13.Marin Manolescu. Teoria şi metodologia evaluării. Editura Universitară, Bucureşti, 2010.14.Romiţă B. Iucu. Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză

educaţională. Polirom, 2006.15.Gabriele Cristea. Managementul lecţiei. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007.16.Bogdan Balan [et al.]. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice.

Polirom, 2005.17. Geoff Petty. Teaching Today. Nelson Thornes, UK, 2009.18.В.П.Симонов. Педагогический менеджмент. Ноу-хау в образовании. Москва, Юрайт /

Высшее образование, 2009.19. http://www.ise.md/download/Standarde_de_competente.pdf

5713.04.23

Regulamentul de atestare a cadrelor didactice

• Recomandări pentru elaborarea Raportului de autoevaluare – Anexa 4

• Recomandări pentru elaborarea lucrării metodice – Anexa 5

• Indicatori de evaluare a lucrărilor/rapoartelor – Anexa 7

5813.04.23

Elevii secolului XXI

5913.04.23

În loc de încheiere

• În secolul XXI, analfabeţi nu vor fi aceia care nu vor şti să scrie şi să citească, ci aceia care nu vor fi capabili să înveţe continuu.

Alvin Toffler

6013.04.23