euroBuletinSumar

Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România

pagina 2

Absorbția fondurilor europene alocate României, aproape de media europeană

pagina 3

Participarea CEC Bank în cadrul acțiunii de împădurire “Plantăm fapte bune în România”

pagina 3

Soluții și surse de finanțare pentru investițiile în eficiența energetică

pagina 4

Clusterele inovative - o soluție de succes pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a economiei României

pagina 6

Poveste de succes: Proiecte investiționale implementate de MOBILA S.A.

pagina 8

Noutăți fonduri europenepagina 10

Numărul 1/2019

Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene

de către România

pagina 2numărul 1/2019

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Eu-ropeană, România a preluat, începând cu luna ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții, Consiliul Uniunii Europene. Ceremonia oficială de lansare a avut loc în data de 10 ianuarie 2019, la Ateneul Român din București.

Liderii Uniunii Europene au participat la ceremonia de deschidere a președinției Consiliului UE, ce va fi exercitată în ur-mătoarele șase luni de România. Într-o ceremonie impresionantă, liderii eu-ropeni au vorbit despre aderarea Ro-mâniei la spațiul Schengen și despre importanța statului de drept. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a vorbit despre valorile și realizările Ro-mâniei, despre intelectualii și cei mai mari sportivi ai țării.

Deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene este o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene. Mandatul României la Președinția Con-siliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deținerea, pentru prima dată, a acestei atribuții și organizarea, pe perioada mandatului Președinției României, a alegerilor pentru Parlamen-tul European.

Președinția României la Consiliul UE se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul aces-teia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, par a fi în principal Brexit și Cadrul financiar mul-ti-anual post 2020. În ceea ce privește Brexitul, agențiile internaționale de presă relatează că Parlamentul britanic a respins, în 15.01.2019, acordul propus pentru ieșirea din UE, cu două luni și ju-mătate înainte de data prevăzută pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Dacă Marea Britanie nu va reuși să pregăteas-că o altă opțiune la timp, există posibili-tatea de a se extinde negocierile. “Extin-derea negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană repre-zintă o opțiune mai bună decât un Brexit fără acord”, a declarat președintele Con-siliului European, Donald Tusk. Marea Britanie ar urma să iasă din UE pe 29 martie, dar guvernul May speră să obțină concesii suplimentare pentru a putea evita producerea unui Brexit fără acord.

În exercitarea mandatului său, România este responsabilă de avansarea negoci-erilor Consiliului privind legislația UE, de asigurare a continuității agendei UE și de buna cooperare dintre statele membre și instituțiile europene. În cali-tatea sa de Președinte al Consiliului UE, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea națională asupra dez-baterilor strategice privind viitorul pro-iectului European, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a aces-tuia și de a promova pe agenda europea-nă unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.

În cadrul Conferinței comune desfășurate la Bruxelles în cursul lunii decembrie 2018, doamna Corina Crețu, Comisarul european pentru politică regională a precizat că: „România va deține Președinția UE într-un moment plin de provocări. Este crucial ca în ur-mătoarele șase luni să folosim toate

oportunitățile pentru a avansa în negoci-erea dosarelor prioritare, inclusiv în ceea ce privește politica de coeziune pentru pe-rioada 2021-2027. Mă bucur să constat că politica de coeziune reprezintă o prio-ritate pentru Președinția română. Acest lucru oglindește impactul pe care această politică a solidarității l-a avut în ultimii ani în România”.

Ministrul delegat pentru afaceri euro-pene, domnul George Ciamba, a pre-zidat în 8 ianuarie 2019, la Bruxelles, prima reuniune a Consiliului Afaceri Ge-nerale sub egida Președinției Români-ei la Consiliul Uniunii Europene. În des-chiderea reuniunii, domnul Ciamba a prezentat prioritățile Președinției Ro-mâniei, evidențiind cei patru piloni pe durata mandatului de șase luni: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor regional și Europa valo-rilor comune. Un punct important pe agenda de discuții l-a constituit Cadrul Financiar Multianual post 2020 și s-a făcut o trecere în revistă a obiectivelor Președinției României privind modalita-tea de gestionare a negocierilor pe acest dosar pe durata mandatului său. S-a re-liefat că Președinția României la Consi-liul UE va menține un ritm dinamic al negocierilor, atât la nivel tehnic, cât și politic, cu scopul realizării unor progre-se consistente, care să pună bazele unui acord în toamna anului 2019, în confor-mitate cu obiectivul politic trasat la Con-siliul European din decembrie 2018.

Sursa: www.mediafax.ro; www.afaceri.europene.mae.ro;

www.fonduri-structurale.ro;www.agerpress.ro

Preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene

pagina 3numărul 1/2019

Absorbția fondurilor europene alocate României, aproape de media europeanăRomânia a ajuns la un grad de absorbție de 26% a fondurilor europe-ne alocate pentru Perioada de progra-mare 2014-2020, a anunțat la începu-tul lunii ianuarie a.c., Ministrul Fon-durilor Europene, doamna Rovana Plumb, menționând că ne încadrăm în media Uniunii Europene de 27%.

„Aproape 8 milioane de euro reprezin-tă investiții de care au beneficiat și be-neficiază în continuare milioane de români, autoritățile locale și tot ceea ce înseamnă mediul de afaceri”, a spus doamna Rovana Plumb, precizând că “printre beneficiile aduse de investițiile făcute prin cele opt miliarde de euro sunt: 12.000 IMM-uri nou înființate; 24.700 de locuri de muncă nou create; 110.000 de șomeri sprijiniți, dintre care

58.000 și-au găsit un loc de muncă; 200.000 de tineri sunt sprijiniți pentru găsirea unui loc de muncă; 133.000 de persoane beneficiază de măsuri de formare profesională, de ucenicie și stagii”.

În ceea ce privește infrastructura, doamna Rovana Plumb a precizat că România are la dispoziție 5,8 miliar-de de euro și sunt contractate deja 5,9 miliarde de euro, pentru că avem o rată de contractare posibilă de până la 300% din suma alocată.

„Cu siguranță, preocuparea priorita-ră va fi de a definitiva și a trimite la Comisie proiecte prioritare pe infra-structură”, a arătat ministrul. Despre cele trei spitale regionale, doamna Plumb a afirmat că sunt studiile de fezabilitate din partea Băncii Euro-pene de Investiții: „Pentru perioa-da actuală de programare, suma este de 150 de milioane de euro, bani euro-peni, și 150 de milioane de euro, bani din bugetul de stat”, adăugând că pre-gătirea construcției acestor spitale, cu tot ceea ce înseamnă documentație tehnică, se situează la 120 de milioane

de euro și se va definitiva în următo-rul exercițiu financiar. Doamna mi-nistru a enumerat și investițiile făcute în învățământ cu fonduri eu-ropene: 50.000 de studenți benefi-ciază de sprijin pentru participare la învățământul terțiar; 29.000 de cadre didactice din învățământul terțiar universitar beneficiază de progra-me de formare/ schimb de bune prac-tici; 3.400 de studenți doctoranzi și 1.500 de cercetători primesc burse; 80.000 de elevi primesc burse lunare. În plus, în domeniul medical, benefi-ciile sunt: 15.000 de asistenți mater-nali care primesc sprijin financiar și cursuri de perfecționare; 110.000 de persoane beneficiază de programe de depistare precoce pentru cancer de col uterin și cancer de sân, tuberculoză, precum și tratament dacă sunt infecta-te cu HIV/SIDA; 23.900 de cadre me-dicale formate. Pe lângă această sumă de opt miliarde de euro, la finele lunii decembrie mai erau depuse solicitări de rambursare pentru 355 de milioa-ne de euro.

Sursa: www.agerpres.ro

Participarea CEC Bank în cadrul acțiunii de împădurire “Plantăm fapte bune în România”

La aniversarea a 154 de ani de la înființare, CEC Bank a sărbătorit

momentul într-un mod special, alătu-rându-se demersului “Plantăm fapte

bune”, prin care a susținut financiar și logistic acțiunea de plantare a 7.500 de puieți de stejari pe un teren din orașul Popești-Leordeni, Județul Ilfov.

Proiectul face parte din inițiativa națională de împădurire derulată cu sprijinul voluntarilor de la Asociația Eco Assist și s-a desfășurat în parte-neriat cu Centrul Local cercetășesc “Lupii Ageri”, Consiliul Local Popești-Leordeni și Ocolul Silvic Brănești. În cadrul acestei acțiuni aproxima-tiv 1.500 de persoane din București, Ilfov și Buzău au plantat pe o suprafață de 3,3 ha peste 20.000 de puieți

pagina 4numărul 1/2019

forestieri de stejar roșu, frasin, ulm, tei și sânger, ce se vor integra în Pădurea Cercetașilor din Orașul Popești Leor-deni.

Doamna Mirela Iovu, Director - Vicepreședinte al Comitetului de Direcție al CEC Bank s-a alăturat echipei de voluntari a băncii:

“Sunt onorată și mândră să reprezint astăzi Conducerea Băncii, împreună cu

o parte din membrii familiei CEC Bank, la acțiunea de plantare a puieților de stejar roșu, sărbătorind astfel aniversa-rea a 154 de ani de la înființarea Băncii și a 10 ani de când am devenit o bancă comercială universală. Am ales steja-rul pentru că suntem români, pentru că acesta simbolizează perenitatea și sta-bilitatea noastră și pentru că în sim-bolistica CEC Bank stejarul joacă un rol central. Era firesc, așadar, să ne

alăturăm unei inițiative românești cu impact pe termen lung în comunita-te, cu atât mai mult cu cât defrișările și alunecările de teren au atins cote alar-mante. Parteneriatul de față se dorește a fi debutul unei colaborări de lungă durată, care să vizeze plantarea de stejari în areale din întreaga țară”.

Soluții și surse de finanțare pentru investițiile în eficiența energetică

Identificarea de soluții și surse de finanțare care să susțină investițiile de eficiență energetică este o tematică de interes atât la nivelul Comisiei Europe-ne, cât și la nivelul României, fiind su-biectul multor evenimente organizate pe această temă.

La inițiativa reprezentanților Comi-siei Europene (CE), la finele anului trecut a fost organizată o masă rotundă având ca tematică finanțarea eficienței energetice în România, în care a existat un dialog susținut între reprezentanții Comisiei Europene, cei ai autorităților locale implicate în re-glementarea/susținerea finanțării acestui domeniu, reprezentanți ai mediului financiar-bancar, ai me-diului de afaceri și ai unor asociații și ONG-uri de interes public. Discuțiile s-au continuat și la nivelul Asociației Române a Băncilor, unde, la inițiativa doamnei Ramona Ivan, Președinta Comisiei de Fonduri Europene, s-a or-ganizat o nouă întâlnire în care au

fost prezentate modalitățile prin care băncile se pot implica în implemen-tarea instrumentelor de la nivelul CE pentru reducerea riscurilor asocia-te proiectelor de eficiență energeti-că, precum și în dezvoltarea de noi in-strumente financiare de susținere a proiectelor de eficiență energetică, precum granturi, dobândă/garanții subvenționate, ajutor de minimis și asistență tehnică, pentru companii mari, IMM-uri și asociații de proprie-tari.

Pe parcursul întâlnirii au fost atinse multiple teme de interes: 

• renovarea energetică a clădirilor rezidențiale, în special prin crearea

pagina 5numărul 1/2019

de servicii integrate pentru renova-rea locuințelor;

• reducerea riscului generat de pro-iectele de eficiență energetică pen-tru sectorul financiar-bancar;

• creșterea ratei de renovare energe-tică a clădirilor publice;

• creșterea investițiilor în eficiența energetică în sectorul IMM-urilor;

• instrumentele create sau avute în vedere la nivelul CE, destinate re-ducerii riscurilor asociate proiec-telor de eficiență energetică, astfel încât acestea să fie mai ușor imple-mentate/finanțate.

Astfel, setul de instrumente de sub-scriere (Underwriting Toolkit - http://valueandrisk.eefig.eu) are ca scop sprijinirea instituțiilor financiare în evaluarea acestui tip de proiecte, in-cluzând un ghid de evaluare a ris-curilor asociate. Platforma de re-ducere a riscului DEEP (De-risking Energy Efficiency Platform - http://deep.eefig.eu) este o bază de date ce conține informații despre proiecte de eficiență energetică implementate la nivel european, în special cu privire la performanța tehnică și financia-ră a acestora. Rolul acesteia este de a oferi posibilitatea efectuării unei analize comparative (benchmarking) de către bănci pentru proiecte simila-re. De asemenea, există în plan lansa-rea unui instrument financiar în do-meniul eficienței energetice sub forma

unei garanții de portofoliu, ce poate fi combinat inclusiv cu asistență tehnică și granturi, la nivelul CE fiind identi-ficat un interes deosebit al sistemului bancar în acest sens.

De un interes deosebit s-au bucurat și detaliile legate de programe-le de finanțare a proiectelor de eficiență energetică dezvoltate de către Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (CRCV), în parteneriat cu reprezentanți ai unor bănci comerci-ale. Această inițiativă vine în întâm-pinarea sistemului financiar-bancar, adresându-se nevoii acestuia de eva-luare a impactului acestor proiecte.

Astfel, proiectele rezidențiale propuse de către clienți sunt evaluate de către CRCV și primesc certificare energe-tică (tehnică și de calitate), în timp ce instituțiile bancare implicate în acest parteneriat oferă condiții de finanțare mai avantajoase decât cele standard.

O componentă importantă a acestui program este educarea clienților în privința beneficiilor pe care investiția efectuată le are pe termen lung: ratele de credit de regulă mai mari, datorate unei investiții mai ridicate, sunt com-pensate de economiile cu costurile de energie, cu cele de sănătate și cu cos-turile de reparații (având în vedere materialele de calitate utilizate și con-fortul sporit). Beneficiile pentru sis-temul financiar bancar sunt reflec-tate de un comportament de plată al

clienților îmbunătățit (existând studii care arată că incapacitatea de plată a acestora se reduce cu până la 32%) și de o valoare de piață a imobilelor mai stabilă în timp (aceleași studii re-levând o creștere a valorii de piață a acestora cu până la 8%). De aseme-nea, există oportunități de susținere a investițiilor în eficiență energeti-că și prin programele de finanțare dezvoltate de instituții financiare internaționale precum BERD și BEI, dar și prin accesarea de fonduri euro-pene nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2014-2020 – Axa 3 sau prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 - Axele 6 și 7.

Printre principalele probleme identi-ficate în cadrul dezbaterilor, pentru care s-a propus continuarea discuțiilor multipartite și pe viitor în vederea identificării unor soluții, se numără și:

• comparabilitatea/aplicabilitatea datelor existente la acest moment pe platforma DEEP, proiectele rea-lizate în țări diferite beneficiind de condiții diferite de piață/finanțare;

• în secțiunea dedicată României pe platforma DEEP există un număr redus de proiecte încărcate, ceea ce face dificilă efectuarea de că-tre bănci a unor analize compara-tive pentru alte proiecte. În acest sens, este încurajată popularea acestei baze de date (care asigură confidențialitatea acestor proiecte). Un impediment în acest sens la ni-velul sectorului bancar este și fap-tul că multe finanțări ale unor ast-fel de proiecte nu sunt identifica-te ca atare, ci apar ca și credite de consum sau credite ipotecare sim-ple astfel încât au devenit greu de identificat;

• popularizarea mai largă a instru-mentelor naționale și implicarea mai mare a fondurilor naționale (ex. Fondul Român pentru Eficiența Energetică);

• promovarea la scară largă a be-neficiilor acestor proiecte și stabi-lirea unor condiții preferențiale

InstitutiiFinanciare

Internationale(IFI)

3

Programe nationale

Programe UE

pagina 6numărul 1/2019

de finanțare. În acest context, inițierea unor discuții cu BNR în vederea analizării posibilității de stabilire a unui grad de îndatorare diferențiat ar fi de interes.

Reprezentanții sistemului bancar prezenți la întâlnire și-au expri-mat disponibilitatea de a-și aduce aportul la dezvoltarea de noi instru-mente financiare în vederea facilită-rii accesului la finanțare a proiecte-lor de eficiență energetică, având în vedere că aceste investiții au un efect

de atenuare a riscurilor pentru bănci, influențând pozitiv capacitatea îm-prumutatului de a-și rambursa îm-prumutul, reducând probabilitatea de neîndeplinire a obligațiilor acestu-ia, precum și faptul că eficiența ener-getică îmbunătățită mărește valoa-rea proprietății, reducând în acest fel pierderile pentru bancă, în cazul ne-îndeplinirii obligațiilor de către îm-prumutat. Desigur, exista în continu-are multe întrebări la care se caută răspunsuri și acest lucru se poate

realiza numai prin continuarea dia-logului intre toate părțile implicate pentru identificarea modalităților de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru investițiile în eficiența ener-getică și la identificarea obiectivelor comune și a potențialelor îmbunătățiri care trebuie aduse cadrului de regle-mentare actual.

Clusterele inovative - o soluție de succes pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a economiei RomânieiLa nivelul Uniunii Europene, clus-terele inovative sunt considera-te motorul dezvoltării economice și inovării, acestea reprezentând un cadru propice de dezvoltare a aface-rilor, de colaborare între companii, universități, instituții de cercetare, furnizori, clienți și competitori situați în aceeași arie geografică (locală, re-gională, națională, trans-națională). Stimularea activităților inovative în cadrul clusterelor se realizează prin promovarea interacțiunilor intensive, schimburi de experiență și cunoaștere și prin contribuția la transferul de teh-nologie, networking și diseminarea informațiilor în rândul participanților la cluster. Prin alocarea de fonduri UE pentru sprijinirea inițiativelor și a in-frastructurilor de tip cluster au fost create și întărite un număr important de organizații de tip cluster, estimân-du-se că în Europa există peste 500 de astfel de structuri.

Un important cluster de inovare din România este Polul de competitivita-te IND-AGRO-POL, o rețea națională cu vocație internațională al princi-palilor actori din sectorul agroindus-trial și din sectoarele conexe. Cluste-rul are 100 de membri (inclusiv IMM-uri, întreprinderi mari, Asociații Pro-fesionale, institute CDI, Universități, Autorități Regionale) din toate regiu-nile din România, legați de lanțurile de valoare specifice. Misiunea Polului

de competitivitate IND-AGRO-POL este de a stimula inovația și colabora-rea în sectorul agroindustrial (tehno-logiile și construcția echipamentelor tehnice pentru agricultură și industria alimentară) și în sectoarele conexe (bioeconomie, energie regenerabilă, schimbări de mediu și schimbări cli-matice, tehnologii ecologice și materi-ale avansate, tehnologia informației și comunicații).

În contextul implementării proiectu-lui intitulat “Indagro-Agenda strate-gică de cercetare-dezvoltare-inovare a clusterului de inovare IND-AGRO-POL”, finanțat în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020 (PN III), CEC Bank a participat, alături de alți invitați, la work-shop-ul organizat la finele anului trecut, cu tema “Identificarea surselor și oportunităților de inovare la nivelul clusterului IND-AGRO-POL și inter-clustere”. Acțiunea a fost orga-nizată de Asociația IND-AGRO-POL la sediul sucursalei de la Mărăcineni, județul Argeș din cadrul ICDP Pitești Mărăcineni, care este membru al polului de competitivitate IND-AGRO-POL. Evenimentul a fost găzduit de Institutul de Cercetare-Dezvolta-re pentru Pomicultură (ICDP) Mără-cineni, care coordonează activitatea de cercetare în pomicultură la nivel național prin intermediul celor cinci stațiuni experimentale existente în

bazinele pomicole reprezentative ale țării: Băneasa, Bistrița, Constanța, Fălticeni și Iași, precum și cele două centre de transfer al rezultatelor cerce-tării (Buzău și Mehedinți).

Au fost abordate subiecte de interes privind soluțiile inovatoare și tehno-logiile aplicate în agricultura de pre-cizie, provocări privind transferul de cunoștințe în pomicultură, sisteme in-teligente pentru monitorizarea fermei, soluții de finanțare a investițiilor.

În acest context, reprezentanții CEC Bank au prezentat informații de interes referitoare la oportunitățile de finanțare a clusterelor și a întreprinde-rilor inovative.

Astfel, în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritară 1: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare în sprijinul competitivității economi-ce și a dezvoltării afacerilor (CDI), se

pagina 7numărul 1/2019

regăsesc o serie de domenii de acțiune prin care beneficiarii sunt sprijiniți în realizarea de investiții în cercetare-inovare sau pentru creșterea valorii adăugate generate de sectorul TIC:

- Acțiunea 1.1.1 Mari infrastruc-turi de CD - Investiții pentru depar-tamentele de cercetare/dezvoltare ale întreprinderilor, prin care sunt susținute investițiile în crearea de noi departamente CD și dotarea acestora cu echipamente sau de modernizare/extindere a celor existente;

- Acțiunea 1.1.1 Mari infrastruc-turi de CD - Clustere de inovare, în care sunt eligibile proiecte care prevăd:

- A. Investiții în facilități CD comune ale clusterului: achiziționarea de terenuri, active fixe corporale și necorporale; construirea, modernizarea, extin-derea, unor clădiri destinate unor institute/centre/laboratoare CD

- B. Activități de inovare în cluster: obținerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorpo-rale care aparțin organizației clus-terului; achiziționarea de servicii de consultanță /sprijinire în domeniul inovării

- C. Activități de exploatare a clusterului: promovarea cluste-rului; organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini schimbul de cunoștințe, stabilirea de contacte și cooperarea transnațională

- Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererilor întreprinderilor pentru inovare, în care sunt eligibile între-prinderile inovatoare de tip start-up constituite în baza prevederilor Legii 31/1990, care înregistrează o vechime de maximum 3 ani în anul depunerii proiectului și spin-off-urile care urmează să se înființeze pe baza unui rezultat obținut în organizații de cercetare

de drept public (institute de CD sau învățământ superior);

- Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererilor întreprinderilor pentru inovare, în care sunt eligibile între-prinderile constituite în baza preve-derilor Legii nr. 31/1990, înființate cu maximum 5 ani înainte de anul depunerii propunerii de proiect;

- Acțiunea 2.2.1 Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării, prin dezvoltarea de clustere, în care sunt sprijinite investițiile în cercetare industri-ală și dezvoltare experimentală, proiecte de inovare ale IMM-urilor, proiecte de inovare de proces și organizaționale

Având în vedere participarea la eve-niment a unui important număr de fermieri din zone pomicole din județele Alba Iulia, Cluj, Tg. Mureș, reprezentanții băncii au prezentat și o serie de oportunități de finanțare a investițiilor din acest sector, fie prin dezvoltarea de proiecte de accesare fonduri europene, în cadrul Progra-mului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fie prin accesarea altor tipuri de facilități dezvoltate de bancă pentru susținerea sectorului agricol. La finalul prezentărilor și a dezbateri-lor interesante, participanții la work-shop au avut oportunitatea de a vizita plantația de pomi și arbuști fructiferi, spațiile alocate culturilor (în câmp liber sau protejate), laboratoarele de

cercetare și spațiile de depozitare a fructelor, gestionate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicul-tură (ICDP) Mărăcineni.

Gazda noastră din partea ICDP Pitești Mărăcineni, domnul Director general Mihai Coman, ne-a oferit asistență spe-cializată pe întregul parcurs al vizitei. Înființat în 1967, ICDP are tradiție în-delungată în înființarea, menținerea și exploatarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi din România, deținând împreună cu stațiunile ex-perimentale o suprafață de 1.950 ha pentru cercetare și producere de ma-terial săditor pomicol și dendrologic. Activitatea de cercetare a institutu-lui se desfășoară în cadrul celor patru laboratoare de cercetare (genetică și ameliorare, înmulțire-virusologie, protecție fitosanitară, arbuști), fiind asigurată de specialiști cu experiență demonstrată în domeniu.

Sursa: www.adrcentru.ro;www.inma.ro/indagropol;

www.icdp.ro

pagina 8numărul 1/2019

Poveste de succes: Proiecte investiționale implementate de SC Mobila SA (industria mobilei)

Deși poate părea desuet să dezvolți o afacere în domeniul producției de mobilă în Bărăgan, societatea comer-cială Mobila SA a demonstrat că acest lucru este posibil, reușind construi-rea unei societăți moderne și puter-nic ancorată în tehnologia viitoru-lui pe o veche structură a Întreprin-derii Județene de Prestări Servicii și de Producție Industrială Ialomița. Cu o tradiție de peste 27 de ani și cu pro-iecte investiționale care au condus permanent la diversificarea produ-selor obținute și la îmbunătățirea liniei de fabricație, s-a reușit cuceri-rea unui segment dintr-o piață extrem de concurențială și expusă la schim-barea permanentă. Doamna Camelia Malama, președintele Consiliului de administrație al societății, ne prezin-tă strategia de dezvoltare a societății și soluțiile de finanțare alese pentru rea-lizarea acesteia.

Strategia de dezvoltare a societății Mobila SA pe termen scurt, mediu și lung presupune realizarea unei serii de obiective foarte bine defi-nite, legate de creșterea capacității de producție în vederea satisface-rii cererii și a comenzilor în continuă

creștere, crearea avantajului compe-titiv prin aducerea actualei fabrici la standarde moderne de producție în conformitate cu normele UE, proiec-tarea și lansarea de produse noi din gama tapițerie - produse inovative care în acest moment nu se găsesc pe piața din România - care să conducă la creșterea cotei de piață a societății și să reprezinte societatea în fața clienților, ieșirea pe piețe externe prin realizarea de produse calitative.

Aceste obiective bineînțeles că nu le putem realiza doar cu forțe proprii și vor fi atinse prin implementarea de-a lungul timpului alături de CEC Bank a unor proiecte investiționale, precum cel implementat în perioada 2013-2014 pentru achiziția de echipamen-te inovative și ecoeficiente în cadrul Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice. Va-loarea totală a proiectului a fost de 2.185.659,39 lei, iar ajutorul financi-ar nerambursabil a fost în cuantum de 1.064.957,12 lei, reprezentând 60% din valoarea eligibilă a proiectului. Cu ajutorul fondurilor europene și a finanțării acordate de către CEC Bank, care a fost utilizată pentru asigurarea cofinanțării, prefinanțarea grantu-lui, precum și pentru susținerea chel-tuielilor neeligibile, am reușit să im-plementăm acest proiect, prin care am realizat restructurarea producției și creșterea eficienței prin achiziția de utilaje și echipamente inovative utili-zate în producția mobilei.

Acest prim proiect realizat alături de CEC Bank ne-a încurajat să continu-ăm pentru că, așa cum am mai spus,

nu este simplu să construiești și să te dezvolți utilizând fondurile europe-ne și finanțarea bancară, dar cred că este una dintre puținele soluții care îți pot asigura viitorul. Curaj pentru a ne dezvolta am avut iar acum știm cu siguranță că societatea noastră va avea continuitate și va rămâne o afacere de familie, cu atât mai mult cu cât fiul nostru a terminat o facultate în domeniu, respectiv Industria Lem-nului Brașov, aceeași facultate pe care o termina și soțul meu, acum 35 de ani. În prezent, fiul nostru se ocupă de producție, de crearea de noi modele, de diversificarea activității, ceea ce și conduce la necesitatea acestei noi investiții. Ne bucurăm de continuita-te și pe partea economică, fiica mea călcându-mi pe urme, ca studentă la ASE, Facultatea de contabilitate și in-formatică de gestiune.

Cum veți realiza aceste obiective ambițioase de investiție în viitor ?

Pentru a construi viitorul avem grijă de prezent! Suntem acum alături de CEC Bank care ne asigură o finanțare de aproape 1 milion de euro, pentru implementarea unui nou proiect inti-tulat “Dezvoltarea activității societății Mobila SA prin extindere fabrică de mobilă în Municipiul Slobo-zia”, prin care ne dorim să asigurăm îmbunătățirea competitivității între-prinderii. Acest nou proiect se reali-zează prin Programul Operațional Re-gional 2014-2020, Axa prioritară 2:” Îmbunătăţirea competitivității între-prinderilor mici și mijlocii”, Priorita-tea de investiții 2.2: “Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de

pagina 9numărul 1/2019

producție și dezvoltarea serviciilor”.

Contractul de finanțare a fost înche-iat cu Ministerul Dezvoltării Regiona-le și Administrației Publice în calita-te de Autoritate de Management și cu Agenția pentru Dezvoltare Regiona-lă Sud Muntenia, în calitate de Orga-nism Intermediar. Perioada de imple-mentare a proiectului este de 42 de luni, respectiv între data 01.12.2016 – 31.05.2020 și are o valoare totală de 8.843.929,82 lei. Ajutorul financiar nerambursabil aferent proiectului este în valoare de 4.512.677,84 lei, repre-zentând 61,5% din valoarea eligibilă a proiectului. Prin construcția acestei noi fabrici, pentru că este o investiție complet nouă, care ne va asigura ex-tinderea și diversificarea producției pentru gama de tapițerie (canapele, fotolii, colțare etc.), ne dorim creșterea capacității de producție existentă și dezvoltarea activității în vederea sa-tisfacerii cererii și a comenzilor în continua creștere pe piața internă, clienții noștri fiind în prezent marii

retaileri. Prin intermediul acestei investiții și a întregii strategii pe care o urmărim, ne dorim ca, nu peste mulți ani, să ne regăsiți în cataloage-le târgurilor internaționale și pe piața internațională de profil.

Apreciați că facilitățile de finanțare oferite de CEC Bank au corespuns specificului de implementare al pro-iectelor realizate de compania dum-neavoastră?

Avem un parteneriat de dezvolta-re cu CEC Bank, Sucursala Ialomița, cu care noi colaborăm direct, și care a răspuns mereu solicitărilor noastre, încercând de fiecare dată să găseas-că cele mai bune soluții de finanțare pentru proiectele noastre, care nu sunt puține și nici nu au valori mici. În România prezentului nu este simplu să desfășori activități economice, cu atât mai mult să îți faci planuri și pro-iecte de dezvoltare pe termen lung, dacă ne gândim numai la fiscalitate sau la forța de muncă. Însă, cu foarte

multă determinare și cunoaștere - pentru că trebuie să vă spun că la baza tuturor acestor proiecte sunt oamenii și familia noastră, care dețin cunoștințele necesare în domeniu - am convingerea că vom reuși. Împreună cu această echipă, care coordonează activitatea unui grup de firme din care fac parte EXPOMOB SRL, MALTEX SRL și grupul de firme CONT-EX-PERT, în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 250 de salariați, prin acest nou proiect pe care CEC Bank ne ajută să-l implementăm, vom ajunge la aproximativ 350 de salariați. Încer-căm să demonstrăm că se poate și le mulțumim celor cărora ne sunt par-teneri pentru dezvoltare! Parteneria-tul pe care CEC Bank a înțeles să-l con-struiască cu noi pe principiul win-win va asigura găsirea soluțiilor aplicabi-le afacerii noastre, pentru a ne atinge obiectivele propuse și pentru a ne aduce și noi contribuția la dezvoltarea zonei Sud Muntenia.

pagina 10numărul 1/2019

Buget 2021-2027: Pentru Româ-nia sunt propuse 27 miliarde de euro, cu 8% în plus față de actu-ala perioadă

La data de 5 decembrie 2018, Co-misarul european pentru politi-că regională, Corina Crețu a pre-cizat în cadrul unei conferințe de presa susținută la Bruxelles: „Înche-iem acum perioada financiară 2007-2013 cu o rată de absorbție de 91% a fondurilor europene alocate, cre-ându-se astfel peste 51.000 de lo-curi de muncă, sprijin pentru mii de IMM-uri, modernizări de școli, spi-tale, instituții sociale și investiții în domeniul transporturilor, aces-tea din urmă nefiind, din păcate, pe măsura așteptărilor. Sprijinul pu-ternic al Comisiei Europene conti-nuă și pentru actuala perioadă de programare, 2014-2020. Lucrăm în continuare cu autoritățile româ-ne pentru accelerarea implementă-rii proiectelor și pentru pregătirea unui portofoliu solid de proiecte ca-re să îmbunătățească viața oameni-lor. Sprijinul financiar a fost dublat de măsuri adaptate condițiilor speci-fice ale unor țări, printre care și Ro-mânia, pentru a maximiza impac-tul politicii de coeziune. Încă de la începutul mandatului meu, am cre-at un Grup de Lucru pentru o mai bună implementare (datorită căru-ia România a reușit performanța de a ajunge la 91% absorbție pen-tru perioada 2007-2013) și Inițiativa pentru regiunile rămase în urmă, pentru a consolida inovarea și com-petitivitatea în regiunile-pilot selec-tate. De asemenea, Comisia a lansat Inițiativa pentru regiunile carboni-fere în tranziție, în cadrul căreia am insistat să fie inclusă și Valea Jiului. Astfel, Comisia asistă autoritățile ro-mâne pentru dezvoltarea economi-că și socială a Văii Jiului, una dintre cele mai sărace regiuni din Europa. Aceste inițiative ilustrează coope-rarea de zi cu zi a Uniunii Europene cu România. Comisia Europeană va

fi alături de România și după 2020. În propunerea noastră pentru buge-tul 2021-2027, România are aloca-te 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de actuala perioadă; iar la nivel național, aceasta reprezintă o creștere cu 13% a ajutorului finan-ciar pentru fiecare cetățean român. Așa cum am transmis și azi, în ca-drul lucrărilor comune, este impor-tant să existe o tranziție ușoară între Președinția austriacă și cea româ-nă, pentru a putea începe cât mai cu-rând negocierile inter-instituționale pe toate dosarele prioritare, inclu-siv pe cel privind propunerea Comisi-ei pentru politica de coeziune de du-pă 2020”.

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România

Peste 445,8 milioane de euro dis-ponibile în Trimestrul I al anu-lui 2019 prin PNDR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltă-rii Rurale va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fon-durilor alocate depășind 445,8 milioa-ne de euro. Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

• 4.1a – Investiții în exploatațiile po-micole (51.013.105 euro);

• 4.3 - Investiții pentru dezvolta-rea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – irigații (200.000.000 euro);

• 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să re-ducă efectele dezastrelor natura-le, ale fenomenelor climatice nefa-vorabile și ale evenimentelor catas-trofale probabile (14.775.003 euro) și

• 5.2 -   Sprijin pentru investiții pri-vind refacerea terenurilor agrico-le și a potențialului de producție

afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de eve-nimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschide-rea unor noi sesiuni pentru:

• sM 7.2 - Investiții în crearea și mo-dernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro);

• sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau ex-tinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, in-clusiv a celor de agrement și cul-turale, și a infrastructurii aferen-te (13.761.860 euro);

• sM 7.6 - Investiții asociate cu pro-tejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin   sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de co-operare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B „Implemen-tarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro). În aceeași perioadă de timp a tri-mestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1)  și  Prime pentru asigurarea cul-turilor, a animalelor și a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor dis-ponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Apel de proiecte pentru IMM-urile care dezvoltă produse ino-vatoare în domeniul IT&C. Se acordă până la 3,5 milioane de euro asistență financiară ne-rambursabilă

În data de 30 ianuarie 2019 s-a lansat Apelul de proiecte din cadrul Progra-mului Operațional Competitivitate,

Noutăţi fonduri europene

pagina 11numărul 1/2019

Acțiunea 2.2.1 - Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dez-voltarea de clustere. În cadrul apelu-lui, solicitanții pot primi până la 3,5 milioane euro asistență financiară ne-rambursabilă. În funcție de tipul de proiect, mărimea întreprinderilor  și a regiunilor de dezvoltare în care își desfășoară activitatea, se poate bene-ficia de cofinanțare europeană care variază între 20% - 80% din totalul cheltuielilor eligibile (anumite tipuri de cheltuieli beneficiază de sprijin 100%). Regiunea București - Ilfov este eligibilă în cadrul acestui apel. 

Cine poate solicita finanțare? • Întreprinderi (microîntreprinderi,

întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii) care își desfășoară activi-tatea în România, centrate pe do-meniul TIC

• Întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii) care își desfășoară activi-tatea în România, în cadrul cluste-relor centrate pe domeniul TIC

• Consorții (parteneriate) de mi-croîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii care își desfășoară activitatea în România, în cadrul clusterelor  centrate pe domeniul TIC.

Sprijinul nerambursabil va viza dez-voltarea de produse/servicii/aplicații TIC inovatoare prin:

• Investiții în active corporale și ne-corporale în cadrul unei investiții inițiale

• Investiții în cercetare industrială și dezvoltare experimentală

• Investiții în proiecte de inovare ale IMM-urilor

• Investiții în proiecte de inovare de proces și organizaționale.

Ce se finanțează (tipurile de cheltu-ieli eligibile pot să difere în funcție de tipul de proiect):

• achiziționarea de hardware TIC și a altor dispozitive aferente

• amenajarea data center în care se vor instala echipamentele TIC achiziționate prin proiect

• achiziționarea de clădire/spațiu și teren

• achiziționarea aplicațiilor softwa-re/licențelor necesare implementă-rii proiectului

• cheltuielile cu personalul: cerce-tători, tehnicieni și alți membri ai personalului auxiliar

• cheltuieli pentru servicii de consultanță în domeniul inovării și pentru serviciile de sprijinire a ino-vării

Serviciile de consultanță pentru ela-borarea documentațiilor necesare de-punerii proiectului reprezintă cheltu-ieli eligibile care pot fi rambursate în procent de 100% de finanțator. Pro-iectele pot fi depuse în perioada 30 ia-nuarie 2019 – 29 aprilie 2019. Verifi-carea caracterului inovator  al proiec-tului va fi făcută de experți externi, înainte de demararea evaluării efecti-ve a conformității administrative și va avea caracter eliminatoriu.

Sursa:www.fonduri-structurale.ro

A fost modificat documentul de programare al Programului Operațional Regional

ADR Centru a anunțat la finele anului trecut faptul că Documentul de pro-gramare al Programului Operațional Regional a fost modificat. Modifi-cările vizează adaptarea la contex-tul socio-economic actual și răspund necesității de simplificare a progra-mului. Conform deciziei, vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” devine parte a POR, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. Noua axă pri-oritară 15 din cadrul POR, „Inițiativa pentru IMM-uri”, va răspunde cererii tot mai crescute de instrumente fi-nanciare garantate de pe piață și va contribui la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Totodată, 72,5 milioane de euro sunt realoca-te acum către axa prioritară 8 „Dez-voltarea infrastructurii de sănătate și sociale”, pentru a finanța achiziția de ambulanțe și echipamente medicale. Aceste investiții vor asigura pe viitor o mai bună gestionare a urgențelor medicale, permițând în același timp accesul egal al populației la servi-cii de asistență medicală și prim-aju-tor. Totodată aceste masuri au condus la evitarea riscului de dezangajare de Fonduri în cadrul acestui program.

Sursa: Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru,

www.fonduri-structurale.ro

Echipa de redactare:Elena Dragomir, Manager relaţii cu clienţii bănciiDaniela Constantinescu, Manager relaţii cu clienţii băncii

Coordonatori redactare:Ramona Ivan, DirectorAura Gagu, Director adjunct

Pentru mai multe detalii puteți accesa site-ul băncii www.cec.ro. De asemenea pentru întrebări sau clari-ficări privind implementarea proiectelor cu accesare de fonduri europene, ne puteți transmite întrebările dumneavoastră pe adresa fonduri.europene@cec.ro.