Preot loan Sorin Usca

Seria de tdlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Vechiu-lui Testament, continuatl prin volumul de fa(5 girealtzatd de preotul Ioan Sorin Usca se firtemeiazdcu precddere pe marele tezaur exegetic al patristiciirdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi pre-ctzdri istorice qi filologice de datd recent5. Autorulimbin5 rigorile teologiei cu exigentele culturiiacfuale, oferind un valoros instrument de lucruadresat mai ales seminarigtilor qi studentilor inTeologie, dar gi intelectualitd{ii cregtine in general.

In curAnd, in aceeagi serie:

+WITF

Preot Ioan Sorin Usca

tJI., TI]S'IAIVIl]NT iI TAICUIREA SIIINTII.OR PfRIN'TI

IE$IREA

\

Pe coperta I:

Teofan CretanulCortul Mdrturiei (Arca Alian(ei)

Minlstirea Stravonikita, Muntele Athos, sec' XVI

Concepfia copertei:Valentin Dan

@ Asocia{ia Filantropicl Medicali <<Christiano>pentru prezentaedi{ie - Bucuregti, 2002

Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, sector 2, Bucuregti

Tel./fax: 0l I 2520 5 I 7 ; e-mail : chr@ mediasat. ro

Redactor-gefl Rizvan CodrescuConsilier editorial: Gabriela Moldoveanu

Preot IOAN SORIN USCA

VECIIIUI, TESTAMENT

rA lculREA srINTrLoR PARINTI

IIIE$IREA

Serie editatii cu binecuvintareai. P. S. Nicolae Corneanu

Mitropolitul Banatului

Editura ChristianaBucuregti - 2002

rsBN 973-8125-39-1

cuvANr iNanqrB

Buna primire de care s-a bucurat volumul | (Facerea)dln neria "Vechiul Testament in tdlcuirea Sfinfilor Plrinfi" ne-I detorminat s[ grlbim aparilia volumului lI (Iesirea). Seia0(tntinul sub binecuvdntarea plrinteasc[ gi arhiereasc[ a lnaltPrua Sfinliei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului,elrula autorul gi editorii ii aduc Ai pe aceastd. cale, cu fiascIploolciune, cuvenitele mullumiri.

Dacd azi SfZinta Scripturd este cartea cea mai cititd $i

rltp0nditl, in,telegerea ei ne r[mdne totugi dificil[, din pricinatlrnpului indepdrtat qi a spafiului diferit de al nostru in care au

lurt nagtere c6rfile ei, din pricina limbii (ori a limbilor, soco-tlnd gi traducerile timpurii) in care acestea au fost scrise gi, nu

llt ultimulrdnd, din pricina slIbiciunii firii omenegti. De aceea

[0.e p[rut necesar un comentariu la clr{ile Scripturii, bazatinffiod predilect pe tilcuirile Sfinfilor Plrinfi ai Bisericii qi ale$rlltorilor bisericegti, ad[ugdnd gi unele precizdri lindnd de

trhoologia biblicl ori de diferitele versiuni ale textului sacru.

ler daol uneori am incercat gi solu{ii personale in explicareaBorlpturii, sperlm c6 o vom fi frcut tot in spiritul scrierilorp6triBtice.

Din motive de spafiu, socotind ci lucrlrile trebuie siflhft o intindere rezonabilS, preciz6rile istorice, geografice oride nlt[ natur[ sunt sumare, accentul cdzitnd pe tdlcul mistic alEorlpturii.

Nlddjduim ca in urm[torii doi-trei ani, cu ajutorul luiDumnozeu gi cu bun6voinfa Editurii "Christiana", si putemptthllcl astfel de comentarii - unele in colaborare - la toateclrtllo canonice ale Vechiului Testament (urmdnd sd ne ocu-

pdm apoi, dac[ vremile o vor ing[dui, gi de c[r{ile NouluiTestament).

Cq text biblic de bazilam folosit, pentru primele patruvolume, ed'rgia Sfintei Scripturi din 1982, comparat[, de cdte

ori s-a simfit nevoia, cu alte traduceri romdnegti, ori cu texteleoriginale: ebraic, grec Ai latin (dac6-l includem gi pe acesta dinurml la "originale"). Pe viitor, ins[, incepdnd cu volumul V(Deuteronoiul), vom prefera versiunea alcdtuiti ae i. p. S.

Bartolomeu Valeriu Anania, care urrneaz[ traddia Septuagin-tei, ce a stat qi labaza exegezei patristice.

intrucit in volumul anterior (Vechiul Testatnent intdlcuirea Sfinlilor Pdrinli: I. Facerea, Editura Christiana, Bu-curegti, 2002) s-au strecurat citeva regretabile erori de cule-gere gi corecturi, am inclus in volumul de fali o necesard

erati, rugdndu-i pe cititori s[ aibl bunivoin]a de a lua in con-siderare respectivele indreptdri.

Stlruim rugdndu-L pe bunul Dumnezeu s[ trimiti ha-rul Siu asupra noastrl, ca s[ sporim in dreapta infelegere a

Scripturii gi, de nu ne vom lenevi, in frptuirea celor ce le-amin,teles.

Pr. foan Sorin USCA

COMENTARIILA

CARTEA IE$IRII

9eSirea este a doua carte a Pentateuhului.Eweii o nu-

rilesc vaiele semot (: iate numele), dupi cuvintele de inceput.Septuaginta numegte cartea Exodos, dupi confinut, variantipreluatl Si de Vulgata, care o numegte Liber exodi. Traduceri-lo romdnegti preferl denumirea lesirea, mai rar folosind-o pelocea de Exodul.

Pentru ewei, Cartea leSirii nareazi un moment crucialrl istoriei lor sfinte, ar[tdnd grija divin[ de care s-au bucurat,gonstituirea lor intr-o nafiune gi primirea Legii dumnezeiegti.Pcntru cregtini, caftea vestegte "in umbre" cele ce se vor im-pllni in Hristos (cf. Ewei 3, l-6; I Corinteni 5,7; loan 1,29;19,36; I Corinteni 10,2 I.a.).

, 1, Copildria Si tinerelea lui Moise (1, 1 - 2,25)

Cap. 1, l-4: ,,Numele fiilor lui Israel, care cnt intrat tnEglpt impreund cu lacov, tatdl lor, aducdndfiecare toatd casa,et sunt acesteo: Ruben, Simeon, LeviSi luda, Isahar, Zabulon

1l Veniamin, Dan, Nefiali, Gad gi ASer.!'Din pricina foametei, Iacov gi fiii sdi au plr6sit Canaa-

hUl 9i s-au agezat in Egipt, loc ce, in Scripturd, simbolizeaztrldoeoori st[pinirea satanei. Itinerarul acesta e refrcut de cltretstl oei care, atragi de cele vremelnice, coboard.,,Plectnd, ca

dhtr-un pimdnt sfrnt, din via(a de Dumnezeu iubitoare, qi co-hrlnd la ce-i mai r[u gi mai urit pi aflat sub stlpdnirea diavo-lulul, am ajuns asemenea celor cobordfi din Canaan in Egipt gi

lltl cAzut sub mdna Faraonului."l Biblia Hebraica numegte

| ;flntut Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,I

9

Egiptul Milr aim (: incercuir e; lard inchisfl prizonierat)'

5: ,,Sufletele tnsd iesite din lacov ersu de toate Sapte-

zeci Si cinci, iar losif era de mai inainte tn Egipt'",,in texhrl ebraic: saptezeci (conform tradi{iei care-i con-

ferea acestui num[r qi o valoare simbolic[). Septuaginta insd,

urmirind atestarea tuturor urmagilor lui Israel, adaugl pe cei

pe vremea lor. Iar fiii lui Israel s-au ndscut in numdr mare Si-s-au

inmulyit, au crescut Si s-au intdrit foarte, foarte tare, Si

s-a umplut lara de ei."iu.t"u de pdn[ aici e o introducere, care reamintegte in-

trareaisraelifilor in Egipt gi aratii sporirea lor in genera{iile ur-

mitoare.8-l0z ,,Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, cdre nu cu-

sorul aceluia, Seti I (1318-1304 i.Hr').llz ,,De aceea au pus peste ei supraveghetori de lu-

zidit Israel ce-

eau lui Faraon

2 PENI - Pentateuhul,redactatqi comentat de Bartolomzu Valeriu Ana-

niap.1l8.3 O.igen, Omilii la Cartea lesirii,\ 5

Origen oferd cdteva traduceri posibile ale numelor aces-

tor cetifi: Pitom (: gura metehnei; gura pripastiei), Ramses (:mAnc[tura ruginii) Si lliopolis (: oraqul soarelui), acest ultimnume ,,in cinstea celui ce se preface in inger al luminii"a, adi-c[ a lui Faraon (: fiul al soarelui), care irchipuie pe diavol.

Asemeni egiptenilor procedeazd gi duhurile rdut[(ii ca-

rc, pentru a nu spori noi in virtuli, doresc sI ne vadi ocupaf,pcrmanent cu nimicul: ,,Stiipdnitorii veacului acestui4 pun6nd

cttrpdnire pe nenorocitele suflete ale oamenilor, le dezvl[guiescln lucr[ri la lut 9i c6r[midl gi in cele ce se fac pe plm0nt 9ipontru p[mdnt gi, legdnduJe de niqte munci rele gi nefolositoare(o[oi aga sunt cele ale trupului gi referitoare la trup), le silescrtr primeasc[ o viafi amard gi mult chinuit[, care nu le va adu-oo nici un folos celor silili s[ o rabde."r

Ora;ele enumerate mai sus (Iliopolis apare doar in Sep-

tuaginta) erau,,cetifi de aprovizionare ale Egiptului, ridicate prinmunca israelililor aservi;i. Egiptul pare a nu cunoagte o organi-zare riguroasi a corvezilor, dar mdna de lucru necesar[ marilorlucrdri publice era recrutat[ dintre prizonierii de rdzboi sau $er-bii de pe domeniile regale. Asimilarea lor acestor categorii infe-rloare a fost resimfitl de israelifl ca o umilire de nesuportat."6

12-14: ,,Insd cu cdt ti tmpilau mai mult, cu atdt mainull se inmulleau Si se tntdreaufoarte, foarte tare, aSa cd Egip-lcnli se tngrozeau de Jiii lui Israel. De aceea Egiptenii sileaulncd $ mai strasnic la muncd pe fiii lui Israel si le fdceau via-

la amard prin munci grele, la lut, lo cdrdmidd Si la totfelul de

lucru la cdmp si prin alte felurite munci, la care-i sileau cu

{lrd$nicie. ",,Dup[ ce am ajuns sub stlpdnul tiran, adicd sub satana,

Bm lbst supugi lutului gi facerii de cdrdmizi, adicl str[duinfe-

I thtrt.

' fllnntul Chiril al Alexandriei, inchinare qi slujire in duh si adevdr,l6 ltX Monummta linguae dacoromqnorum. Biblia 1688, Pars II, Exo-thn,p,209

l110

lor celor mai de jos indreptate spre pdmdnt gi spre cele ale lui,implinite nu ftri sudoare. C[ci nu e feritd de osteneli via(a im-pdqtiata degi e degartii."T Lutul lipicios gi formele identice ale

cdrlmizilor reprezintii mocirla plcatelor gi monotonia lor, clcipicatul nu aduce nimic nou, doar plictiseal5 gi dezgust.

15-212 ,,8a, regele Egiptului a poruncit moaselor evre-ieSti, care se numequ: ma $ifra si alta Pua, si le-a zis: CdndmoSili la eweice, sd luali seamo cdnd nasc: de vafi bdiat, sdJomordfi, iar de va fi fatd, sd o crulali! Moagele tnsd s-au te-

mut de Dumnezeu si n-aufdcut cum le poruncise regele Egip-tului, ci au ldsat Si pe bdieli sd ndiascd. Atunci a chemat re-gele Egiptului pe moase Si le-a zis: Pentru ce alificut a$a $iali ldsat sd ndiascd Si copiii de parte bdrbdteascd? Iar moa-

Sele au rdspuns lui Faraon: Femeile eweice nu sunt ca egip-tencele, ci ele sunt voinice Si nasc pdnd nu vin moasele la ele.

De aceea Dumnezeu aJdcut bine moaselor, iar poporul lui Is-

rael se tnmullea Si se tntdrea mereu. $i fiindcd moasele se te-meau de Dumnezeu, de aceea El le-a intdril neamul."

Pentru fapta lor, Scriptura a pomenit numele celor dou[moa$e: $tfra (: frumusefe; frcdtoare de bine) Si Pua (: cea

strllucitl).22: ,,Atunci Faraon a poruncit la tot poporul sdu Si o

zis: Tot copilul de parte bdrbdteascd ce se va naste Evreilorsd-l aruncali in Nil, iar fetele sd le ldsa{i sd trdiascd toote!"

,,Vede{i, deci, ce poruncd d[ alor sii stlpdnul lumii aces-

teia: s[ lepede copiii nogtri, s[-i arunce in r6u, s[ le intindd in-cd de la nagtere capcane neintrerupte, care se gi precipit[ incide c6nd incep si ating[ sdnii Bisericii, pentru a-i dezrilddcina,a-i urm[ri gi a-i ineca in valurile acestui veac."S Pon:nca e in vi-goare gi astizi, vizAnd pe fiecare din noi, iar vrdjmagul ne rdz-

boiegte dupl o anumiti strategie: ,,Tiranului ii place si vinl laviafi partea femeiasci a vie{ii sau simfirea trupeasci gi pdti-

7 Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,lt Orig* op. cit.,fl,3

mag6, spre care e mdnati s[ se rostogoleascd firea omeneasci,ln timp ce nagterea pdrfii birbdtegti, a celei tari gi incordateapre virtute, a celei care poate si se r[zboiasci cu tiranul gi sito rlscoale impotriva stlpdnirii lui, ii este nepl6cutii."e

Crp.Z,l-2: ,,Un om oarecare, din seminyia lui Levi, si-aluatfemeie dinfratele lui Levi. Femeia aceea a luat in pdntecegl a ndscut un bdiqt Si, vdzdnd cd e frumos, l-a ascuns vremede trei luni."

E necesarl discre{ia atunci cdnd vrem s[ punem inceputbunei viefuiri: ,,Dac[ nu lucrim in tain[, egiptenii vor invadd

;i vor ripi inftptuirile noastre gi le vor arunca in rdu, unde va-lurile le vor inghifi."ro Despre tatll copilului se spune doar cirya(inea tribului lui Levi: ,,S-a trecut (...) sub tlcere tatll luiMoise. (...) Aceasta pentru a ardtt indirect c[ Flristos a fost firitrtl dupd trup, degi la vedere a avut un tatii."lr Copilul e tip allui Hristos gi prin frumusefea sa. Cele trei luni cdt a fost ascunspot fi aseminate cu zilele punerii Domnului in mormdnt.

3z ,,Dar, fiindcd nu putea sd-l mai doseascd, a luat ma-ma lui un co$ de papurd si l-a uns cu catran si cu smoald Si pu-ndnd copilul in el l-a a;ezat tn pdpuriS, la marginea rdului."

Cogul de papurl e un ,,cog alungit, cu capac; sicriag, ar-s[, Textul ebraic folosegte aici acelagi cuvdnt ca pentru cora-bla (arca) lui Noe, vasul mdntuitor al omenirii. Chiar in Septu-

Wlnta, grecescul thive e derivat din ebraicul thebal gi se afl[nutnai aicl"t2. DacI Moise e chip al lui Hristos, mama sa in-ohipuie pe iudei gi Sinagoga. ,,DupE ce a inaintat in vdrstii, Si-nagoga care l-a n[scut, aprins[ spre ucidere, c[ci Hristos S-a

lvit dupa trup din ludei, L-a inchis in mormint. Chip clar alloostui fapt a fost Moise, pus prin mdna maicii lui in sicriaguldQ papur[."13

t2 13

4-52 ,,Iar sora copilului pdndea de departe ca sd vadd

ce are sd i se intdmple. Atunci s-a pogordt fata lui Faraon la

rdu sd se scalde, si roabele ei o insolird pe malul rdului' $ivdzdnd copilul in pdpuris, ea a trimis pe una din roabele sale

sd-l aducd. "Sora copilului poate inchipui ceata Apostolilor care, in

wemea Patimilor, urm[reau de departe evenimentele; iar fiica

po(ile iadului gi va elibera sufletele din inchisoare, a$a cum

Moise va pirlsi casa lui Faraon, scofAnd poporul evreu din

robie.G9z ,,$i, deschizdndu-I, a vdzut copilul: erd un bdiat co-

re pldngea. Antnci i s-aficut mild de elfetei lui Faraon 5i a zis:

Acesta este dintre copiii Evreilor. Iar sora copilului a zis cdtre

fata o doicd dintre

evre i-a zis: Du-te!

^!i s- Atuncifata luiFaraon i-a zis: Ia-mi copilul acesta Si mi-l aldpteazd, cd eu am

sd-li pldtescl $i a luatfemeia copilul Si l-a aldptat."

,,lar ci sinagoga iudeilor va primi la vremea sa pe Hris-

tos de la Biserica din neamuri, cunoscdnd de la ea taina Lui, o

arat[ ugor faptul cd cea care a nlscut pe Moise il primeqte de

la fiica lui Faraon. C6ci dupi ce L-a p6r[sit sinagoga iudeilor

pe lisus gi L-a respins prin neascultare, in timpurile din urm6

to Origen, op. cit.,Il,4" Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l

il va primi, invd!6nd din cuvintele Bisericii. Iar lucrul acesta

se dovedegte ca nefiind frrI cdqtig, ci dititor de mari nldejdi.CEci privegte cum fiica lui Faraon ii fEgdduieqte risplat[ ma-mei lui Moise, ddndu-i s[ hr[neasci pruncul n[scut din ea."r6

Fiind crescut de c[tre propria-i mam[, Moise nu s-a instr[inatde neamul clruia ii aparfinea. ,,Acest lucru ne inva([ cd, intimpul in care z[bovim in qtiinfele din afar6, s[ nu ne desplr-

fim de laptele Bisericii, care ne hrinegte pe noi."r7l0z ,,Dupd ce a crescut copilul, doica l-a dus lafata lui

Faraon si i-afost cafiu si i-a pus numele Moise, pentru cd tSi

zlcea: Din apd l-am scos!",,in ebraicl: MoSe, derivat din verbul masa (: a scoate

din). Etimologie populard, care vrea s[ sugereze ci Moise e

primul m6ntuit. E greu ins[ de presupus c[ fiica lui Faraon cu-nogtea ebraica. Majoritatea lingvigtilor biblici sunt de acord c[numele e de origine egipteand: zosls sau rnoses (: fiu), gi poa-

to fi intilnit, intreg sau prescurtat, in numele unor divinit[fimu faraoni: Tuthmosis (: fiul lui Thot), Rarnses (= fiul luiRa)."" in Sepuaginta, transcierea Mosis permite interpreta-roa scos din apd, numele fiind compus dinmon (: ap[) gi esl's

(- salvat). Clement Alexandrinul remarc6, urmdnd scrieriirpocrife indllarea la cer a lui Moisi:,,Este clar ci pdrinfii au

drt copilului un nume inainte (...) li l-au numit loachim.Moisi, a$a cum spun cei ini1ia1i, a avut gi un al treilea nume inoor, Melhi, dupl inilfarea sa."re

ll-l2z ,,Iar dupd multd vreme, cdnd se fdcuse mare,

liloise a ieSit la fiii lui Israel, fralii sdi, gi a vdzut muncile lordele grele. Cu prilejul acesta a vdzut el pe un egiptean cd bd-

laa pe un evreu dintre fiii lui Israel, fralii sdi; Si cdutdnd in-ooace Si incolo Si nevdzdnd pe nimeni, el a ucis pe egiptean Si

tr rhirr.f l SfBnt rl Grigorie de Nyssa, op. cit.rt PENT, p. 119tu Slromate,I, 153, I

l5t4

l-a ascuns in nisip. ",,Moise ne invalE prin pilda lui si ajutSm virtu(ii ca ce-

lei de un neam cu noi 9i sI omordm pe cel ce se impotrivegte

virtu1ii."20 CAnd pornim sI dezr6d[cin[m un p[cat (s6-l uci-

dem pe egiptean) nu vom face aceasta oricum: ,,Cel ce se rdz-

boieqte prin smerita cugetare gi nem6niere 9i sete se aseam[ni

celui ce a omorit pe vr[jmaq 9i l-a ascuns in nisip' Prin nisip s[in(elegi smerenia. Cici aceasta nu ingragd pigunea patimilor,

ci-e 1ai6na qi cenug6."21 ,,V6zindu-i suportind tirania cumplit[gi cu adevlrat greu de purtat (...), s-a gindit s6-i elibereze 9i

ia-i ."upe de tot chinul. Omordnd deci intr-un mod oarecare pe

cel ce hotiir0se s[-l nedreptifeasc[, l-a ascuns in p[mdnt, adic[

il aruncase in p6lSle de sub plm6n! inchizAndu-l in iad' Aceas-

ta vrea s[ spuni prin ascunderea egipteanului mort in nisip' Iar

din textele evanghelice poate afla cineva foarte ugor ci cetele

uratoare de Dumnezeu qi necurate ale dracilor au fost aruncate

de puterea negrlit6 a Mintuitorului nostru, impre-und 9u t-u13;

na, in iad, gi osdndite s[ locuiasci in prdpastia fErd fund.'"'Moise este un model de vietuire gi se face asemenea lui ,,cel

ce rabd[ ca p6n[ la primirea legii contemplafiilor naturale s[fie sub simlire, adici sub fiica lui Faraon cel inteligibil, dar

prin rdvna sinceri a bunurilor dumnezeieqti omoard cugetul

igiptean al trupului gi-l agazd sub nisip, adicl sub deprinderea

n"rbditour. de rele, in care, chiar daci se seamdn[ de duqman

neghina r[ut61ii, nu risare, pentru ridlcina cea lluntrici a du-

hului, care naqte gipdzegte nepdtimirea"".13-15: ,,Apoi ieSind iardsi a doua zi, a vdzut doi evrei

certdndu-se Si a)ts asupritorului: Pentru ce balipe aproapele

tdu? Acela tnsd i-a rdspuns: Cine te-a pus cdpetenie si iude-cdtor peste noi? Nu cumva vrei sd md omori Si pe mine, cum

al omordt ieri pe egipteanul acela? $i s-a spdimdntat Moise Sia zis: Cu adevdrat s-a vddit fapta aceasta! Iar dacd a aflatI,'araon de fopta aceastq, el a voit sd ucidd pe Moise. insdMoise afugit de lafala lui Faraon Si s-a dus in lara Madian;Sl sosind in lara Madian, s-a oprit la ofdntdnd."

Refinem de aici c[ nu vom putea fi de ajutor neamuluinostru, pdnl nu ne vom fi pregitit de ajuns; lucru pe care l-alnfeles gi Moise, dupl o singuri experien(i, plec0nd spre Ma-dlan (= loc de judecat[; sudori omenegti) pentru a se exersa.El ,,avea din fire dragostea pentru adevlr; de aceea se vede c[,chiar inainte de a lua conducerea poporului s6u, din pricinaurii lui firegti fafi de riu, a luptat impotriva celor rdi cu prefulviefii sale; fiind izgonit de cei cdrora le ftcuse bine, a pdrlsitcu bucurie viala zgomotoas6 egipteanl gi s-a dus in (Madian).

$i acolo (...), vreme de 40 de ani, s-a ocupat cu contemplareaoxisten(elor"24.La fel, Hristos,,,fiind batjocorit in chip nele-giuit pentru cele ce se cuvenea sd fie admirat, s-a mutat inehip necesar, pdr6sind Iudee4 in care S-a ndscut"2s. Madian e

o denumire ce desemneazi triburile nomade din degertul siro-ffab, pdtrunse gi in peninsula Sinai.

16-17z ,,Preotul din Madian tnsd avea Sapte fete, carepd;teau oile tatdlui lor. $i venind ocestea au scos apd gi aulmplut addpdtorile, ca sd adape oile tatdlui lor. Dar pdstorii,Itenind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise Si le-a apdrat,ls-u scos apd Si le-a addpat oile. "

,,Izvor al viefii adevdrate nu e decit cunogtinfa nepdtatddospre Dumnezeu. Deci pufuleste chipul cunogtinfei s[dite inflrea noastri. De aceea, pdn6 ce ne folosim pentru cunoagterealui Dumnezeu de mintea dreapt[ gi nefor{atd, inaint[m direct;pre adev[r. Dar daci cineva stlpdnit de amdgiri se zbate spreoeoa ce ii place lui, igi va cheltui in acelea strlduinfele sale.Aecasta socotesc c[ inseamn[ in ghicituri scoaterea apei de

2o Sfrntul Grigorie de Nyssa, op- cit.

" Sfantul Ioan Scararul, Scara,XY,92' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,r

" Sfantul Ma<im Mlrturisitorul, Ambigua, 35

Ji SfBntul Vasile cel Mare , Omilii la Haeaimeron,l, Irr Sfeotrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,I

16 t7

c[tie fetele lui letro gi folosirea de ea cu sila de c[tre cei mai

tari dec6t ele. tn aceste neputinfe spunem ci se afll cei am6-

gi1i, c0nd li se abate cunogtinfa inn[scuti spre ceea ce nu e

bun gi frumos, adicd spre ceea ce ingall 9i spre ceea ce e de fo-los demonilor. Dar a venit in ap6rare Hristos. Cdci alungdnd

pe r[ii p[stori mincinogi, a addpat cu apivie, adic[ cu propo-

viduirea Lui dumnezeiascl gi cereasc[."'o18-21: ,,Mergdnd ele la tatdl lor Raguel, acesta le-a zis:

Cum de ali venit astdzi aSa de curdnd? Iar ele au zis: Un egip-

tean oarecare ne-q apdrat de pdstori, ne'a scos apd Si ne-a

addpat oile noastre! Zis-a acela cdtre fiicele sale: Dar unde

este acela? De ce l-ali ldsat? Chemali-l Si dali-i sd mdndnce

pdine! $i a rdmas Moise la omul acela $i i-a dat pe fiica sa

Sefora de solie."Septuaginta il numegte pe omul din Madian: Iothor ([e-

tro). Biblia Hebraica d[ acest nume doar la3, t. Aici, preotul e

numit Raguel, probabil un al doilea nume al s[u. Ietro in'seamn[ cel nobil, iar Raguel, pdstorul lui Dumnezez. Fiica sa,

Sefora (: p6sdruic[; cunun[), devine sofia lui Moise. ,,Chiardacd trebuie s[ ne inrudim iar[gi cu cel de alt neam, adicichiar daci trebuin{a ne silegte s[ viefuim cu filosofia de afatd,

sI o facem indepdrtdnd pe pistorii cei rii de la intrebuinfarea

nedreapti a pufurilor."" Sefora, fiind de neam striin, e chip al

Bisericii celei din neamuri. Ea se unegte cu Moise, duplBiserica e mireasa lui tlristos. Lumea, asemeni lui Raguel, ,,itrl in relafie familiar[ cu El, ddndu-i ca pe o mireasd Biseridin neamuri, care e in[eleasl prin Sefora"28.

222 ,,Aceasta, ludnd tn pdntece, a ndscut un fiu Si

pus Moise numele Gherson, zicdnd: Am aiuns pribeag in latstrdind. Si tudnd iardsi in pdntece, femeia a ndscut alt fiu Si ipus numele Eliezer, pentru cd Si-a zis: Dumnezeul tatdlui

'6 lbid.

" Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit.

'8 Sfeotol Chiril al Alexandriei, op. cit.,l

l8

mi-afost ajutor Si m-a scdpat din mdna lui Faraon."Moise a avut doi fii: pe GherSon (: copil de pribeag; alwr-

gat) Si Eliezer (: Dumnezeu imi e ajutor).23-25'. ,,Apoi, dupd trecere de vreme multd, a murit re-

gele Egiptului, de care fugise Moise. Fiii tui Israel, insd, ge-meau sub povara muncilor gi strigau, Si strigarea lor din mun-cd s-a suit pdnd la Dumnezeu. Auzind suspinele lor, Dumne-zeu $i-a adus aminte de legdmdntul Sdu pe care tl ficuse cuAvraam, cu Isaac Si cu lacov. De aceea a cdutat Dumnezeu

ryre fiii lui Israel Si S-a gdndit la ei."Ca gi uciderea (Facerea 4, l0\, asuprirea lucrltorilor e

un pdcat strigdtor la cer, care necesitl interven(ia divind. CAtprivegte exprimiri precum Dumnezeu $i-a adus aminte ori S-agdndit la ei, acestea trebuie privite ca pogorlminte la putereado in{elegere a omului. Astfel e ardtat planul lui Dumnezzuprivind pe Israel, popor ce va define un rol central in istoriamentuirii.

2. Chemarea lui Moise (3, I - 4,31)

Cap. 3, l-2: ,,in vremea aceea, Moise pdstea oile luilslro, preotul din Madian, socrul sdu. gi depdrtdndu-se odatdcu turma in pustie, a ajuns pdnd la muntele lui Dumnezeu, lalloreb; iar acolo i S-a ardtat tngerul Domnului tntr-o pard de

!oc, ce iegea dintr-un rug; $i a vdzut cd rugul ardea, dar nu selfilstuia."

Acest rug a inspirat numeroase interpret[ri. Dup[ SfAn-tul Grigorie Palama, aici s-a ardtat lumina cea necreatd: ,,Nu se

rprinde niciodatE jertfelnicul Tiu dumnezeiesc prin foc strdin gipltndntesc. C[ci e un foc shlin qi ceresc de alt mod, p[stratprin transmiterea focului nestins, pe care ai venit s[-l arunci pepllmAnt (Luca 12, 49), ca pe un ocean nemdrginit, prin iubirea'lir de oameni."2e in rug se afla doar str[lucirea focului, nu gi

puterea lui arzAtoarc: ,,De aceea gi pe noi un cuvdnt ne invafi in

tt Drtpr" impdrtdsirea dumnezeiascd, 20

t9

desfttarea celor drepfi, iar pe de alti, parte in durere arzfutoarc,r6nduiti celor os6ndi1i."30 Rugul anunti qi intuparea Domnuluidin Fecioara: ,,Prin aceasta inv[[5m s[ cunoagtem gi Aina Sfin-tei Fecioare, din care a strilucit prin nagterea viefii omenegti lu-mina dumnezeiii, carc a pdzit nestricat rugul aprins, nevegte-jindu-se frumusefea fecioriei prin nagtere."31 Sau focul acela e

,,Cuvdntul dumnezeiesc, Care in timpurile mai de pe urmi astrllucit din rugul Sfintei Fecioare gi a petrecut cu noi print*p"". ,,Acesta, Care odinioard a fost gi in foc, in vorbirea cu

taind c[ atunci cdnd vom da rispuns de faptele s[vdrgite in via-[5, natura focului se va imp6(i, pe de o parte in lumin6,

Moisi din rug, a voit s[ se nasci gi om, prin Fecioara."33 ,"A.cestDomn S-a arltat lui Moisi iar6gi, atdt cdt a putut Moisi s6-Lvad6. Domnul este iubitor de oameni gi Se coboarl totdeauna lasllbiciunile noastre."34 Dar rugul vestegte gi patima m0n-tuitoare: ,,Rugul este un arbust cu spini. Dup[ ce Cuvdntul a in-cetat darea legii gi dup[ ce a incetat trdirea Sa printre oameni,Domnul a fost incununat in chip tainic iar[gi cu spini."35 Pentrua ne impdrtdgi, la rindu-ne, de asemenea vedere, trebuie sd bi-ruim intdi vrijmagii lIuntrici: ,,Iar dupd ce vom ucide pe acestegrptgqn, vom vedea gi noi, in rugul smereniei, pe Dumne-zel)."36,,Sfhnta Scripturl aseam[nd firea dumnezeiascl cu fo-cul pentru marea lui forfi gi pentru c[ poate sd mistuie cu u$u-rinli totul. (...) Dar precum spinii nu pot suporta focul, aga niciomenescul Dumnezeirea. Dar in Hristos s-a ftcut suportabill.(...) Dumnezeu S-a siliqluit in templul luat din Fecioar[, co-bordndu-Se pe Sine la o bldndefe gi umilinfi minunati gi res-tr0ngdnd oarecum puterea de v[timare a firii Lui, ca sd Se facl

lnc[put (adaptat), ca gi focul spinilor. Iar cI ceea ce se striclprin fire, adic[ trupul, a fost ftcut de El mai tare ca striclciu-nea ne-o aratl prin ghicituri focul din rug care pdstreaz[ ne-vltbmat lemnul."37

Ardtarca s-a ftcut pe Muntele Horeb (: pustie; fierbin-te; noutate), vechi nume al Muntelui Sinai (: mturte stAncos;muntele mlrlcinilor).

3-52 ,,Attmci Moise Si-a zis: Md duc sd vdd aceastd srd-lare mintmatd: cd rugul nu se mistuieSte. Iar dacd a vdzutDomnul cd se apropie sd priveascd, a strigat la el Domnul dinrug Si a zis: Moise! Moise! $i el a rdspuns: Iatd-md, Doamne!$i Domnul a zis: Nu te apropia aici! Ci scoate-li tncdlldminteadin picioarele tale, cd locul pe care calci este pdmdnt sfont!"

De Dumnezeu nu ne putem apropia oricum: ,,Cdnd Moi-se incearc[ sd se apropie de rugul arzdtor, e impiedicat p0ndnu dezleagd incil(imintba picioarelor. Cum nu te vei dezlegagi tu de orice cuget pltimag, daci vrei s[ vezi pe Cel mai pre-sus de orice simfire gi inlelegere gi sI vorbegti cu El?"38 Cure-lele din pielea animalului mort semnificl simfualitatea pitima-g[, iar picioarele sunt umbllrile sufletului. De aceea, Domnul,,a poruncit lui Moise, vestitorul celor dumnezeiegti, sE dezle-ge inc[lpmintea picioarelor, ca sd arate cI migcarea viefii du-p[ lege nu e incd curat[, nici cu totul eliberati de faptele stri-c6ciunii gi ale mortii"3e. Moise se supune gi,,igi apropie talpacugetf,rii goald gi cu totul liberl de incdlfimintele moarte aleg6ndurilor omenegti de aceastd taind, intorcind spre infelegereputerea in{elegdtoare a minfii ca pe o fald,, dar deschizdnd nu-mai prin credinfi puterea ascult[toare a sufletului, ca pe o ure-che, spre primirea tainei'/O. Moise ,,ainvdlat c[ sufletul trebuies[ se desfaci cu putere de alipirea la toate cele trupegti, cdnd

17

18

re ire in duh Si adevdr,l

40

2120

porne$te prin contemplalie pe drumul cunoagterii 9i infelegerii

celor mai presus de lume, gi sE se instr[ineze prin lepldarea in-cil(imintelor, cu desdvdrgire, de via{a de mai inainte, ataqati

trupului'/r. E vrednic de semnalat qi un alt aspect: ,,Numegtepustia fard, apd. gi roditoare de spini, in care era 9i rugul, pI-m6nt sf0nt. Ca"i tot locul in c eiste Hristos e sfflnt."a2

6z ,,Apoi i-a zis iardsi: Eu sunl Dumnezeul tatdlui tdu,pumnszeul'lui Avraam Si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeullui lacov! $i Si-a acoperit Moise fala sa, cd se temea sd pri-veascd pe Dumnezeu."

Se afirm[ clar nemurirea sufletului: ,,Evident cd acegtia

trliesc Ai exist6. Dacd Avraam, Isaac qi Iacov ar fi mor{i, n-ar

urma c[ Dumnezeu este Dumnezeul unor oameni ce nu exis-

td?"a3 Dar nu negdm nici valoarea trupului: El este Dumnezeul

celor ,,ale clror suflete trdiesc in mdna Lui; iar corpurile vortr[i iariqi prin inviere'#.

7-10: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Am vdzut necazul po-porului Meu in Egipt Si strigarea lui de sub apdsdtori am auzit

si durerea lui o gtiu. M-am pogordt dar sdJ izbdvesc din m6-

na Egiptenilor, sd-l scot din lara aceasta 5i sd-l duc intr-unpdmdnt roditor Si larg, in lara unde curge miere Si lapte, in li-nutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, alGhergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor. Iotd dar cd striga-reafiilor lui Israel a aitms pdnd la Mine si am vdzut chinurilelor, cu care-i pedepsesc Egiptenii. Vino dar sd te trimit la Fara-on, regele Egiptului, ca sd scoli pe fiii lui Israel, poporul Meu,

din lara Egiptului!"Misiunea lui Moise de a elibera pe evrei din robie anti-

cipeazd.eliberarea omenirii din robia plcatului: ,,Acolo vezipeFaraon, despotul amarnic Ai nemilos, qi pe ipistafii aspri, pur-

tdnd chipul satanei gi al oastei lui, care nu aduc asupriri tru-

ot lbid.,6742 Sfaotrrl Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,Io' Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele, xVlL I I* Smntul Ioan Damascltin, Dogmatica,IY,15

peEti necru[6toare, ci nec[jesc cu sdrguinfi gi in'chip neobositsufletul. Moise conduce acolo poporul lui Dumnezeu. La noi,ce covdrgire! insugi Fiul gi Cuvdntul adevlrat al lui Dumnezeucel ipostatic intrece mult gi nesffirgit litera legii.'/' ,,Moisi afost trimis de Dumnezeu in Egipt; (...) Hristos a fost trimis deTatil in lume.'/6

llz ,,Atunci a zis Moise cdtre Dumnezeu: Cine sunt eu,ca sd md duc la Faraon, regele Egiptului, Si sd scot pe fiii luiIsrael din lara Egiptului? "

Moise era acum un fugar, p[stor in Madian, de undesmerenia sa.

12-14: ,,Iar Dumnezeu i-a zis: Euvoifi cu tine Si acestatli va fi semnul cd te trimit Eu: cdnd vei scoate pe poporulMeu din lara Egiptului, vd veli inchina lui Dumnezeu in mun-tele acesta! Zis-a iardsi Moise cdtre Dumnezeu: Iatd, eu mdvoi duce la fiii lui Israel Si le voi zice: Dumnezeul pdrinlilorvoStri m-a trimis la voi. Dar de-mi vor zice: Cum it cheamd,ce sd le spun? Atunci Dumnezeu a rdspuns lui Moise: Eu suntCel ce sunt. Apoi i-a zis: ASa sd spui fiilor lui Israel: Cel ceeste tt -a trimis la voi!"

Dumnezeu Se numeqte pe Sine drept Cel ce este;In Bi-hlia Hebraica citim: ehyeh aser ehyeh; in Septuaginta: Egoimi o on; in Vulgata: Ego surn qui sum.,,Text fundamentalpentru modul in care Dumnezeu Se definegte pe Sine. Definiliae concentrati in celebra tetragramd YHWH (care se poate citiIAtryE sau IEHOVA), al clrei nucleu e verbul a fi. Textllebraic are cdteva variante de traduceri: Eu sunt Cel ce sunt(misterul lui Dumnezeu, Care refuzi, s[-$i dezv[luie numele);Eu sunt ceea ce sunt (fiinfa, prin ea inslgi); Eu sunt fiindcdsunt (confindnd in Sine propria cauzalitate) qi chiar Eu sunt celce voifi (Cel pe Care oamenii [l vor percepe prin revela{ii suc-cesive). Septuaginta preferl sensul Eu sunt Cel ce este (Dum-nezeu este existenfi in sine, singura realitate adevdratd, gi cau-

]l Calist fatri arhul, Capete despre rugdciune,63tn Sfantul Chiril alieruialimuhii, Caiheza I mistagogicd,3

22 23

:zaunicd a tuturor realitdfilor); tot a9a t[lmdcegte qi Biblia de

Ierusalim, revendiclndu-gi aplicarea unei riguroase sintaxe

Iacov m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pe veci;

duce tn pdmdntul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, alFerezeil'or, al Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor, tnpdmdntul unde curge miere Si lapte!"-

intr-adevlr, din Canaan nu lipseau mierea gi produsele

n7 PEI.lr, p. 122nt Sfentul Ioan Damaschin, Dogmatica,I,9o' Sfantul Chhil al Alexandriei, Despre Sfanla Treime,lt0 Sftntul Madm Marhrisitorul, Epistole, 9

18-19: ,,Iar ei vor asculta glasul tdu. Atunci vei intra tu$ hdtuAnii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, Si-i veli zice:Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasd-ne dar sd mer-gem in pustie, cqle de trei zile, ca sd aducem jertJd Dumne-zeului nostru. Eu tnsd Stiu cd Faraon, regele Egiptului, nu arettd vd lase sd plecali, pdnd nu il voi sili Eu cu mdnd tare."

,,Prin aceste cuvinte, Domnul face cunoscute dou[ lu-cruri: Dumnezeirea Sa, pentru ci cunoagte mai dinainte viito-rul, gi iubirea Sa de oameni, pentru c6 dlruiegte prilejuri de po-clinfa libert[fii de voinfi a sufletului."5r

20-222 ,,Voi intinde deci mdna Mea Si voi lovi Egiptulcu toate minunile, pe care le voi face in mijlocul lui, Si dupdaceea vd va ldsa. Voi da poporului scestuia trecere inainteaEgiptenilor gi, cdnd veli ieSi, nu veli iegi cu mdinile goale, ci,fiecare femeie va cere la vecina sa Si de la cea care std cu ea incttsd vase de argint, lucruri de aur Si haine Si veli impodobi cuele pe fiii voStri Si pe fetele voastre Si veli prdda pe Egipteni ! "

Pe scurt, Dumnezeu vestegte desftgurarea evenimente-lor viitoare.

Cap. 4, l-4: ,,$i rdspunzdnd, Moise a zis: Dar de nu mdwr crede Si nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: Nu li S-aurdlat Domnul!, ce sd le spun? Zis-a Domnul cdtre el: Ce ailn mdnd? $i el a rdspuns: Un toiag! Aruncd-l jos! - ii ziseDomnul. $i a aruncat Moise toiagul jos Si s-a fdcut toiagulgurpe Si a fugit Moise de el. $i a zis Domnul cdtre Moise:lntinde mdna Si-l apucd de coadd! $i Si-a tntins Moise mdna Sil* apucat de coadd gi s-afdcut toiag in mdna lui."

,,Cdderea toiagului din mdna lui Moise inseamnd cd o-ffiul, frcut la inceput dupd chipul lui Dumnezeu, ca un pom alraiului, gi agezat in slava imp[rlteascl gi in m6na Fdcdtorului,l.a rostogolit la p5m6nt pentru cI a cugetat sd aleag[ cele tru-pogti gi, pentru riutatea lui ajunsd la culme, era ca un garpe inochii lui Dumnezeu. (...) Cdnd a binevoit Dumnezeu qi Tatil

| | Clement Alexandrinul, Pedagogul, I, 7 6, 3

2524

sd readune toate in Hristos 9i si rezideascd ceea ce a f[cut la

inceput, ne-a trimis din cer pe Unicul N[scut, mflna Lui cea

dreapte'(...). $i atunci a prins omenirea care zilcealaplmint 9i

a izblvit-o din riutatea de fiarl, ariltatd'in viciu 9i picate' a ri-

dicat-o iarlqi prin sfin{enie la cinstea impEr[teascl 9i la bl6n-

defea virtufii."525-8: ,,Apoi s zis Domnul: Asa sdfaci inointea lor' ca sd

te creadd cd 1i S-a ardtat Dumnezeul pdrinlilor lor' Dumneze-.

ul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac Si Dumnezeul lui lacov!

Zis-a Domnul iardsi: Bagd-li mdna in sdn! $i cdnd a scos-o

din sdn, iatd mdna lui era albd ca zdpada de leprd' $i i-a zis

din nou Domnul: Bagd-li iardsi mdna in sdn! $i si-a bdgat

Moise mdna in sdn; si cdnd a scos-o din sdn, iatd' era iar

curatd, ca tot trupul sdu- Dacd nu te vor crede ;i nu vor as-

culta glasul semnului dintdi, te vor crede la sdvdrSirea semnu-

lui al doilea!",,Pene ce omul frcut dupd chipul dumnezeiesc era ocro-

tit in sdnul lui Dumnezeu qi nu c[lcase incl porunca datil' aco-

perit de grija 9i iubirea Lui, viefuia curat 9i sfinfit 9i necunos-

Lana ro-u.t"a.Dar dupd ce a iegit de sub acoper[mdntul gi iu-

birea lui Dumnezeu prin aplecarea spre r[u, s-a v[dit fd[i; in

nat gi spurcat gi bolind de necurdfia mo(ii' Prinzdndu-ne ap

iaragi dumnezeu gi Tatdl in Hristos 9i invlluindu-ne in hz

dumnezeiesc $i avdndu-ne oarecum in sdn prin infiere' am

o[dat omorarea venita din vechiul blestem 9i ne-am intors

,tarea de la inceput."53

52 Sfrntul Chiril al Alexandriei, inchinare si sluiire tn duh si adevdr't3 lbtd.so lbid.

l0: ,,Atunci Moise a zis cdtre Domnul: O, Doamne, eunu sunt om tndemdnatic la vorbd, ci grdiesc cu anevoie Si suntghngav; Si oceasta nu de ieri de alaltdieri, nici de cdnd ai fn-ceput Tu a grdi cu robul Tdu; gura mea Si limba mea sunt ane-vuioase. "

Pirerile despre gingiveala lui Moise sunt imp6(ite. UniiBocotesc c[, intr-adev6r, el suferea de un defect de vorbire. ingeneral, insd, se crede c[ ezitlrile lui Moise se datorau sfieliimle in fafa unei misiuni atdt de coplegitoare. ,,Cdnd sunt tri-tnigide Dumnezeu in ajutorul oamenilor, sfinfii, din smerenie,nu primesc."55 Origen e categoric: ,,Vorba lui Moise nu eragreoaie, nici stdngace limba lui. El nu era lipsit de vervl pro-fetic6. De altfel, pentru egipteni, vorba sa a fost sonori gi elo-oinfa sa neintrecut6."56 Dar ,,Moisi vedea sldbiciunea limbiilui, care nu putea sluji mlrefiei celor gdndite de mintea sa."57

,,$i l-a iertat Dumnezeu, pentru cd n-a spus-o aceasta impotri-vindu-se, ci din multd smerenie."S8 ti era greu s[ exprime celeeo, pini la venirea Cuvdntului, rlmdneau abia intrezdrite. ,,Cutdev[rat, legea a fost prea greoaie la limb[ spre a putea articu-la cum se cuvine inv6{[tura despre Cel ce este. $i nu a fost inItare se ridice mintea la firea cea miritii, prea inchinat[ gi ne-gr[it6, cea inchinat[ in Sfdnta Treime. Pe l6ngd aceasta, fiindrlnb[ la glas, de abia a putut gr[i israelifilor, fiind auzitii nu-mai in Iudee4 propov[duirea ei neajungdnd, aga zicdnd, nicifl[car la urechea celorlalte ne muri."Se

1l-l2z ,,Dumnezeu insd a zis cdtre Moise: Cine a datomului gurd si cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere,

nru orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu? Mergi dar: Eu voidcschide gura ta Si te voi invdya ce sd grdieSti."

,,Agadar, aceastl in{elepciune dumnezeiascl de nespus

9z ,,Iar de nu te vor crede nici dupd amdndoud semr

gi nuvor'asculta glasul tdu, atunci sd iei apd dittJluviu si

t' II, 10in

17 xv, lll 6t'

SlEnt rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll

26 27

in cuvinte, neamestecatl gi nestricatE, i;i vars[ harul sdu in su-

fletele sfinfilor gi le descoper[ cunoaqterea, ca s[ priveascd sla-

va lui Dumnezeu."6ol3z ,,Zis-a Moise: Rogu-md, Doamne, trimite pe altul,

pe care vei vrea sd-l trimili!",,Evlaviosul prgfet, care avea in sine dragostea pentru

tot neamul omenesc, il cerea pe Cel Care trebuia trimis de Ta-

tll."61 Dar inci nu sosise vremea...l4-l7z ,,Atunci, aprinzdndu-se rndnia Domnului asupra

lui Moise, a zis: Nu ai tu, oare, pe fratele tdu Aaron levitul?

$tiu cd el poate sd vorbeascd tn locul tdu' Iatd el te va intdm-

nuni."Moise va fi ajutat in misiune de fratele sdu, Aaron (: im-

presurat de str[lucire; iluminat desdvdrqit). ,,Precizareai care ct

fost preficut in sarpe lipseqte din textul ebraic. Dup[ o tradilieraUinici, n-ar fi vorba de toiagul dir]-versetul 2, ci de un altul,

dat anume de Dumnezeu lui Moise'"62 ,,Moise a ftcut cu toiagul

semne. $i cel pironit pe el se izb[ve;te, f[r6 indoial[, de ume-

zeala cea curgi'toare.';63 Toiagul inchipuie Crucea. Urmdnd luiHristos, vom fi salvati din curgerea pdcatului, ajungflnd la

rimul ferm al viefuirii in Duh.18-20: ,,Deci, a plecat Moise de acolo 5i s-a intors

Ietro, socrul sdu, Si a zis cdtre el: Md duc inapoi lafralii mei,

care sunt in Egipt, ca sd vdd de mai trdiesc. Im Ietro i-a zis:

60 Sfennrl Ambrozie al Milanului, Scrisori,Lxy,46r Sfannrl loan Casiaq Despre intruparea Domnului,l'/,362 PEI.lr, p. 12363 Sfrntnl Varsanufie, op. cit.,6l

Mergi in pace! Dupd atdt de multe zile a murit regele Egiptu-lui care prigonise pe Moise, Si Domnul a grdit aceasta luiMoise in pdmdntul Madian: Scoald Si intoarce-te in Egipt, cdau murit toli cei ce cdutau sufletul tdu! Ludnd atuncifemeia Sicopiii, Moise i-a pus pe asini Si s-a intors in Egipt. $i a luatMoise tn mdna sa si toiagul cel de la Dumnezeu."

,,Lui ii va urrna gi sofia cea de alt neam, c[ci existd gi

ceva din cultura dinafarl care nu trebuie respins de la insofireacu noi, spre nagterea virtulii."e

2l-232 ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Cdnd vei merge Sivei ajunge tn lara Egiptului, cautd sd faci inaintea lui Faraonloate mirumile ce li-am poruncit. Eu tnsd voi invdrtoSa inimalui si nu va da drumul poporului. Dar tu sd zici lui Faraon: ASazlce Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, intdi-ndscutul Meu. ili zic dar: Lasdpefiul Meu sd Mi se inchine; iarde nu-l vei ldsa, ili voi ucide pe fiul tdu cel intdi-ndscut. "

Dumnezeu spune: ,,fiuI Meu fntdi-ndscut, Israil, dar nuunul ndscut. Clci se agtepta primirea spre infiere a unui poporovlavios gi cucernic, zidit pe placul lui Dumnezeu gi adus lalnfierea cea dup[ har"65. ,,Ca gi Ruvin, Israil a c[zut din privi-legiul de int6i-niscut. Ruvin s-a suit in patul tatdlui sdu. Israil,lns[, a scos pe Fiul Tatllui din vie gi L-a r6stignit."66

242 ,,Insd, la un popas de noapte, pe cale, l-a fntdmpi-nat tngerul Domnului Si a incercat sd-l omoare."

Textul biblic este neclar: nu gtim daci cel in primejdie demoafte a fost Moise, sau unul din fiii sli. Sfrntul Maxim Mlrhr-r{sitorul aplici istoria oricui a pornit pe calea ariltatlde Dumne-zcu. Cel ce pomegte pe calea virtufli nu mai are voie sI se opreas-

ef pentru cE astfel va cldea iarigi in cele pe care le-a pirdsit.Acela, fbcind popas in noaptea gdndului pltimag, vede indatilln congtiinfa sa pe fngerul ra{iunii ameninf6ndu-l cu moartea.

nt Sftnt'rl Grigorie de Nyssa, op. cit.nt

Smntnl Maxim M6rturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,23* Sfrntnl Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl,4

2928

Atunci infelepciunea (Sefora), sofia minfii, taie cu ra{iunea

credin,tei (piatra) ndlucirea materiali ivit[ in gindul-copil 9i

usuc[ ioaii amintirea vielii dupi sim1uri."67

25-262 ,,Dar Sefora, ludnd un culit de piatrd, a tdiat im-

prejur pe fiul sdu Si, atingdnd picioa'rele lui Moise, a zis: Tu-mi-eSti

un sol crud! Si s-a dus Domnul de la el; iar ea, din prici-na acestei tdieri imprejur, i-a zis lui Moise: So! crud!"

Textul e in continuare neclar. ,incerc[rile de descifrare a

este tiiat imprejur qi nu este cur[fit astfel inc6t s6 fi departat de

la el tot ceea ce este vdtim[tor gi necura! ingerul venit in in-

tflmpinare er il imbldnzegte

sotia, care inldturarea P[r1iidin care se

67 Cf. op. cit.,176r Ex,p.2t2u' Smntul Grigorie de Nyssa, op. clL

27-31: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Aaron: Mergi in in-fimpinarea lui Moise tn pustie! $i s-a dus acesta Si s-a fntdlnitcu el fn muntele lui Dumnezeu Si s-au sdrutot amdndoi. Atuncia spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, pe care i leporuncise, $i toate semnele ce-i incredinlase sd facd. Dupddceea s-au dus Moise Si Aaron Si au adunat pe toli bdtrdnii

,fiilor lui Israel Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe care legrdise Domnul lui Moise, si aficut Moise semne tnaintea po-porului; Si poporul a crezut Si s-a bucurat cd a cercetat Dom-nul pe fiii lui Israel si a vdzut necazurile lor si, plecdndu-se,

tt-au tnchinat.",,S[ nu indrlzneasci s[ vorbeasc[ poporului cel ce nu

c-a pregltit sd gr[iasc[ celor mul1i, printr-o purtare potrivitiiou ceea ce vorbegte. CIci ai vdzut cum, atunci cdnd era inclt0nlr, inainte de a se fi ridicat prea mult in virtute, nu a fostoocotit sfttuitor gi impiciuitor vrednic de crezare nici m[cartntre doi oameni ce se certau. Acum, ins[, vorbegte atdtor zecide mii de oameni adunafi la un loc."70

3. Moise la Faraon (5, 1 - 7, 13)

Cap. 5, lz ,,Dupd aceea, Moise gi Aaron au intrat la Fa-raon Si au zis cdtre ddnsul: ASa grdieSte Domnul Dumnezeul

lui Israel: Lasd pe poporul Meu, ca sd-Mi facd sdrbdtoare inpustie!"

Cum eweii aduceau jertfe din vite, animale sacre pentruogipteni, era necesar si cear[ aceastE distanfare. Mai mult, einn puteau sllvi pe Dumnezeu in Egipt: ,,atita vreme cit trd-iegti viafa intunecoas[ a veacului gi egti coplegit de noaptea in-tereselor, nu pofi sluji Domnului."Tl

2: ,,Faraon insd a zis: Cine este acela Domnul, ca sd-Iuscult glasul si sd dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L cunoscpe Domnul gi nuvoi da drumul lui Israel!"

1t'Ibid.'" o.ig* op. cit.,Ill,3

30 3l

Nu-L cunoagte pe Domnul cel ce gi-a impietrit inima.De aceea, ,,necurat este inaintea Domnului tot cel ce se inalfdcu inima. Fiindcl primul picat este mdndria."12

3z ,,Zis-au ei cdtre ddnsul: Dumnezeul Evreilor ne-achemat; lasd-ne sd mergem tn pustie cale de trei zile, ca sdaducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru, ca sd nu pierimde ciumd sau de sabie!"

,,Nu trebuie si rlmdnem aproape de granilele rlutlfii gi

a vie{ii supuse tiranului."73 in plus, dacl evreii ar fi jertfit inEgipt, ar fi st6rnit mdnia blgtinagilor.

4-l2z ,,Iar regele Egiptului le-a zis: Moise Si Aaron, pen-tru ce-mi stingherili poporul de la lucru? Duceli-vd fiecaredin voi la treburile voastre! Apoi Faraon a zis iar: Iatd acums-a inmullit poporul acesta in lard gi voi il tntrerupeli de la lu-cru. $i chiar in ziua aceea a poruncit Faraon cdpeteniilor Sislujbasilor poporului Si le-a zis: De acum inainte sd nu maidali poporului lui Israel paie pentrufacerea cdrdmizii, ca ieriSi ca alaltdieri, ci sd se ducd ei sd-Si adune paie. Dar cdrdmizisd facd tot atdtea cdte fdceau in fiecare zi; sd-i silili Si sd nu letmpulinali munca; fiindcd sunt fdrd treabd Si de aceea strigdSi zic: Haidem sd aducem jertft Dumnezeului nostru! Sd fiedar tmpovdrali de lucru oamenii aceStia Si sd se indeletni-ceascd cu acestea, iar nu sd se indeletniceascd cu vorbe min-cinoase! $i au ieSit cdpeteniile lor Si slujbasii poporului Si auzis cdtre popor: ASa zice Faraon: Nu vd mai dau paie. Mer-geli voi tnsivd Si vd adunali poie de unde veli gdsi, dar din lu-crul vostru nu vi se va scddea nimic! Atunci s-a risipit poporulin tot Egiptul, ca sd strdngd trestie tn loc de paie."

PENT are pentru finalul pasajului: sd strdngd miriStilepentru paie. ,,La secerig, localnicii recoltau doar spicele, lis6ndpe miriqte paiele aproape intregi. Acestea, deci, mai trebuiau se-cerate o datii (sau smulse) gi apoi tocate spre a fi amestecate in

]] Isifrie Sinaitul, Ctndnt despre trezvie Si virtute,6373 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,I

lutul c6rlmizilor de chirpici."Tal3-l4z ,,Iar slujbasii ii sileau, zicdnd: impliniyi-vd lu-

crul dat pentru fiecare zi, ca atunci cdnd vi se dddeau paie.lar pe slujbasii pu$i peste ei de cdpeteniile lui Faraon ii bd-teau, zicdnd: Pentru ce n-a{ifdcut Si astdzi numdrul vostru decdrdmizi, ca ieri Si ca alaltdieri? "

Pentru slujbasi, PE}II are: scribii poporului, cei dintre,liii lui Israel, urmdnd Septuaginta: i grammatis tu ghenus toniion Israil.,,Scribii erau evreii desemnafi de v[tafii (suprave-ghetorii) egipteni s4 {in5 evidenla personalului, zilelor de lu-cru gi produc1iei."75

15-18: ,,Afiinci s-au dus slujbosii fiilor lui Israil Si auslrigat cdtre Faraon, zicdnd: Pentru ce faci aga cu robii tdi?Paie nu se dau robilor tdi, dar ne zic: Faceli cdrdmidd. $i ro-hii tdi sunt bdtuyi ;i poporul tdu e mereu vinovat! Iar el le-azis: Sunteli leneSi Si de aceea ziceli: Haidem sd aducem jerffil)umnezeului nostru. Acum duceli-vd dar Si muncili! Paie nuvi se vor da, dar numdrul de cdrdmizi rdnduit sd-l faceli!"

,,La fel gi diavolul, cdnd a binevoit Dumnezeu sE milu-iasci sufletul qi s[-l u$ureze pe el din patimi prin cuvdntulSlu, sau prin careva dintre slujitorii Lui, ingreuiaz[ gi el maiture p_atimile impohiva lui gi-l rlzboiegte cu gi mai mult[ pu-tcre."'o CAnd se decide cineva sd-I slujeasc[ lui Dumnezeu, ,,sercoald dugmanul tuturor, impreunl cu celelalte duhuri rele ginecurate gi, reprogindu-i ca pe un lucru necuvenit ndzuinfa gi

Berbarea amintite, il silegte s[ se ]in[ in continuare de neinfr6na-rca trupeasc[ gi plmdnteasc[ gi de cele ale lumii, dupi obiceiulliec[rui4 neingdduindu-i s[ se desparti de patima care-i este fa-miliari. Totodati, face gi pe aceasta greu de satisfrcut, ca nucurnva, din pricina ugurin(ei 4l-u o satisface, s[ o disprefuiasclgi astfel s[ se sature de rdu."77

/a I,EI.rr, p. 125t'ilrid.

'o Ava Dorotei, op. cit.,X[I, 9

" smntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l

JJ32

Dumnezeu Atotputernic traduce ebraicul El-$adai; in

Septuaginta: Theos on afton, iat in Vulgata" Deo omnipotente'

Sub acest nume au cunoscut patriarhii pe Dumnezeu' De acum'

El e numit Domnul,traducere pentru lahve; Septuaginta: Kiri'os (: porr-rrr), Yulgata: Adonai (: Domnul; St6p.dnul)' Ado-

nai era un nume eufimistic pe care il rosteau eweii acolo unde

intdlneau tetragrama IHVH, pentru a feri de profanare cel

sacru nume al lui Dumnezzu.4-92 ,,Mai mult: am fdcut legdmdnt cu ei, ca sd le

pdmdntul Canaan, pdmdntul pribegiei lor, in care rdtdceau

$i, in sfidrSit, am auzit suspinul fiilor lui Israel, pe care ii linEgiptenii in robie, Si Mi-am adus aminte de legdmdntul Meucu voi. Mergi dar de vorbeSte fiilor lui Israel Si le spune: Eusunt Domnul Si am sd vd scot de la munca ceq grea a Egipte-nilor Si am sd vd izbdvesc din robia lor; am sd vd izbdvesc cuhral inalt Si cu pedepse mari; am sd vd primesc sd-Mifili po-por, iar Eu sd vdfiu Dumnezeu Si voi veli cunoaste cd Eu suntDomnul Dumnezeul vostru, Care v-a scos din pdmd.ntul Egip-lului Si de sub tnunca apdsdtoare a Egiptenilor. Apoi am sdvdduc in pdmdntul acela pentru care Mi-am ridicat mdna sd-ldau lui Awaam, lui Isaac qi lui lacov, Si pe care am sd-l dauvoud tn stdpdnire, cdci Eu srmt Domnul! $i a grdit Moise aSa

,fiilor lui Israel; dar ei n-au ascultat pe Moise, din pricina dez-nddejdii Si a greutdlii muncilor lor. "

Moise nu avea de luptat doar cu egiptenii, ci gi cu ind6-rdtnicia propriului popor. Sufletul robit patimilor gi cuprins dedeznldejde nu mai aude cuvdntul dumnezeiesc Ai nu mai credeftrg[duin{elor.

10-13: ,,$i iardsi o grdit Domnul cu Moise Si i-a zis:lntrd Si spune lui Faraon, regele Egiptului, ca sd lase pe fiiilui Israel sd iasd din lara lui! Dar Moise a grdit tnainteaDomnului Si a zis: Iatd, fiii lui Israel nu md qscultd. Cum, dar,md va asculta Faraon? $i apoi, eu sunt Si gdngav. Domnultnsd a grdit lui Moise Si Aaron Si le-a poruncit sd spund luil,'sraon, regele Egiptului, sd dea drumul fiilor lui Israel dinlura Egiptului."

Chiar Moise qi Aaron au nevoie sd fie mereu intirifi deDumnezeu.

in continuare, sunt enumera{i urmagii lui Ruben, Simeon

;i Levi, cu o atenfie speciald pentru Levi, seminfia clreia iinpurfineau Moise gi Aaron.

l4z ,,Iatd acum incepdtorii familiilor strdmoSeSti: Fiiilul Ruben, intdi-ndscutul lui Israel: Enoh Si Falu, Helron Si(\rrmi. Acestea suntfamiliile lui Ruben."

Acegtia au mai fost prezentafila Facerea 46,8-9.78 Origen, op. cit.,lll,3

34 35

15: ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin,fohar Si Saul, fiii canaanencii. Acestea sunt familiite luimeon."

Fiii lui Simeon sunt prezenta{i identic la Facerea10.

16z ,,Iar numelefiilor lui Levi, inqirali cum s-au ndscsunt acestea: GherSon, Cahat Si Merari. Iar anii vielii luiaufost o sutd treizeci Si Sapte. "

Fiii lui Levi au mai fost prezentagila Facerea 46,11.17: ,,Fiii lui GherSon: Libni Si gimei, cufamiliile lor."Fiii lui Ghergon: Libni (: alb) 9i $imei (: renumit).l8z ,,Fiii lui Cahat: Amram, Iphar, Hebron Si Uziel.

anii vie[ii lui Cahat aufost o sutd treizeci Si trei de ani."Fiii lui Cahat: Amram (: popor inalt), Iphar (: strdlu

cire), Hebron (: prietenie) Si Uziel (: puterea Domnului).19: ,,Fiii lui Merari: Mahli Si MuSi. Acesta era

lui Levi, dupdfamiliile lui."Fiii lui Merari: Mahli (: bolnav; fragil) Si MuSi (:i

pertat).20: ,,Amram insd a luat de femeie pe lochebed,

unchiului sdu, Si aceastq i-a ndscut pe Aaron Si pe Moise,cum Si pe Mariam, sora lor. Iar anii vielii lui Amram aufostsutd treizeci Si Sapte de ani."

Abia acum sunt numifi p[rinfii lui Moise, Amram gichebed (: lahve este bog[!ie), precum gi sora sa, Mariam (revoltd).

2lz ,,Fiii lui llhar: Core, Nefeg Si Zicri."Fiii lui lfhar: Core (: pleguv), Nefe7 (: ml[difa) qi

(: amintirea mea).222 ,,Fiii lui Uziel: Misael, Ellafan Si Sitri."Fiii lui Uziel: Misael (: cine este ca D:urnnezeu?), El1

.fon (: Dumnezeu este ocrotitor) Si Sitri (: Domnul erul meu).

232 ,,Iar Aaron Si-a luat de solie pe Elisaveta, fataAminadab gi sora lui Naason; aceasta i-a ndscut pe Nadab

pe Abiud, pe Eleazar si pe ltamar. "Sofia lui Aaron este Elisavela (:Domnul este jur[mdn-

tul s[u), fiica lui Aminadab (: ruda este darnic[) gi sora luiNaason (: prooroc; $arpe). Aminadab pare a fi un alt nume allui lfhar (6, l8). Cartea I Paralipomena il numeqte fie Amina-dab (6, 22), fie Ifhar (6, 38). Fiii lui Aaron: Nadab (: gene-

tos), Abiud (: Dumnezeu este tatl), Eleazar (: Dumnezeuoste ajutorul) Si Itamar (: malul palmierilor).

242 ,,Fiii lui Core: Asir, Elcana Si Abiasaf. Acestea sunt

,l'amiliile lui Core."Fiii lui Core: Asir (: prizonier), Elcana (: Dumnezeu a

o0ptigat) qi Abiasaf (: tatdl care adund).252 ,,Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat de femeie pe una

dln fiicele lui Putiel Si aceasta i-a ndscut pe Finees. AceStialunt incepdtorii familiilor strdmoqeSti ale levililor. "

Femeia hi Eleazar provenea din familia unui anumel'utiel l: arcul meu este Dumnezet); ea a ndscut pe Finees (:ocl negru; prezic[tor).

26-302 ,,Acesta este acel Aaron Si acel Moise, cdroraDumnezeu le-a zis: Scoateli pe fiii lui Israel din pdmdntulEgiptului. Acesta este acel Aaron Si acesta este acel Moise dinllmpul cdnd a grdit Domnul cu Moise in lara Egiptului si i-atl,t lui: Eu sunt Dornnul! Spune lui Faraon, regele Egiptului,ufilc-li vorbesc Eu! Iar Moise a rdspuns Domnului: Iatd, eu

tunl greoi lq vorbd. Cum dar md va asculta Faraon? "Dupd genealogia levifilor, se revine la istoria exodului.Ctp. T r lz ,,Rdspuns-a Domnul lui Moise si i-a zis: Iatd,

fru./ac din tine un Dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fra-lelc ldu,^tyi vafi prooroc."

,,Insugi regele egiptenilor este in puterea viciilor gi, ali-hrri de acesta, Moise este socotit Dumnezeu, care st6pdnegte

domniile, punindu-le sub puterea sa." 7e ,J.{u spun cd ei sturt

durrrnezei, implra(i qi domni prin fire, ci sunt numigi aga pentru

ru Slltntnl Ambrozie, Scrisori,Xxvll, 8

3736

c[ au impdr[,tit gi au stipdnit peste patimi gi au p6zit nefalsi-

ficati asemdnarea cu chipul dumnezeiesc, potrivit cdruia au fost

crea(i - cici se numegte qi icoana impiratului impdrat - 9i pen-

tru cd sunt unili cu Dumnezeu dupS voinfa 9i L-au primit locui-

tor in[untrul lor, iar prin participarea la El au devenit, prin har,

ceea ce este El prin fue."So

2-72 ,,Tu dar vei grdi lui Aaron toate cdte ili voi porun-

ci, iar Aaron, fratele tdu, va spune lui Faraon, ca sd lase pe

fiii lui Israel sd iasd din pdmdntul lui. Eu insd voi invdrtoSa

inima lui Faraon gi voi ardta mu$imea semnelor Mele si a mi-

nunilor Mele in pdmdntul Egiptului- Faraon nu Md va ascul-

ta, dar Eu imi voi pune mdna asupra Egiptului Si voi

ostirile Mele, pe poporul Meu, pe fiii lui Isrqel din

Egiptului, cu mare izbdndd. Cdnd voi intinde mdna Mea t

pia Egiptului si voi scoate pe fiii lui Israel din miilocul

atunci vor cunoaste toli Egiptenii cd Eu sunt Domnul!

si Aoron s-au supus; cum le-a poruncit Domnul, asa aufdtCdnd au inceput a grdi lui Faraon, Moise era de optzeci

ani, iar Aaron, fratele lui, de optzeci Si trei de ani."Precizareadin urmd nu e frr6 folos: ,,Aaron, degi era

bitrdn ca Moise cu trei ani, totuqi a intrat dupd el in sluji

Aga gi Hristos a fost egal intr-o privin(6 cu Moise, pentru orniiate, 9i al doilea in slujire, dar mai inainte gimai presus de

prin Dumnezeire gi prin slava Sfintei Treimi."8r8-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise si cu Aaron Si a

Dacd Faraon vd va zice: Dd-ne vreun semn sau vreo

atunci tu sd zici fratelui tdu Aaron: Ia toiagul Si-l aruncd

inaintea lui Faroon Si inaintea sluiitorilor lui, Si se va

$arpe. ",,Toiagul lui Moise avea doui aspecte. Duqmanilor

prezentaca un garye, care mugcd 9i ucide, pe c6nd israelililor

un toiag, asemenea acelora pe care se sprijineau. Tot aga qi le

8o Sfintol Ioan Damaschin, Dogmatica,lY,tt Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,lr

rrul cel adevdrat al Crucii, care este Hristos, este moarte pentru

dugmani, pentru duhurile rdutifii, dar pentru sufletele noastre

oote un baston, un sprijin puternic, gi viafa in care ele igi afllodihna."82 ,,Acolo e toiagul, aici crucea. Acolo lemnul, pref[cutln chip minunat in garpe, inghifea qerpii; aici crucea, unealtar[ut6tii, folositl de o at6t de mare bundtate, se aratil, printr-oprefacere oarecare, pierzitoare demonilor."83

10-13: ,,}-au dus deci Moise si Aaron la Faraon si laslujitorii lui Si au facut cum le poruncise Domnul: a aruncotAaron toiagul sdu tnaintea lui Faraon Si inaintea sluiilorilorlul Si s-a fdcut $arpe. Atunci a chemat Si Faraon pe in{elepliiEgiptului gi pe wdjitori Si au fdcut Si vrdjitorii Egiptenilorusemenea lucru cu vrdjile lor: fiecare din ei Si-a aruncat toia-gul si s-afdcut $arpe. Dar toiagul lui Aaron a inghilit toiegele

lor. De aceea s-a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i-a ascul-tal, dupd cum spusese Domnul."

Vrdjile magilor sdi au convins pe Faraon s[ nu cedeze.

Dar, cum se vede gi de aici, puterea diavolului e iluzorie. Maimult, el doar imit[ cele ce-L vede fEc0nd pe Dumnezeu. To-tugi, mulfi preferl parodia, urmdnd nilucirilor diavolegti mai

degrabl dec6t lui Dumnezeu.

4. Pldgile Egiptului (7, t4 - 11, 10)

Ctp.7,lS26: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Inima luil'araon se inddrdtniceSte Si nu lasd poporul. Du-te dar la Fara-on diminea{d; iatd el are sd iasd la apd, iar tu sd stai in calealui, pe malul rdului, Si toiagul acesta, care s-a prefdcut in Sar-pe, sd-l iei in mdna tq; $i sd zici lui Faraon: Domnul Dumne-

ttul Evreilor m-a trimis la tine sd-yi spun: Lasd pe poporulMcu sd-Mi facd slujbd in pustie; Si iatd pdnd acum nu M-aitutcultat. ASa zice Domnul: Din aceasta vei cunoaste cd Euwnl Domnul: iatd, cu qcest toiag, care e tn mdna mea, voi lo-

12 Smrtol Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicesti,Xlvfl, 16tt Culist Patriarhul, op. cit., 63

3938

15

vi apa din rdu si se va prefoce in sdnge. PeStele din rdu vamuri, rdul se va impuli Si Egiptenii nu vor putea sd bea apddin rdu! $i a mai zis Domnul cdtre Moise: Sd zici lui Aaron,

fratele tdu: Ia toiagul in mdnd Si intindeJi mfuta osupra ape:lor Egiptului: asupra rdurilor lui, asupra lacurilor lui si asu-pra oricdrei adundri de apd; Si se vor preface in sdnge si vasdnge in toatd lara Egiptului, in vasele de lemn Si tn cele depiatrd! $i auJdcut Moise si Aaron cum le-a poruncit Domnul:a ridicat Aaron toiagul sdu Si a lovit apa rdului, inaintea ochi-lor lui Faraon Si inaintea ochilor slujitorilor lui, Si toatddin rdu s-a prefdcut tn sdnge. Atunci peStele din rdu a murit;rdul s-a tmpulit Si Egiptenii nu puteau sd bea apd din rdu;era sdnge tn toatd lara Egiptului. $i au ficut aSa Si magiEgipteni cu vrdjile lor. De aceeo s-a invdrtoSat inima lui F,

raon si nu i-a ascultat, precutn le spusese Domnul. intorc6,du-se, Faraon a intrat 7n casa sa Si nu a pus lo inimd aceastaiAtunci au sdpat toli Egiptenii in preajma rdului, ca sdcd sd bea apd, cdci din rdu nu puteau sd bea apd. Se tmpliniserd sapte zile de cdnd lovise Domnul apa."

Aceasta a fost prima plagl trimisi asupra Egiptului.inroqirea apelor nu era ceva necunoscut egiptenilor, putindluat[ astfel, ca gi celelalte pldgi, drept un fenomen natural.si ritmul gi intensitatea pedepselor arltau cI ele suntunei rafiuni divine, astfel cd ele pot fi asimilate unor mi

Cap. 8, l-5: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: IntrdFaraon Si-i zi: ASa grdiegte Domnul: Lasd pe poporul Meu,sd-Mi slujeascd. Iar de nu vei vrea sd-l laSi, iatd, Eu voitoate linuturile tale cu broaste. Rdul va miSuna de broasteieSind, acestea se vor sui in casele tale, tn dormitoarelepe paturile tale, in casele slujitorilor tdi Si ale poporuluiin cuptoarele tale Si tn aluaturile tale; pe tine, pe poporulSi pe toate slugile tale se vor sui broaste! $i a mai ziscdtre Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu: intinde toiagulmdna ta spre rduri, spre lacuri Si spre bdlli Si fd sdbroofte in pdmdntul Egiptului!"

40

,,Asemenea norodului broagtelor sunt cugetiirile rele,aducdtoare de striclciune, din inima murdard a unor oameni,ce-gi iau viafa din ea ca dintr-un noroi."84

6-8: ,,$i Si-a intins Aaron mdna sa asupra apelor Egip-lului Si ele au scos broagte; Si au ieSit broaste gi au acoperitpdmdntul Egiptului. Dar auficut asemenea Si vrdjitorii Egip-tenilor cu vrdjile lor Si au scos broaste tn pdmdntul Egiptului.Atunci a chemat Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Ruga-ll-vd pentru mine Domnului sd depdrteze broastele de lo minegl de la poporul meu Si voi ldsa poporul lui Israel sd jertfeas-cd Domnului!"

,,Este un progres a recunoagte, cel pufin la necaz, rafiltt-nea pentru care am meritat pedeapsa."8s

9-15: ,,Moise insd a zis cdtre Faraon: SoroceSte-mi in-tuli cdnd sd md rog pentru tine, pentru slugile tale Si pentrupoporul tdu, ca sd piard broastele de la tine, de la poporul tdugl din casele voastre qi sd rdmdnd numai in rdu. Iar el a zis:Mdine, Zis-a Moise: Vafi cum ai zis, ca sd Stii cd nu este altulca Domnul Dumnezeul nostru. Se vor depdrta broostele de lallne, din casele tale, din larine, de la slugile tale Si de la popo-tul tdu Si numai tn rdu vor rdmdne. IeSind deci Moise Si Aaronde la Faraon, a strigot Moise cdtre Domnul ca sd piard broas-lcle pe care le trimisese impotriva lui Faraon. $i aJiicut Dom-nul dupd cuvdntul lui Moise Si au murit broastele de prin ca-w, de prin curli Si de prin larini; Si le-au adunat grdmezi, grd-mezi, Si s-a tmpulit pdmdntul. Vdzdnd insd cd s-afdcut u$ura-rc, Faroon Si-a invdrtoSat inima Si nu i-a ascultat, dupd cumupusese Domnul. "

Umplerea prii cu broagte a fost cea de-a doua plagl. Deginu a cedat pdnd-n final, atitudinea Faraonului s-a schimbat.

1Gl9z ,,Atmci a zis Domrutl lui Aaron:lnfinde-1i toiagul tdu cu mdna Si dntului Si

r{ Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit.rt Origen, op.-cit., IlI, 3'

4t

nu i-a ascultat, dupd cum spusese Domnul."E rindul magilor sd recunoascd puterea lui Dumnezeu,

ftrd caFaraon s[ se lase induplecat. fdnlarii au constituit cea

de-a treia plagd.20-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Scoald mdine de

dimineald Si iegi inaintea lui Faraon in vremea cdnd el are sd

re trdiesc ei. $i voi osebi in ziua aceea pdmdntul Gogen in

re trdieSte poporul Meu, cd acolo nu vor ti tduni, ca sd StiiEu sunt Domnul, tn mijlocul acestei ldri. Voi facefntre poporul Meu Si poporul tdu 5i chiar mdine va fiacesta pe pdmdnt!"

Sunt vestifi t[uni, ,,literal: muscd cdineascd. Tebraic indic[ numele colectiv al unei specii de insecte

toare, dar greu de identificat; foarte prolific5, specia implic[ideea de viermuial[. Vulgata traduce: otnne genus rnuscarutn

tot felul de muqte). Tdunul e mai apropiat: insecti vltiitprolifici 5i agresiv["86. Termenul ebraic folosit e arobh.

24-262 ,,$i ofdcut Domnul aSa Si a venit mullime de

uni in casa lui Faraon, tn casele sluiitorilor lui si tn tot

mdntul Egiptului, incdt s-a prctiit lara de tdtmi. Atunci a che-mal Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Merge{i Si aduceli,lertfd Domnului Dumnezeului vostru in lard! Moise insd a zis:Nu este cu putin{d sd se facd aSa, pentru cd cele ce aducemnoi jerffi Domnului Dumnezeului nostru sunt urdciune inain-lea Egiptenilor. $i de vom jertfi noi tnaintea Egiptenilor celece sunt urdciune pentru ei, nu ne vor ucide, oare, cu pietre? "

,,Israeli1ii, p[stori fiind, jertfeau animale din turmele lor.Ritualul egiptenilor era diferit, ofrandele lor constau in vege-tale, plsiri sau aluaturi. Berbecul gi ,tapul erau pentru ei ani-male sfinte."87

27-322 ,,De aceea ne votn duce in pustie cale de trei zilegl vom aduce acolo jertfi Domnului Dumnezeului nostru, du-pd cum ne va zice Domnul. Zis-a Faraon: Eu vd voi ldsa sdaduceli jertfi Domnului Dumnezeului vostru, in pustie, dar sdnu vd duceyi departe. Rugali-vd dsr Domnului pentru mine!lar Moise a zis: Iatd, cum voi ieSi de la tine, md voi rugoDomnului Dumnezeului meu Si mdine se vor indepdrta tduniide la Faraon, de la slujitorii lui Si de la poporul lui, dar Fa-raon sd inceteze a mai tnSela, neddnd drumul poporului sduducd jertfd Domnului! gi iesind Moise de la Faraon, s-a w-gal lui Durnnezeu. $i aficut Domnul dupd cum zisese Moise:a indepdrtat tdunii de la Faraon, de la slujitorii lui gi de lapoporul lui Si n-a mai rdmas nici unul. Dar Faraon gi-a fn-vdrloSat inima Si de data aceqsta Si n-a ld,sat poporul sd setlucd. "

Tiunii reprezentau cea de-a patraplagd, trimisl asupratigiptului.

Cap.9, l-72 ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Intrd lah'uraon Si-i spune: Aceasta a zis Domnul Dumnezeul Evreilor:Lasd pe poporul Meu sd-Mi slujeascd! Iar de nu vei vrea sdhqi pe poporul Meu, ci-l vei mai line, iatd, mdna Domnului va

tl peste vitele tale cele de la cdmp: peste cai, peste asini, peste

tu Origen, op. cit.,ll7,3

42

111,,x,p.zr4

43

cdmile, peste boi Si oi Si vaJi moarte foarte mare. Dar vafaceDomnul osebire tn ziua aceea tntre vitele Israelipilor Si vitele

Egiptenilor: din toate vitele Jiilor lui Israel nu va muri niciuna. $i a pus Domnul soroc Si a zis: Mdine va face Domnulqceasta tn lara aceasta! $i a doua zi a fdcut Domnul aceasta

Si au murit toate vitele Egiptenilor, iar din vitele fiilor lui Is-

rael n-a murit nici una. Afiinci a trimis Faraon sd afle Si, iatd,

din toate vitele fiilor lui Israel nu murise nici una. Dar inima

lui Faraon s-a tnvdrtoSat si nu a ldsat poporul sd se ducd."O molim[ a secerat vitele Egiptenilor, aceasta fiind cea

de-a cincea plag[. Desigur, nu au murit toate YTtelelor, ci din

toate vitele, enumerate in text. Faraon nu-gi schimb[ atitudi-nea, dar afTdcdevreii nu sunt afectali.

8-l2z ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron qi a

zis: Luali-vd cdte o mdnd plind de cenuSd din cuptor Si s-o

arunce Moise spre cer inaintea lui Faraon Si a slujitorilor lui.

$i se va stdrni pulbere tn tot pdmdntul Egiptului Si vor fi pe

oameni Si pe vite rdni Si bdsici usturdtoare tn toatd lara Egip-tului. Deci, au luat ei cenuSd din cuptor, au mers tnaintea luiFaraon, d aruncat-o Moise spre cer Si s-au fdcut bube cu pu-roi pe oameni Si pe vite; Si magii n'au putut sta impotriva

Moise din pricina rdnilor, pentru cd erau bube pe ei Si tn

Egiptul. Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu iascultat, cum zisese Domnul lui Moise."

Ulceragiile pielii au fost cea de-a gasea urgie asupra egi

tenilor.13-262 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Sd te scoli mdine

dimineold, sd te inJdlisezi lui Faraon Si sd-i zici: Asa

Domnul Dumnezeul Evreilor: Lasd pe poporul Meu ca

slujeascd, fiindcd de data aceasta voi trimite toate

Mele impotriva ta, a slugilor tale Si a poporului tdu, ca sd

cd nu este altul asemenea Mie in tot pdmdntul. De Mi-aS

intins rndna Si te-aS Ji lovit pe tine 5i pe poporul tdu cu citu ai fi fost Sters de pe fala pdmdntului; dar te-am crulat,

sd-Mi ardt puterea Meo si ca sd se vesteascd numele Meu

kil pdmdntul, Si tu tot te mai impotriveSti poporului Meu Si nu-llaSi. tatd, Euvoi ploua mdine, pe vremea osta, grindindfoartemultd, cum n-a mai fost in Egipt de la intemeierea lui Si pdndln ziua aceasta. Trimile dar acum sd adune turmele tale Siknte cdte oi la cdmp, cd asupra tuturor oamenilor Si vitelor,Qtre vor fi tn larind Si nu vor intra tn casd, va cddea grindind

El vor muri! Acei dintre robii lui Faraon, core s-au temut deDomnul, au adunat tn grabd pe oamenii Si turmele lor acasd,

ktr cei ce n-ou luat aminte la cuvdntul Domnului, aceia si-auldsat slugile si vitele lor in cdmp. $i a zis Domnul cdtre Moi-w: Intinde mdna ta spre cer Si va cddea grindind peste tot pd-tfidntul Egiptului: peste oamen| peste turme gi peste toatd iar-ha cdmpului din pdmdntul Egiptului! Atunci si-a intins Moiselfi(ilna spre cer Si a slobozit Domnul tunete, grindind Si foc pepdmdnt; Si a plouat Domnul grindind in pdmdntul Egiptului.Aceasta a fost o grindind foarte mare Si printre grindind ar-doafoc, cum nu maifusese in tot pdmdntul Egiptului, de cdndlc a$ezaserd oamenii pe el. Grindina aceqsta a bdtut tn tot pd-ildntul Egiptului, tot ce era pe cdmp, oameni Si dobitoace;Itxtld iarba cdmpului a bdtut-o grindina Si toli pomii de pedllmp i-a rupt grindina. Numai in linutul GoSen, unde trdiau

fill lui Israel, n-afost grindind."In Egipt, grindina cade uneori in intervalul decembrie-

lprilie, de regulS in f6gii inguste gi lungi. Acum, amploarea fe-homenului depigise cu mult tot ce mai vlzuser[ egiptenii ase-

hIndtor.27-302 ,,Atunci trimrtdnd, Faraon a chemat pe Moise Si

Pa laron Si a zis cdtre ei: Acum vdd cd am pdcdtuit! Domnuliile drept, iar eu Si poporul meu suntem vinovali. Rugafi-vdpomnului pentru mine, sd inceteze tunetele, grindina Si foculpo pdmdnt Si udvoi ldsa, si, mai mult, nuvdvoi impiedica! Iarlr*ise a zis: Indatd ce voi ieSi din oraS, voi tntinde mdna mea

tlttc cer, cdtre Domnul, Si vor inceta tunetele; nu va mai fitlk'i grindind, nici ploaie, ca sd cunoSti cd al Domnului estepllmdntul. Dar Stiu cd tu Si slujitorii tdi nu vd temeli de Dom-

4544

nul Dumnezeu."Este pentru prima dat[ cAnd Faraon se recunoagte

vat. Dar pasajul a mai fost v[zut gi ca un indemn la des

de lucruri, inchipuite prin cetate. Nevoitorul ,,trebuie s[afard, ca marele Moise, ca s[ inceteze nu numai faptele, civegtile 1or, precum zice: Cdnd voi ieSi din cetate ;i voi intimdinile mele, vor tnceta vocile (in Septuaginta'. fone)"lg.

in{elegem prin impietrirea inimii lui Faraon cd Dumnezeu,opr"gi" gi nu-l impiedica de la sivdrgirea rdului"Se, clci El

3l-322 ,,Atunci inul Si orzul s-au stricat, pentru cdera inspicat Si inul tnJloare. Iar grdul si ovdzul nu s-aucol, pentru cd acesteo erau mai tdrzii."

Acest aminunt plaseaz[ calamitatea in luna ianuarie.33-35: ,,IeSind deci Moise de la Faroon Si din cetate

fntinzdndu-Si mdinile cdtre Domnul, au incetat tunetelegrindina Si s-a oprit ploaia. Vdzdnd insd cd au tncetatgrindina Si tunetele, pdcdtuit-a Faraon inainte Si Si-a

Sat inimo Si el Si slugile sale. $i tnvdrtoSatdfiind inima lui Fr

raon Si a slugilor lui, el n-a ldsat pe Jiii lui Israel sdcuril poruncise Dumnezeu prin mdna lui Moise. "

Grindina a fost cea de-a gaptea plagl ab[tut6Egipt.

Cap. 10, l-22 ,,Atunci a grdit iardsi Domnul cu

Si a zis: Intrd la Faraon, cd i-am invdrtoSat inima lui Sigilor lui, ca sd ardt tntre ei pe rdnd aceste sernne ale Mele;sd istorisili in auzulfiilor voStri Si alfiilorfiilor voStri cdte

Jdcut in Egipt Si semnele Mele, pe care le-am ardtatSi ca sd cunoasteli cd Eu sunt Domnul!"

S-ar putea in{elege din astfel de locuri c[ Dumnezeuface pe unii rii, doar pentru a-$i putea vidi puterea. Dar

pecti pdne la sfdiqit libertatea cu care ne-a dIruit. in loccdte am Jdcut in Egipt, Anania traduce: cum i-am jucat Eu

88 Nil Ascetul , Cuvdnt ascetic,4S8' Smntnl Varsanufie, op. cit.,l27

46

Egipteni: Septuaginta: osa empepeha tis Eghiptiis. ,,Yerb.d. em-

Woinseanrnila se juca, a zburda, a se zbengui, dar gi a-Si bate

toc de cineva, a baq'ocori (ca in Matei 20, 19;27,29).ldea,toxtului de fafn nu este aceea a unei inffeceri intre dou[ forfeogale (ca in unele traduceri), ci ci Dumnezeul lui Israel e at6tdo puternic inc0t igi permite s6-i joace pe degete pe cei ce se0ttd egali cu El (...). Dumnezeu este Cel ce controleazi eveni-mcntele istorice".eo

3-11: ,,^li a intrat Moise Si Aaron la Faraon Si i-au zis:Aga grdieSte Domnul Dumnezeul Evreilor: Pdnd cdnd nu vei

, Wca sd te smereSti tnaintea Mea? Lasd pe poporul Meu, cald.Mi slujeascd! Iar de nu vei ldsa pe poporul Meu, iatd mdi-ll, pe vremea osta, voi aduce ldcuste multe in toate hotarelefule; Si vor acoperi ele faya pdmdntului, incdt pdmdntul nu setn purca vedea, Si vor mdnca tot ce a mai rdmas la voi, pe pd-l$n| nestricat de grindind; toli pomii ce cresc prin cdmpiileVilastre; vor umple casele tale, casele tuturor slugilor tale Sibole casele in tot ilor, cum n-au vdzut pd-llilti pdrinlilor tdi pe pdmdnt Si pdnd in zi-H de astdzi! Apoi s-a intors Moise Si a ieSit de la Faraon.tlunct dregdtorii lui Faraon au zis cdtre acesta: Oare mult are

ne chinuiascd omul acesta? Dd drumul oamenilor acestora)sd facd slujbd Dumnezeului lor! Sau vrei sd vezi Egiptul

$i ei au intors pe Moise Si pe Aoron la Faraon; iar Fa-a zis cdtre ei: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dum-tlui vostru! Dar cine sunt cei care trebuie sd meargd?

-a Moise: Vom merge cu cei tineri Si cu cei bdtrdni aicufiii noStri, cufiicele noastre, cu oile noastre Si cu boiicdci e sdrbdtoarea Domnului Dumnezeului nostru. Fa-

n insd le-a zis: Fie aSa! Dumnezeu cu voi! Eu sunt gata sddau drumul. Dar la ce sd vd duceli cu copiii? Se vede cd

Ufi Sdna rdu. Nu! Ducefi-vd numai bdrbalii Si faceli slujbd&onnului, cum ali cerut! gi aufost dali afard de la Foraoi."

r PliNt, p. r:

47

,,Motivarea lui Faraon e intemeiatl: lui Dumnezeu:

plrteal-' s luj i decdt blrba{i i (cf . 23, \7 i 3a, 23)''nt .Desigur'

piii 9i f"t*ile ar fi slujit drept ostatici, pentru ca israelilii sE

intoarc[ in {ar6.12-202 ,,Atunci a z Domnul cdtre Moise: Inti

rndna ta qsupra pdmdntului Egiptului Si vor ndvdli I

asupra pdmantului Egiptului Sivor mdnca toatd iarba

tutii, toate roadele pomilor Si tot ce a rdmas nesticat de gr

dind! Deci Si-a ridicat Moise toiagul sdu asupra pdmdntt

Egiptului Si a adus Domnul osupra pdmdntului acestuia

s-afdcut ziud, vdntul de lardsdrit a adus ldante' $i au

ele in tot pdmdntul Egiptului, s-ou a7ezat in toate lirEgiptului mullime *ultd; (Nemeneo ldcuste n-au maifost Si

vii mai fi. $i au acoperit ele toatd lara, cdt-nu se mai vet

pdmdntit; Si au mdncat toatd iarba pdmdntului $i toate-le

pomilor, care nufuseserd strica-te de Srin/t1d; li "-:nici un fir de verdiald, nici in orbori, nici in iarba cdr'

in tot idmdntul Egiptului. Atunci Faraon a chemat in

pe Mitse si pe Aaion Si le-a zis: Gresit-am inaintea Dom-Dumnezeulii

vostru Si tnaintea voastd! Iertali-mi incd o

greSeala mea Si vd rugali Domnului-Dumnezeului vostru

Ziira in orice chip de ia'mine prdpddul acesta! $i iesind de

Faraon, Moise s-a rugat lui Dumnezeu, Si Domnul a t

vdnt puternic de la apis si acesta a dus-ldcustele $i le-a

vdnt de la rdsdrit toatd ziua aceea Si toatd noaptea $"

cat in Marea Ro$ie Si n-ardmas nici o ldcustd in tol

Egiptului. Dar Domnul a tnvdrto$at inima lui Faraon si

ti i-a dat drumutfiilor lui Israel'",,Zice Faraon, rugdndu-se: Sd ia Dumnezeu de la

moarte'a aceasta!$i a fost ascultat' Asemenea qi dracii' rug

pe Domnul ca sd nu fie trimigi i1 a!6nc, au primit tryliiererii (Luca 8, 3l-32). Cu c6t mai vdrtos nu va fi ascultat

tinul, rugflndu-se s6 primeasc[ slobozenie de moartea n

lil?"e2 Cea de-a opta plagd a ldsat pustie fara celui ce inrobea.La fel, Hristos va pustii iadul; pldgile Egiptului sunt icoan[ a

uutremurdrii addncului inaintea lmpdratului Hristos.2l-23: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: intinde mdna

tu spre cer Si se vaface intuneric in pdmdntul Egiptului, incdtsd-l pipdi cu mdna. $i Si-a intins Moise mdna sa spre cer Si s-a.fdcut beznd trei zile tn tot pdmdntul Egiptului, de nu se

vedea om cu om, Si nimeni nu s-a urnit de la locul sdu treizlle. Iar la fiii lui Israel a fost lumind peste tot tn locuinlelelor, "

Urgia a noua e gi o prevestire a intunericului ce a cuprinsludeea, weme de trei ceasuri, la moartea Domnului pe cruce. Se

apropie, de altfel, semnul ce va prefigura Jertfa mdntuitoare.24-292 ,,Atunci a chemat Faraon pe Moise si pe Aaron

gl le-a zis: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dumnezeuluivostru, dar sd rdmdnd aici vitele voastre mdrunte si mari, iarcopiii sd meargd cu voi! Moise insd a zis: Ba nu, ci dd-ne vitepentru jertfele Si arderile de tot ce avem sd aducem Domnuluil)umnezeului nostru. Deci, sd meargd cu noi Si turmele noas-lre si sd nu rdmdnd nici un picior, cdci din ele avem sd ludm(:u sd aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru; dar, pdndnu vom ajunge acolo, nu stim ce cmetn sd aducem jertfd Dom-nului Dumnezeului nostru. Domnul tnsd a tnvdrtoSat inima luih'araon Si el n-a vrut sd le dea drumul, ci a zis Faraon cdtrel,ktise: Du-te de aici! Dar bagd de seamd sd nu te mai ardli in,lit1u mea, cdci tn ziua cdnd vei vedeafala mea, vei muri! Rds-pans-a Moise: Cum ai zis, aSa va fi. Mai mult nu voi mai ve-

ileafala ta!"DacE nu pir[sim plcatul cu toate ale noastre, acesta ne

% trage inapoi in robie. Diavolul (Faraon) nu ne poate impie-dloa s[-I slujim lui Dumnezeu, dar cautd mereu sI se asigure

€l mai avem o legdturl cu el, prin care si ne intoarci la lucra-tra rdului.

rt loan Carpatiul , Capete de mdngdiere,6g

49

er PENT, p. 134

48

de aur Si haine. $i a dat Domnul poporului Sdu ftecere inain-

tea Egiptenilor Si aceStia le-au imprumutat cele clye: Dy.'iMoisi-aiunsese mare foarte in pdmdntul Egiptului' inai

lui Farion si a sluiitoiilor lui Faraon Si a tot poporul'"

,,MaitArziu, evreii au ieqit din Egipt 9i au plecat du

cu ei mult[ prad6 de la egipteni; n-au fdcut asta pentru cd

iubitori de avufii, cum hulesc unii - cd nici Dumnezeu n-a

duit s[ pofteasci lucrurile str[ine - ci, mai int6i, gi-au luat

ce li se cuvenea pentru lucrdrile pe care le-au f[cut egipteni

cAt au stat sub ei (..').in afar6 de asta, se poate spune cE luc

acesta s-a petrecut ca itrtr-un iazboi; pe temeiul legii celor bi

tori, evreii, ca unii care au fost mai buni decdt invinqii' au i

ar"paut sd ia cu ei averile duqmanilor - 9i fiind in rlzboi

egiptenii, fapta lor era dreaptii; ci evreii, din pricina foam

"i.L t" bdntuia @rL atvenit la egipteni ca nigte oameni care <

ajutor; egiptenii, ins5, au inrobit pe aceqti *t1ry' silindu-i sI

Jt ri"*"a i'"tocmai ca niqte prinqi in rdzboi, fEr[ s[ le dea

pla:te."t in sens mistic, scoaterea aurului 9i argintului,din 1

inchipuie eliberarea sufletelor drep(ilor din iad' Aurul aratl

blrea divine, iar argintul - infelepciunea' Cei ce s-au f6cut Iale acestora vor imbrdca din nou haina impir[teasc[ a slavei'

lJrmeazdincheierea cuvdntului lui Moise cdtre F

in continuarea celor sPuse la 10,29:.

4-6: ,,$i a zis Moise: ASa grdieqte Domnul: La mi

noplii voi trece prin Egipt Si va muri tot intdiul ndscut in pdru

ti'Egiptului, de la intdiut ndscut al lui Farao", :*: yy'o:dqoda"i, tronul sdu, pdnd la intdiul ndscut al roabei de la r'

si ptud la intdiul ndscut al dobitoacelor' $i va fi pldngere

e3 Clement Alexandrinul, Stromate,I, 157, 2-4

50

ln tot pdmdntul Egiptului, cum n-o maifost Si cum nu va maifi!"Este evident caracterul supranatural al acestei pldgi; nu

poate fi vorba despre o epidemie oarecare de weme ce sunt lo-vi1i, in mod selectiv, doar intdii nlscu(i, semn cI rdul trebuienimicit incepdnd cu primele sale seminfe.

7-8t ,,Iar la toli fiii lui Israel nici cdine nu va ldtra, nicila om, nici la dobitoc, ca sd cunoasteli ce deosebire face Dom-nul tntre Egipteni Si Israelili. $i se vor pogort toli aceSti sluji-ktri ai tdi lo mine Si, tnchindndu-se mie, vor zice: IeSi impreundcu tot poporul tdu, pe care-l povdluiesti tu! $i dupd aceea voi sile1i! $i a ieSit Moise de la Faraon infierbdntat de mdnie."

E tot o icoand a pustiirii iadului. Cflinii nu vor ldtra la Is-rael, dupi cum diavolii nu pot spune nimic la eliberarea sufle-tolor drepfilor. Lui Moise, ca tip al lui Hristos, i se inchin6 pdndpi slujitorii rlutetii. M0nia ce a cuprins pe Moise vestegte m6nia

rlhntd a Mdntuitorului cdnd sunt profanate cele sfinte (cf. Matei21,12-13), ca gi mdnia Sa de la cea de-a doua Venire (Apoca-lipsa 6, 16-17).

9-10: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Nu vd va ascul-la nici acum Faraon, ca sd se inmulleascd semnele Mele Siminunile Mele in pdmdntul Egiptului! A fdcut deci Moise gi

luron toate semnele Si minunile acestea tnaintea lui Faraon.Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faroon Si el n-a ascultattd lase pe Israel sd iasd din pdmdntul sdu. "

5. Mielul pascal (12,1-51)

Crp. 12, l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si cuAuron tn pdmdntul Egiptului Si le-a zis: Luna aceosta sd vdfietnceputul lunilor, sd vdfie intdia intre lunile anului."

in vechime, anul evreilor incepea toamna (septembrie);

ln vremea lui Moise, inceputul anului a fost fixat primivara, inlurra nisan (martie-aprilie), numitl la inceput aviv (: spic; lunaoulesului). Cele doud inceputuri de an se vor pdstra, primul(kxrmna) pentru anul economic, cel de-al doilea pentru anul re-

llgios. Noul inceput de an s-a rdnduit la porunca divin6. ,,Din

5l

aceast[ pricinl, cea dintdi lun[ pentru toate sufletele iubitoarede Dumnezeu, adic[ pentru cregtinii adevilrali, este Xanticus,care este aprilie (nisan), prin care se aratii puterea invierii. Aceas-ta va imbr[ca pomii goi cu slava pe care au avut-o intdi ascunslin[untrul trupului."ea Se hotirdgte deci timpul sfintei stujiri (alierurgiei), inceputul anului, in prima lun6. C[ci in Hristos esteinceputul tuturor (Coloseni l, l8), fiindc[ nu e de curdnd odatice S-a n[scut din Dumnezeu Tatiil inainte de veci. El sfin[egtein tot timpul, de la inceput pdnl la cele de la sf0rqit. Dar s[rb[-toarea incepe in luna celor noi. (...) $i in Hristos firea omului ainflorit din nou, cum era la inceput."e5

3z ,,VorbeSte deci la toatd obstea /iilor lui Israel gi lespune: In ziua a zecea a ltmii acesteia sd-Si iafiecare din capiifomiliei cdte un miel; cdte m miel defamilie sd lualifiecare."

Se va lua cdte un miel, in luna int6i; num[ru] Unu estePrincipiul, Izvorul a toatl existenfa, inceputul gi sfdrqitul tutu-ror. Lui ii e alSturat numirul znce (zilta a z@ea a lunii), insem-n6nd plinltatea, desdvdrgirea, intoarcerea la unitate dup[ desft-gurarea unui ciclu; numIrul l0 il inchipuie pe Iisus, Cel de laCare pleac[ toate gi in Care se readund toate (vechii greci notaunumirul l0 cu litera iota, ini[iala numelui Iisus; eweii notauI0 cu yod, inceput al numelui Iosua). ,,Sdrbdtoarea Pagtelor in-cepea in a zecea zi, pentru c[ insemna depiqirea oric[rei patimiqi a oricirui lucru sensibil."e6 Se ia cdte un miel de familie:,,Chiar qi Pagtele Domnului, adicd mielul, se poruncegte fiilorlui Israel s[ se m[n6nce dupi numdrul sufletelor, s[ nu se deaunora mai mult gi altora mai pufin, ci si m[ndnce fiecare totatdta, sd nu ia fie mai mult cei tari, fie mai putin cei slabi. Egalse imparte tuturora harul, se imparte mflntuirea, se imparte da'ruI. Nu se cade s[ fie mai mulfi, ca sd nu se intoarcd vreunul v[-duvit de nldejdea mdntuirii. Sunt mai mulli cdnd sunt unii in

94

e5 ie Egipteanul,6l

96

tfara numdrului. Iar sfintii sunt to{i numlrafi, chiar gi firele dep[r ale capului lor sunt numirate (Matei 10, 30). C[ci Domnulll cunoagte pe to(i cei care sunt ai Lui. Dar nu sunt nici mai pu-

flni, ca si nu fie cineva mai slab la primirea harului."eT4z ,,Iar dacd vor fi pulini tn familie, tncdt sd nufie de

qluns ca sd poatd mdnca mielul, sd ia cu sine de la vecinul celmai aproape de ddnsul un numdr de suflete: numdra,ti-vd latn miel ofilia cdyi pot sd-l mdndnce."

,,Adic[ cei ce nu au de la ei puterea de-a in{elege sin-guri taina deplini a lui Hristos, sau nu-gi vor ajunge spre im-pErt[;irea de El din pricina sldbiciunii infelegerii proprii, se

vor impirtdgi de El primind ca impreun[ lucritori gi ajut[toripo cei de aceeagi credinfd. Cdci prin sfituirea intreolaltd putemurca uneori la vederi mai inalt: decdt prin noi ingine."e8

5z ,,Mielul sdfie un miel de un an, parte bdrbdteascd Si

/ilrd meteahnd, Si sd luali sau un miel sau un ied. ",,$i sd fte, zice, Mielul des6vdrgit (deplin). C[ci in Hris-

tos sunt toate insugirile dumnezeiegti. Dar s[ fie gi palte birb[-tGasc6, adaugl legiuitorul. Cici tlristos a fost gi este Cel ce a se-ln[nat in noi seminfele cunogtinfei de Dumnezeu, ca intr-unplmAnt voitor."ee Hristos seam[n[ inv[fitura Sa in noi, daraceasta nu rodeqte frri voia noastrl (cf. Matei 13, 4-8). ,,Dar pe

llngi acestea poruncegte s[ fie gi de un an, sau dup[ timp, ca s[nu fie nedesdvdrgit, neavind un an implinit, sau pentru c[ cei ce

atgtigl bun[tifile din patima (lui l{ristos) hebuie si slvdrgeasciln fiecare an slrbdtoarea atotcuvenitd gi pllcutl lui Dumnezeulogatd de patiml."roo

6: ,,Sd-l lineli pdnd tn ziua a paisprezecea a lunii aces-lcia Si atunci toatd adunarea obstii fiilor lui Israel sd-l jun-ghie cdtre seard."

'? Sfentul Ambrozie, Scrisori, YIl, 9u Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ilw lbid.tN lb.d.

5352

to'Ibid.to'Ibid.to' Sfantol Macarie Egipteanul , op. cit.' XLVII' 9

pragul cel de sus al uSii casei unde au sdJ mdndnce. ",,Dup[ junghiere, porunceqte s[ se ungi cu sdngele Lui

st6lpii locuinfelor pi pragul, nevrdnd ca aceasta sI insemne (...)decdt c[, cu curatul gi prefiosul sdnge al lui Hristos asigurdmcasa noastri p[m0nteascL, adicd, trupul, alungdnd moartea dinneascultare, prin imp[rtigirea de viafi. C[ci implrtlgirea deHristos e via(i gi sfinfenie. $i tulburdnd pe insugi nimicitorul, ilalungdm foarte departe prin ungere pe demonul uneltirilor, o-mordnd patimile ce provin din migcdrile trupegti. lar prin uSilea ceea am numit adineauri casa noastr[, sd infelegi simfuriledin noi, prin care se aduce in inimile tuturor calitatea lucru-rilor gi se varsi in ele mullimea nemisurat[ a patimilor."lM

8: ,,$i sd mdndnce in noaptea acees carnea luifriptd la,[oc; dar s-o mdndnce cu azimd Si cu ierburi omare."

,,Deci vor mdnca, zice, carnea in veacul acesta. Pentruo[ pdn[ ce suntem in lumea aceasta ne impdrtdgim incl de|lristos in mod mai ingrogat prin sffintul Lui trup qi prin prefio-rul Lui sdnge. Dar ajung6nd, pr@um s-a scris, in ziua puteriiLui gi urcdndin strdlrcirea sfinlilor (Psalmul 109, 3), ne vomrfinfi intr-un oarecare alt mod, a$a cum gtie impnrfitorul gi DE-t[tonrl bunurilor viitoare."tus Mielul trebuie mAncat in casd,adic[ in Biserica, nu in adunflrile ereticilor. tl vom m6nca innoaptea de acum, spre a dobind| prin El, ziua invierii. $iJ vomln0nca cu aziml gi cu ierburi amare: ,,Azima e sufletul care nulro ca punct de plecare voia sa. Cdci aceasta il poate umfla gi

ln[lfa. Dar azima e pururea smeritii. Iar prin ierburi amare s[ in-plegem cdnd amlr[ciunea care vine de la porunc[, cdnd str6m-torarea ce se nagte din am[rlciunea postului."l06

9z ,,Dar sd nu-l mdncali nefript deajuns saufiert in apd,el sd mdncali totul fript bine pe foc, Si capul cu picioarele Sindruntaiele."

frH smrrt"rt Chiril al Alexandriei, op. cit.,Illi, th.d.

fh SfEntrl loan Sclrarul , Scara,XXX, 14, 98

nop{ii, adica diavolul, era slivit de toatl lumea, fiind slujit pri

luna ca printr-un chip (c[ci luna s-a pus povifuitoare in noal

tt; qi "u

printr-o lumini falsl 9i sldind in{elepciunea tymfi

i"it"it" ceior r[tici1i, pretindea pentru ea slava cea mai depli

Deci a murit pentru noi flristos, Mielul cel adev[rat, care ridipicatul lumif floan 1,22) Si a desfiin(at slava diavolului' Ci

ea trebuie sd scadd 9i si se sffirqeascd pe incetul, o dat[

mul{imea neamurilor se grdbea sd urce spre pacea qi iubi

fali de Dumnezeu prin intoarcerea spre ea 9i prin credinl['"

..Mai zice ce animalul de jertft trebuie s6 se ia din miei 9i c

iezi. Mielul era socotit ca jertfb curat[ 9i fErn prihan6,

de lege; iar neamul iezilor ({apilor) se aduce neincetat pe al1

pend pfucate. Aceasta o vei afla 9i in lkistos' C[ci El a fost

um"t mra prihanE, spre miros de bunl mireasmS, ce S-a adus

Sine lui Dumnezeu 9i Tatll (Efeseni 4,2) 9i Ied injunghiat p

tru picatele noastre."102 Hristos a intrat in Ierusalim in 9 ni

aratand ci El e Mielul a CIrui jertfl va birui moartea' Iur

care procurau mielul pentru jertft in 10 nisan, sunt anunlafi

tvtielul cel adevlrat a sosit. Apoi, Hristos a fost junghiat (r

tignit) de obgtea fiilor lui Israel in 14 nisan, c6tre seara zilei

giptea. ,,Seara este un timp intermediar intre lumini 9i int

neiic; sufletul, de asemenea, fiind aproape de izbdvirea sa,

te intr-o situatie intermediar[ intre luminl qi intuneric; tot

Duterea divind il asistd 9i impiedic[ intunericul sd pdtrundd

at qi ta-t devoreze."lo37: ,,Sd ia din sdngele lui si sd ungd amdndoi usorii

54 55

crudd, ci friptl bine in foc: ,,Cel ce m[n6ncd ceva crud nundnc[ spre digerare; dar o astfel de mAncare este greu de

tecat. Aceasta o fac cei ce nu sub{iazd cum se cuvine cuvidespre Flristos prin cercetare, nu le probeazAin foc."loe,,impidici iarIgi sd se mdndnce fiert in ap5, aritAnd c[ cugetareapoasl gi diluatl despre Hristos nu va fi o hran6 bun[ pentruminfile credinciogilor."rr0 ,,Mai poruncegte sd se mindncepul impreun[ cu picioarele gi m[runtaiele, voind ca credigii s6-pi insugeasci prin cugetarea lor toatd cunogtinJa taiLui. Cdci trebuie s[ gtie inainte de toate c[ a fost (la)fiind Dumnezeu Cuvdntul in Tatil gi cu Tatil, sau Capul, sau

inceputul a toat[ taina. in al doilea rdnd c[, fiind gi Duiardgi va veni, ca Judecitor care va da un sfflrgit iconomiei cqprivire la noi. Aceasta inseamnd picioarele, care sunt sfhrqi

,,Prin cap infelegem Dumnezeirea lui Hristos, iarpicioare, omenitatea Sa."107 ,,$i le poruncegte si mlndncenea mielului friptl in foc, pentru c[ cei ce urci spre cuprinderealui Hristos trebuie si fie fierbinfi cu duhul."r08 Camea nu va fi

intregului trup. Iar prin miruntaie s[ in(elegi, ca pe un mijrafiunea intrupdrii." 1 I I

10: ,,^Sd nu ldsali din el pe a doua zi si oasele lui sdle zdrobili. Ceea ce va rdmdne pe a doua zi sd arde{i infoc."

,,S[ nu se amdne cunoagterea des[vdrgiti gi

despre Dumnezeu, nici s[ nu-gi rezerve unii pentru un tiprea indelungat bucuria de-a se imp[rt[gi deslv6rgit cu El,p[ ce s-au impirtigit odati cu El gi L-au atins. Aceasta o

cei ce, dupl ce au gustat prin catehizare dogmele despre Hritos, rezerv[ luminarea prin Duhul qi harul prin Botez pentrulungl amdnare gi pentru un timp prea indelungat, adicl

to' SAntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl, Ir08 Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il'oe lbid.,r, Ibid.,r, Ibid.

b[tr6ne1e.'rr2 ,Jar cele rimase pflnl a doua zi din el, spune citrcbuie s[ fie arse. A doua zi o numegte luminarea veacului vii-hr, cdnd vom vedea fafi citre fafd pe tmp6ratul gi Dumnezeulnostru, nu ca acum, in ghiciturd gi oglindl gi in umbrd gi dinparte, cum spune Pavel Q Corinteni 13, l2). Precum, deci, larparilia cunogtinfei mai str[lucitoare de atunci, va displrea in-E un fel oarecare vederea (contemplarea) Lui prin ghicitur5, aga

lpune c[ vor trebui arse prin foc, ca printr-un chip, cele rdma-rc din miel pflnd a doua zi."rr3 ,,M6ncarea pusd nou[ inainte,rcoasd din foc, e credin(a fierbinte gi infocati pe care o primimftrrtr goviial[ qi din care mdncdnd, cdt ii este la indemdn[ celui0o se hrlnegte cu ea, ceea ce se ascunde in infelesuri mai v6rtoa-rc gi mai greu de sfrrdmat gi de infdfigat in cuvinte, o lasi nesfb-

rlmata punhnd-o pe foc, ca s[ se ldmureasci infelesul chipuri-lor acestora.ttt4 1u, foc e Duhul Sffint, Care lumineaz[ in noi,doscoperind mereu alte aspecte ale inv[pturii lui Hristos.

llz ,,Sd-l mdnca{i tnsd aSa: sd aveli coapsele incinse,lncdlldmintea tn picioare qi toiegele in mdinile voastre; Si sd-lmdncali cu grabd, cdci este Pastile Domnului."

InfEligarea cilitorului ,,ne indeamnd s[ ne socotim inviafa de fali, ca trecdtori, cici de cum ne nagtem suntem im-pinqi ferd voie spre iegirea din ea, lucru pentru care trebuie sE

no pregltim cu mdinile, cu picioarele gi cu toate celelalte, spre

I ne face drumul sigur.""' $i imbrdcdmintea are o semnificafieI sa: ,Br6ul cel bun al mijlocului, prin care ne putem face sprin-toni gi uqori, este infrdnarea, impreunl cu smerenia inimii, in-folegdnd prin infrdnare indeplrtarea de la toate patimile."rl68au, ,,avdnd mijloacele incinse (arati) curlfia liberd de oricepatiml (...). Iar de incllf[minte vorbeqte infelegdnd pregltirea

ttz lbid.$ Ib,d.

f l' smnnrt Grigorie de Nyssa, op. cit.

ttr lbrd.I In T*dor al Edesei, (lna sutd capete,98

5756

gi fuga de orice infepare care vatimi congtiin(a 9i impiedicimintea s[ vadi curlfia sa. Iar toiagul este nddejdea b[rb6{iei inmersul lipsit de fric[ pe drum, spre a intra in p[m6ntulintei"rrT. ,,Apoi porunce$te iar[gi s[ se mlndnce mielul in gra-

b6, inchipuind foarte clar cd cel ce s-a ftcut pirtag de

nu trebuie si se arate leneg gi molegit in fapte bune, ci si arate

o pornire energicd gi fierbinte spre tot ce s-ar p[rea c[-i este

spre folos.""t ,,$i adaug[ indatd cauza pentru care trebuie sise arate astfel cel ce trebuie sd lucreze aqa: cd e pasca Domnu-

lui, adicd trecere. Pentru c[ trecem de la viafa in lume la viefuirea de Dumnezeu iubitoare."lle ,,Etimologia cuv0ntului Paqti (in

rom6negte, de la grecescul pasha) e necunoscutii. Ebraicupesah e legat deverbul pasah (a gchiopita; a s[ri; a juca

picior; a s[ri peste; a omite; a crufa). Vulgata il explicd: ldtransitus Domini (: adic6 trecerea Domnului), sens referitorfaptul cd Dumnezeu, in noaptea aceea, a trecut (a str{b[tutEgiptul. Primul sens s-ar referi la faptul c6, trec0nd, Domnul

sdrit peste, a crulat casele fiilor lui Israel. Fdr[ a nega

sensuri, literatura patristicd raporteazd cuvdntul gi lalui Israel prin Marea Roqie, adic[ de la robie la libertate' Inimentul istoric este, in acelagi timp, gi o prefigurare: el ilticipeazd pe Iisus Hristos, Cel ce din moarte la viald Si de

pdmdnt ti cer ne-a trecut pe noi (dinCanonul in rierii;.""ol2-l3z ,,in noaptea aceeavoi trece peste pdmdntul

tului gi il voi lovi pe tot intdiul ndscut in pdmdntul Egiptului,oamenilor si al dobitoacelor Si voi face judecatd ctsupra

ror dumnezeilor tn pdmdntul Egiptului, cdci Eu suntIar la voi sdngele va fi semn pe casele in care vd veli afla:vedea sdngele Si vd voi ocoli Si nu vafi intre voi randrdtoare, cdnd voi lovi pdmdntul Egiptului."

rr7 Isaia Pustnicul,2g de cuvinle,Xxfl,2rrt Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,rlr'e lbid.r2o PEIrI, p. 137

,,Dumnezeu pedepseqte pe nesupus gi neascult[tor qi ne-p[rtag la sfinfenia de la Hristos. $i va cunoagte gi va invrednicide grija Lui pe cei ce se vor ardta ungi cu sdngele Mielului ce-lui adevdrat gi nu va ing[dui ca cel sfinfit sI se piard[ impreun[cu cei necredinciogi, ci le dlruiegte nemdrginita Sa iubire de

oameni."r2r Moise a scos ,poporul impilat din Egipt; Ikistos (alzblvit) pe cei chinuili in lume de pdcat'122. ,,DupI cum pe ceidin Egipt i-a mdntuit sdngele Pagtelui, tot astfel gi pe cei ce au

arcnJtii va smulge din moarte sdngele lui flristos."l2314-16z ,,Ziua qceeq sdfie spre pomenire si sd prdznuili

tntr-tnsa sdrbdtoarea Domnului, din neam in neam; ca aseza-

re veSnicd s-o prdznuili. $apte zile sd mdncoli azime; din ziualntdi sd depdrtali din casele voastre dospitura, cdci cine vamdnca dospit din ziua intdi pdnd in ziua a ;aptea, sufletulaceluia se vo stdrpi din Israel. In ziua intdi sd aveli adunaresfdntd, in ziua a Saptea iar adunare sfdntd; Si tn acele zile sdnu faceli nici un fel de lucru decdt numai cele ce trebuie

tiecdruia de mdncat, numai acelea sd vi le faceli. "Intdia gi a gaptea zi sunt numite sfinte. ,,Clci sfdnt este

timpul de la inceput al facerii noastre, pAnd ce protoplrinteleAdam inc[ n-a iegit din rai, ci vie{uia in el, p[zind incd porun-oa datl lui. $i e sffint iar[gi cel din unn[ (timp) prin Hristos,care indrepteazdin credinfa pe cei ce se alipesc Lui gi-i readu-ee iar[gi la starea in care am fost la inceput."l2a

17-202 ,,Pdzili sdrbdtoarea azimilor, cdci tn ziua aceeaqm scos taberele voastre din pdmdntul Egiptului; pdzili ziuasceasta tn neamul vostru ca asezdmdnt veSnic. Incepdnd dinwara zilei a paisprezecea o lunii intdi si pdnd in seara zilei adoudzeci Si una a aceleiasi luni, sd mdncali pdine nedospitd.

$upte zile sd nu se aJle dospiturd tn casele voastre; tot cel ca-

12' Sfrrrtol Chiril al122 sfaotul chiril al I mistagogicd,3l'3 Sfantul Justin M frifon, CXIIta sfentol chiril al

5958

re va mdncq dospit, suJletul acela se va stdrpi din obsteaIsrael, fie strdin sau bdstinas al pdmdntului aceluia. Tot cedospit sd nu mdncali, ci in toate asezdrile vodstre sd mdncalicatma.

E instituitd, in continuarea Pagtelui, S[rbltoarea Azimi-lor (15-21 nisan).

2l-232 ,,Apoi a chemat Moise pe toli bdtrdnii fiilorIsrael Si le-a zis: Mergeli Si vd luali miei dupdfamiliiletre Si junghiali PaStile. Dupd aceea sd luali un mdnunchi deisop Si, muindu-l in sdngele strdns de la miel fntr-un vqs,

ungeli pragul de sus Si amdndoi uSorii uSii cu sdngele celvas, iar voi sd nu ieSili nici unul din casd pdnd dimineala;cdci are sd treacd Domnul sd loyeascd Egiptul; Si vdzdndgele de pe pragul de sus si de pe cei doi uSori, Domnul va tre-ce pe ldngd uSd Si nu va tngddui pierzdtorului sd intre inle voastre, ca sd vd loveascd. "

,,Si nu iegim din casa sau din comuniunea luminatillumina ospifului comun, adicd de Hristos, in noaptea de

bantuiti de tot felul de plreri care intunec[ sensul viefii, cir[mdnem in comuniunea luminat[ de credinta in Fkistos p6nlse face ziu6, prin trecerea fieclruia din noi cu sufletul la vi

celor ce s-au desf[cut curdnd de p[cat se aseamlnl cu trupula inceput si se reculeag[ dintr-o lung[ boal5, ciruia oriceintdmplltor i se face pricini de-a recidea in boal5, nefiinddestul de intremat in putere. Cici nervii mintali ai acestoraslabi gi tremur[tori, incit e temere s[ nu nlvlleascd din noutim4 care de obicei este a(6(ati de imprlgtierea in tot felul decruri."r26 ,,Ivlielul junghiat pe rnemea lui Moisi a alungatpe nimicitor. Oare Mielul lui Dumnezeu, Care ridic[ picatulmii, nu va slobozi cu mult mai mult p[catele? Sdngele unui

viitoare, sau pdnd ce se lumineazi,toatl creafia la invierea de

$te.'"t Precaufiile luate de ewei nu sunt de prisos, c[ci ,,mi:

t2s Id., inchinare si slujire in duh si qdevdr,XlTl126 Nil Ascetul , op. cit.,46

nocuv6ntltor aducea maffuirea. Oare sdngele Unului-Ndscut num0ntuie cu mult mai mult?"127 Acel miel ,,era o imagine a luiHristos, cu singele Cdruia, dup[ cuvintul credinfei in El, se ungoasele lor, adicd voi ingivS, care credeli in El'r28.

24-27: ,,Pdzili acestea ca un asezdmdnt veSnic pentrultoi Si pentru copiii voStri. Iar dupd ce veli intra in pdmdntulpc care Domnul il va da voud, cum a zis, sd pdzili rdnduialaAceasta. $i cdndvdvor zice copiiivoStri: Ce inseamndrdndu-lala aceasta? Sd le spuneli: Aceasta este jertfa ce o aducemde PaSti Domnului, Care fn Egipt a trecut pe ldngd caselefii-lor lui Israel, cdnd a lovit Egiptul, iar casele nodstre le-a iz-hdvit! $i s-a plecat poporul Si s-a inchinat."

Anual, de Pagti, capul familiei din casele evreilor se gd-tcgte ca de cil5torie. Cend copiii intreab[ ce inseamnl asta, leo povestitd istoria sfrnt[ a eliberdrii din robia egipteanI.

28-30: ,,Au mers decifiii lui Israel Si auficut toate cumporuncise Domnul lui Moise $i Aaron; d$a au ficut. Iar latiliezul noplii a lovit Domnul pe toli intdi-ndscu\ii tn pdmdntulEgiptului, de la fntdi-ndscutul lui Faraon, care Sedea tn tron,pdnd la intdi-ndscutul robului, care sta in inchisoare, gi peloli tntdi-ndsculii dobitoacelor.,$i s-a sculat noaptea Faraonlnsu$i, toate slugile lui Si toli Egiptenii, Si s-aftcut bocet mareln toatd lara Egiptului, cdci nu era casd unde sd nufie mort."' ,,Zic unii: picdtuiegte egipteanul gi in locul lui este pe-

dcpsit pruncul nou-nlscut al acestui4 care din cauza v6rstei luiflagede nu poate sI faci nici o deosebire intre bine gi riu gi,

deci, viala lui e in afara oriclrei patimi. (...) inv[@tura este aceas-

ta: cel ce lupt[ prin virtute cu p[catul trebuie s[ nimiceasci pri-mele inceputuri ale riului."l2e Telcuirea e incompletE, cici int6-ll-ndscu(i nu sunt tot una cu cei nou-nlscufi. Cum in vechimeprimul n[scut era principalul moqtenitor, Scriptura aratii c[ lu-

12? Sfentul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xlll, 3l'8 Sfantul Justin Martirul , op. cii.,XLl'u Sfrrrt',I Grigorie de Nyssa, op. cit.

6t60

critorii rlutlfii vor fi lipsili de orice mo$tenire in veacul viitor'

31.'422 ,,In aceeasi noapte a chemat Faraon pe,Moise ;

pe Aaron si le-a zis: Siutayi-id si iesili din pdmdntul p.

'ii i""t ir voi si fiii lui israel! $i duceli-vd de faceli'i-o*"i"i Dumideului vostu, ptecum ali zis' Luali cuvoi.

oile si boii voStri, cum ali cerut, Si vd duceli 5i md binecuv.i

;;i;; p" *iirt '$i

sileau Egiptenii p-e poporul evreu sd i

degrab d din lara ac e e a, - cdci i ic e au : P-ier im

:y :'j::!, A:::"^:.

;;:;l t luat pe umeri aluatul sdu pdnd q nu se dospi' cu

ie invelite ti hainete lor. $ifrchndfiii lui Israel cum le"ioit",

"i au cerut de ta'Egipteni vase de argint si de aur

;"i*; iar Domnul a dat poiorutui Sdu trecere inainyT -O-sy

nilor, ca sd-i dea tot ce aierut' $i astfel aufost prirdayi-)

,"nfii. ffii lv! lsrnel au olecat din Ramses spre Sucot' ca la

sute de mii de de copii' $i amai ieSit it

preund cu ei f:Yu',":?Y:i'r!:";:'boi,

gi turmefoarte mari' lar ctm aruatul ce l-au scos din '

)i'iop, oziine, cd nu se dospise .tncl' ren!ru,:: ::1Egiptinii si nu putuserd zdbovi nici mdcar sd-sifacd mdnct"p"";;;';;;*. fi*prt, insd, cdt fiii

^lui Israel.u' !::'y:,!::.'

z Canaan, afost de patru sute treizecitrdit in EgiPt Si in {artani. Iar dupd trecerea celor patr! s:tte !'":':i q:,'":::,toatd oStiiea Domnului din pdmdntul Egiptului' n

Aceasta a fost noaptea de priveghere a Domnului

,"oorrr"o ior din lara Egiptului si pe aceastd noapte

iri"in"r" pentru 'D'o*nui i vor pdzi toli fiii lui Israel

nearn tn neam."Mincarea azimilor e explicatd aici prin g'ab1^"Y

evreii au fost silili s[ plece' Ei au petrecr{ in Egrpt 430 de

$rdar, cum se arat[ do ,

$^t-

dinainte, Petrecu,ti in t ar

.^,,^i rle lq westirea 13-, . -- nA .7^

zis6, aceasta a durat circa 70 de

text, num[ru] evreilor trecea a

peste un milion, mai ales ci lor li s-au ad[ugat totl cel

fumi1i de traiul lor in Egipt. Mulfimea iegiti din Gogen a por-nit c6tre Sucot (: colibe), in sud-est, ldngl Marea Roqie.

43-50: ,,Dupd aceea a zis Domnul cdtre Moise Si Aaron:Rdnduiala Pastelui este aceasta: Nimeni din cei de alt neamEd nu mdndnce din el. Dar tot robul cumpdrat cu bani Si tdiatlmprejur sd mdndnce din el. Sndinul gi simbriasul asijdereatd nu mdndnce din el. Sd se mdndnce tn aceeasi casd; sd nuldsali pe a douq zi; carnea sd nu o scoateli afard din casd Sioasele sd nu le zdrobili. Sd-l prdmuiascd toatd obstea fiilorlul Israel. Iar de va veni la voi vreun strdin sdfacd PastileDomnului, sd tai tmprejur pe toli cei de parte bdrbdteascd ailul 0i numai atunci sd-l sdvdrSeascd Si vafi ca Si locuitorul debastind al ldrii; dar tot cel netdiat tmprejur sd nu mdndncedln el. O lege sd fie Si pentru bdstinas Si pentru strdinul ce se1n aseza la voi! $i aufacutfiii lui Israel cum poruncise Dom-lul lui Moise Si Aaron; aSa aufdcut."' Nu sunt primifi la Sfintele Taine ereticii gi necredinciogii

leei de alt neam). insd cel ce era rob pdcatului gi a fost r6scum-

Ptrn,pl" Jertfa.ce.a m6ntuitoare, iarinima-lui s-a cur[fit (cir-Smcis), este primit. Mielul se va minca doar in casd; ,,Deci

porunca lui Dumnezeu ereticii de alt cuget, zidindu-qi lor,afar[ de cortul cu adevilrat sftnt, alt cort, gi jertfind Mielul

gi duc6ndu-L departe de casa cea una gi impnrfind pe Celrlr1it."l3O ,,Camea sffinti a Domnului Hristos nu poate fi

afari gi, pentru credinciogi, nu este vreo altl casl inde una singurd, Biserica."l3l ,,Trupul (mielului) este mor-

de bunlvoie prin virtufi; s6ngele, desivdrgirea prinpentru adevir la vreme de strdmtorare; iar oasele, ra-ime despre Dumnezeu, care noui ne sunt inaccesibi-Inile pnme oespre ljumnezeu, care noua ne sunt rnaccesrbt-

"132 Oasele nu se vor zdrobi, ,,c[ci oasele nu se pot mdnca denogtri. Cdci aga este minfilor omenegti Cuvdntul alb, ca s[

llllntnl Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xttlfuinrl Ciprian al Cutaglner, Despre unitatea Biserbii ecumenice,WILHllntul Modm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,35

6362

spun aga, $i ascuns al Dumnezeirii Lui' Cunoaqtem 9i I

foarte &ept c[ Fiul este (Dumnezeu) dup[ fire 9i c[ S-a

de la Dumnezeu 9i Tatil, dar nu-L cercet6m, dup[

sfintului. C[ci cine gtie sd spun[ modul naqterii? ("')prin aceasta atati tfuria cea mai presus de minte a dogmel

icestea nu ne lasd legiuitorul sd le zdrobim' Dar le zdrobesc

totul in ei ereticii care strici cele drepte'"l33

5l'. ,,Deci, fn ziua aceea a scos Domnul pefiii lui I'

din lara Egiptului, cu oStirea lor."' ,,Isriei inseamnd: mintea care vede-pe Dumnezeu'

venirea lui Hristos, mintea se elibereaz[ din robia iirisi ; duhurilor egiptene."r3a

6. Trecerea prin Marea RoSie (13, 1 - 14, 31)

Cap. 13, l-22 ,, nul

Moise Si i-a zis: Sd-Mi tot

ce se na$te tntdi lafiii toc'

este al Meu! ",,A sfinfi, a consacra, cu ideea de-a pune de-o partt

pdstra in rezervdo a-ihdrdzi cuiva un-anume scop' ?lt1t"iuiup, D.r.nezeu revendici pentru Sine-pdrga vie(ii'

fruct-al pdntecelui matern. Prin aceast[ sfinfire' primul

al omului devenea proprietatea lui Dumnezeu; primul-nl

al animalului ii era-deitinat tot lui Dumnezeu, dar ca ani

de jertfr."1353-1.2z ,,Iar Moise a zis cdfte popor: Sdvd aduceli

te de ziua aceasta, in care ali ieSit din pdmdntul Egiptului'

casa robiei, cdci cu mdnd tare v-o scos Domnul de acolo

nu mdncali dospit; cd astdzi iesi,ti voi, in luna Aviv' Iar

te va duci Domnul Dumnezeul tdu in lara Canaaneilor' a

teilor,aAmoreilor,aHeveilor,alebuseilor,aGhergheseSi a Ferezeilor, pentru care S-a jurat El pdrinlilor tdi sd-li

'3' Sfentnl Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,rlt'a Sfrntul Macarie Egipteanul, op. cit., XLVIL 5,,, pEI.lT, p. 139

lara unde curge miere Si lapte, sdfaci slujba aceasta in aceas-ld lmd. $apte zile sd mdndnci azime, iar tn ziua a $aptea estetdrbdtoarea Domnului: Azime sd mdncali Sapte zile Si sd nuBe gdseascd la tine pdine dospitd, nici qluat dospit in toate ho-larele tale. In ziua aceea sd spui fiului tdu Si sd zici: Acesteailunl pentru cele ce afdcut Domnul cu mine, cdnd am ieSit dinEgipt. Sdfie acestea ca un semn pe mdna ta Si aducere amintelnaintea ochilor tdi, pentru ca legea Domnului sd fie in guralu, cdci cu mdnd tare te-a scos Dornnul Dumnezeu din Egipt.Sd pdzili dar legea aceasta din an in an, la vremeo hotdrdtd.

$i cdnd te va duce Domnul Dumnezeul tdu fn lara Canaanu-lui, cum S-a jurat lie Si pdrinlilor tdi, Si li-o va da fie, atunci*d osebesti Domnului pe tot cel de parte bdrbdteascd de la oa-neni, care se na$te intdi; Si pe tot cel de parte bdrbdteascd,cure se va na;te intdi din turmele sau de la vitele tale, sd-l tn-ehini Domnului."

,,Pe drept cuvdnt ne cere Dumnezeul tuturor s6-I pre-

dlm toate gi afirml c[ trebuie sb-I inchinlm Lui cele bdrb6-togti. C[ci, odat[ ce au pierit tofi int6ii niscufi ai Egiptenilor gi

f-au mdntuit in toatd casa gi a scdpat de nimicitorul pe Israelgcl iubit, fiind trna cu singele mielului, ca chip al lui HristosOare a murit pentru noi, ca s[ desfiin,teze moarte4 cu dreptateooi mdntuifi nu mai sunt ai lor, ci s-au ftcut ai Celui ce S-aprimejduit pentru ei. (...) Domnul nostru Iisus Hristos, legnndmulfimea demonilor necura{i gi pundndu-$i sdngele S[u pen-

tru noi gi inl[tur0nd astfel moartea gi desfiinf6nd stricdciunea(ooruperea), ne face ai S[i, incdt nu mai tr{im via{a noastr6, cimai degrabl a Lui. $i dac6 nu ar fi primit si fie intre cei morfi,llu s-ar fi surpat stlp6nirea groaznicla mo4ii."r36

l3z ,,Pe tot intdiul ndscut de la asind sd-l rdscumperiou un miel; iar de nu-l vei rdscumpdra, ti vei frdnge gdtul; sdrtscumperi Si pe tot intdi-ndscutul din oameni tn neamul tdu."

Asinul nu poate fi adus jertfr, fiind animal necurat; el

f rn Sferrtol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il

6564

era omorat fdrl si curgl sAnge, spre a se deosebi de animalejertfite. Dar asinul poate fi rlscumplrat prin miel. ,,Legead[ de infeles prin acestea cd gi ceea ce e intinat e sfhnt

Hristos gi prin El e primit 9i ceea ce e lipsit de sfinfenie 9iprimit. Cici El S-a fdcut pentru noi jertft sf6nti 9i intru mi

de bun[ mireasmd, fiindcd eram p[cltogi gi necurafi. Apentru p[c[toqi, Cel drept pentru cei nedrepfi, Cel curat

cei necurafi, ca gi oaia pentru asin[."'''

nezeu poporul imprejur, pe calea pustiului, cdtre Marea

Sie. $i fiii lui Israel au ieSit in bund rdnduiald din pdrnt

14-222 ,,CAnd insd te va intreba dupd aceeafiul tduva zice: Ce inseamnd aceasta?, sd-i spui: Cu mdndne-a scos Domnul din pdmdntul Egiptului, din casa robiei.atunci cdnd se inddrdtnicea Faraon sd ne dea drumul,nul a omordt pe toli intdi-ndsculii in pdmdntul Egiptului, de

tntdi-ndscutul oamenilor pdnd la intdi-ndscutul dobiDe aceea jertfesc eu Domnului pe tot intdi-ndscutul de

bdrbdteascd Si pe tot tntdi-ndscutul din fiii mei ilSdfie dar aceasto ca un semn la mdna ta Si ca o tdblild de

pra ochilor tdi, cdci cu mdnd tare ne-a scos DomnulEgipt! Iar dupd ce Faraon a dat drumul poporului,nu l-a dus pe calea cea cdtre pdmdntul Filistenilor, caremai scurtd; cdci a zis Dumnezeu: Nu cumva poporul,rdzboi, sd-i pard rdu Si sd se intoarcd in Egipt! Ci a dus

Egiptutui. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui losif; cdcisif legase pe Jiii lui Israel cu jurdmdnt, zicdnd: Are sd vd tceteze Dumnezeu Si atunci sd luali cu voi Si oasele mele

aici! Fiii lui Israel aupornit apoi din Sucot Si Si-au asezat

bdra la Etam, la capdtul pustiului. Iar Domnul mergeatea lor: ziua tn stdlp de nor, ardtdndu-le calea, iar noapteastdlp de foc, lumindndu-le, ca sd poatd merge Si ziua Si

tea. $i n-a lipsit stdlpul de nor ziua, nici stdlpul de foctea, dinaintea poporului. "

Moise a luat cu sine osemintele lui Iosif, dupd dorinfa

triarhului (cf. Facerea 50, 25). Din Sucot Israel a pornit cdtreEtam (: vizuina fiarelor), cdtre Marea Rogie. Poporul era c6-

l[uzit de Dumnezeu, in chipul unui stdlp de nor zita, iar noap-toa in chip de st6lp de foc. ,,Focul acela, care semdna cu un

rtdlp, qi focul cel din rug sunt simboluri ale Luminii celei sfinteCare a trlit pe pnmdnt 9i S-a iniltat iardqi la cer prin cruce, prinoare ne-a ddruit vederea cea spiritual6."l38 flristos cflliuzeqtepoporul ce fuge de tirania pdcatului, citre Implr[{ia fdg[duitI.

Cap. 14, l-82 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis:Spunefiilor lui Israel sd se intoarcd Si sd-Si aseze tabdra infalaPi-Hahirotului, intre Migdal Si mare, in preajma lui Baal-fe-,fon. Acolo, tn preajma lui, ldngd mare, sd tdbdrAli. Cd Faraonva zice cdtre poporul sdu: Fiii aceStia ai lui Israel s-au rdtdcitlh pdmdntul acesta Si i-a fnchis pustiul. Iar Eu voi invdrtosalnima lui Faraon si va alerga dupd ei. $i-Mi voi ardta slavaMea asupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui; Si vor cu-noa$te toli Egiptenii cd Eu sunl Domnul! $i au fdcut aSa.

Aunci s-a dat de Stire regelui Egiptului cd poporul eweu afu-git. $i s-a fntors inima lui Faraon Si a slujitorilor lui asupra po-porului acestuia si ei au zis: Ce amfacut noi? Cum de am ldsatpe fiii lui Israel sd se ducd si sd nu ne mai robeascd noud? Alnhdmat deci Faraon carele sale de rdzboi;i a luat poporultdu cu sine: a luat cu sine Sase sute de cdrule alese Si toatdcdldrimea Egiptului Si cdpeteniile lor. Iar Domnul a invdrto-gat inima lui Faraon, regele Egiptului, Si a slujitorilor lui, Si aulergot acesta dupd fiii lui Israel; dar fiii lui Israel iesiserdsub mdnd tnaltd."

Traducerile ce trmeazd Septuaginta (1688, 1914, Ana-nia) aratii ci Israel a iegit cu mdnd inaltd,,,gest de libertate;plecaseri fluturdnd din mdini, ftrd s6 le pese (e altceva decdthralul tnalt allui Dumnezeu;"r3e. Israel a tlbdr6t ldngd, Pi-Ha-hirot 1: loc de innoptare), in preajma fui Baal-lefon (:

I rt Clemsnt Alexandrinul, Stromate, l, 164, 4l" PENr, p. 14l

67

t37 lbid.

66

Domnul vegherii), intre Migdal (: turn; fortdrea(d) gi

Rogie. in vremea aceasta, Faraon pornegte in urmlrirea lor.9-12: ,,$i au alergat dupd ei Egiptenii cutoli caii Si

le lui Faraon, cu cdldrelii Si cu toatd oqtirea lui Si i-au ajcdnd poposiserd ei la mare, ldngd Pi-Hahirot, tnfala luial-lefon. Dar cdnd s-a apropiat Faraon gi cdnd s-au uitatlui Isrqel inapoi Si au vdzut cd Egiptenii vin dupd ei, s-aumdntat foarte tare fiii lui Israel Si au strigat cdtre Domnul;au zis cdtre Moise: Oare nu erou morminte tn lara Egi,

de ce ne-ai adus sd murim in pustie? Ce aificut tu cu noi,

ldndu-ne din Egipt? Nu li-am spus noi, oare, de aceqsta

Egipt, cdnd li-am zis: Lasd-ne sd robim Egiptenilor, cd ebine sdfim robi Egiptenilor decdt sd murim fn pwtia aceasta?

P[catul p[rlsit cautd si ne ia iardgi in stipflnirea sa.

ne ajunge din urmd cdnd privim inapoi, iar viatg cea nouipare pustie gi asprd. Chiar dacd p[catul e unit cu suferinfa,torit[ pu,tinei pllceri pe care ne-o procur6, sufletul preferdsea tirania sa, tras in jos de cltre trupul neexersat, gi

cu greu vechile deprinderi.13-142 ,,Moise insd a zis cdtre popor: Nuvd temeli!

Si veli vedea minunea cea de la Domnul, pe care vd vafaceEl astdzi, cdci pe Egiptenii pe care ti vedeli astdzi nu-imai vedea niciodatd. Domnul are sd Se lupte pentru voi,voifili liniStili!"

,,Cei ce inci se tem de rdzboiul cu patimile qi de

minfii, care suie la Dumnezeu intreaga noastr[ fiinp."rarDumnezeu i-a rlspuns pe dat6, clci ,,celui ce doreqte cu putereouno$tinfa dumnezeiascI, din pricina curdfeniei, i se potrivegtehdrtrzneala cucernici."l42

16z ,,Iar tu ridicd-1i toiagul Si-li intinde mdna asupralltdrii Si o desporte, Si vor trecefiii lui Israel prin mijlocul md-lll, ca pe uscat."

,,C0nd mintea va mAntui simfirile sufletului de voile tru-pului gi st6lpul vlzut de ea le va trece gi va despirli sufletul deVoile trupului, vdzdnd Dumnezeu neruginarea patimilor por-nlndu-se asupra sufletului, voind s6-i fini simfirile tn p[cat,dar mintea gdndind pe ascuns neincetat la Dumnezeu, El va tri-mite ajutorul Sdu qi va pierde deodati pe tofi w[jmagii Lui."r438[ avem incredere cd, atunci cAnd trupul e molegit de slI-blciune, ,,dac6 strig[ mintea veghind, fie cd gezi, fie ci egti cul-git, o aude Cel ce aude cele ascunse ale inimii."laa

17-20: ,,Iatd, Eu voi invdrtoSa inima lui Faraon Si a tu-turor Egiptenilor, ca sd meargd pe urmele lor. $i-Mi voi ardtalluva Mea osupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui,$lupra carelor lui Si asupra cdldrelilor lui. $i vor cunoasteloli Egiptenii cd Eu sunt Domnul, cdnd imi voi ardta slavaMea asupra lui Faraon, asupra carelor lui Si asupra cdldreli-lor lui! Atunci s-a ridicat ingerul Domnului, care mergea fna-lnlea taberei fiilor lui Israel, Si s-a mutat fn urma lor; Si s-arldicat stdlpul cel de nor dinaintea lor Si a stat in urma lor.Astfel a trecut el Si a stat intre tabdra Egiptenilor Si tabdrafii-lor lui Israel; Si era negurd gi intuneric pentru unii, iar pentrueeilalli lumind, noaptea, Si toatd noaptea nu s-au apropiatunii de allii."

,,Pe cei ce se indeletnicesc bine cu ftptuirea, rug[ciunea

vrdjmagilor nevlzufi trebuie si tacd, adici si nu ia asupra

ins[rcinarea de-a r[spunde pentru virtute, ci s[ lase lui DurrezetJ)prin ruglciune, grija pentru ei.'140

l5z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Ce strigiMine? Spunefiilor lui Israel sd porneascd."

Dar Scriptura nu l-a inftfigat pe Moise strigdnd.Moise se ruga in tdcere, el totugi striga, cici avea

r40 Sfrntul Maxim Mlrturisitorul, Capete despre cunostinla de

nezeu,30

tar

taz rugdciune,l4

r.r ' cit''30

lal

68 69

cdnd ii umbregte ca un nour care-i apiri dere, c6nd ii rdcoreqte ca o roul de lacrimi,

gdndurilear[tAndu-le

duhovniceqti."la52l-28: ,,Iar Moise Si-a tntins mdna sa asupra mdrii Si

alungat Domnul rnareo toatd noaptea cu vdnt puternic de

rdsdrit Si s-afdcut marea uscat, cd s-au despdrlit apele. $iintrat fiii lui Israel prin mijlocul mdrii, mergdnd ca peiar apele le erau perete, la dreapta si la stdnga lor. Iartenii, urmdrindu-i, au intrat dupd ei tn mijlocul mdrii to[ilui Faraon, carele Si cdldrelii lui. Dar tn straia diminelii atat Domnul din stdlpul cel de foc Si din nor spre tabdranilor Si a umplut tabdra Egiptenilor de spaimd. $i a fdcutsard rolile de la carele lor, tncdt cu anevoie mergeauAtunci au zis Egiptenii: Sdfugim de lafola lui Israel, cdnul Se luptd pentru ei cu Egiptenii! Iar Domnul a zis cdtrese: intinde-li mfuta ssupro mdrii, ca sd se tntoarcd apelepra Egiptenilor, asupra carelor lor Si asupra cdldrelilor lor!Si-a tntins Moise mdna sa asupra mdrii Si spre ziud s'a i;

apa lo locul ei, iar Egiptenii fugeau impotriva apei. $i aSa

tnecat Dumnezeu pe Egipteni tn mijlocul mdrii. Iar apeletras la loc Si au acoperit carele Si cdldrelii intregii oStiri aFaraon, care intrase dupd Israelili in mare, Si nu a rdmas ni'unul dintre ei."

E o prelungire a efectului sdngelui mielului jertfrt:lo, sdngele mielului indepirta pe nimicitor; aici, sdngele Mlului Celui nevinovat, al lui Iisus Hristos, pune pe fug[ pe

moni"l46. Dumnezeu lasl apropierea primejdiilor cu scop

dagogic: ,,Cu osteneli gi cu greutlfile drumului, Moisi ii insi fie rlbddtori gi-i instruia ca, frcdnd experienla acelorrente necazuri, s[ socoteascd folositoare bundtSfile firii inii ducea, dupi greutdfile acelui drum."r47 Un alt aspect:

bla migcare a toiagului lui Moise a devenit in imnografia

to' Ilie Ecdi"ol, Culegere din sentinlele infeleplilor, IOB

'ou Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I mistagogicd,3ra7 Clement Alexandrinul , Stromate,I, 161, 3

tin[ simbol qi prefigurare a Sfintei Cruci: pe vertical[ c0nd a

dcspicat up"i.,'p" irizontald, cdnd le-a readunat."lat ,3.stfel gi

frihiile au gtiut sd respecte pe slujitorii Stipdnului gi sd-gi stipd-

neasci lucr6rile lor."l4e Dar marea nu s-a supus decdt primind

rannul Creatorului siu: ,,Toiagul lui Moise a lovit marea inohipul crucii gi a m6ntuit pe Israil, iar pe Faraon l-a inecat."rso

29-302 ,,Fiii lui Israel tnsd au trecut prin mare ca pe us-

cal Si apa le-afost perete la dreapta Si la stdnga lor. Aga a iz-

hdvit Domnul in ziua aceea pe Israelili din mdinile Egiptenilor;gl auvdzutfiii lui Israel pe Egipteni mor{i pe malurile mdrii."

Aici, marea inchipuie apa Botezului, care omoari pe asu-

pritori gi lasl si treaci un om nou, eliberat de muncile satanei.

,,'[ofi cei ce trec prin apa tainic[ a Botezului trebuie s[ omoare

toat[ tablra reutitii in apE, gi anume: ldcomia, pofta desfrAnati,

cugetul r[pitor, patima infumur[rii gi mdndriei, pomirea m€ni-

oas5, furia, pizmu bdrfirea, toate acestea gi cele asemenea.""'3lz ,,Vdzuha Israel mdna cea tqre pe care a intins-o

Domnul asupra Egiptenilor, Si s-a temut poporul de Domnulgl a crezut in Domnul Si ?n Moise, sluga Lui."

Daci Moise aizbitvitpe Israel din robia Egiptului, Hris-tos, ,,mai mu de striclciunea mor-

fii gi de sub r ui"r52.

Sffintu md acestea: ,,Moise,desp[(ind sau, ca s[ zie mai bine, inl[turind cu lovitura rafiu-

nii atotputernice, al c[rei simbol era poate toiagul, amlgirea ce-

lor sensibile, ca pe o mare, a oferit poporului ce se gr[bea spre

ttrglduin{ele dumnezeiegti p[mdntul de dedesubt, intdrit gi ne-

clltinat. Prin aceasta a ardtat c[ firea ce cade sub simfuri poate

fi bine vlzutii gi cuprins[ de rafiunea dreapt5, 9i ugor de cllcat 9i

de strdbltut de via{a impodobiti cu virhrgi, 9i nici o primejdie nu

ll8 PEl.lr, p. 143ra'Smntul Ioan Gurf, de Aur, Omilii la Facere,Xll,3lto Sfentol Ioan Damaschin, Dogmatica, rv, l1lil Sfarrtol Grigorie de Nyssa, op. cit.l'2 Sfintul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY ,4

7l70

se nagte, pentru cei ce o strebat astfel, din pornirea apelorpirtite ce se agiti din amdndoue pe{ile gi care mai inainteacopereau. Cici despdrfirea apelor mirii, gdndit[ printr-o rafine mai inalt4 inseamn[ desfacerea patimilor din fesitura celeagd intre ele, desfacere pe care o pricinuiegte rafiunea c6ndlovegte din inim[ gi nu le ingiduie sI se uneascl intre elecei ce inainteazdou sirguinf[ spre Dumneze:u."153

7. Cdntarea lui Moise (15,1-27)

Cap. 15, l-5: ,,Atunci Moise Si fiii lui Israel auDomnului cdntarea aceasta Si au zis: Sd cdntdm Domncdci cu slovd S-a preasldvit! Pe cal Si pe cdldrel in marearuncat! Tdria mea Si mdrirea meq este Domnul, cdci Elizbdvit. Acesta este Dumnezeul meu Si-L voi preasldvi,nezeul pdrintelui meu Si-L voi preofndlya! Domnul este yitn luptd; Domnul este numele Lui. Carele lui Faraon sirea lui in rnare le-a aruncot; pe cdpeteniile cele de seamdlui, Marea RoSie le-a tnghiyit, addncul le-a acoperit, inmdrii ca o piatrd s-au pogordt."

zi gi in r[zboiul nevdzul pe care-l aduc diavolii asuprafletelor noastre. Egiptenii s-au pogor6t in fundul mlriimeni pietrelor, clci ,,p[c[togii sunt grei. E vorba de pietreacelea din care pot sd ridice pe fiii lui Avraam (Matei 3,sunt acei care iubesc strifundurile gi prefuiesc elementulchid, adici aceia pe care ii inlInfuie pldcerile amare."r55

6-12: ,,Cu mullimea slavei Tale ai surpat pe ceinici. Trimis-ai mdnia Ta Si i-a mistuit ca pe niSte paie. Laflarea ndrilor Tale s-au despdrlit ape, strdnsu-s-au apele laca tm perete Si s-au inchegat valurile in inima mdrii. Vt

,,Sd nu crezi cumva cd El doboari la pdmdnt numaitllii vlzute.';l54 yufel va int[ri Dumnezeu pe cei care-I um

zlcea: Alerga-voi dupd ei Si-i voi ajunge; pradd voi tmpdrli Si-mi voi sdtura suJletul de rdzbtmare; voi scoate sabia Si mdnamea fi va stdrpi! Dar ai trimis Tu Duhul Tdu Si tnarea i-a inghi-

llt; afimdatu-s-au ca plumbul in apele cele mari. Doamne, cineSsle asemenea fie intre dumnezei? Cine este dsemenea fiepreasldvit tn sfinlenie, minunat intru slavd Si fdcdtor de mi-nuni? Intins-ai dreapta Ta Si i-a fnghilit pdmdntul!"

,,$i azi mai inghite pim6ntul pe necredincioqi. Oare nuvi se pare cE plmdntul inghite pe cel ce nu are dec6t g6nduri gi

fapte pdmflntegti, pe cel care vorbegte despre pimdnt, ap[rip[mdntul, rflvnegte pdm6ntul gi-gi pune in el toatl nidejdea sa,

cel care nu ridic[ niciodat[ privirea sa spre cer, nu gdndegte laviafa viitoare, nu se teme de judecata lui Dumnezeu gi nici nurtvnegte la ftglduin{a de fericire, ci cugeti tot timpul numai lalucruri prezente gi suspin6 dup[ lucruri plmAntegti?"r56

l3z ,,Cdlduzit-ai cu mila Ta ocest popor si l-ai izbdvit;Tu il povdluiesti cu puterea To, spre locasul sfinleniei Tale."

,,Nldejdea bunurilor viitoare dd linigte celor care se po-oliesc, precum nidejdea cununii indulcegte durerea rdnilor ce-lor care luptii."l57

14-15: ,,Auzit-au neamurile Si s-au cutremurat, fricd acuprins pe cei din Filisteia. Aunci s-au spdimdntat cdpetenii-le Edomului; pe conducdtorii Moabului cutremur i-a cuprins;

ti toli cdli trdiesc in Canaan si-au pierdut cumpdtul."DupI Origen, textul nu se justificl din punct de vedere

lstoric, popoarele canaanite avAnd primele confruntlri cu Isra-cl mult mai tdrziu (dar ar fi putut afla indatl cele intdmplateegiptenilor!). Astfel, filistenii ar inchipui aici pe cei ce se pr6-bugesc in patimi, iar edomilii, etimologic, pe cei p[mdntegti.Aceqtia se tulburd cici, impirifiile lor fiind, spiritual, in iad,ce tem de Acela ce le va sf5rdma porfile gi va elibera sufleteledin stipdnirea mo4ii."r58

7372

l6t ,,Fricd Si groazd va cddea peste ei. $i de

bralului Tdu, ca pietrele vor incremeni, pdnd ce va treceporul Tdu, Doamne, pdnd ce va trece poporul Tdu acesta,

care l-ai cdstigat Tu. "

,,Fdrd indoiali oE, dupl ffecerea evreilor, neamurileinceta sd mai fie de piatrd qi, in locul inimilor lor aspre, ele '

primi o fire cu adevfuatumanl gi indreptatl intru Flristos."lse

ca tu sd treci prin aceastii lume frr[ ca apele poftelor sau

le tulburate ale p[catelor s[ te stropeasc[."r62

l7z ,,Tu il vei duce SiJ vei sddi in munteleTqle, in locul ce fi l-ai fdcut sdld.sluire, Doamne, insfdnt cel zidit de mdinile Tale, Doamne!"

E anticipat Sinaiul, dar gi Sionul. ,,Dumnezeu nu vreane s[deasc[ nici in Egipt, nici in locuri urdte gi josnice ci,cei pe carc-i aSazfl" vrea sd-i sldeasc6 in munteleSale."l0

l8z ,,impdrdli-va Domnul tn veac Si in veacul veacului.

,,Deci este ceva mai presus de veacuri: implr[fia ade

rati a lui Dumnezeu. Cdci nu e ing[duit a spune c[ imp[rn{iaDumnezeu a inceput, sau c[

"u "ode sub veacuri gi timpuri."l6l

l9z ,,Cdci caii lui Faraon cu carele Si cdldrelii luiintrat in mare. Intors-a Domnul asupra lor apele mdrii, iarlui Israel au trecut prin mare, ca pe uscat!"

,,Daci te vei gisi in mijlocul unui neam necredinciosdesfrdnat, dar (vei fi) ca lumina soarelui, stArpind cuvintul vicare indrum[ spre mlrire (Filipeni 3, 15-16), se poate

Aici se incheie Cintarea lui Moise.20: ,,Atunci a luat Mariam proorocila, sora lui A

timponul tn mdna sa, Si au ieqit dupd ddnsa toate femeile,timpane Si ddnluind."

"'Ibid.,Yr,1'60 lbid.,Yr,9t6t Sfrntul Maxim Mtrrturisitorul, Capete gnostice, 186t6' origeq op. cit.,Yl, 12

,,Odinioar[ Miriam, sora lui Moise, privind clderea dug-

manilor, ridicdndu-gi chimvalul, a condus cdntarea de biruinfdI odntirefelor. Iar acum, cea mai mare dintre virtuli, dragostea,

ridicAndu-se ca s[ laude sufletul care a biruit patimile, se folo-rc$te de contemplafie ca de o chitar6" gi nu inceteaz6 s[ laude pe

Dumnezeu, veselindu-se cu cele din jurul ei."r632l: ,,$i rdspundea Mariam inaintea lor: Sd cdntdm

Domnului, cdci cu slavd S-a preasldvit! Pe cal si pe cdldre! inmare i-a aruncat!"

Calul ,,inseamnd patima cea cu multe picioare, cea do-bitoceasc[ gi furioasi, adic[ pofta; gi impreuni cu ea cil[refullncilecat pe cal care, datorit6 pl[cerilor, las[ slobode frdiele;pe acegtia i-a aruncat in mare; i-a aruncat, adicd,, in invdlm[ge-iile lumeqti."rn

22-25a: ,,Apoi a ridicat Moise pefiii lui Israel de la Ma-rea RoSie Si i-a dus in pustia $ur Si au mers lrei zile prin pustiegl n-au gdsil apd. Au ajuns apoi la Marq, dor n-au putut sd bea

upd nici din Mara, cd era amard, pentru core s-a Si numit loculgcela Mara. De aceea cdrtea poporul tmpotriva lui Moise gi

,icea: Ce sd bem? Attmci Moise a strigat cdtre Domnul Si Dom-nul i-a ardtat un lemn; Si l-a aruncat in apd Si s-a indulcit apa."

Evreii au ajuns la Mara (: amlriciune), un izvor dinpustia $zr (: zid). ,,Scriptura de Dumnezeu insuflat[ inchipu-iegte prin apd cuvAntul dumnezeiesc. C[ci precum apa simfitlcste de via(i frc[toare pentru trupuri, aga gi cdnd vine cuv6n-tul dumnezeiesc in minte, ii folosegte nu pufin acesteia. (...)Plrisind, deci, de curdnd Israelilii idolatria urdtd de Dumne-zeu a Egiptenilor, gi-au mutat mintea la implinirea celor voitede Dumnezeu. Dar incl nu erau introdugi in legile de sus, nu se

ad[pau inci cu apa spirituald, ci aveau incd in ei mintea uscatigi insetati. $i aqa ajung cu greu la Mara. Dar n-au putut sd bea

up6 din e4 fiindc[ era amar6. Apoi Moise aruncdnd lemnul tn

lt'' Ilie Ecdi"rrl, op. cit.,186l('a Clement Alexandrinul, Stromale,Y, 52, 5

7574

ea, apa s-a vindecat de amdriciunea inndscutii. Ce e, deci,

ra? Ag spune cd e litera legii. Clci legea e amarl , fiindci ne

depsegte. (...) Dar gi legea va fi de viali ficltoare 9i se va elira de am6riciunea literei, cdnd se va face ardtdtoare a tainei

Hristos. (...) Dar gi ceea ce s-a intdmplat la Mara a fost un

clar (al implinirii legii in Hristos). Cdci lemnul inseamn[

cea lui Hristos, sau taina s[vdrgiti prin ea. Fiindci dacd at

mi-o cei din lege, ar afla c[ 9i amarul ei este dulce. C6ci,

ce cred in Hristos, legea nu le mai este acuzatoare 9i

toare, ci de viali fhcltoare, 9i ceea ce s-a intflmplat in iprilejuiegte o in{elegere duhovniceascd 9i conduce spre HriCare este via{6 gi de via!6 ftc[tor. $i prin aceasta legea igi

t[ indreptilirile gi judeclfile. Cici ne duce indati spre ceea

place lui Dumnezeu gi ne arati cdrarea spre tot ce e mai bun

ne pregitegte s[ ajungem in afara fricii qi a aqtept[rii10r."165 Cel decis s[-[ urmeze Domnului, ,,dup6 ce qi-a

cugetul trecdnd prin ap6, omordnd qi alungdnd de la sine toteste de alt neam, va gusta apa amarl a Marei, adic[ din vilipsiti de pldceri, ce pare la inceput amard 9i nepldcuti ce

9e g eus[, lar 1;..face dulce celor ce primesc lemnul (Crur

in simlurile 10r."166

25b-272 ,,Acolo a pus Domnul poporului Sdu

Si porunci Si acolo l-a tncercat Si i-a zis: De vei asculta cu

are-aminte glasul Domnului Dumnezeului tdu Si vei facecruri drepte inainteo Lui Si de vei lua aminte la poruncile

Si vei pdzi legile Lui, nuvoi oduce osupra ta nici una din

lile pe care le-am adus asupra Egiptenilor, cd Eu sunt Da

nul Dumnezeul tdu Care te vindecd! Apoi au venit tn Elim.

erau acolo doudsprezece imoare de apd Si Saptezeci de

definic. $i au tdbdrdt acolo ldngd apd."De la Mara, poporul a ajuns la oaza Elim 1:

,,Taina lemnului, prin care apa virtufli se face buni de blut

165 Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll'uu S nt,l Grigorie de Nyssa, op. cit.

for insetafi, ne duce la cele doulsprezece inroarc gi la cei gapte-

rpei de finici, adicl la invd(itura Evangheliei, in care cele dou[-lprezece izvoare sunt cei doisprezece Apostoli pe care Domnull.a ales potrivit cu trebuinfa, frcdnd sd izvorasc[ prin ei cuvin-$1. (...) Iar cei gaptezeci de finici sunt apostolii hirotonili, tri-migi in toat[ lumea, in afard de cei doisprezece ucenici, fiind lallurnlr c6fi spune istoria c[ erau finicii."r67 Cei 70 sunt amintifilaLuca 10, 1.

Evreii nu ar fi putut face acest drum frr[ Moise, clciprin el a lucrat Dumnezeu. Vedem de aici cAtI hebuin(i avemdo mijlocirea Sfinfilor. ,,Tofi cei ce voim sI ieqim din Egipt qi

il fugim de faraon avem negregit gi noi nevoie de un Moise oa-iocare, ca mijlocitor cdtre Dumnezeu gi dupi Dumnezeu, care,ftAnd pentru noi la mijloc cu frptuirea gi cu vedere4 s[ intind[m0inile spre Dumnezen, ca sd trecem, povdfuifi de el, marea pi-Bttelor gi sd punem pe fugd (...) c6petenia patimilor. S-au inSe-

ht, deci, cei ce s-au increzut in ei ingigi gi au socotit ci n-au ne-Voie de nici un pov6guitor."r6s

Asemeni lui Israel, dupd ce am pdr[sit pdcatul, ne afl6m0! intr-o pustie; de indati trebuie sddite virtufile in sufletulOur[tit, spre a nu r[m0ne goi gi pentru ca amintirea pdcatuluiil nu ne atragd. iarlgi in robie. Pustia, tn plus, e gi o invitalie ladoscoperirea Realit5tii.

S.Israelinpustie (16, 1- 18,27)

Cap. 16, l-32 ,,Plecdnd apoi din Elim, a venit toatd ob-

lleufiilor lui Israel in pustia Sin, care este intre Elim Si Sinai,tn ziua a cincisprezecea a lunii a doua, dupd ieSirea din Egipt.ln pustia aceasta, toatd obgteafiilor lui Israel a cdrtil impotri-lu lui Moise Si Aaron. $i au zis cdtre ei fiii lui Israel: Maii bi-;e muream bdtuli de Domnul tn pdmdntul Egiptului, cdnd Se-deum imprejurul cdlddrilor cu carne Si mdncam pdine de ne

l^t rhid.lt' Sfentol Ioan Scirarul , Scara,I, 13

7776

sdturam! Dar voi ne-ali adus tn pustia aceasta, ca toatdStea aceasta sd moard de foame. "

,,Cu adev[rat l6ngd clld[rile de carne ged cei ce-gidorin(ele cu o cllduri mustoas[ gi necontenitd. Iar maica ide pldceri este licomia pdntecelui, cdci aceasta nagte iubireapl[ceri, dar gi multe din celelalte patimi. Pentru c[ dinca dintr-o rdddcin5" puiesc celelalte patimi care, indl{6ndu-seincetul, ca nigte arbori,peste aceea care le-a ndscu! iqir[utdfile pind la cer."r

4-l3tz ,,Domnul insd a zis cdtre Moise: Iatd, Eu leploua pdine din cer. Sd iasd dar poporul gi sd odune inzi cdt trebuie pentru o zi, ca sd-l incerc dacd va umbla saudupd legea Mea. Ior tn ziua o gasea sd adune de doud orimult decdt adunau tn celelalte zile, pentru o zi. Atunci auMoise Si Aaron cdtre toatd adunareafiilor lui Israel:veli cunoaste cd Domnul v-a scos din pdmdntul Egiptului.dimineald ve{i vedea slavo Domnului, cd El a auzit cdrtivoastrd impotriva lui Dumnezeu; iar noi ce suntem de cdfmpotriva noastrd? $i a mai zis Moise: Cdnd Domnul vd vadiseard carne sd mdncali Si dimineald pdine sd vddin aceea veli aJla cd a auzit Domnul cdrtirea ce aliasupra Lui. Cdci noi ce suntem? Cdrtirea voastrd nu estepotriva noastrd, ci tmpotriva lui Dumnezeu! Apoi a ziscdtre Aaron: Spune la toatd adunarea fiilor lui Israel:piali-vd inaintea lui Dumnezeu, cd a auzit cdrtireaIar cdnd vorbea Aaron cdtre toatd adunarea fiilor lui Lau cdutat ei spre pustie Si iatd slava Domnului s-a ardtatnor. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Am auzit cdrtirealor lui Israel. Spune-le dar: Diseard carne veli mdnca, iarmineald vd veli sdtura de pdine Si veli cunoa$te cd Eu,nul, sunt Dumnezeulvostru! Iar, dacd s-afdcut seard, auprepelile Si au acoperit tabdra. "

,,Cd,viafa Iudeilor nu era liberd de pofte trupegti, o

vodea cineva ugor qi o poate dovedi limpede din faptul cL ce-

Eau mdnc5rurile de came din Egip! ceea ce arutil cd aveau min-

ha biruitn gi tiranizati de pornirile spre ele. (...) E slab[, deci,

lltintea Iudeilor gi mult luptat[ de atacul patimilor. De aceea ea

irte incd la cele trupegti gi e ripusd de cele p[mdntegti. Iar

locasta ni se dd de infeles (...) prin prepelifi. C[ci Dumnezeu o

6fcr[ celor ce o poftesc, neatrlgAndu-i, ins6, la pofte, dar ned6n-

fu-le inc[ nici puterea s[ biruiasc[ patimile. Pentru cd celor dinlcge nu li se d[ incd inll{imea vielii gi sfinfenia in toate, cilccasta s-a p[shat mai degrabi pentru cei in Duh. (...) Dar pri-vo$te cum prepelilele zboafr c[tre adunarea Iudeilor seara. (...)

Lucrul acesta ne arati indirect c[ iubitorul celor pimintegti nu

lo 4fl6 in lumina infeleghtoare, ci ca intr-o noapte gi intr-un in-htneric. $i aceasta inseamn5, f5r[ indoiall, ci mintea Iudeilor nu

&a eliberat de negtiin(I gi impietrire, sau de ceafa spirituald."rT0' 13b-152 ,,Iar dimineala, dupd ce s-a luat roua dimpreiu-?ul taberei, iatd, se afla pe foya pustiei ceva mdn'mt, ca niSte

gdunSe, gi albicios, ca grindina pe pdmdnt. $i vdzdndfiii lui Is-ruel, au zis unii cdtre alsii: Ce e asta? Cd nu gtiau ce e. IarMoise le-a zis: Aceasta e pdinea pe care v-o dd Dumnezeu sd o

lndncafi."Uimili la vederea gr[unfelor, evreii se intrebau: man

hu? (= ce e asta?), intrebare de la care provine numele de

nand.inOrient, sunt cunoscute cdteva tipuri de man6; e vorbafie de substanfe secretate de unele plante, fie de excretiile unorlnsecte; acestea, ln contact cu aerul, formeazd granule comes-

tibile, clutate de beduini. Aici, insi, nu poate fi vorba de unprodus natural. Acesta n-ar fi fost suficient pentru a s[tura un

lntreg popor; in plus, mana descrisl de Biblie se comport[diferit fap de orice alt aliment. ,,Mana este umbr[ gi chip (tip)al invlfiturilor gi darurilor venite prin Hristos, care sunt de sus

gi din cer gi nu au ceva pimdntesc in ele; sunt strline de

murd[ria trupeascl gi cu adev[rat nu sunt numai hranl a

rru sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il

79

r6e Nil Ascetul , op. cir.,55

78

oamenilor, ci gi a ingerilor. CIci Fiul ne-a arltat noul inpe Tatdl gi prin El ni s-a incredinfat cuvintul despre Sfrntacea de o fiinfi Treime gi am fost cLlduzili pe c[rarea adeva virtulii. Hrana duhurilor este cunogtinfa dreaptd gi nepE

iar dlruirea invlfiturilor prin Hristos ne vine ca o lumizllei. De aceea rnna s-a cobordt celor vechi cdnd se luminaziu6, se r[sp0ndea lumin[."r7r ,J.tici Sfinfii p[rinfi nu gtiau

este mana gi au aflat, se spune, c[ mana este insugi graiulcuvdntul lui Dumnezeu, din care curg gi se risp0ndesc, caun izvor vegnic, toate inv[fdturile. Aceasta este hranacereasc[ (...), Cuv0ntul lui Dumnezeu, pe care l-a aqezat gi

dat Dumnezeu, cu care se hr[negte gi se desfatii minteain1elep1i."172 ,,Agadar, aceastii rdnduialI a luiaceasti hran[ intlregte sufletul infeleptului, il lumineazdindulcegte, impodobindu-l cu str[lucirea adevdrului

pentru frafi 9i sd le ddruiasci ostenelile lor gi sd-i facd copdr-tagi de darurile de sus."l7s ,,Iar dacd. s-ar putea in,telege gi altfelouvdntul: Fiecare sd adunali fmpreund cu cei cu care locuilitn acelasi cort, aceasta s-o infelegefi: si nu culeagi tofi ftr[rAnduiald, amestecat, ci intr-o unitate de neam. Adic[ s[ ne in-rugim impreun[ cu cei de aceeagi credinfi cuvintele dumneze-logti qi sd clut2im mana spirituatl (in{elegdtoare), nu cu cei ce

ougete altfel gi s[ mergem in chip nein{elept cu cei de alte nea-muri spirituale. lar aceasta o face scofdnd din biserici pe cei dealte credin{e qi gdnduri qi contrari gi imboglfindu-se cu hranadin cer impreun[ cu cei unili cu noi in credin6.'176

17-18: ,,$i au fdcut aSa fiii lui Israel; au adunat uniimai mult, allii mai puyin; dar mdsurdnd cu omerul, nici celuice adunase mult n-a prisosit, nici celui ce adunase pulin n-allpsit, ci/iecare, cAt era de ajuns la cei ce erau cu sine, atdt aadunat."

E o pildd gi pentru creqtini: ,,De se vor purta cu o astfelde simplitate qi dragoste intreolalt[, prisosul celor ce stiruie inrugiciune va implini lipsa celor ce slujesc; gi prisosul celordin urmd va implini lipsa celor dintdi."tl7

l9z ,,Zis-a iardsi Moise cdtre ei: Nimeni sd nu lase dindceasta pe a doua zi! "

,,Prin aceasta legea dI de infeles iarigi ci folosirea dechipuri, dupi trecerea vremii in care au fost folositoare gi ne-cesare, e supusi cu totul osdndei gi pedepsei."r78

202 ,,Dar ei n-qu ascultat pe Moise, ci unii au ldsat dinoceasta pe a doua zi; dar afdcut viermi Si s-a stricat."

,,E clar c[ aceasta arati coruperea gi pedeapsa. CIci ceice pistreazl umbra dupi venirea adevirului vor fi supugi stri-c[ciunii (coruperii) gi pedepsei."tTe ,,Tot ce e adunat in afard

imbiindu-I, ca gi cu un fagure de miere, cu gustul pl[cutfeluritelor virtu{i qi cu cuvdntul inlelepciunii."rT3 ,painea cecobordt din cer nu este ceva firi trup. C[ci cum s-ar facetrupului ceva netrupesc? Deci Cel Netrupesc Se face trup,trupul acestei p0ini nu a avut nevoie nici de sdmdnfE, nicistropire, ci p[m6nful, rlm6ndnd cum era, s-a umplutaceast6 hrand dumnezeiascd" de care se implrtdgesc ceifl[mdnzesc. Prin aceastl minune e vestitd de mai inainteslvdrgit[ prin Fecioara." r7a

16: ,,Iatd ce a poruncit Domnul: Adunali fiecare cdlvd ajungd de mdncat; cdte un omer de om, dupd numdrultelor voastre; fiecare cdyi are in cort, atdtea otnere sd adune

,,Hristos, impir{indu-ne in mlsur6 egall celor micelor mari harul Sdu gi hr6nindu-ne la fel pe tofi spre vvoiegte ca cei mai tari s[ adune impreuni cu alfii gi sd

t7t lbid.r72 Sfrrrtul Ambrozie, Scrisori;VIII, 6

'73 Ibid.,LxN,2r7a Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.

175 Sfarrnrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ilt76 lbid.r77 Sfentul Simeon Metafrastul, op. cit., 26r78 Sfrntul Chiril al Alexandriei,

'op. cit.,ll

tle lbid.

8r80

de trebuinf5, din pricina licomiei, se preface in ziuare, adic[ in viafa viitoare, celui ce a adunat, in vierme.viermele acesta, cel ce aude infelege, fdr[ tndoial[, vineadormit, care prinde viafi din llcomie."r80

2l-242 ,,Fiecare aduna mand dimineala cdt iipentru mdncat in ziua aceea, cdci, dacd se infierbdntale, ceea ce rdmdnea se topea. Iar in ziua a Sasea adunarddoud ori mai multd: cdte doud ornere de fiecare. $i autoate cdpeteniile adundrii sdJ inStiinleze pe Moise. Iarle-a zis: Iatd ce a zis Domnul: Mdine e odihnd, odihnasJdntd tn cinstea Domnului; ce trebuie copt, coaceli, ceie fiert, fierbeli astdzi, Si ce va rdmdne, pdstrali pe a doua$i au ldsat din acesteapdnd dimineala, dupd cum leMoise, gi nu s-au stricat, nici n-auftcut viermi."

Mana se topea cdnd se infierbdnta soarele, semn c[,nind Soarele Hristos, umbra legii a incetat. ,,Cuvdntul cice se pune deoparte pentru sdmbdtil nu suferd nici ocuprinde acest in{eles: trebuie s[ ne folosim de voin(a I

numai c6nd ceea ce adundm nu e supus striclciunii. Aceastase face de folos cdnd, dup[ ce vom trece de viala aceastapregltire, vom intra in nelucrarea de dincolo de moarte.cd ziua dinaintea sflmbetei este gi se numegte ziua de preg[1(gr. paraskeri)u.t" O anume llcomie e slditl in chip firescnoi, de vreme ce omul doregte infinitul. Dar aceastlnu trebuie pervertiti prin indreptarea c[tre cele perisabile,nu o pot sdtura. ,,Ajungi prin credinfd la odihna (in(eleasl in Hristos, adici la nelucrarea gi la incetarealor, nu respingem ca nefolositoare pedagogia legii ajuns[cap6t gi oarecum intipirit[ mai inainte in noi, care ne-ala Hristos. (...) Ci p[strdnd-o mai degrabl pe ea impreundinv[fiturile evanghelice, nu vom fi lipsifi de laud[ 9izeu nu se sup[ri pe cei ce Fac aceasta."l82

'80 Sfantul Grigorie de Nyssa, op. cit.

'E' Ibid.rE2 Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il

25-30: ,,Apoi a zis Moise: Mdncali aceosta astdzi, cdastdzi este odihna in cinstea Domnului Si nu veli gdsi dinqceasta astdzi pe cdmp. $ase zile sd adunali, iar ziua a Sapteaeste zi de odihnd Si nu veli afla din ea in aceastd zi! Dar uniidin popor au ieSit sd adune Si in ziua a $aptea Si n-au gdsit.Atunci Domnul a zis cdtre Moise: Pdnd cdnd nu veli voi sd as-cultali de poruncile Mele Si de invdldturile Mele? Vedeli cdDomnul v-a dat ziua aceasta de odihnd Si de aceeavd dd El inziua a Sasea Si pdine pentru doud zile; rdmdnelifiecare in ca-wle voastre Si nimeni sd nu iasd de la locul sdu tn ziua a Sap-lea! $i s-a odihnit poporul in ziua a Saptea."

,,E o faptl supus[ osdndei gi judecilii a aduna Sdmb6ta;mai mult, Dumnezeu nu trimite in acea zimma. Cdci odihnin-du-ne spiritual (sabatizdnd) in Hristos, nu mai adunlm cele inohipuri. Pentru c[ nu mai suportim tdierea imprejur, nici numaijertfim vilei gi miei, ci respingem mai degrabi grosimeachipurilor, o datl ce avem adev[ru], adici pe Hristos."l83

3l-36: ,,Casa lui Israel i-a pus numele mand Si aceastaera albd, ca sdm:dn1a de coriandru, iar la gust cq turta cu mie-re. Dupd oceea, Moise a zis: Iatd ce porunce$te Domnul: Um-pleli cu mand un omer, ca sd se pdstreze in viitor urmasilorvoStri, ca sd vadd pdinea cu care v-am hrdnit Eu in pustie, du-pd ce v-am scos din lara Egiptului! Iar cdtre Aaron a zis Moi-se: Ia un vas de aur qi toornd in el un omer plin cu mand Sipune-l inaintea Domnului, ca sd se pdstreze in viitor pentruurmasii voStri! $i l-a pus Aaron inaintea chivotului mdrturiei,ca sd se pdstreze, cum poruncise Domnul lui Moise. Iarfiii luiIsrael au mdncat mand patruzeci de ani, pdnd ce ou ajuns in

lard locuitd; pdnd ce au ajuns in hotarele pdmdntului Canaanau mdncat mand. Iar omerul este a zecea parte dintr-o efd. "

Sunt anticipate aici evenimente mai t6mii; e greu decrezut ci acest pasaj i-ar aparfine lui Moise, ci e mai probabilca el s[ provind dintr-o redactare ulterioar[, probabil in vre-

t83 lbid.

8382

mea lui Iosua. Efa era o mlsur[ de capacitate de circa 40

litri, iar omerul, de circa 4 litri, valorile avind fluctuafii de

o epoc[ la alta. Dar poate c[ nu intdmpl[tor vorbegte Scridespre m[suri: ,,Aceste cuvinte arati cL in noi sunt treitrei criterii: simtirea, pentru cele ce cad sub simfuri; cuvpentru cele grlite, pentru nume gi cuvinte; gi mintea,cele spirituale."l84

Crp. lTr l-2t ,,Dupd aceea a plecat la drum toatd

Steafiilor lui Israel din pustia Sin, dupd porunca Domnului,a tdbdrdt la Rafidim, unde poporul nu avea apd de bdut.

poporul cduta ceartd lui Moise, zicdnd: Dd-ne apd sd bem!

Moise le-a zis: De ce md bdnuili Si de ce ispitili pe Domnul? ",,A-L ispiti pe Dumnezeu: a te indoi de puterea sau

bunltatea Lui gi a-I cere sd $i le dovedeasci printr-o mia-L pune la incercare."l8s

3: ,,Atunci poporul, apdsat de sete, cdrtea tmpotrivaMoise Si zicea: Ce este aceasta? Ne-ai scos din Egipt ca sd

omori cu sete pe noi, pe copiii noSlri Si turmele noastre? ",,N-a qtiut Israel sd se poarte cu b6rb6{ie, nici sd se

potriveasc[ cu vigoare momelilor patimilor. Pentru cI nicili se ftcea aceasta cu putinfi celor de sub lege, ci li s-a

de mai inainte celor in Hristos."l864-6: ,,Iar Moise a strigat cdtre Domnul Si a zis: Ce sd

cu poporul acesta? Cdci pulin lipseste ca sd md ucidd cutre! Zis-a Domnul cdtre Moise: Treci pe dinainteaacestuia, dar ia cu tine cdliva din bdtrdnii lui Israel; iamdnd Si toiagul cu care ai lovit Nilul Si du-te. Iatd Eu voiinaintea ta acolo la stdnca din Horeb, iar tu vei lovi in

Si va curge din ea apd Si va bea poporul! $i afdcut Moiseinaintea bdtrdnilor lui Israel."

,,E ca gi c6nd ar zice: Toiagul care a preftcut r6ul

r8a Clement Alexandrinul, Stromate,Il, 50, Ir85 PENT, p. 146t86 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,III

mare in s0nge prin puterea negriit[ a lui Dumnezeu, Care poa-

lo slvdrgi asemenea minuni, va scoate foarte ugor gi ap[ dinpiatr6. Apoi intiiregte aceasta gi tn alt mod, zicdnd; Iatd Eu am

ilat acolo. Deci nu vei fi singur, zice, Si nu vei fi tu nici acolo

ilvdrgitorul minunii; ci Eu voi face piatra maic[ a multor unde,

fl voi pregiti mai inainte minunea; dar voi agtep_!4 slujirea ta.

Vorbeqte pietrei gi Eu voi fi tlria cuvintelor tale."r87 Prin stdncd

lnplegem pe Flristos, Piatra de temelie a Bisericii (I Corintenit, l0-11), Care revarsi rduri de apd vie (Ioan 4, 14). Apa iegit[din stdncl poate inchipui gi coasta M0ntuitorului strdpunsl de

lance (aici, toiag), din care a curs sdnge gi apd (Ioan 19,34).7a ,,De aceea s-a pus locului aceluia numele Masa si

lr{eriba, pentru cd acolo cdrtiserdfiii lui Israel si pentru cd is-pltiserd pe Domnul, zicdnd: Este, oare, Domnul in miiloculnostru, sau nu? "

Minunea s-a petrecut ldngd, Rafidim (: ldrgime), loculflumindu-se de atunci Masa (: ispitd) sau Meriba (: hul6).

8-92 ,,Atunci au venit Amalecilii sd se batd cu Israelilii laRafi.dim. Iar Moise a zis cdtre losua: Alege-li bdrbali voinici Si

du-te de te luptd cu Amalecilii! Iar eu md voi sui mdine in vdr-

tul muntelui si toiagul lui Dumnezeu vafi in mdna mea!"Amalecilii erau o populafie nomadd din degertul Sinai;

gi s-au aflat in permanent[ dugminie cu evreii. Amalec (: rlz-boinic; lenevie) rdzboiegte pe Israel (: mintea care vede pe

Dumnezeu) ciutdnd s6-l abatl, prin lenevie, de la cugetarea

oclor inalte. Pentru prima datl este numit Iosua (:Iahve este

tn6ntuirea), cel ce va conduce poporul dup[ moartea lui Moi-le, Moise i-a incredinlat lui losua alegerea luptitorilor pentru

0[ ,,Legea nu putea alege bdrbasi voinici; aceasta o va face

llsus (losua), prin Legea noud."l8810-11: ,,Aftcut deci losua cum ti zisese Moise qi s-a dus

td hatd pe Amalecili; iar Moise cu Aaron Si Or s-au suit in

ttl lbid.lt* O.ig".,, Omilii lq Cartea losua,I, I

8584

vArful rnuntelui. Cdnd t1i ridica Moise mdinile, biruiaiar cdnd i1i ldsa el mdinile, biruiau Amalecilii."

,foporul, cdnd vede m0inile legiuitorului ridicate, se

ce mai tare in luptl decdt vrijmagul, iar dacd Ie vede coboreste biruit. Ridicarea mdinilor lui Moise spre inll{ime inchiiegte vederea inlelesurilor mai inalte ale legii, iar aplecareacltre p[mdnt inseamni tdlcuirea mai umil[ gi mai cob<

legii, dupi literd."r8e Apare aici Or (: rdsdrit), numitdoar in Septuaginta; textul ebraic Ai cel latin il numescNu gtim alte date despre el, chiar dacd o traditie ti.rzie iltegte a fi fost soful Mariamei, sora lui Moise.

122 ,,Dar obosind mdinile lui Moise, au luat o piatrdau pus-o ldngd el Si a Sezut Moise pe piatrd; iar Aaron Sisprijineou mdinile, unul de o parte Si altul de altd parte. $istat mdinile lui ridicate pdnd la asfinlitul soarelui."

,,Mintea trebuie sd fie susfinut6 in afintirea ei spre

prefigurIri: piatra, care este Hristos, vizut gi ca temelie avechi; crucea, ardtatii prin mdinile lui Moise; pre olia, inchide Aaron; privegherea, ariltati prin Or; timpul plinirii LegiiHristos, vdz,fi in continuarea luptei p6n[ la asfinfit. Cuacestea hebuie si ne inarm[m spre al birui pe Amalec celvdzst.

13: ,,.fi a zdrobit losua pe Amalec Si tot poporul luiasculiSul sabiei."

,,Poporul nu devenea mai tare pentru ci Moise se rastfel, ci pentru ci numele lui Iisus era in fruntea luptei,(Moise) flcea numai semnul crucii."rel Iar Iosua inchipuie,Jisus, nu fiu al omului, ci Fiu al lui Dumnezeu, ardtatininchipuire in trupul lui Isus al lui Navi."1e2

nezeu de frptuirea infelegltoare gi de contemplarea cuvenit5,odinioari mdinile lui Moise de Aaron gi Or.'reo Sunt aici mu

r89

r90

rer ntemplativd,SS

192

l4z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Scrie aceasta inesrte spre pomenire Si spune lui losua cd voi $terge cu totulpomenirea lui Amalec de sub cer!"

,,E pentru intdia oari cflnd Moise e menfionat ca autoral c64ilor lui; chiar dac[ nu putem gti de care anume carte evorba aici, faptul r[mdne semnificatlr.:rre3 Profefia despreAmalecili se va implinimaitArziu, ei fiind exterminafi in mareparte de citre regii Saul gi David.

15-16: ,,Atunci afdcut Moise un jertfelnic Domnului Siba pus numele: Domnul este scdparea med. Cdci zicea: Pen-lru cd mi-aufost mdinile ridicate spre scaunul Domnului, deaceea va bate Domnul pe Amalec din nearn in neam!"

,,Moise sta pe vdrful muntelui, cu mdinile sprijinite deAaron gi Or, ca sI nu-qi coboare mdinile din semnul crucii, pdnit-a intors Iisus cu bucurie, dupl ce a nimicit pe Amalic. Numelelui Amalic inseamni lenevie. C[ci de incepe omul sd fugd devoile lui gi aleargl la Dumnezeu, lenevia este cea dintdi care ilrEzboiegte, voind s[J intoarcl iar[gi la pdcatele lui."re4

Cap. 18, l-7: ,,Auzind tnsd letro, preotul din Madian,socrul lui Moise, de toate cdte/dcuse Dumnezeu pentru Moisegi pentru Israel, poporul Sdu, cdnd a scos Domnul pe Israeldin Egipt, a luat letro, socrul lui Moise, pe Sefora, femeia luiMoise, care ftnese trimisd tnainte de qcesta acasd, Si pe ceidoifii ai ei, din care unul se chema GherSon, pentru cd MoiselSi zisese: Rdtdcit sunt eu in pdmdnt strdin. Iar pe altul il che-ma Eliezer, pentru cd-Si zisese el: Dumnezeul pdrinlilor meimi-afost de ajutor Si m-a scdpat de sabia lui Faraon! $i a ve-nil letro, socrul lui Moise, cufiii acestuia Si cufemeia lui, laMoise in pustie, unde-Si o$ezase el tabdra, la muntele luiDumnezeu. Atunci el a trimis vorbd lui Moise, zicdnd: Iatd,cu, Ietro, socrul tdu, Si femeia ta Si cei doi fii ai ei impreundcu ea venim la tine. Deci a ieSit Moise in intdmpinarea socru-

l" PENT, p. 148l'a Isaia Pustnicul, op. cit.,N,ll

8786

lui sdu, s-a plecat tnaintea lui Si l-a sdrutat. Iar dupd ce

binecuvdntat unul pe altul, au intrat in cort."Sefora qi fiii sii au fost aminti{i anterior la 7,

cdnd ei petreceau pe Moise c6tre Egipt. Aici se aratd cd attrimigi inapoi, fapt care, de altfel, se putea deduce, eiind amintili pdnd acum. Dac[ Moise gi Ietro se binecu

reciproc, inseamn[ cE de acum, Moise, degi ginere, e

egal cu preotul Ietro, ca unul ce se bucuri de darurilezeiegti.

8-l2z ,,Apoi a povestit Moise socrului sdu toste cdtQ

fdcut Domnul cu Faraon Si cu toli Egiptenii pentru Israel,te suferinlele ce le-au intdlnit ei in cale Si cum i-a izDomnul din mdinile lui Faraon si din mdinile Egiptenilor.Ietro s-a bucurat de toate binefacerile ce a ardtat DomnulIsrael, cdnd l-a izbdvit din mdna Egiptenilor Si din mdnaFaroon. Si a zis letro: Binecuvdntat este Domnul, Care v'abdvit din mdinile Egiptenilor gi din mdna lui Faraon, Celizbdvit pe poporul acesta din stdpdnirea Egiptenilor. Aam cunoscut Si eu cd Domnul este mare peste tolipentru cd a smerit pe aceStia! Apoi letro, socrul lui Moiseqdus lui Dumnezeu ardere de tot Si jerffi. $i ou venit Aarontoli bdfiAnii lui Israel sd mdndnce pdine cu socrul luiinaintea lui Durnnezeu. "

,,Oare nu vei recunoagte ci Madianitul era de neam

in gi din neamuri? Cici nu odrdslise din r[dlcina lui ADar era de altfel gi el preot gi inchindtor al religiei natu

r[spdndite in acel timp pe pimdnt. Se inchinau tr ei (...),credeau gi ei in felul lor unui Dumnezeu preainalt, ca 9isedec. Dar primeau gi alli zei. (...) Deci 9i letro era unulavea, dupl c6t se pare, o astfel de religie. De aceea, cdnd

cele fhcute de Dumnezeu spre mdntuirea lui Israil, cuceritmirturisirile mdrefe gi minunate, vine cu toatii casa 9i cuneamul la sffintul Moise. Iar acesta cdnd l-a vdzut,l-a primi[-a dus cu bucurie in cort, gi i-a povestit mai am6nun(itmirefe ale puterii dumnezeiegti gi minunile mai presus de

ce cuvdnt. Cdci mullimea celor ce riticesc, adici

sunt chemate la poc[infi, int6i prin cele despre Dumnezeu,apoi aleargl de la sine spre legea dumnezeiascd, adicd spre in-v6fitura prin legea scrisl. Astfel aleargd la primul cort. Clcilcgea introduce numai. Apoi, induplecate de vechile istorisiri,ae migc[ gi la hotirdrea de-a cugeta cE Dumnezeu este unul gitingur, pe urm[ gi la datoria de a-I aduce Lui roduri. Clci au-zind Madianitul istorisirea lui Moise, zice: Acum am cunoscutcd mare este Domnul peste toli dumnezeii, pentru cd i-a sme-lll pe ei. $i a adus letro, socrul lui Moise, arderi de tot Si jert-[e Domnului (Biblia l9l4). Agadar, 9i catehizarea introduc6n-du-ne prin Vechiul Testament in inv[fitura elementar5, ne ducela primele inceputuri ale cunogtin{ei de Dumnezeu. (...) Iar pe ceioatehizali prin Lege ii deslvdrgegte Hristos. Iar cdnd zic lege,trlelege iardqi Vechiul Leg[mdnt. Astfel, fafi de Ietro, Moise s-r fblosit numai de istorisirile despre Dumnezeu. Prin aceasta l-ardus la hotdr6rea de-a mlrturisi fElig ci nu e alt Dumnezeu, de-c6t numai Cel Unul, Cel prin fire gi cu adevdrat. Iar aceasta eprima credinfi a catehumenilor, adicd aceea prin care se despartde plrerile politeiste qi primesc pe Dumnezeu Cel cu adevlratUnul gi prin fire. Iar Aaron l-a invrednicit pe letro gi de o masl;i I-a chemat la m6ncare de p6ine. (...) Ceci flristos, Aaron celmai adevlral ne deslvirgegte pe noi cu pAinea cea vie. Dar iidesivirgeqte nu numaipe cei din neamuri, ci impreun[ cu ei gipe cei alegi din Israil, al cdror chip (tip) sunt betrenii. Iar tre-buinta de-a mdnca p6inea in fala Domnului Dumnezeu are gi

!a nu o mici insemnltate pentru sfin{enie. C[ci ce st[ aga demult sub privirea lui Dumnezeu, ca m_asa tainici (mistici) gi

Jortfa gi cei ce se impirtlgesc de ea?"re513-16: ,,Iar o doua zi a Sezut Moise sd judece poporul

gi a stat poporul inaintea lui Moise de dimineald pdnd seara.l/dzdnd letro, socrul lui Moise, tot ceea ce fdcea el cu popo-Ittl, i-a zis: Cefaci tu cu poporul? De ce stai tu singur Si tot po-porul std fnaintea ta de dimineald pdnd seara? Iar Moise a ziscdtre socrul sdu: Poporul vine la mine sd ceard judecatd de la

lo' Sfir,tul Chiril al Alexandriei, inchinare si stujire in duh si adevdr, III

8988

r

mozaice cuprinde detalii pentru orice caz particular pinuntele din ea ce revin pe seitma lui Moise, care le-ain numele lui Dumnezeu, Care i-a dat doar unele preceptenerale gi fundamentale. Dumnezeu a llsat pe seama lui Moicdl[uzit de asisten{a gi aprobarea divini, precum gi de infrciunea gi experienfa sa personal[, dreptul de a redacta gi aunele preciziri detaliate. Legislafia mozaicd,are astfel garanautoritlfii divine gi ea nu reprezinti numai produsulde pe Muntele Sinai, ci gi al geniului lui Moise, degreu de stabilit care parte din ea revine divinului gi care dinreprezinti umanul. Cu alte cuvinte, legislafia mozaicl infa ei aparfine divinului, iar in forma sau redactarea eiumanului."l96

17-27: ,,Iar socrul lui Moise a zis cdtre acesta: Ceeafaci, nufaci bine. Cdci te vei prdpddi Si tu, Si poporulcare este cu tine. E grea pentru tine sarcina aceasta Sivei putea implini singur. Acum dar ascultd-md pe mine:sdJi dau un sfat gi Dumnezeu sd fie cu tine! Fii tu

Dumnezeu. Cdnd se ivesc intre ei netnlelegeri, vin la mine Sidec pefiecare Si-i invdl poruncile lui Dumnezeu Si legile Lui.

,,Fondul acestor legi este inspirat de Dumnezeu, iarma lor aparfine lui Moise. Daci poporul cerea lui Moiseretjudecata lui Dumnezez, nu inseamnl cI de fiecare datlconsultatl vocea divin[, ca s[ i st! dea noi prescripfii potricazurilor respective, lipsite de importangi gi care nu priinteresul obgtii. tn aceast[ situalie, se poate spune c[ L

popor mijlocitor inaintea lui Dumnezeu Si tffiliSeazd la Dnezeu nevoile lui. invald-i poruncile si li4ilZ iii; aratd-lelea Lui, pe care trebuie sd meargd, Si faptele ce trebuiefacd. Iar mai departe alege-li din tot poporul oameni dreplcufrica lui Dumnezeu; oameni drepli, care urdsc ldcomia,pune cdpetenii peste mii, cdpetenii peste sute, cdpeteniicincizeci, cdpetenii peste zeci. Acegtia sd judece poporultoatd vremea: pricinile grele sd le aducd la tine, iar pe

1e6 AR - D. Abrudan, E. Cornifescq Arheologie biblicd,pp. 145-

90

raptut ca lsraet lntreg este numit imp[rIfie preofeascI gi neamB{Ent, avem o dovadi in prus c6 inainte de'Moise nu exista oelasi de preofi, distincti de restul poporului.,,r, Mai,"i"."

"u

tu7 AB,p.227

91

claritate cd ales e cineva dacd Si atdta vreme cdt urmeazdDomnului.

Anania, dupd Septuaginta, traduce,,preo(iecf', traducere care prrne accentul pe preolie, mt pe tmp

preo(ia conferit6 de lmplratul-Dumnezeu, prin lucrarea

poporul ales devine ,,neam sffint". Nu e vorba de o imde preofi, in care fiecare individ al comunitiitii este

Traducerea de fa16, la leSirea 23, 22, in mod ifoloseqte S ep tua ginta.

7-92 ,,$i venind, Moise a chemat pe bdtrAnii

Si le-a spus toate cuvintele acestea pe care le

Domnul. Atunci tot poporul, rdspunzdnd tntr-un glas, aToate cdte a zis Domnul vom face Si vom fi ascultdtori!dus Moise cuvintele poporului la Domnul. Iar Domnul a

cdtre Moise: Iatd voi veni la tine in stdlp de nor des, ca

audd poporul cd Eu grdiesc cu tine, Si sd te creaddIar Moise a spus Domnului cuvintele poporului."

Dumnezeu Se pogoari la sllbiciunea oamenilor 9i

aratii adeseori in chip sensibil.10-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pogoard-te de

ieSte poporului sd se lind curat astdzi Si mdine, qi sd-sihainele, ca sd fie gatd pentru poimdine, cdci poimdine Se

pogorf Domnul tnaintea ochilor a tot poporul pe Muntele

Sd-i tragi poporului hotar tmprejurul muntelui Si sd-i

Pdzili-vd de a vd sui in munte Si de a vd atinge de ceva din

cd tot cel ce se va atinge de munte va muri. Nici ca mdna sd

se atingd de el, cd vafi ucis cu pietre sau se va sdgeta cu t

geata; nu va rdmdne in viald, fie om, fie dobitoc. Iar dacd

vor tndepdrta tunetele ;i ffAmbilele Si norul de pe munte,

vor putea sui pe rnunte."

te8 Sfentul Grigorie de Nyssa, op. crL

,,Oprirea oricdrui animal de a se atdtape munte insr

(...) ridicarea peste cunogtinla ce ne.vine din simfuri, la cc

it*"u celor cunoscute cu mintea."le8 in plus, se aratl di

dlntre sacru gi profan.14-152 ,,Pogordndu-se deci Moise din munte la popor,

1l a sfin1il poporul Si, spdldndu-Si hainele, le-a zis Moise: Sdgata pentru poimdine Si de femei sd nu vd atingeli!"

' ,,Moisi, pe bunl dreptate, pentru a-i deprinde pe iudeilncetul cu incetul cu infrdnarea, a poruncit si se abEini de lapllcerile trupegti trei zile la r6nd, pentru a asculta cuvintelefumnezeiegti."lee ,,Prin spusa c[ nu trebuie sI se impreuneze0u femeile, ci sd se ablini de la impreunarea cu acelea,le po-ilnce$te mortificarea pldcerilor trupului. Iar prin trebuinfa de

1.gi splla gi hainele, ne porunce$te curlf;rea prin ap6, dar eYidit cd gi prin Duhul care ne spall de intindciune."2m| 16: ,,Iar a treia zi, cdnd s-a facut ziud, erau tunete Si

Si nor des pe Muntele Sinai Si sunet de trdmbile foartepulernic. $i s-a cutremurat tot poporul tn tabdrd."'

,,Aceasta inseamnd (...) ce Unul Nlscut a venit qi a co-din cer nu in primul timp, nici la inceputurile veacului

;eesta; nici in timpul al doilea gi din mijloc, ci in al treilea gi

Uol din urmE, qi ca dimineafa gi ca in inceputul zilei, adicd6up6 ce a fost alungati ceatp spirituald, aflati in noi, gi noapteai trecut gi intunericul a disp[rut."20r Primul timp este cel al pro-top[rinfilor, iar al doilea al Legii vechi, in sens larg. Alt[ datd s-

I zis ci MAntuitorul vine in timpul al cincilea, spre sear6; suntiubliniate astfel diferitele aspecie ale lucrdrii mdntuitoare. ,,Iarpe Muntele Sinai erau fulgere qi un nor intunecat. Fulgerul eraohipul luminii dumnezeieqti qi al lucirii spirituale, adic6 inDuh, care lumineazi toate prin Hristos gi se rdspdndegte pestecole de sub cer. (...) Iar negura dI de infeles c[ taina lui Hris-tos e cu adevdrat greu de privit. (...) Dar gi trdmbifa a strigat,lrlt0ndu-ne marele rdsunet al invdfdturilor evanghe lice."202

l7z ,,Atunci a scos Moise poporul din tabdrd in intdm-

100 Clement Alexandrinul , Stromate,III,T3,ll0'Sf*rtol Chiril al Alexandriei, Glafire la leSire,ll1r, Ib.d.lrx tbid.

93o,

pinarea lui Dumnezeu Si au stat la poalele muntelui.",,Observ[ pedagogia lui Moise: il aduce la Dum

C[ci il ciliuzeqte spre Hristos gi agazd sub munte pe ceiuzifi de el; nu-i urci in munte. Iar in acestea sI infelegimunte cunogtin(a mai presus de fire gi mai presus detainei lui Hristos. Clci e foarte inalti gi de neapropiat celorlege, ci cuvenitii noui, celor sfintdi in Duhul."203

l8z ,,Iar Mtmtele Sinaifumega tot, cd Se pogordseDumnezeu infoc; Si se ridica de pe elfum, cafumulcuptor, Si tot mtmtele se cutremura puternic. "

,,Agadar, Dumnezeu S-a ar[tat celor vechi dinin chipul focului. Dar nu fird fum. gi vom infelege diniardgi cI cei ce cad in nep[sare gi au ales disprefuireaLui dumnezeiegti trebuie si pl0ngi gi s[ jeleasc[. CdcisE l[crimeze in fum."2

l9z ,,De asemeneq gi sunetul trdmbilei se auzea dintn ce mai tare; Si Moise grdia, iar Dumnezeu ti rdspundeaglas. "

,,A mai addugat cI sunetele tr0mbifei se frceau totputernice. De aceea la inceput abia le auizeav pufini, pemul1i, mai bine zis, adunarea. Cdci propov6duirea evanghee (...) o hdmbi(a cu mare rlsunet. Dar la inceput s-a auzitmai in Iudeea. Dar, cu tnaintarea timpului, dumnezeiegtiinici au strlb[tut tot pdmdntul de sub cer, prop<tuturor, pretutindeni."2os ,,Coborerea lui Dumnezeu in

mai de sus, disprepiegte cele plmAntegti gi privegtecele de la Dumnezzu.'406 Dar asupra celor cufundali in

semnul limpede cI El nu vine la min{ile ce se tirdsc pe jos gi

voiegte si Se sIlISluiasc6 in cei ce au cugetul pimdntesc gi.inic, ci in cel a cdrui minte urcl in sus gi, ajungdnd pe vdrful

litate stiipdnegte confuzia: ,,Cei ce aveau idei cobordte

203 lbid.2* Ibid.

'ot lbid.26 Id., inchinare si slujire in duh si adevdr,Yfl

Dumnezeu gi mdsurau cerul cu palma, inchizdnd slava lui Dum-nGzeu nu cflv[d insagiflrea lui dt foc qi glasprimit in

202 ,,Deci, fiind pogordt Domnul pe Muntele Sinai, peldrful muntelui, a chemat Domnul pe Moise in vilrful mun-lelui, Si s-a suit Moise acolo."

Suntem in plin apofatism: ,,Plrisind, deci, tot ce se vede,nu numai cdte le cuprinde cu simfurile, ci gi pe cele cdte soco-togte mintea c[ le vede, inainteazd mereu spre cele dinluntrup&ni ce, strdbitdnd prin multa strdduinfE de a infelege, la ceeaCc este de nevizut gi de neinfeles, acolo vede pe Dumnezeu.C[ci in aceasta constii adevirata cunoagtere a Celui c[utat: cdl-L cunoagte sti chiar ln faphrl de a nu-L cunoaqte.,,08 ,,Cu ade-Vlrat munte inilfat pieptig gi greu de urcat este cunoagterea luiDumnezeu (teologia). $i mullimea poporului de-abia ajunge lapoalele ei. (...) Iar trdmbifa care lovegte auzul este predica des-pre firea dumnezeiascl gi ea e puternicd inci de la prima auzi-f!, dar se intiregte gi mai mult gi lovegte gi mai tare auzul celoroe au inaintat pdn[ la capdt."2oe

2l-22: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: pogoard-te Si

upre;te poporul, ca sd nu ndvdleascd spre Domnul, sd vaddllava Lui, cd vor cddea mulli dintre ei. Iar preolii, care se apro-ple de Domnul Dumnezeu, sd se sfinleascd, ca nu cumva sd-ihneascd Domnul"

,,Le-a poruncit gi preofilor sI se sfinfeascI, (arit0nd) c[preofia dupi lege nu era cu des[virgire sfrnti, odatd ce are ne-Voie inc[ de sfinfire. Altfel nu s-ar fi poruncit s[ se sfinfeascd.Dar Hristos ne este noui Arhiereu nepltat gi Sfrntul Sfinfilor(,..).De aceeaa gi incetat intdiul legdm6nt. gi s-a frcut gi schim-harea preoliei lui, pentru c[ nu era ftri pat[ gi sfin,tenia supre-

101 lbid.,rrx Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.1r, Ib.d.

9594

me. $i nu a desivargit pe nimeni in congtiin,t5, ci a adusmult inv[{dturi despre sp[llri gi despre stropiri spre curitrupului. De-abia ajungea p0ni aici puterea preofiei legii.a poruncit s[ se sfin,teasc[, fiindcI nu avea sfintenia des[v,ci se va sfinfi la vremea sa in Fkistos, c6nd chipurile se vorschimba in adevdr. Iar adiugdnd: Ca sd nu Se fntoarcd Dorde la ei (Biblia l9l4), a l[sat s[ se infeleag[ aqa, cI moarlosAnda celor ce, odatd, ardtati in lume preofia prin Fhistos,cinstesc preofia legii. Cdci prin El se sfin{esc Ai popoarele,se sfinfegte gi neamul odinioarl venerat gi sfinfit, dar care sece intinat gi necurat dac[ nu se sfinfegte prin E1.,,210

23-25: ,,Zis-a lrloise cdtre Domnul: Nu se poate caporul sd se suie pe Muntele Sinai, pentru cd Tu ni-ai opritvreme Si ne-ai zis: Trage hotar imprejurul muntelui Si_lleSte! Iar Domnul i-a rdspuns: Du-te Si te pogoard Si apvei sui tmpretmd cu Aaron; iar preolii Si poporul sd iudrdzneascd a se sui la Domnul, ca sd nu-i loveascd Domt$i s-a pogordt Moise la popor Si i-a spus toate. "

,,Le spune ci muntele le este de neapropiat. $icu moartea, dacl cineva ar hotiri si dispreluiasci porunca.,vrea si se cugete prin aceasta c6 e crud, sau nemilos, sauneapropiat, cdci ar fi un lucru cu toful prostesc acesta, ci s6gi si infeleagd ci e propriu celor foarti alegi sI fie aproaprcinstea gi slava lui Dumnezeu, Care Se afl6 in depagirilemai inalte."2" Doar cei sfinfifi se pot apropia de locul in c

zit. Fiindc[ mulfi care mai au nevoie de curl(irea de cele ft<in viafa lor trecuti, unii din cei nesplla(i gi cu veqmdntul vi

I)umnezeu. ,,,A.cest lucru in multe biserici nu mai este acum

pltat, impingi de simfirea necuvflntjltoare, indrlznesc si sepie de urcugul dumnezeiesc, din care pricin[ sunt ipropriile lor cugetiri. C6ci pIrerile lor eretice sunt ca nigLtre necioplite care doboarI gi ingroapl pe propriul nescocit,

]'o Smntut Chiril al Atexandriei, Glo/ire la leqire,I[I2tt lbid.

relelor invdfihri."2tz Dar cel curdfit e chemat sd se suie citreDumnezeu. Inifiativa_o are Dumnezeu, dar agteapti qi un efortdin partea omului: ,,Se coboar[ pe munte Dumnezeu cel maipresus de toate; apoi, chema! u."e Mois". Cdci nu ; inreri;t[ se poati ridica cineva la rdlfimile adevdratei vederi a luiDumnezeu, daci nu S-a cobor,t mai int6i D;;;;r;; i"ili;i[u S-a ftcut in aga fel ca sd fie accesibil minfilor rou.t

".,]il''10. Decalolul e0,l_21)Ctp.20r l-3: ,,Atunci a rostit Domnul tnaintea lui Moi_

is: Eu sunt Domnul Dumnezeultul Egiptului Si din casa ro_de Mine!"

It exclusiv, ca s[ nu slujim ce_

bia.p'catutui ei a morfii. o" u""i3l'3i'ffl*.';rr:ffi;:;Lui, gi nu falgilor dumnezei, cum frceau cei mai .rifilir.,"

:i sI-i aib6 pe aceia ca alli dum_nnecer ;l"H#}r;;Au cei ce se af_

f,1?ffi"ltTf":,it, precum ei ereticii

"a,e arir";#ili;

4-6: ,,Sd nu-lifaci chip cioplit Si nici unfel de asemd_nsre a nici unui lucru din cdte sunt tn cer, sus, Si din cdle suntpe pdmdnt, jos, Si din cdte sunt in apele de sub'pdmdntt Sa nils inchini lor, nici sd le slujesti, cd iu, Domnul bumn"r"ul tiu,

oedepsesc pe copii pentru vinadnd la al treilea Si al patru_la al miilea neam cdtre cei

Mele.,,Nu e ingiduit sd reprezentdm pe Dum4ezeu in chipul

lll:p*l op. cit:" Sfintul, r iffili ,ff1;ff,,;i,'l#;,;:l;l;!;,#*",*

9796

creaturilor, pentru a nu confunda Creatorul cu creafia' (

vom vede4 interdiclia nu a fost total[, dar, in general' s-a

tatde a da un chip vdzut celor nevdzute' existdnd 9i peri'

clderii in idolatrii. insl in nici un caz nu poate fi atacat'

nind de la aceastii porunc[, cultul sfintelor icoane' Odat[

intruparea Fiului, Dumnezeu a luat un chip vdzut' ce poa

reprezentat. La rindul s[u, Sffinta.Scripturl."*" ilolneea poate deveni 9i chip cioplit, sau idol ftrdviali, cind e

s[ din Biserici 9i tAlcuitii de cdtre eretlcl'

Poate surprinde pedepsirea copillor, pdnd la al treilea

al patrulea neam) pentru plcatele plrinfilor' ,,Dumnezeu

vrea se spun[ aici ce au s[ fie pedepsifi alfii pentru p[ca

altora,ci ce vor suferi pe bun[ dieptate aceeaqi pedeapsl cd

inaintalii lor, pentru cr nu s-au fttll,ffiillll*::::,?tJ:-']:intea lor pilde de picltoqi pedepsifi."ztt Dar e 9i un alt inle

J" nr"-"'". primut gi al doilea neam nu se spune c-ar fi ped

7: ,,Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in de-

Sert, cd nu va ldsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in deSert

numele LuL"E oprit sperjurul, ca gi orice folosire necuviincioasi sau

inutilE a numelui divin. La fel gi pomenirea lui Dumnezeu de

cltre eretici, fiind o hul[ sd-L pomeneascd pe Dumnezeu cei

oe au pdr[sit Biserica Sa.

8-llz ,,Adu-li aminte de ziua odihnei, ca sd o sfinlesti.

Lucreazd Sase zile Si-lifd in aceleo toate treburile tale, iar inziua a Saptea este odihna Domnului Dumnezeului tdu: sd nu

laci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tdu, nici fiica ta,

nici sluga ta, nici sluinica ta, nici boul tdu, nici asinul tdu,

nici orice dobitoc al tdu, nici strdinul care rdmdne la tine, cd

ln sase zile afdcut Domnul cerul Si pdmdntul, marea Si toate

cele ce sunt tntr-tnsele, iar in ziua a $aptea S-a odihnit. Degceeo a binecuvdntat Domnul ziua a $aptea Si a sfinlit-G"

Este aici, desigur, un in{eles mai inalt decdt simpla re[i-

Rere de la lucriri intr-o anumitii zi. ,,Mul1i au trecut de la treapta

lucritoare la vedere gi s-au odihnit de la toate, aflflndu-se inh-o

dmbitii a legii duhovnicegti."2rT Dupe ce am ostenit si ne insu-

Domnului depSgesc sdmbdta, intr'and intr-o noul zi: ,,A' $aptea

d este arfutatd, deci, ca zi de odihnd; zin aceasta, prin inde-

pdrtarea de fapte rele, pregdtegte ziua cea dintdi, care este cu

idevarat ziua odihnei noastre."2re Sabatul avea un rol pregititor:

lr7 Sfrntul Grigorie Sinaitul, Despre felul cam trebuie sd sadd la rugd-

dune cel ce se linbte$te,5lrn Sf tul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yll110 Clemert Alexandrinul , Stromate, VI, 138, I

site: ,,Primul neam socotesc c[ este s[m6nfa rlului' adicd

(sau momeala). Al doilea e pofta. Al lreilea, deprinderea

tuainea; rlului, adic[ consim(irea' Al patrule4 lucrarea'

fapta. tieci se pedepsegte pdnl la al treilea 9i al patrulea

Cici atacul si'pofta sunt nevinovate, intrucdt riul n-a

pdn[ la capdt."2r6 tar milostivirea pini la al miilea neam i

lrriii-", Lunltl1ilor cu care va d[rui Dumnezeu sufletul

urmeaz[ Lui.Dumnezeu se numeqte aici Theos zilotis (cf'

ginta); zilotis traduce ebraicul qana, de la qano (: g:l!h".""""rrl zila.s inseamnl zel, ardoare, rdvnd, dar y geloz

sul e dictat de context. tn cazul de

6 in exclusivitate fidelitatea 9i iu

celor cu care a incheiat legimdntul; in caz de trldare cu

iii"r"i, El tqi atribuie ctriar pomirile ternperamentale

unui acces de gelozie."

'" S6ntul loan Guri de Aw, Omilii la Matei,LXXIV, 2zto affltfon** Mirturisitoml , intrebtui, nedwnerii si rdspunswi'

9899

,,Odinioard, in vremea sabatului celui prefigurativ, degi (nii) se odihneau cu trupul, sufletele lor erau incitugate ingi plcate. Or acesta este sabatul cel adev[rat, odihna ceavdrati, cAnd sufletul este curat qi nu implinegte cugeteleSatan, cdnd-se odihnegte in linigtea gi bucuria cea vegniDomnului."22o Cregtinii vor inloiui sabatul cu Duminica,Lrvierii Domnului gi a Pogordrii Duhului Sfdnt.

l2z ,,CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta ca sd1ifiene Si sd trdieSti ani mulyi pe pdmdntul pe care Domnulnezeu !i-l va da 1ie."

Suntem datori s[ aducem cinstire plrinfilor nogtri trupgi sufletegti. lncalc[ porunca mai ales cii

"e ," impotrivesi

vifitorilor rdnduili de llristos in Biserica Sa. E cuprins aiwr alt avertisment: ,,Nu te l[sa condus de pomiri lipsite de jcati gi nici nu te lua dupl deprinderile cele din 1ume.,,221

'13: ,,,Sd nu ucizi! "Dumnezeu este Cel ce dd via(a gi Singurul in drept

ia. E opritii astfel luarea cu voie a viefii aproapelui, precumpropriei viefi. Dar cea mai grav[ e uciderea sufleteascl10, 28). ,,Cel ce vrea s[ nimiceasc[ invititura ceadespre Dumnezeu qi despre vegnicia Lui, ca sd pun6 in loculminciuna, spundnd fie c[ universul este fIr6 pronie, fie o6mea este n@reatil, fie ci sunt minciuni temeiurile adevflrateivlfituri, acela este cel mai mare criminal.'z22 Astfel, ucigagiereticii care cauti s6-i desparti pe credinciogi de Biseric6,cum sunt gi sinucigagi, ca unii ce gi-au ales osdnda vegnicl.

14: ,,Sd nufii desfrdnat!"Relafiile trupegti sunt ingdduite doar intre cei unifi

Taina Nunfii. Dar e gi un infeles mai addnc: ,,Desfr6nareatunci cdnd cineva plrdseqte gnoza cea bisericeasci giratd gi infelegerea despre Dumnezeu gi se indreaptd spre o

]]o Smntul Macarie Egipteanul, op. cit.,XXXV, I"' Clement Alexandrinul, Stromate, IlI, 97, 3

"' Ibid.,Yr,l47,z

v[[[tur[ falsd, care nu se cuvine, adici indumnezeiegte creatu-rlle sau personific[ ceva din cele ce nu exist6."223 pe scurt, ori-ae erezie este desfrdnare.

15:,,Sdnufuri!"E opritl insugirea oricirui bun str6in. Tot fur este gi cel

ge vrea sd rlpeascl din Bisericl sufletele credinciogilor, ade-menindu-le la erezii. Mdntuitorul ne-a avertizat cd; ,furul nuvine decdt ca sdfure Si sd junghie Si sd piardd" (Ioan 10, 10),de aceea: ,,De omul eretic, dupd tntdia Si a doua mustrare, de-pdrteazd-te, Stiind cd unut ca acesta s-a abdtut gi.a cdzut inltdcat, fiind singur de sine osdndit" (Tit 3, 10-11).

16z ,,Sd nu mdrturisegti strdmb impotriva aproapeluildu."

Porunca e limpede, dar mai ascunde gi alte infelesuri:,,SI nu fii cu doud g6nduri, nici cu doui feluri de vorbE, pentruo[ doul feluri de vorbl inseamn[ cursa mo4ii."22a pentru a tiiarEdicina picatului, ,,s[ nu vorbegti de rlu, s[ nu {ii minterdul"225. Mlrturisire str6mbl e gi defrimarea dreptcredincio-gilor de cltre eretici.

17: ,,Sd nu doreSti casa aprodpelui tdu; sd nu doreSti,femeia apr'oapelui tdu, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici sluj-nlica lui, nici boul lui, nici asinul lui Si nici unul din dobitoace-le lui Si nimic din cdte are aproapele tdu."

Legeapune stavill chiar gi gdndurilor p[c[toase, gtiind c6de la acestea se ajunge lesne la p[catul cu fapta. Mai mult, ,,po-runca^^ifi spune sE nu fii rob duhului trupesc, ci sd-l st6p6-negti"226. ,,DacI trebuie s[ ne infrAnlm phntecele gi cele de subpAntece, atunci este l[murit cd am primit dintru inceput de laDomnul prin lege porunca de a ne t[ia poftele.::227 trlu e oprit[

221 lbid.,vr, 146,3tza Didahiq celor I2 Apostoli,Il,322t lbid.

]]f Clement Alexandrinul, Stromate, W, 136, 2227 lbid.,rr, 106,2

l0l100

F

doar poftirea celor materiale: ,,Dup[ cum este pedepsit cel r

re pofteqte cele ce nu i^se cuvin, tot aga nu-i este ingiduitpofteascl lucruri false"228, adic[ si rdstiilm[ceasc[ sfintelevlfituri dupl urechile sale eretice.' Aici se incheie poruncile Decalogului.

18-19: ,,gi tot poporul a Si tunetele Sinetul trdmbilelor, Si a vdzut m d; Si vdzdnd,

228 lbid.,vl, 14g.4

]]l Smrrt"t Chiril al Alexandriei, Despre SJiinta Treime,I230

Clement Alexandrinul, Stromate,-y, 7"g, 3

'3' Ibid.,lr,6, I

poporul s-a dat inopoi Si a stat departe, temdndu-se.zis cdtre Moise: VorbeSte tu cu noi Si vom asculta, darnezeu sd nu grdioscd cu noi, ca sd nu murim."

,,lati-i deci cerdndu-i clar sd le fie mijlocitor, ca uniinu se puteau apropia de slava nere(inutl a lui Dumnezeu. (Ardt6ndu-ne gi prin aceasta in multe chipuri adevdrul, a ftiduit mijlocirea prin Hristos.,,22e

21.. ,,$i a stot tot poporul departe, iar Moise s-apiat de tntunericul unde era Dumnezeu.',

,,Cuvintele acestea arati, celor ce pot s[ infeleagi,Dumnezeu este nevlzut gi negrlit; iar negur4 care este intr_av6r necredin(a gi negtiinfa mullimii, std ca o perdea in fatalucirii adevdrului."Z3o Dar nesura are un drrhlu asnecr. luluctnl adevarulul.""" Dar negura are un dublu aspect: M,,s-a silit s[ intre in negurl, unde era glasul lui Dumnezeu,cd in g6ndurile cele nepitrunse gi insesizabile ale existenfeiDumnezeu;, ci Dumnezeu nu este in negur[ sau intr-un loc,mai presus 9i de spafiu 9i de timp gi de toate insuqirilecreate. De aceea nici nu Se gisegte in vreo parte, nici nu{ine, nici nu este confinut, ca sd fie limitat sau t6iat.,'231

Urmeazd, alte rdnduieli, cunoscute sub numele deteo legdmdntului.

' 24-26: , t si sd aduci peel arderile de oile Si boii tdf.ln nt locul un Meu, acolo voiveni la tine, ca sd veiface jertfelnicde piatrd, sd nu-l de vei puni daltale ea, o vei spurca. $i sd nu te sui pe trepte la jertfelniculMeu, ca sd nu se descopere acolo goliciuneo to.,,

,,Sacrificatorul pr@ probabil, un simplu $ort dup6 mo-da egipteand, de aceea pericolul posturii indicenie.i233

'

Cap. 21, l-42 ,,Iatd acum legiuirile pe care tu le vei pu_ne tn vedere lor: De vei cumpdra rob evreu, el sd_yi luciezegase ani, iar in onul al Saptelea sd iasd slobod, in dar. Dacdacela a venit tn casq ta singur, singur sd iasd; iar de a venit

nului. Dar ei nu vor putea revendica drept ale lor cele ce suntrle Stipdnului, adicl darurile dumnezeiegti. E r[spl[tit efortul

"2 AB. o. 146t" px,p.zzt

103102

pers udd pe-ntru cele ce nu ne al

in .; zice: Imi iubesc stdpdnul,ia Si uuyrrt )t nu vot sa md hbt rez, atunci ,;_;;;;;;;;l;;,:l*::::::li"duyd

"e,t-a op,opii'i, *u sau ta usori, sgdureasgd stdpdnul urechea ci oiuld, u;_i;" robi in veci.,,

, . ,,9:1."" s-a supus acestei lumi nu se vinde numai stnului, ci chiar sldbiciunii sale. ( ) N;;;i;;;ffiilffi:*::f, ::l:, propriei. sale. ategeri

""i ""_ii ia asuprr_ei gn

casei qi nu pe cea vegnic6. Aceiuia, aq"o".:'#ou*Ii;;i'ri,uregte

-urechea in pragul ugii, ca s6-i aminteasci de

"uuarlsiu, prin care a ales robia.,rro OT .ui prt"u infelege pacestlgecel_ce implinegte poruncile ain frica. pf'r#anecasa Stipdnului, insd nu frra oarecare pedeapsd, ureruAstripungerea urechii.

7-llz ,,Dacd cineva iSi va vinde fiica roabd, eo nuiesi cum ies roabele. Dacd ei nu va pldia-stdpdnului sdu, ,re Si-a .ales-o, sd-i ingdduie a se rdlscumptdra, dar el nu va,r":^y:: yanla h.f.amitie sydind, dipd ce i_afost nectd:"" r:t D ac! a I o gcdit- o "" I u, t r: ara'' otri[i ; ; ; "7;r::;dytd dleptul fiicelor. tar dia ro *;;i;;-$i pe alta, atunci

s-d nu-fie lipsird de hrand, de tmbrdcdminte si de traiur cu rbatul sdu. Iar dacd el nu-i vaface oi"ii"-orf lucruri, sd i,de la ddnsul in dar,/drdrdscimpdrsrs-;; :

.^,r^ l:T^,1T,,,1,: abuzurile urup.u fiicelor vdndute de tafiroabe, in serls de servitoare_ibovnice; sunt prev"deri adanivelului moral scdzut al celor ai, ur"trirn".

12-14: ,,De va lovi-cineva pe un om Si acela va muri,fie dat morlii. Iar de nuJ vafi t*i,

"iu,on{ Si i_a cdzut tmyld din ingdduirea lui Dumnezeu, t1i vii hotdri un loc, ty,*g:,r:1?:::r.Do"( insd

va ucii"'"in"va pe oproapetecu bund Stiinld gi cu vicleSug ;i "r,i;; i; ;;;;;"r;;;:;; ;altarul Meu sd-l iei Si sd-l omori.,; "

,,Intr-o societate in care legalitatea statald nu inloc234 Sfintul Ambrozie, Scrisori,Ul, 14

lncd rdzbunarea individtit impotriva -a"i". li

trebuia ocro-

poare antice, locul azilului era gi la alte po-

15-21:,,Celrtit. cel

"" ro'iro mamd sdfie omo-

va vinde, ,outr" uo 'rf;y:;:r;t"!,

ge vq scula Si va iegi din casd c

iar de vor mai trdi o zi sausunt pldtili cu argintul stdpd_

Pedeapsa vegnic[ 5leante pe cei ce nu aduc cinstire pi_rinfiror (srujitoriror sfin1i1i), ruu iir;;;;;."., vreun suflet elndepdrtat de Bisericl

dcmn to rB,, ^^., ^_r_,,. Iar.de vom v5tlma pe cineva, prin in_demn la rru sau opinii eretic", ,;il;;;;ffi##,J,:"ril1:

decarea aceluia.

22: ,, De se vor bate doitdrcinatd Si aceastasd se supund cel vinlul aceleifemei Si el va trebuireajudecdtorilor. "

Dac[ prin sfada noarc va sminti inainte de a ajvom pl6ti preful hotirdt deoare vor judeca lumea (Matei 19,

.Z),efn lemeie putem infelege Brsenca; atunci, bdrbatul ei esteMirele Hristos.

21s Ex,p.222

105104

23-252 ,,Iar de vafi si altdvdtdmare, atunci sd

cd suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentrumdnd pentru mdnd, picior pentru picior, arsurd pentrurd, rand pentru rand, vdndtaie pentru vdndtaie."

Este aga-numita lege a talionului. ,l-egea talionuluitalionis) se reglsegte 9i in Codul lui Hamurabi gi in legile asi

ne. Ea are mai mult un caracter social decdt individual; indndu-se o pedeapsd similari pagubei provocate, se

limitarea exceselor vendetei. De fapt aplicarea acestei legis[-gi fi.pierdut foarte devreme brutalitatea primitivi, in irul poporului israelit fiind recomandati iertarea, accentuatilt6:ziu de fkistos."236 Origen afirm[ chiar cI asemenea

nu sunt numite Lege, ci decizii sau legiuiri, cdci Legear r r n n;237 a r- -,

^--nului este fird prihand (Psalmul 18, 8)."' Credem, insi,alta e opinia potriviti: ,,o astfel de porunc[ este cea maidovad[ a iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Dumnezeupus aceastii lege ca sI ne scoatem ochii unii altorq ci ca sIferim de a face aSa ceva altora, de frici s[ nu pifim gi noifel."238

26-322 ,,Iar de va lovi cineva pe robul sdu tn ochipe slujnica sd o va lovi in ochi gi ea il va pierde, sdJ lase

ca despdgubire pentru ochi. $i de va pricinui cdderea

dinte al robului sdu sau al roabei sale, sd le dea drumultru acel dinte. Dacd tm bou va tmptmge de moatte bdrbat

femeie, boul sdfie ucis cu piefte Si carnea lui sd nu se

ce, iar stdpdnul boului sd fie nevinovat. Iar dacd boul atmpungdtor cu o zi sau cu doud sau cu trei tnainte, Silui, fiind vestit despre aceasta, nu l-a inchis si boul a ucisbat saufemeie, boul sdfie ucis cu pietre Si stdpdnul lui sd

dat morlii. Dacd insd i se va pune stdpdnului prel de

pdrare, pentru sufletul sdu, ce vafi pus asupra lui aceea

'36 lbid.231 Cf. o^ilii la Cartea lesirii,x,4'3t Smntul Ioan Gur[ de Aur, Omilii la Mater, XVI, 6

pldti. Tot dupd aceastd lege sd se urmeze, de va impunge boulbdiat saufatd. Iar de va impunge boul rob sau roabd, sd sepldteascd stdpdnului acestora treizeci de sicli de argint, iarboul sdfie ucis cu pietre."

,,Pentru ci legea e umbrd, inchipuiegte prin fiu gi fiicIneamul liber al sfinfilor, iar prin rob gi roabd, pe cel inci rob giaupus picatului. $i nu este acelagi lucru a slvdrgi un r[u impo-triva sfinfilor sau a p[citogilor. De aceea nu se pedepsescamdndoud acestea la fel.'a3e Faptul ci se permitea celui vi-novat s[ pliteasci pref de rlscumpdrare vestegte Taina Spove-daniei gi curifirea prin indeplinirea canonului.

33-34: ,,De va sdpa cineva o fdntdnd sau va descoperiofiintdnd Si nu o va acoperi Si va cddea in ea un bou sau unasin, stdpdnul fidntdnii trebuie sd pldteascd argint stdpdnuluilor, iar boul Si asinul sdfie al lui."

Dupi Clement Alexandrinul, vom rispunde inaintea Stii-pAnului pentru cel ce s-ar pierde in groapa deschisd de noi; pu-tem sdpa gropi fie prin false invl{ituri, fie dezvdluind lucruritainice celor ce inci sunt la misura dobitoceasc[.z40 Aceia rd-mdn in grija noastr[ pflnd la sffirgit.

35-35: ,,Iar dacd boul cuiva va impunge boul altuia Sivo muri, sd se vdndd boul cel viu Si prelul sd se impartd pe dintloud; de asemeneo Si pe cel ucis sd-l importd pe dtn doid. Iarde s-a Stiut cd boul afost impungdtor de multd vreme, dar std-pdnul lui, fiind inStiinlat despre oceasta, nu l-a pdzit, atunciscesta trebuie sd pldteascd bou pentru bou, iar cel ucis sdfieal lui."

Chiar gi fa{i de cei afla{i in starea dobitoceasc[ avem or[spundere.

Crp.22r l-l5z ,,De vafura cineva un bou sau o oaie Sile va junghia, sau le va vinde, sd pldteascd cinci boi pentru un

lro Sferrh,l Chiril al Alexandriei, inchinare si slujire ln duh si adevdr,VMzao Cf. Stromate,y, 54, 4

107106

bou gi patru oi pentru o oaie! Dacdfurul vafi prins,spdrgant

va fi fovit incdt sd moard, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat

rnoartea lui. Iar de vaface sceasta dupd ce a rdsdrit soat

vafi vinovat Si, pentru ucidere, vafi ucis. Cel ce afurat va

bul sd ptdteasci tot Si, de nu are cu ce, sdfie vdndut el pet

plata ielorfurate. Iar de se va prinde furul si celefurate se

izbucnifoc si va cuprinde spini si, intinzdndu-se, va arde

sau snopi, iau hoWa, sd pldteascd despdgubire indoit cel

aprins focul. De va da cineva vecinului sdu argint sau lucn

ta U iatrure si acelea vorfifitate din casa acestui om, de'

va gdsi furul, sd le pldteascd tndoit; iar de nu se va gdsi Jusdiind-stdpdnul casei tnaintea judecdtorilor si sdiure cd nu

a intins mdna asupra lucrului aproapelui sdu' Pentru tot

care s-ar putea fura: bou sau asin, oaie sau haind, sau

lucru pieidut, dbspre care va zice cineva: Acesta e al meu'

prtcina amdntdurira trebuie sdfie adusd inaintea judecdtgrll1'si

cel ce vafi osdndit de iudecdtori sd pldteascd aproapelui

tndoit. De va da cineva spre pazd aproapelui sdu asin sau '

fird sd Stie cineva, sdfacd amdndoiiurdmfutt tnaintea ''lui, cd cel ce a luat pe searna sa nu qi-a tntins mkna

lucrului aproapelui sdu, $i asa stdpdnul trebuie sd prirjtndmdntil, iir celdlalt nu va cvea sd-l despqgu(as-c1;'se

va fura de la el, sd pldteascd stdpdnului despdgubire'

insd va fi sfidsiat de fiard, sd-i aducd ceea ce a rdmas ca

rie Si nu va pldti despdgubire pentru vita sJ0qiatd' De va ir4

muia cinevi de h aproapele sdu vitd si dceea se va vdtdma

va pieri, Si stdpdnul ei nuvafifost cu eq, sd o pldteascd;

aaia ttapanul-ei afost cu ea, sd nu o pldteascd' Iar dacd a.

sau oaie, sau alt dobitoc Si va muri, sau vafi vdtdmat, sau

inchiriatd cu bani, se va socoti pentru chiria aceea"Sunt stabilite pedepsele pentru furt $i desp[gubirile

tru diferitele pagube pricinuite aproapelui.

108

16-17'. ,,De va amdgi cineva o fotd nelogoditd Si se va

culca cu ea, sd o tnzestreze Si sd o ia de soqie; iar dacd tatdl ei

ae vaferi si nu va voi sd o dea lui de femeie, atunci el sd pld-leascd tatdluifetei cdli bani se cer pentru inzestrareafetelor. "

Legea ingrijegte gi de fete, care, ilt lumea veche, nu aveau

prea multe drepturi.' 18-202 ,,Pe wdiitori sd nu-i ldsali sd trdiqscd! Tot cel

ce se impreund cu dobitoc sdfie omordt. Cel ce jertfeste la allidumnezei, afard de Domnul, sd se piardd."

Moartea e hdrdzitil pentru vrdjitorie, bestialitate 9i ido-

latrie.2l-242 ,,Pe strdin sd nu-l strdmtorezi, nici sd-l apeSi,

tp6rare este pdcat strigltor la cer.

25-272 ,,Devei irnprumuta banifratelui sdrac din popo-

lul Meu, sd nu-l strdmtorezi si nici sd nu-i pui camdtd. Iar de

vei lua zdlog haina aproapelui tdu, sd i-l intorci pdnd la asJin-

'::"i:21";;:n::ficdci sunt rnilostiv."

Prin hain6, se infelege aici ,,ve;m0ntul de deasupra (sin-la, salma, beghed, kesut), care consta dintr-o bucatd pltratl de

ttofr de l6ni sau pir de cdmilS. Acest vegmint era folosit drept

lnvelitoare de noapte, de aceea nu se lua ca amanet dupd apu-, , . ..241

lul soarerur.'28: ,,Pe judecdtori sd nu-i grdieSti de rdu Si pe cdpete-

Itla poporului tdu sd nu o huleSti!"- intr-o or0nduire teocraticd, hula impotriva autoritililor

ofenseaz[ pe Dumnezeu, Cel ce di dregitoriile.

l'' AB, p. 119

109

29302 ,,Nu intilruia a-Mi aduce pdrga aiei tnle Si a

adici duhurilor necurate.

cului tdu; pe cel intdi-ndscut dinfiii tdi sd Mi-l dai Mie!

meneo sd faci cu boul tdu, cu oaio ta si cu asinul tdu: '

zile sdJie ei lo mama lor, iar in ziua a opta sd Mi le dai Mi,Nu n" aducem indatii ce suntem chema(i 9i ajunqi la

ceputurile credinfei gi inci neini(iafi in jertfa dumnezeiasr

frr[ de sdnge; ci mai int6i suntem catehizali 9i alerg[m sub

m4 adici sub Biserica, 9i ne intirim cu cuvdntul plIcut

cu laptele potrivit pruncului' (..') Deci ajunqi la b[rb[tie 9i

hrlni1i cu cuvintele catehiz6rii, ii aducem in ziua a opta,

dup[ ce a trecut timpul in care se aflau in prunc.ie 9i a

dup[ aceea altul in ca." s" poate imp[rtIgi in mod p:qiYilna lui tlristos. C[ci ziua aopta inseamni timpul invierii'"''

3lz ,,Sd-Mi fiti popor sfdnt; sd nu mdncali corned (

tocului sfdsiat de fiard tn cdmp, ci s-o aruncali la cdini! ." .

Siagiat de fiari in cdmp e sufletul ajuns la cea mai.jo

stare; cu acesta s[ nu avem comuniune, ci s[-l l[slm cdini

Cap.23rl'32 ,,Sd nu iei aminte la zvon deiert; sd ni

uneSti cu-cel nedrept, ca sd fii martor mincinos! Sd nu te

dupd cei mai mulli, co sdfaci rdu; si la judecatd sd nu

ceior mai mulli, ca sd te abali de la dreptate; nici sdrac

nu-ifii pdrtinitor la judecatd."" Pe hng[ legiuiri mai grosiere, iatd aici 9i sfaturi de

re finefe.4-52 ,,De vei tntdlni boul duSmanului tdu sau asinul.

rdtdcit, sd-l intorci si sd i-l duci! De vei vedea asinul t

Sului tdu cdzut sub povard, sd nu-l treci cuvederea, cidici impreund cu el."

-Iud"ilo. legea le poruncea si nu fteacd nici pe l6ng[

unui dugman cdzrttijos, iar tu vezi adeseori pe fratele tdu

de diavol gi cizut joi, nu la pimdn! ci in pr[pastia pdcatul

nu caufi sd-l scofi cu sfatul, nici nuJ indemni 9i nici nu te

'02 Sfrntul Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,lfl

110

duiegti si mai iei gi pe alfli in ajutor, dacL e cu putinfS, ca sE

pofi slobozi mldularul tiiu din g0tlejul frarei.'aa3,paci trebuieil ridici vita de povar[ a dugmanilor tii, apoi cu atdt mai multtrebuie s[ ridici sufletele prietenilor t[i, mai ales cdnd clderealor este mai grozavL C[ ei, neputdnd purta povara mdniei, nioad intr-o groapl, ci in focul gheenei. Tu, ins[, vezipe frateletlu cizut jos, strivit de povarS, iar pe diavol, alituri de el, af6-

fAnd focul, qi treci mai departe fEr[ inimE, fbr[ mili! E primej-dios lucru s[ faci asta gi cu un animal!"24,,Domnul ne-a inv[-pt, demult de tot, s[ nu ne bucur[m de nenorocirile dugmani-lor nogtri pentru ca, depringi cu aceste fapte, s[ ne invefe s[ neruglm pentru dugmani (Luca 6,28)."24s

6-92 ,,Sd nu judeci strdmb pricina sdracului tdu! DeOrice cuvdnt mincinos sd te fereSti; sd nu ucizi pe cel nevino-Val Si drept, cdci Eu nu voi ierta pe nelegiuit. Daruri sd nu pri-ileSti, cdci darurile orbesc ochii celor ce vdd Si strdmbd prici-nlle cele drepte. Pe strdin sd nu-l obtjduiegti, nici sd nu-l strdm-lorezi, cdci voi Stili cum e sufletul pribeagului, cd Si voi alitost pribegi in lara Egiptului."

Pasajul se adreseaz[ in special judecdtorilor.10-11: ,,$ase ani sd semeni larina ta Si sd aduni roade-

le ei, iar tn al saptelea, las-o sd se odihneascd; $i se vor hrdnildracii poporului tdu, iar rdmdstlele le vor mdncafiarele cdm-pului. ASa sdfaci Si cu via ta Si cu mdslinii tdi."

E menfionat anul sabatic, descris pe larg inLevitic.12: ,,In Sase zile sdlifaci treburile tale, iar in ziua a $ap-

Ea sd te odihnesti, ca sd se odihneascd si boul tdu, si asinulldu, Si ca sd rdsufle /iul roabei tale Si strdinul care e cu tine. "

,,Legea a rinduit Sdmbita ca si se odihneasc[ boul tludo jug gi sluga ta. Amindoi acegtia arati prin ghicituri trupul.O[ci trupul este vita de jug a minfii lucr[toare, fiind nevoit si

$ll

t{. lq Fqcere,XI'lII,4

xt II,90, r

111

poarte de sili povara virtulilor prin fapte. Tot el este qi smin{ii contemplative, intruc6t slujegte in chip ralionallor minfii care a ajuns la cunogtinfS, ca unul ce s-a p[tnrns 9ira(iune prin contemplafiile minfii. Sambeta este sffirgitul

dtrora, hdrdzind fieclruia odihna cuvenitii de bunurileslujesc prin frptuire gi contemplati"."'ou

l3-llz ,,Pdzili toate cdte v-am spus Si numele

dumnezei sd nu le pomenili, nici sd se audd ele din guratrd. De trei ori in an sd-Mi prdznuiesti: Sd lii sdrbdtoareamelor. $apte zile sd mdndnci azime in timpul lunii lui Acum fi-am poruncit, cdci tn acea lund ai iesit din Egipt;te infiliSezi inaintea Mea cu mdna goald- Sd lii apoirea secerisului gi a strdngerii celor dintdi roade ale tale,

care le-ai semdnat in larina ta, Si sdrbdtoarea strdngeriidelor toamna, cdnd aduni de pe cdmp munca ta. De treian sd se tnfdyiseze inaintea Domnului Dumnezeului tdude parte bdrbdteascd ai tdi."

Sunt fixate slrb[torile anuale, prezentate pe

Levitic. in perioada mozaicd. acestea eraw Pastilesdrbdtoarea azimilor (15-21Nisan sau Aviv);sa;.l sdrbdtoarea secerisului (6 Sivan) Si Corturile smt

toarea culesului (15-22 Tiqri).18-19: ,,Cand voi alunga neamurile de lafala ta Si

ldrgi hotarele tale, sd nu torni sdngele iertfei tale pe

nici grdsimea de laiertfa Mea cea de la sdrbdtori sd nu

nd pe a doua zi. Pdrga din roadele larinii tale sd ocasa Domnului Dumnezeului tdu! Sd nufierbi iedul inrnamei sale!"

Despre jertfe se vorbegte aminuntit in Levitic. E isant6, ins[, ultima prevedere de aici: ,,Legea vrea sdJ

pe om bun[tatea incep6nd de jos, de la animalele necuv6nt{

re.'Qo1 Prevederea urm[rea si pund stavild cruzimii, ,,cu alte

'6 Sfintul Maxim Mf,rnrrisitorul, Capetele gnostice, 164247 Clement Alexandrinul , Stromate,Il,92, I

tt2

vinte, s[ nu ajungl hrana unui animal viu condimentul unuianimal ucis gi nici cauza vie{ii s[ ajungi ajutor pentru consu-marea cirnii"2a8. Ulterior, rabinii au extins prevederea, oprindorice al[turare de carne cu produse lactate.

20-33: ,,Iatd Eu trimit inainteq to pe ingerul Meu, co sdle pdzeascd in cale Si sd te ducd la pdmdntul acela pe care l-ampregdtit pentru tine. Ia aminte la tine insuli; sd-l asculli Si sdnu-i fii necredincios, cd nu te va ierta, pentru cd numele Meuaste tn el. De vei asculta cu luare-aminte glasul sdu Si veifacebate cdte ili portmcesc qi de vei pdzi legdmdntul Meu, imi velitl popor ales dintre toate neamurile, cd al Meu este tot pd-ndntul, iar voi Imi veli fi preolie tmpdrdteascd Si neam sJiint.

Spune ctmintele acesteafiilor lui Israel: De veli asculta cu lua-rc aminte glasul ingerului Meu Si veli implini toate cdte vd voitpune, voifi wdjmas vrdjmasilor tdi Si potrivnicilor tdi le voifipotrivnic. Cdnd va rnerge inaintea ta ingerul Meu, povdluitorulldu, Si te va duce la Amorei, la Hetei, la Ferezei, lq Canaanei,la Gherghesei, la Hevei Si la lebusei, si-i voi stdrpi pe acestiade lafaya yoastrd, atunci sd nu te tnchini la dumnezeii lor, nicitd le slujeSti, nici sdfaci dupdfaptele acelora, ci sd-i zdrobestidetot Si sd strici stdlpii lor. Sd slujeSti numai Domnului Dumne-teului tdu Si El va binecuvdnta pdinea ta, vinul tdu, apa ta Sivoi abate bolile de la voi. in lara ta nu vafifemeie care sd nas-cd inainte de weme sau stearpd; Si voi umple numdrul zilelorlale. Groazdvoi trimite inaintea ta Si voi fngrozi detot poporulu$upra cdruia veli merge Si voi pune pe fugd pe toli vrdjmasiildi. Trimite-voi tnaintea ta viespi Si vor alunga de la falayoostrd pe Amorei, pe Hevei, pe lebusei, pe Canaanei Si peHetei. Dqr nu-i voi alunga de lafala voastrd intr-un an, ca sdnu se pustiiascd pdmdntul Si ca sd nu se inmulleascd inaintea ta

tlarele sdlbatice; ci-i voi alunga incetul cu incetul, pdnd ce vdvqi inmulli Si veli lua tn stdpdnire pdmdntul ocela. intinde-voifuilarele tale de la Marea RoSie pdnd la Marea Filistenilor Si

t'N lbid.,il,94,2

t13

de la pustie pdnd la rdul cel mare al Eufratului, cdci voi damdinile voastre pe locuitorii pdmdntului acestuia Si-i voiga de lafapa ta. Sd nu vd amestecali Si sd nuface[icu ei, nici cu dumnezeii lor. Sd nu locuiascd ei in laraca sd nu vd facd sd pdcdtuili impotriva Mea; cd de ve,tidumnezeilor lor, aceStia vor fi cursd pentru voi. "

Dumnezeu fhg[duiegte israelifilor s[ le dea biruinfafafa popoarelor canaanite, dar ii avertizeazl s[ se fereascdreligiile acelora. Un inger vacdl5ltzipe lsrael; dar,lacapi33, acesta va primi o alti conota{ie...

12. Cortul sfdnt (24, | - 27,21)

Ctp.24,l-4'. ,,Apoi a zis Dumnezeu imd.Si cdtreSuie-te la Domnul, tu Si Aaron, Nadab, Abiud Si Saptezecitre bdtrdnii lui Israel Si vd inchinali Domnului de departe.mai Moise singur sd se apropie de Domnul, iar ceilalyi sdapropie; poporul de asemenea sd nu se suie cu el! AvenitMoise Si a spus poporului toate cuvintele Domnului SiAtunci a rdspuns tot poporul intr-un glas Si a zis: Toatetele pe care le-a grdit Domnul le vomface Si le vom asculta!Moise a scris toate cuvintele Domnului. $i el, sculdndu-sede-dimineald, a zidit jertfelnic sub munte Si a pusstdlpi, dupd cele doudsprezece seminlii ale lui Israel."

E greu de spus cdte au fost urcirile lui Moise inevenimentele nefiind redate cronologic. Se pare cd, dupl omi suire, Moise a cobordt cu Decalogul, urmdnd o acensiune, spre a primi indrumlri cultice. Acum suie gi

dar e amintit doar la 24,13. Aici sunt numili Aaron gi fiiiNadab gi Abiud. ,,Fiii nlscufi din Aaron ne arati neamulsfinfit. Iar bltranii, pe cei alegi ca buni. Aaron iar[gi elui Hristos, Arhiereul sfhnt gi ftri de p[cat, prin Care ammit nagterea prin Duh gi ap6. ''2ae

5z ,,4 trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au

'n' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill

aceStia arderi de tot Si au jertfit vilei, ca jertJd de izbdvire Dom_nului Dumnezeu."

115tt4

pement, cea bolnave in ea insigi prin legea plcatului (...).fine de firea trupului, pare a se afla gi sub jugul p[catului,nu avea experien{a lui."2so

gur. (...) CIci nu spal[ legea pdcatele, ci o face aceastaTainelor prin Hristos."252

6z ,,Atunci Moise, ludnd jumdtate din sdnge, l-aintr-tm vas, iar cu cealaltd jumdtate de sdnge a stropitnicul."

,,Pe cflt se pare, o parte arat[ inv[pfura moral[ alepciunii, iar o parte pe cea misticS. Partea turnatii in vasmoral[, iar cea virsatii pe altar este mistic[, prin aceea clvlrsati in min(ile omenegti prin oarecare insuflare gi prindumnezeiesc, pentru ca ele sd simtl cele de cuviinfi gi siumple de credinti in Dumnezeu."2sl

7-82 ,,Dupd qceea, ludnd cartea legdmdntului, aauzul poporului; iar ei au zis: Toate cdte a grdit Domnul le

face Si le vom asculta! Dupd aceea, ludnd Moise sdngele, apit poporul, zicdnd: Acesta este sdngele legdmdntului, pel-a incheiat Domnul cuvoi, dupd toate ctnintele acestea."

,,Iar cd e necesar s[ se sfinfeascd prin sdnge cei cela (m[sura sfinleniei) gi doresc sd se apropie dear6tat-o Moise stropind cu sdnge tot poporul gi insugitul. Dar vom afla gi prin aceasta cE omul nu se poate sfinfi

9-10: ,,Apoi s-a suit Moise Si Aaron, Nadab, ASoptezeci dintre bdtrdnii lui Israel Si au vdzut locul undeDumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era ceva, cecu un lucru de safir, curat Si limpede ca seninul cerului. "

,,Auzi cum au vdzlt locul numit al lui Dumnezeu,chipul tiriei cerului. C[ci cerul e strdlucitor gi culoarea cea

inaltd gi etericd e asemenea safirului. Cici cerul e locul celcuvenig in care locuiegte Dumnezeu, odihnindu-Se in

zto lbid."'Ibid."'Ibid.

dezbrdcatde omul cel vechi gi s-a imbrdcat in omul harului, ve-de gi starea sa in vremea rugiciunii, sem[ndnd cu safirul sauCu azurul cerului, stare pe care Scriptura o numegte gi loc allui Dumnezeu,vilzut de bltrdni pe Muntele Sinai.,'2sa

llz ,,Dar El n-a intins mina Sa irnpotriva aleSilor lui Is-rael, iar ei au vdzut pe Dumnezeu, apoi au mincat Si au bdut. "

,,Au mdncat Si au bdut: semn cd erau vii, dar poate fivorba gi de un pr0nz ritual, cu care se incheia de obicei un les[:mdnt, o alianfi,, un contract, un armistif,r.,,"t Aaron, Nadlb,Abiud gi cei gaptezeci au urcat numai p6n[ aici.

l2-l4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Suiete la Mine fnmunte Si fii acolo, cd am sd-li dau table de piatrd, legea Si po-runcile, pe care le-am scris Eu pentru tnvdydtura lor! Atunci,gculdndu-se Moise impreund cu losua, slujitorul sdu, s-a suitln muntele Domnului; iar bdtrdnilor le-a zis; Rdmdneli aicipdnd ne vom intoarce la voi. Iatd Aaron Si Or sunt cu voi; devq ovea cineva pricind, sd vind la ei. "

Iosua e pomenit aici ca insofitor al lui Moise, dar el nu afost amintit intre cei chema{i si urce in munte. ,,Observl cI afost chemat Moise, care a primit legea cea inc[ in umbre gi li-tere, dar se suie impreund cu el gi Iosua cel impreund chemat,ca chip al lui Hristos, Care nu e chemat de Tatil in mod egalou ceilalli. C[ci e pururea cu El. Dar face celor chemati caleacu putinfd de folosit, mijlocind qi mergdnd impreund. pentruc[ este cu neputint[, precum am zis, de-a ajunge inlduntrul luiDumnezeu gi Tatil in alt mod dec0t prin mijlocirea Lui.,,2s6

7r1 lbid.154

rr5 deosebirea patimilor, lB

?t6 cit.,III

tt7116

Nu e clar ce au fdcut ceilalfi, insd capitolele urmitoare dau

infeles c[ ei s-au intors la Popor.15-18: ,,5-a suit deci Moise Si losua in munte si un

a acoperit muntele. Slava Domnului s-a pogordt pe Mu;

Sinai Si l-a acoperit norul Sase zile, iar tn ziua a $aptea o

gat Domnul pe-Moise din mijlocul norului' Chipul slavei Dt'nului

de p"ia6"t rnuntelui era fn ochii fiilor lui Israel ca

foc mistuitor. ii t-o suit Moise pe munte Si a intrat in mii"norului;

Si a stat Moise pe munte patruzeci de zile Si patr

de nopli. l',,$ti- cd Moisi prin p tst s-a urcat in munte' Ci n-ar

inarditsl se apropie de vffirl muntelui care fumega' nici n

fi cutezztsi intre in nor, dac[ n-ar fi fost inarmat cu posful'"

Totuqi, un post atdt de indelungat surprinde' ,,Cum a putut

tura irupului s[ se cheltuiascd at6ta vreme, frr[ s[ se ir

geasci t""u "" se imprIgtia din puterea lui in fiecare

lceastl nedumerire o dezleagd cuvdntul lui Dumnezeu'

zice: Nu numai cu pdine va trdi omul, ci cu tot cuvdntul c

iese din gura lui Dimnezeu (Deuteronom 8, 3;Matei 4' 4)'

Cip.25,l'5'. ,,Ahmci a grdit Dumnezeu cu Moise si a

Spune fiiior lui Israel sd-Mi aducd prinoase: de la tot or,

pe care-l lasd inima sd dea, sd primesti prinoase pentru

Iar prinoasele ce vei primi de la ei sunt acestea: aw' ctt

arimd; mdtase violetd, purpurie si stacoiie, in Ei pdr de

Piei de berbec vopsite rosu, piei de vilel de mare sisalcdm."

frri s6nge 9i fhrd suflet. Acelapicatului este deja mort in el,

viefui gi nu va mai stlPdni in

larele sale."25e E vestitl patima ,'rndntuitoare, inchipuitd prin

care din cele spuse: prin pielea rogie, singele, iar prin Par' m

257 Sfeotol Vasile cel Mare , Omilii si ctndntdri,l,5258 Nil Ascetul, op. cit., 14

"n Oig"n,op. cit.,Xll 5

118

tea. Fiindc[ p{ql in trupul omului este fbrl sim{ire; de aceea echipul mo4ii."260 Cdt privegte metalele prelioase, ele pot inchi-pui strilucirea virtulilor, sau atributele divine.

6-9: ,,Untdelemn pentru candele, aromate pentra mirulde uns Si pentru miresmele de tdmdiere; piatrd de sordiu Si pie-tre de pus la efod Si la hoSen. Din acestea sd-Mifaci locas sfintgi voi locui in mijlocul lor. Cortul ;i toate vasele Si obiectele luisd le faci dupd modelul ce-li voi ardta Eu; aSa sd le faci!"

Lui Moise i s-a infEligat, in chip tainic, un cort imate-rial, pe care Israel avea s5-l reproduc[ in chip vdzut, din mate-riile indicate. ,,Cortul acesta este Hristos, puterea gi infelepciu-nea lui Dumnezeu, Care, nefiind frcut de mdnd dupd firea Lui,primegte sE Se pllsmuiasci atunci cdnd e de trebuinfi sd fixe-ee acest cort intre noi. Astfel, in oarecare fel, acelagi cort estepi nefrcut gi fEcut, in prima calitate existAnd de mai inainte canecreat, iar in a doua primind aceastd alcdtuire vdzutd, f[c6n-du-se creat."261

10-11: ,,Chivotul legii sd-l faci din lemn de salcdm:lung de doi coli Si jumdtate, larg de un cot Si jumdtate Si inaltde un cot Sijumdtote. Sd-lfereci cu aur curat, Si pe dinduntru Sipe dinafud" Sts, tmprejurul lui, sd-ifaci cmund imptetitd de aur. "

,,Chivotul de aur unde sunt tablele legdmAntului (...) nuGste altceva decdt infelegerea noastr6, unde noi trebuie s6 in-tcriem legea lui Dumnezeu.''u' Sau lemnul de salcdrru fiind ne-putrezitor, inchipuie fiupul nestric[cios al Domnului, aurul ar[-tfind dumnezeirea Sa. Cununa de aur vestegte demnitd{ile Sale,tmpdrlteascd gi arhiereasc[. Acest Chivot ne descoperE Legea

'dumnezeiascS.12-18: ,,Apoi sd torni pentru el patru inele de aur Si sd

le prinzi tn cele patru colluri ale lui: doud inele pe o laturd Sidoud inele pe cealaltd laturd. Sdfqci pArghii din lemn de sql-

il Smrrn l Grigorie de Nyssa, op. cit.bt thtd.h't).ig"n, Omilii la Cartea Numerii,X,3

119

cdm si sd le imbraci cu aur. $i sdvdri pdrghiile prin inelele

pe laturile chivotului, tncdt cu aiutorul lor sd se poartetul. Pdrghiile sdfie necontenit in inelele chivotului. Iar invot sd pui legea, pe care !i-o voi da. Sdfaci Si un capac lavot, de aur curot, lung de doi coli Si iumdtate, si lat de un ,

Si jumdtate. Apoi sd faci doi heruvimi de aur; gi sd-i facidintr-o bucatd, ca Si cum ar rdsdri din cele doud capete

'

capacului.E o dovadd c[ sunt ing6duite reprezentdrile

atunci cdnd ele :urmeazl unor viziuni dumnezeiegti qi nu

rodul inchipuirii. Lucrurile sfinte sunt, de altfel, lucrate

asistenfa Duhului Sfhnt.19-202 ,,Sd pui un heruvim la un capdt Si un heruvirn

celdlalt capdt al capacului. Herwimii aceStia sdfie cu arintinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lorcul, iarfeyele sd si le aibd unul spre altul; spre capac sdfie

lele heruvimilor.",,Stdlpii inalfi, strilucitori de poleiala argintie gi aurie,

verigile qi heruvimii care acopereau cu aripile lor chitoate celelalte c0te le infEligeaz[ descrierea alc[tuirii cortu

sunt, pentru cel ce privegte spre cele de sus, Puterile mai

sus de lume, contemplate in cort, care, din voia dumnezei

suslin toate. Ele sunt adeviratele noastre susfinitoare, tritse slujeasce celor ce vor primi m6ntuirea."2u' Sfrntul Ioan

nilor. Astfel, idolii plgdnilor sunt de disprefuit 9i oprili,erau inchipuirile demoni 1clr."264

maschin pornegte de [a acest loc scripturistic pentru a

cu iconoclagtii: ,,Heruvimii care umbreau ilastiriul nu erau

crul m6inilor omenegti? Dumnezeiasca ScripturS, insd,

cei ce se inchind celor cioplite, dar Ei pe cei carejertfesc

2l-292 ,,Apoi sd pui acest capac deasupra la chivot,

in chivot sd pui legea ce i1i voi da. Acolo, intre cei doi

2u' Sfentul Grigorie de Nyssa, op. clf.264 Dogmatica, rV, 16

vimi de deasupra chivotului legii, Md voi descoperi lie Si ilivoi grdi de toate, cdte arn a porunci prin tine fiilor lui Israel.Sdfaci apoi masd din lemn de salcdm: lmgd de doi coli, latdde un cot, inqltd de un cot gi jumdtate. S-o imbraci cu aur cu-rut $i sd-i faci imprejur cunund de aur, impletitd. Sd mai facilmprejurul ei pervaz inalt de o palmd Si tmprejurul pervazuluitd faci cunund de aur. Sd mai faci patru inele de aur Si sdprinzi cele patru inele sub cunund, in cele patru colluri de lapicioarele mesei. Inelele sd fie tn pervoz ca niSte torli pentrupdrghii, ca sd se poarte cu ele masa. Iar pdrghiile sd le facitlin lemn de salcdm, sd le fereci cu aur curat gi cu ele se vaPurta n osa. Apoi sdfaci pentru ea talere, cddelnile, pahare Sicupe, ca sd torni cu ele; acestea sd lefaci din aur curat-',

Degi aurul e adesea o ispitE, prezenta sa abundd in sanc-tuar. Dup[ Evagrie Ponticul, sunt de dou[ feluri gdndurile ce[o incearc[: drdcegti gi nepdtimage; gindul dricesc indeamn[la cdgtigarea aurului frr[ rugine gi zugrdvegte desfrtarea gi sla-Va ce vin de pe urma lui; in schimb, gdndul nepdtimag aduceln minte doar forma simpli a aurului, despdrfitd de patimd gihcomie."265

30: ,,Iar pe masd sd pui pdinile punerii inainte, cqre seVtr afla puntrea inaintea Mea."

E o preinchipuire a Euharistiei: ,,P6inile punerii inaintetrchipuiau aceasti pdine. Aceasta e jertfa cea curat6, adicl ne-dngeroasE, care a spus Domnul, prin profet, sI I se aduc[ dele r6s[ritul soarelui pind la apus (Maleahi l, I l)-.'uu

31-40: ,,Sdfaci sfeqnic din aur curat. SfeSnicul sd-l facibdtut din ciocan: fusul, bralele, cupele, nodurile Siflorile lui sd

dintr-o bucatd. $ase brale sd iasd pe cele doud laturi ale lui;braye ale sfeSnicului sdfie pe o laturd a lui Si trei brale aleicului sd fie pe cealaltd laturd. El va qvea la un bral trei

ilpe tn forma florii de migdol, cu nodurile Si Jtorile lor, Si la alt

lt cf. op. ctt.,lSfrntul Ioan Damaschin, Dogmatica, lY, 13

t2t120

\at ya qvea tyei cupe informaJtorii de migdat, cu nodu,florile lor. ASa vor aveq toate cele gase brale, ce ies dinsf-e1nicylui lar pe finul sfeSnicului sd fie patru cupe in j/lorii de migdal, cu nodurile SiJtorite lor; in nod sib doudle, un alt nod sub ahe doud brale Si tm al treilea nod subdin urmd dgud braye, iar in vdrful.fusului sfeSnicului sdfiea cupd tnformaflorii de migdal cu nodul gifloarea ei. NodiSi ramurile acestea sd fie dintr-o bucatd cu sfesnicul. Elsd fie lucrat tot cu ciocanul, dintr-o singurd bucatd derat. Sd-i Jaci Sapte candele Si sd pui in el candelele rcestea]sd lumineze latura dinfasa lui. Sd-ifaci mucdri Si tdvile de t

curat. Dintr-un talant de aur curat sd se.facd toate obiacestea. Vezi sdfiici acestea taate dupd madelul ce li s_ain munte. "

,,Sfegnicul aruti,cd,cel ce wea sd lumineze pe alliis[ fie solid din toate p[rfle qi si nu aibd nimic ,gor ruus[ fie cioc6rrite afard toate cele de prisos, care nu potpild6 a unei viefi hr[ prihana, celor ce ar privi.,'267 3au,despre bra{ele sfegnicului ce se inalfh ca niEte ramurisinguri tulpin5, pentru ca lumina ,6 ,* .*o"..e imbeldarnic din toate pdrfile, nu_vei gregi de te vei g6ndi la raz,multe feluri ale Duhului".268 ,,sfegnicul de aur e chipul lui

(...). Faptul ci sfegnicul s-a tumat aratii chipul ales, adicd rfia dumnezeiascd a lui Emanuil" Iar nipte ramuri la dreaptastringa r[sar ca dintr-un trunchi de arbore gi se inalfi i,m1cu fusul din mijloc qi se ridic[ p6ni la aceeagi inaitime.unul fiind dupd fiinfa, e socotit a fi multiplu prin feluricrlri, dar nimic nu e striin gi adaus din afard ia El, cu tdatoriti atributelor dumnezeiegti nu e cugetat a fi simplu.

tos. Cici Fiul e prin fire gi cu adev[rat Dumnezeu. Iarcirea gi inllfimea dumnezeiasc[ trebuie asemlnati cu

267

268

26e o4. cit.i, inchinwe gi slujire in duh Si adevdr,

Cap.26rl: ,,Cortul insd sd_lfaci din zece covoare de intdsucit si de mdtase violetd, stacojie Si visinie; in lesdtura lorld,faci chipuri de heruvimi qlese iu iicusintd.,,

1tr, prin2

de coSi,

voarele sd aibd aceeasi mdsurd. Cinci covoare se vor uni la unloc si celelalte cinci iar se vor uni ra un roc si celelarte cinci iar

i de mdtase violetd, peintdi de acoperiS, Si tol

oealattd jumdtatedeacoperg.r*r:;,";:":#::ri:1ff,f:hgovor si pe morginea covorului ce are a se uni cu el idfaci totglncizeci de cheotori- cheotorile acestea sd rdspundd inere cuallele' sdfaci cincizeci de copci din aur si cu copcire acesteald uneSti celequt coitutui 'fr"!'""XL*f;:;;;g!p!d: ca sd acoperi cortul. Unsprezece covoore cle aceitea sdIttci. Lungimea unui covor sd fie de treizeci tle coli, qi ldtimiaUnui covor sdfie de patru coli; cele unsprezece covoare sd aibdloate aceeasi mdsurd. Sd meSti intre ile cinci covoare Si ce_lelalte sase covoqre iar sd le tnesti intre ele. Jumdtatea din al

anei jumdtdli, ca sd se poatd uni iu cealaltdiumdtate; Sf culteelncizeci de cheotori sdfaci ra marginea

"rtritott"iiiitaii'a"ucoperis, care trebuie unitd c r cea dintdi. Sayaciapoi iin"ileci de copci din aramd Si sd vdri copcile ocesteo in cheotori1l sd unesti celelalte doudjumdtdli di acoperis, ca sd/ie unulUlngur. Iar prisosul de acoperis, oj i_tose;te de la acoperiSul cortului, sd aeortului. Partea insd din lungimea acoperiSului, care prisosesle

Suselea covor sd o indoi in partea de dinainte a cortului. sdfoci cincizeci de cheotori pi marginea covorului din capdtur

17" O.igen, Omilii la Corteq lesirii,Xlll,5

123122

de o parte Si de alta a cortului, sd atdme peste perelii co

de o parte un cot Si de alta un cot, ca sd-i apere' Dupd

sdfaci cortului un acoperis de piei roSii de berbec Si tncd

acoperis de piei de vilel de mare pe deasupra. Sd faci qpentru cort scdnduri din lemn de sqlcdm, ca sd stea ln pici''re.

Fiecare scdndurd sd ofaci lungd de zece coli Si latd de

cot Sijumdtate sdfiefiecare scdndurd. O scdndurd sd aibd

ud cepuri la capdt, unul in dreptul altuia. Asa sdfaci la tr

scdndurile cortului. $i scdnduri de acestea pentru cort sd

doudzeci, pentru latura dinspre miazdzi. Sub aceste doudz'

scdnduri sd faci patruzeci de postamente de argint: cdte

postamente sub o scdndurd, pentru cele doud cepuri ale

doud postamente pentru altd scdndurd, pentru cele doud c

ale ei. Doudzeci de scdnduri sdfaci pentru cealaltd laturd,

spre miazdnoapte. $i pentru acestea sdfaci patruzeci de 7

mente de argint, cdte doud postqmente sub o scdndurd gi

postamente pentru altd scdndurd; iar pentru parteq dt-cortului,

care vine spre asfinlit, sdfaci Sase scdnduri'

scdnduri sdfaci pentru unghiurile cortului din partea,t,

a lui. Acestea sd fie de doud ori mai groose Si sus unite 1

un inel. Asa trebuie sd fie amdndoud la fel pentru amdi

unghiurile. $i asavorfi opt scdnduri pentru partea dinda

"oitului si pentru cele gaisprezece postamente de argint,

doud postimente sub fiecare scdndurd, pentru cele doud

puri ile ei. Sdfaci apoi pdrghii din lemn de salcdm" cinci 1

ghii pentru scdndurile de pe o laturd a cortului, cinci pd

p"ri, scdndurile de pe cealaltd laturd a cortului si cinci'ghii

pentru scdndurile din partea de la fundul cortului'

iirc spr" asfinlit. Iar pdrghia din mijloc va trece prinduri ile la ui capdt la celdlalt al cortului. Scdndurile sd le

braci cu aur; iielele, prin care se vdrd pdrghiile, sd le faC

aur si sd imbraci cu aur si pdrghiile. $i asa sd tnighebezi

tul dupd modelul care li s-a ardtat in munte'"E descrisd alcltuirea cortului; in capitolele ttnale

reveni asupra acestora. Cortul avea patru acoperiminte: de

ft[tase; din p5r de capr[; din piei de berbec vopsite in rogu; dinpiei de vi(el de mare, de culoare albastr[. Pentu ultimul aco-perimdnt, Septuaginta are epikalimmata dermata iakinthina.,,Acestea arItau pe flristos, Acoperimintul Bisericii. $i anume0lbastru, ca pe Cel ce e din cer gi de sus; gi de culoare rogie, cape Cel ce a venit in trup."27r Traducerea de care ne folosim nulndic[ aici culoarea albasfrl, ci doar [a36,19.

3lt ,,Sdfaci o perdea din in rdsucit gi de mdtase viole-ld, stacojie Si viSinie, rdsucitd, iar in lesdtura ei sd aibd chi-puri de heruvimi alese cu iscusinld."

,,In grecegte: katapdtasma (: perdea; draperie). Echiva-lentul ei liturgic din cultul ortodox e impropriu numit uneorieatapeteasmd (perdea); mult mai potrivit e iconostas sa:u tdm-pld (aceasta, de la templum)."272

32: ,,$i s-o atdrni cu verigi de aur pe patru stdlpi dinlemn de salcdm, imbrdcali cu aur Si asezali pe patru posta-nente de argint."

Cei patru st0lpi inchipuie ,,cele patru testamente v@hi'273,fdicd legdm6nful incheiat de Dumnezeu cu Adanr, cu Noe, cuAvraam gi cu Moise. Ne putem gdndi gi la numdrul SfinfilorEvangheligti, care binevestesc in toati lumea (in cele pafiu punc-lo cardinale).

33-35: ,,Dupd ce vei prinde perdeaua tn copci, sd aduciAcolo dupd perdea chivotul legii Si perdeaua vd va despdrliflstfel sfinta de sJknta sJintelor. La chivotul legii din s/dnta sfin-lelor sd pui capacul. Iar dincodce, tn afard de perdeo, sd puilnusa $i in fala mesei sd pui sfesnicul; tn partea de miazdzi aeortului sdJ pui. Masa insd sd n-o pui in partea de miazdnoap-lc a cortului."

,,in paftea de miazdnoapte a altarului tlmdierii igi avealoc masa, pe care se puneau pdinile, pentru c6, dintre toate

125124

tF-

vinturile, vinturile de lamiazilnoapte sunt cele mai

cregterii roadelor. Pdinile ar putea fi locaqurile Bisericilorre sunt unite intr-un singur trup Si intr-o singurl adunare.

36-37: ,,Apoi sdfaci o perdea la uSa cortului, de

se violetd, stacojie Si viSinie, rdsucitd Si de in rdsucit, cu

alese in lesdtura ei. Pentru perdeaua aceosta sd facistdlpi din lemn de solcdm si sd-i imbraci cu our. La ei sd

verigi de aur Si sd torni peste ei cinci postamente de aram

Perdeaua era ,,o piedicl pentru necredin{a

oprea intrarea celor ce se aflau inSuntrul zidului incon

tn legiturl cu acegti cinci st0lpi, intr-un chip cu totulsunt fr0nte de Mdntuitorul cele cinci pAini 9i este

ele mul{ime a care-Lascultase (Ioan 6, g)"."tCrp.27,l-4: ,,Sdfaci uniertfelnic din lemn de

tocmit acolo ingr[dituri (...), ca s[ nu pitrund[ nimic din celenecrtrate"276. Un alt aspect: ,,[a seama deci cI jertfelnicul sluji-rii cerute de lege e cu totul aurit. in aceasta, Dumnezeu ne-alnfrfigat clar ghicitura c[ legea nu procurl pe Duhul Sfhnt giputerea slujirii in chipuri nu a fost cinstit[ cu un astfel de har.Clci era un duh de robie peste Israil. $i harul ni s-a dat noulprin Hristos, dupd invierea din morgi."277

5-8: ,, Sd imbraci cu cdmasa aceasta psrtea de jos a jert-felnicului, ca sd fie tmpletitura pdnd la jumdtatea jertfelnicu-lui. Sdfaci pentru jertfelnic pdrghii, din lemn dc salcdm, Si sdle imbraci cu aramd. Drugii acegtia sd-i vdri prin inele, pe deo parte Si pe de alta a jertfelnicului, ca sd poatd fi purtat. IarJertfelnicul sd-l faci de scdnduri, gol induntru. Dupd cum lit-a ardtat tn munte, aSa sd-l faci. "

Jertfelnicul e gol in[untru: ,,I4eea este aceea de scobitu-r[ in lemn sau de trunchi g[unos. tn loc]#le de popas, golulcra, probabil, urrrplut cu pietre sau nisip.""o

9-10: ,, Cortului sd-i faci curte. Pe partea din miazdzi,perdelele sdfie de in rdsucit, lungi de o sutd de coli numai peparteo aceasta. Pentru ele sdfaci doudzeci de stdlpi Si pentruei doudzeci de postamente de aramd; cdrligele la stdlpi Si ve-rigile lor sdfie de argint."

St6lpii Bisericii sunt,,sluj itorii tainelor dumnezeiegti. C[ci

ljl,li#..u,e Scriptura pe apostoli, pe invd{[tori qi pe proo-

11-19: ,,Tot aSa Si pe latura dinspre miazdnoapte sdfiepcrdele de o sutd de coli tn lungime Si la ele doudzeci detldlpi, iar sub ei doudzeci de postamente de aramd; cdrligeleSi verigile stdlpilor sd fie de argint. in latul cur{ii, pe piteatlinspre asfinlit, sdfie perdelele lungi de cincizeci de coli qi laele zece stdlpi Si la stdlpi zece postamente. Tot de cincizeci de

lung de cinci coli, lat de cinci coli. Jertfelnicul sdfie tn

colluri Si indllimea lui de tei coli. In cele patru colluri ,

protejeazl Cinstitele Daruri, spre a nu cddea ceva necun

ele. Ripida simbolizeazi heruvimii ce stau in jurul tronului

sd faci coarne. Coarnele sd fie ca rdsdrite din el siimbraci cu aramd. Apoi sd-i foci cdlddri pentru pus

lopdlele, lighene, furculile si cleste. Toate uneltele

le faci din aramd. Sdfaci iertfelnicului o impletiturd, un

cdmasd din sdrmd de aramd, Si la tmpletitura aceasta sd

in cele patru colluri ale ei, patru inele de aramd."Cele patru coarne ce rlsar din jertfelnic inchi

Crucea pe care s-a adus Jertfa cea adevdtati' Plasa de

care proteja jertfelnicul, ar putea fi apropiatd, dup[ scop,

actuala ripid6, un fel de evantai lucrat din metal, cu

vei dumnezeiegti. Protejarea jertfei atenfioneaz[ pe ,,cei ce

s6-gi p[zeasci cugetarea lor curat[ ca pe un templu (cI)buie s[-gi ingr[deascl inaintea sim{urilor piedici, din

rile care se infricogeazd" dejudecata viitoare, precum s-au

"o hbid.,Y,35,34"5 lbid.,y,33,34

176 cit..50i::. Alexandriei, op. cit.,IX178

l?e de Nyssa, op. cit-

t26 127

coli sd fie perdelele din latul curlii in partea dinainte,dinspre rdsdrit; si la ele zece stdlpi Si sub ei zeceDin aceStia, cincisprezece coli la un capdt al laturii sdperdelele, cu trei stdlpi ai lor Si cu trei postamente,celdlalt capdt cincisprezece coli sdfie perdelele lafel, custdlpi ai lor Si cu trei postamente. Iar la mijloc, poqrta clargd de doudzeci de coli, sd aibd perdele de ldndstacojie Si visinie, rdsucitd Si de in rdsucit, cu patrupatru postamente. Toli stdlpii curlii imprejur sdfiemgint Si unili cu legdturi de argint, iar postamentele lorde aramd. ASadar lungimea curlii sd fie de o sutd deldyimea peste tot de cincizeci de coli, perdelele sd fie ddrdsucit, iar postamentele stdlpilor, de aramd. Toatetoate uneltele Si toli ldruSii curlii sd fie de aramd. "

Asupra acestora se va reveni in capitolul 38.20-2lz ,,Sd porunceStifiilor lui Israel sd-li aducd

lemn curot pentru luminat, stors din mdsline, ca sd arddnicul in toatd vremea, in cortul adundrii, infala perdeleide dinaintea chivotului legii. Sfesnicul il va aprindefiii lui, de seara pdnd dimineala, inaintea Domnului.e legea veSnicd pentrufiii lui Israel din neam in neam."

,,Candelele le aprinde Aaron (arhiereul) qi ceilallice urmeazi, dupd el. C[ci lumina lui Flristos se pistreazisd in Biserici, prin destoiniciile celor ce au mogtenitcare fac luminoas[ mintea celor credinciogi, prindrepte. Aceasta socotesc cE inseamni a aprinde candelelesear[ p6n[ dimineafi. Clci r[tdcirea diavoleascl socotescun intuneric gi povegtile cefoase qi intunecate ale ereticilorsili de evlavie cred cd sunt ca o noapte spiritual[ cdzult5imintea oamenilor."280 Acestea s,tnt lege veSnicd pentru.lIsrael. Dar Israel cel adevdrat e multimea celorciogi, care-l urmeazi lui Hristos. Astfel cI licagul de inchi9i obiectele de cult rimfln gi in Biseric6, chiar daci intrchip gi cu un nou in{eles, mai profund. Trecerea de la li

280 Sfinfi,] Chiril al Alexandriei, op. cit.,lx

t28

Duh nu inseamnd cldere din sacru in profan, cum se int6mpl6ln Protestantism. Legea e plinit[ in Biserici, nu abrogati (cf.Matei 5, 17). Vechile chipuri sunt plinite prin raportarea lor laHristos, dar nu sunt desfiinfate.

13. VeSmintele preoleSti (28, 1-43)

Cap. 28, l-2: ,,Sd iei cu tine pe Aaron, fratele tdu, Si pefiii lui, ca dintrefiii lui Israel sd-Mifie preoli Aaron Sifiii luiAaron: Nadab, Abiud, Eleazar Si ltamar. Sd faci lui Aaron,,fratele tdu, veSrninte sfinlite, spre cinste Si podoabd."

Dumnezeu cere ca preofii sd se distingi, incepind cuvegmintele lor, de restul poporului.

3z ,,Sd spui, dar, la toli cei iscusifi, pe care i-am umplutde duhul inlelepcitmii Si al priceperii, sdfacd lui Aaron veSmin-te sfinlite pentru ziua sfinlirii lui, cu care sd-Mi slujeascd. "

,,Desigur, megteri iscusili (de care va fi vorba gi la 31,l-6), dar considerafi ca niqte harismatici; cel ce produce operemenite sfinfeniei e mai mult decdt un simplu megtegugar.,,28l Eiau fost umplufi de duhul in,telepciunii gi al priceperii. ,;A.cestanu-i altceva dec6t pricepere4 puterea aceea sufleteasc[ de acontempla existen{ele, puterea de a fi consecvent, puterea de adeosebi ceea ce este asemenea, puterea de a compara, de aporunci, de a interzice gi de a conjectura cele viitoare.,,282 Nuse incredinfeazd, oricui lucrarea celor sfinfite: ,,Cei inlelepli cumintea au o- insugire fireasci proprie; acegtia primesc de la ceamai inaltl inlelepciune duh de tn{elegere sut o form6 dubl[,ftrcdndu-se pe ei inqigi vrednici de primire."283

4z ,,Iatd dar veSmintele ce trebuie sdfacd: hoSen, efod,meil, hiton, chidor Si cingdtoare. Acestea sunt veSmintele sfin-lile, ce trebuie sdfacd ei lui Aaron, fratele tdu, Sifiilor lui, cosd-Mi slujeascd ei ca preoli."

"' PENT. o. 166

l" Ctem# Alexandrinul, Stromate,Vl, 154,4181 lbid.,r,26,2

129

Sunt enumerate vegmintele arhieregti. Vom arflta, air

la capitolul 39, cdte ceva despre ele:

a') HoSenul eru o podoab[ pectorali; corespondentul

in Biseric[ este engolpionul, o icoan[-medalion purtat[

de arhiereu.b\ Efodut, sau umerarul, e omoforul (: purtat pe

arhieresc de azi el inchipuie, in Bisericl, umanitatea '

pe care o ridic[ Hristos (inchipuit prin arhiereu), restaur0r' c) Hitonul era un veqmdnt lung, devenit in Biserici

numitul stihar, vegmdnt comun celor trei trepte ierarhice,

chipuind fie curlfia ingereasc5' fie sff[lucirea divin['d\ Chidarul, fiibanpurtat de arhiereii legii vechi, a

venit mitra episcopal[ de azi; ea simbolizeaz[ cununa de

a M0ntuitorului, dar gi demnitatea Sa impiriteasc['e) Meilul era, de asemenea, un veqmdnt lung, im

cu ciucuri gi clopofei, frrl corespondent in Biseric6'

fl Cingdtoarerl, sau briul, este purtat[ pAnI astiizi

episcopi gi preofi (la romano-catolici 9i de c[tre diaconi

simbolizeazd m[refia cu care S-a incins Hristos, ori gterg

cu care S-a incins M6ntuitorul in seara Cinei celei de T5-62 ,,Pentru dceasto vor lua aur curat Si mdtdsuri

aseam[n[ cu focul."2u Toati creafia e chematil sd litu

ci. Hainele preofegti vestesc frumusefea lui Hristos, ,,c[ci

lete, purpurii Si stacojii si in subyire Si vorface efod lucrat

iscuiinld dinfire de aur, de mdtase violetd, stacoiie Si viSir'

scoate din ap[, inul din p6mdnt, culoarea vdnitii, care este

tunecatl, se aseam[ni cu cerul, dupi cum culoarea stacojit

rdsucitd Si de in rdsucit.",,Felul lucriturii vegmdntului, care cade p0ni la cd

prin feluritele sale simboluri materiale, aratl acoperit legltt

"u." ,. intinde de la cer pflni la plmint. Culoarea purpurie'

aur se in{elege ca Dumnezeu, prin porfir[ ca Cel ce are de

nitatea impereteascI, prin mitasea fin[, Cuv0ntul sublire

130

netrupesc, prin hiacintul cu inftligarea cerului (...) ca Cel ce ede sus gi din cer. CIci oare nu e deodat[ Dumnezeu gi impdratCuvdntul lui Dumnezeu Tatil?"285

7z ,,Acesta vafi din doud bucdli: una pe piept Si alta pespate, unite pe umeri cu doud tncheietori. "

Pieptul e sediul viefii afective. De aceea,,,Moise punepe pieptul preotului (efodul qi) hogenul judeclfii, ca semn alra(iunii, arlt6nd prin simboale c[ preotul trebuie si-gi infrdne-ze, prin judecata rafiunii, pomirile patimilor mdniei."286

8z ,,Cingdtoarea efodului, care vine peste el, sd fie lu-cratd la fel cu el, din fire de aur curat, de mdtase violetd, sta-cojie Si viSinie, rdsucitd qi de in rdsucit."

Aceasta era lucr[tura brdului.9-l4z ,,Apoi sd iei doud pietre, amdndoud pietrele sdfie

de smarald, Si sd sapi pe ele numele fiilor lui Israel: $ose nu-me pe o piatrd si celelalte nume pe cealaltd, dupd rdnduiolain care s-au ndscut ei. Cumfac sdpdtorii in piatrd, care sapdpeceli, aSa sdfie sdpdtura pe cele doud pietre cu numele Jiilorlui Israel Si sd asezi pietrele in cuibulele de aur curat. Acestedoud pietre sd le pui inche ietori la efod. P ietre le acestea vor fispre pomenireafiilor lui Israel Si Aaron va purta numeleJiilorlui Israel, spre pornenire tnaintea Domnului, pe amdndoi ume-rii lui. Sd faci cuibulele de aur curat. Apoi sd faci doud ldnli-Soare tot de aur curat; qcestea sd le faci rdsucite ca sfoara; Sisd prinzi ldnliSoarele cele rdsucite de cuibulelele de la inche-ietorile efodului, tn partea de dinainte."

E ardtatii lucritura incheietorilor efodului.l5-29t ,,Sdfaci hoSenul judecdlii, lucrat cu iscusinld, la

fel cu efodul: din fire de aur, de mdtase violetd, stacojie, viSi-nie Si de in rdsucit. Acesta sd fie indoit, in patru colluri, lungde o palmd Si lat de o palmd. Pe el sd asezi o tnJloriturd depietre scumpe, tnsirate in patru rdnduri. Un rdnd de pietre sd

2*' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl286 Nil Ascetul, op. cit.,56

131

284 lbid,v,32,3

fie: un sardeon, un topaz Si un smarald; acesta e rdndultn rdndul al doilea: un rubin, un safir $i un diamant; in

al treilea: un opal, o agatd Si un ametist; Si tn rdndul allea: un hrisolit, un onix Si un iaspis. Acestea trebuie sd

a;ezate dupd rdnduiala lor in cuibulele de aur. Pietrele

tea trebuie sdfie in numdr de doudsprezece, dupd numdrul

lor doisprezece fii ai lui Israel, inSirate pe cele doud pietrepe umeri, dupd numele lor Si dupd rdnduiala tn care s-au

cut ei. Pe fiecare trebuie sd sapi, ca pe pecete, cdte un

din numdrul celor doudsprezece seminfii. Apoi sd facihoqen ldn{isoare de aur curat, lucrat rdsucit, ca sfoara-

maifaci pentru hoSen doud verigi de aur 5i aceste doudde aur sd le prinzi de cele doud colluri de sus ale

sd introduci cele doud ldnliSoare tmpletite de aur in cele

verigi din cele doud colluri ale hoSenului Si sd prinzidoud capete ale ldnliSoarelor de cuibulelele efodului de

umeri, tn partea de dinainte. $i sd maifaci doudverigi de

Si sd le prinzi de collurile de ios ale hosenului, care cad

cingdtoarea efodului. Apoi sd maifaci incd doudverigi de

si sd le prinzi de cele doud margini de jos ale efodului, pe

tea de dinainte, deasupra cingdtorii efodului Si sd prinzigile hosenului de verigile efodului cu un $nur de mdtase

bastrd, ca sd stea peste cingdtoarea efodului 5i ca hoSenul

nu se miSte pe efod. $i va purta Aaron, cdnd va intra tn

adundrii, numele fiilor lui Israel pe hoSenuliudecdlii, lasa, spre veSnicd pomenire tnaintea Domnului. "

Se arat[ lucrdtura hoqenului, impodobit cu 12 pietre

lioase, gi legiturile acestuia, prin care e fixat pe efod.

acestea la inima lui Aaron, cdnd va intra el in cortul adundriisd se infiliSeze tnaintea Domnului. Astfel va purta Aaron puru-rea la inima sa judecata fiilor lui Israel, inaintea Domnului. "

,,Urim si Tumim: doui cuvinte ebraice cu etimologii in-certe, care s-ar putea traduce prin Lumini si DesdvdrSiri.Septuaginta le traduce pin Ardtarea Si Adevdrzl. Nu qtim

daci ele erau obiecte (geme sau zaruri) ori numai cuvintescrise inlluntrul pieptarului. Oricurn, aveau o func,tie oraculari:prin mijlocirea lor oblinea marele Preot r[spunsuri dumne-

zeiegti in imprejuriri excep1ionale."288

31-35: ,,Sd faci apoi meilul de sub efod tot de mdtase

viSinie. Acesta va cmea la mijloc, sus, o deschizdturd pentrucap Si deschizdtura sd aibd imprejur un guler lesut ca platoSa,

ca sd nu se rupd. Iar pe la poale ii vei face de-jur'impreiurciucuri tot de mdtase violetd, stacojie, visinie Si de in rdsucit;

Si printre ciucuri vei pune clopolei de aur de-iur-imprejuraga; un ciucure gi un clopolel de aur, un ciucure Si un clopolelde aur. $i acesta va fi pe Aaron in timpul sluibei, cdnd va

lntra in cortul sfdnt, inaintea Domnului, Si cdnd va ieSi, ca sd

se audd sunetul clopoleilor si sd nu moard."infre vegmintele arhiereilor cregtini se numdrl gi saco-

sul, fErd corespondent in Legea veche, la care sunt atagafi nas-

turi de aur in formi de clopo{ei, ca gi cei pringi la poalele mei-lului. Clopoleii simbolizeazd cavdntul lui Dumnezeu; ei sunt

in numlr de doisprezece, amintind de Sfinfii Apostoli, prin ca-

re s-a frcut propoviduirea Evangheliei. Mantia arhiereascl, de

&semenea, e impodobitd cu clopolei gi cu rodii, lucrate din aur'

,,Clopofeii de aur, urmafi fiecare de cdte o rodie de-jur-impre-jurul hainei, inchipuiesc strllucirea faptelor bune. C[ci doulsunt faptele prin care spore$te virtutea: credinfa in Dumnezeugi o congtiinf[ in purtarea vie{ii. (...) Credin{a sd r[suneputernic in predica despre Sfrnta Treime, iar via{a si fieasemenea fructului numit rodie. Cici inveliqul rodiei nu se

goarele prin care aceste podoabe se prind de bra,te mi se pare

ne invatE cLviatp inaltl se impletegte, prin imbinarea infeltciunii ftptuitoare cu contemplafia lucrltoare, dat frind cI ima inchipuiegte contemplafia, iar brafele, faptele'"'"'

302 ,,in hosenul judecdlii sd pui Urim si Tumim; $i vor

"' Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.

132

2*8 PENT, p. 167

133

poate menc4 fiind tare qi aspru, dar ceea ce se ascu

iniuntru este pllcut la vedere prin chipul frumos gi feluritfructului, ins[ gi mai plEcut la gust gi dulce la mincare.aga, viefuirea infeleaptl qi asprl este mai greu de primitnepl6cutii simturilor, dar e plin[ de bune mdngdieri 9i du

rodul ei."28e

36-38: ,,Sdfaci dupd aceea o tdblild slefuitd, de aurrat, Si sd sopi pe ea, cum se sapd pe pecete, cuvintele:nia Domnului; Si s-o prinzi cu $nur de mdtase violetd de

dar, aSa ca sd vind tn partea de dinainte a chidarului. A

vafi pe fruntea lui Aaron Si Aaron va purta pe fruntea sajunsurile prinoaselor afierosite de fiii lui Israel Si ale

darurilor aduse de ei; ea va.fi pururea pefruntea lui' 1

atrage bundvoinla Domnului spre ei. "

,,Capul impodobit cu diademl inseamni cununa celor

au bineviefuit, intrucdt aceasta este impodobit[ cu o t5bli(a

aur pe care sunt sipate semne tainice."zeo Sau ,Jiara de aur,

inalta, arati puterea imp[riteascl a Domnului, pentru cituitorul este tapul Bisericii (Efeseni 5,23).-2el

39: ,,Hitonul sd-l faci de in si tot de in sdfaci Siiar cingdtoarea sd o faci brodatd cu mdtase de felurite ct

imbinarea feluritelor culori qi fire in ve9minteledotale poate ardta imbinarea virtulilor, ca in cazul hainei

trife a lui Iosif (Facerea37,3).40-432 ,,Sdfaci de asemenea sifiilor lui Aaron

sd-Mifie preoli. Sd lefaci pantaloni de in, de la brdu pdndgentmchi, ca sd-Si ctcopere goliciunea trupului lor; Aaronlui sd se imbrace cdnd vor intra in cortul adundrii sau cc

vor apropia de iertfelnic, pentru a nu-Si atrage pdcat

28e S6ntul Grigorie de Nyssa, op. c/.

'no lbid.2er Clement Alexandrinul , Stromate,Y,37,5

cingdtori; Si sd le faci Si turbane pentru cinste Si podoabd"

tmiraci cu acestei pe fratele tdu )aron si impreund cu el gl

fiii lui, sd-i mgi, sd-i intdreSti in sluibele lor si sd-i sfinleSti,

t34

lor Si sd moard. Aceasta sdJie lege veSnicd pennu el Si pentruurmasii lui."

Vegmintele preofilor erau mult mai simple decdt celeale arhiereului. Preofii purtau doar hiton, cing[toare gi turban.In plus, tofi sacerdofii purtau pantaloni de in. ,,[nul peste pA4i-le trupului din preajma coapselor inseamn[ rdcirea atotcuveni-t[ a pllcerilor trupului. C[ci inul e rece. Iar fierbinfeala dorin-felor urdte e str[in[ de orice sfhnt."2e2

Acestea erau vegmintele sacerdotale; detalii in plus segdsesc pi la finalul leSirii, Siin Levitic.

14. Slinlireapreolilor (29, I - 31, 18)

Ctp.29r I-72 ,,Iatd ce trebuie sd sdvdrSeSti asupra lor,cdnd ti vei sfinli sd-Mi fie preoli: sd iei un vilel din cireadd,doi berbeci fdrd meteahnd, pdini nedospite, azime frdmdntatecu untdelemn Si turte nedospite, unse cu untdelemn. Acesteasd le faci din fdind de grdu aleasd. Sd le pui intr-un paner Sisd le duci in paner la cortul odundrii o datd cu vilelul Si cuberbecii. Apoi sd aduci pe Aaron Si pe fiii lui la intrarea cor-tului adundrii Si sd-i speli cu apd. gi, ludnd veSmintele sfinte,sd tmbraci pe Aaron, fratele tdu, cu hitonul si cu meilul, cuefodul Si cu hoSenul, gi sd-l incingi peste efod; sd-i pui pe capmitra, iar la mitrd sd prinzi diadema sJinleniei. Apoi sd ieiuntdelemn de ungere Si sd-i torni pe cap Si sd-l ungi."

Sivdrgitorul cultului nu mai aparfine profanului. Aaron,rs-a uns cu untdelemn sfinfit gi a fost pus cipetenie gi condu-c[tor al preofilor gi al poporului, ba a primit 9i o tlblifa de aurpe vdrful frunfii lui, avdnd scris pe ea numele Domnului. Iaraceasta era in chip llmurit simbolul Mdntuitorului nostru fm-p[rat qi ca o diademi strilucitoare gi sl[vite."2e3

8-l4z ,,Dupd aceea sd aduci Si pe fiii lui Si sd-i imbracicu hitoane; sd-i incingi cu brdie Si sd le pui twbanele; Si-Mi vor

202 Sfrntol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xllut rd., Glatr

" la Facere,ll

135

fi preoli in veac. ASa vei sfinli tu pe Aaron Si pe fiii lui. Sdapoi vilelul inaintea cortului adundrii Si sd-Si pund Aaron Silui mdinile pe capul vilelului, inaintea Domnului, la uSa

lui adundrii. Sd jtmghii vilelul tnaintea Domnului, la uSatului adundrii. Sd iei din sdngele vilelului Si sd pui cutdu pe coarnele jertfelnicului, iar celdlalt sdnge sdJ tornitemelia jertfelnicului. Apoi sd iei toatd grdsimeo cea de peruntaie, seul de pe ficat, amdndoi rdrtmchii Si grdsimea deei Si sd le arzi pe jertfelnic. Iar carnea vilelului, pielea L

necurdyeniile lui sd le arzi cu foc afard din tabdrd. C,jerffi pentru pdcat."

Sdngele jertfelor care se frceau pentru iertareaera adus pe altar, iar carnea se ardea in afara taberei. CIcimeni fiind induntrul viciilor acestei lumi nu scap[ desdngele jertfei nu este bine primit lui Dumnezeu dacd nudin tina trupului sdrt."2e4 Despre investirea preofilor se vabi pe larg in Levitic.

15-17: ,,Dupd aceea sd iei un berbec Si sd-Si pundSi fiii lui mdinile pe capul berbecului; sd junghiiludnd sdngele lui, sd stropeSti jertfelnicul de-jur-impreiur:ntai apoi berbecul in bucdli, sd speli cu apdpicioarele Si sd le pui pe bucdli ldngd cdpdydna lui."

,,S[ bdgim de seaml c[ pieptul se scoate intreg (?),pdntecele nu se scoate, ci se spal[. Cdci infeleptul poate s6-gipede gi s[-gi taie toati mflni4 dar pdntecele nu-l poateFirea silegte gi pe cel mai infrinat sd se foloseasc[ de hranabuitoare."2e5

18: ,,^li sd arzi berbecul tot pe jertfelnic. Aceasta estedere de tot Domnului, jerffi Domnului, mireasmd pldcutdintea Lui"

Primul berbec se aducea ca ardere de tot.19-22: ,,Sd iei Si celdlalt berbec, sd-Si pund Aaron Si

'* Sfannrl Ambrozie, Scrisori,LXII, 1042es Nil Ascetul, op. cit.,57

136

Cu s6ngele celui de al doilea berbec gi cu untdelemnulpentru ungere se sfinfeau preofii gi vegmintele preo(egti. Aces_tea sunt descrise pe larg inLevitic.

Domnului; aceasto este jert/d Domnului. Sd iei pieptul berbe_cului, care este pentru sfinlirea lui Aaron, Si sd-l dici inaintea

din cele ce vor aduce fiii lui Israel ca jertfd de pace, darulridicat Domnului. "

137

F

Abia aici se face menfiune despre scoaterea pieptului,mintiti intr-un comentariu anterior. Toate acestea vor fi or

29-30: ,,VeSmintele sfinte cele pentru Auon sdfie,el, ale fiilor sdi, Si sdfie unSi Si s/inliti, tmbrdcatri cu ele.rele preot dintrefiii lui, care-i ya urma Si care va intra tntul adundrii, ca sd slujeascd in cortul cel sfdnt, se va tmbcu ele Sapte zile."

Arhieria, ca gi vegmintele arhieregti, vor fi mogteniteditar, de cei din familia lui Aaron. Ritualul de investiregapte zile. Sfinfirea prin sdngele animalelor junghiate vtaina m0ntuirii: ,,Cele sdvArgite sunt chipuri gi (...) erauchipuiri ale sfinfirii in fkistos. (...) Dac6 n-ar fi'u94

"""umai inalt se binecuvdnteazil de cltre ceea ce este mai mic.firea lui e mai inaltii dec0t firea vifelului sau a berbecului.

31-33: ,,Sd iei apoi berbecul cel pentru sfinlire Sifierbi carnea lui in locul cel sfdnt; Si sd mdndnce-Aaron Si.lui carnea berbecului acestuia Si pdinile cele din paner, lacortului adundrii, cd prin acestea s-aJdcut curdjirea lor 1tru aJi s/inlili Si pentru a li se incredinla preolia; nimeni altsd nu mdndnce, cd sunt sfinfite."

zettate intr-un comentariu la Levitic.

,,C[ci numai sufletelor sfin{ite li se cuvine s[ setigeascl de hrana sfhntl, adic6 de trupul lui Hristos; cei deneam nu se pot apropia de binecuvAntare. prin cel de alt

sfinfilor gi dezbinat in dogme perverse.3446: ,,Iar de va rdmdne din aceastd carne de

din pdini pe a doua zi, sd arzi rdmdqilele cufoc Si sd iu ie

se infelege neamul necredincios inci gi nebotezat gi, pe 16racesta, cel cdzut intr-o cugetare strdini-qi contrar[ opiniiafinfiln- oi .l--Li-^+ a- l^--^ -^------ ;t297

rydnce, cd este lrcru sfinlit. Deci aSa sdfaci cu Aaron Si culut, dupd cum li-am portmcit: Sapte zile sd yind sfinlirei lor.{elul cel de jertft pentru pdcat sd-l aduci infiecare zi pentnt

2% Sfrnn l Chiril al Alexandriei , inchinare Si sl4iire in duh si adevdr,2e7 lbid.

rdlire; jertfa pentru pdcat s-o sdvdrSeSti pe jerrfelnic pentru cu_lui. gapte zile sd curelifi jertfelnicul s/inlenie

se va sfinli. Iatd ce vei aduce tud vei aduce infie-dimineala Si celd-

grdu, frdmdntatd cu a pa*o ,ff,!T:;:::{;;f"':f;:ilf"curat, iar pentru turnare, a patra parte de hin de vin, pentru utnmiel. Al doileo miel sd-l aduci siara cu dar de ftini, "; ;; ;;jertfi

jertfdunde

Md voi pogori Eu rns_ymi ," n,ff iiii,f[i]fi[ ";!;;,1;'::,acesta de slqva Mea. Voi sfinli cAaron Si pefiii lui de asemenea$i voi locui in mijloculfiilor luivor cunoaste cd Eu, Domnul, sunt Dumnezeul lor, Cel ce i_ams,co1 dy Nmdntul Egiptului, ca sd locuiesc in mijlocul lor Si sdleJiu Dumnezeu!"

Se afirmi clar nevoia de sfinfire a persoanelor, a obiec_telor gi a naturii. Acestea se vor imprini in Hristos, dar nu fdrdmijlocirea preofilor, fiindci altfel shnlirea s-ar face de la sine,chiar gi impotriva voinfei omului. Totodatr, vedem ci Dumne-zeu eprezent intr-un chip special in spafiul liturgic, clci acoloe invocat in rugiciunea noastrl

"o*ura gi tot acolo se aduce

Jertfa sfinfitoare.Mielul din care se implrtlgesc preofii poate fi apropiat

de mielul pascal, in vreme ci cortul piefigureazdpimdntul ft_giduit. Pornind de aici, smntur Maxim Mlarturisitorut arlate cesunt trei Pagti:

I. Pagtele sdrbltorit in Egipt (cap. t2);II. Pagtele prIznuit in pustie;III. Pagtele viitor, din pdmdntul ftgdduinfei (anticipat

139138

F

aici).Celor trei slrb[toriri le corespund trei trepte ale v

spirituale:I. Curlfirea de p[cat;II. Cunoagterea mai clard, a ra{iunii lucrurilor, in

mintal gi netrupesc (pustia: pdr[sirea formelor);III. Serbarea in veacul viitor, mdncAnd in mod

cit Rafiunea culminantd a inlelepciunii.2e8Cap.30, l-3: ,,Sdfaci de asemenea un jertfelnic de

mdiere, din lemn de salcdm, dar sdJfaci pdtrat, lmg de un

Si lat de un cot Si inalt de doi coli; coarnele lui sdfie din el.imbraci cu aur curat partea lui de sus, perelii tmprejur Sinele lui; Si sd-ifaci imprejur o cunund de aur impletitd."

Pornind de la buna mireasm[ atilmdii, Clement Adrinul vede in altarul timdierii un,,simbol al pim6ntului,care ies miresmele, care se afld. aSezat in mijlocul aclruni"2ee. Altarul tlmdierii inchipuie pe Hristos: ,,Deci afrcut din lemne ce nu putrezesc. Dar a fost poleit intregaur. Fiindcd trupul lui Hristos este nestricdcios gi are in sinerea dumnezeiaste."3oo

4-62 ,,Sub cununa lui impletitd sd-i faci doud ineleaur curat Si sd le pui la doud colguri pe doud laturi aleAcestea sd fie de bdgat pdrghiile pentru a-l purta cu ele.ghiile sd i le faci din lemn de salcdm Si sd le imbrqci cuJertfelnicul sd-l asezi tnfala perdelei, care este dinainteavotului legii, unde am sd Md ordt Eu lie."

Altarul t[mdierii era asezat inaintea catapetesmei,dreptul chivotului, ocup6nd o pozilie central[. ,,Despre loculdin mijloc se spune c[ este la mijloc intre cer gi plmdnt;spun ci este simbol al lumii spirituale gi al lumii materiale.

7z ,,Pe el Aaron va arde tdmdie mirositoare tn

298

29300

3or op. cit.,W.ate,Y,33,2

dimineafd, cdnd pregdteSte candelele. "In Biblia l9l4: gi va arde pe el Aaron tdmdie compusd,

subpire.,,T6miia e compusd pentru c[, Dumnezeu fiind Cu-venfiil, S-a frcut trup li S-a compus Emanuil cu noi, firea dum-nezeiascd gi omenitatea adundndu-se, in chip negrlit, intr-ounitate mai presus de minte. $i.g_subfire, pentru c[ nu are gro-limea slujirii celei dup[ lege."302 ,,Dacd, Domnul, Marele Ar-hiereu, inalqa lui Dumnezeu timdie cu bun miros, nu trebuie sIlnlelegem prin aceasta jertfa gi bunul miros al t6m6iei, ci c6Domnul inalfi jertfa primit[ a dragostei, bunul miros cel du-hovnicesc, care este adus pe altar."303

8-9: ,, Cdnd va aprinde Aaron seara candelele, iar vaarde miresme. Aceastd tdmdiere neintreruptd se vaface puru-rea inaintea Domnului, din neam ln neam. Sd nu aduceli tn elnici o ardere de tdmdie strdind, nici ardere de tot, nici dar depdine, nici turnare sd nu turnali pe el. "

Nu era ing[duit[ aducerea altor jertfe pe altarul tdm6ie-rii gi nici arderea de t[mdie strdin6, ftrd scopuri rituale.

l0z ,,Aaron va sdvdrSi jertfa de curdyire peste coarnelelui o datd pe an; cu sdnge din jertfa de curdlire cea pentrupdcat il va curdpi el o datd pe an; tn neamul vostru qceaslaesle mare sfinlenie inaintea Domnului. "

,,Coarnele altarului, -ca ni gte mdini intinse, preinchipu-lesc forma cinstitei cruci."304 Raritatea ritualului se motiveaz[prin aceea ci,,Moise, in infelepciunea sa, gtia bine cd uqor dis-prefuiegte cineva ceea ce este obignuit gi accesibil, pe c6nd ce-oa ce este indep[rtat gi o raritate e considerat in mod naturalfoarte insemnat."3o5

11-16: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si i-a zis: Cdndvei foce numdrdtoarea fiilor lui Israel, la cercetarea lor, sd

102

tr)3 I

104

ro5 uh,XAIll

t4t140

deafiecare Domnului rdscumpdrare, co sd nu vind nici onoyocire asupra lor tn timpul numdratului. Cel ce intrd larydrdtoare sd dea jumdtate de siclu, dupd siclul sfiint, caredoudzeci de ghere; deci darul Domnutii ril aioii^a,siclu. Tot cel ce intrd la numdrdtoare, de la doudzeci desus, sd aducd aceastd dare Domnului. Sd nu dea bogatulmult, nici sdracul mai pulin de jumdtate de siclu dar Domntpentru_rdscumpdrarea sufletului. Sd iei argintul de rdscurare de lafiii lui Israel si sd_t dai la trebifnlele cortuluindrii.Si vafi pentrufiii lui Israel spre pomenire inainteanului, ca sd crule su/letele voastri.',

-

In cazul unui recensdmdn( tot evreul adult recenzatbuia s[ pldteasc[ o riscumpdrare, de o jumItate de siclu drgint. ,,Se considera ci recensimAntul et necesitate social<ymigi dar qi un plcat impotriva lui Dumnezal, sllgurulldreptnfit sI cunoascd nrrnad real al ,rpr$ilo, i;i.,,fi''i;s[ bigim de seami ci acest (siclu) n_* in1"1", maieriduhovlicesc, care se socotegte c6 hebuie dat de c6he161-:1307

17-21: ,,$i imdsi a grdit Domnul cu Moise Si a zis;faci o baie de oramd, p"ri, spdlat; s_o pui tntre cortul andrii Si jertfelnic Si sd torni intr_insa op|. Aoron Si fiii livor spdla tn ea mdinile lor Si picioareli lor cu apd.-Cdndbuie sd intre ei in cortul mdrturiei, sd se speie cu apaceasto, ca sd nu moard,. Si cdnd trebuie sd se opropie difelnic, ca sd slujeoscd Si ca sd aducd ardere de tot Domsd-Si spele mdinile lor Si picioarele lor cu apd, ca sd nurd. $i vaJi aceastd rhnduiald veSnicd pentru el Simasii lui, din neam in neom.,, '

Baia de aramd folosea la spilIrile rituale. inaintesluji, preofii igi spilau m6inile, inchipuind curltia faptelpicioarele, care arati umbletele in aiar6;" ;i;;ili306 PEl.m. o. 172

'o' smrrn",i ^e-U

rozie, Scrisori, yll, 4

29), preolii (Le-, uneori, profefliculuntdelemnu-

ar5, trestie mirositoare gi ca_

0 mai valoroasa decit alte raeini "r:X"i:fr'":*'j;ffir#:hatil sau coaja zdrobiti a unui arbust oriental in fo.ma A" tuft.ScorliSoara e undin scoa(a unuioel mai probabil, din Arabia. igltegte, de asemenea, dintr_unne cu felurite aromate, el primind,fului Duh, pe carc le transmite celoor mirului celor de sub [,ege. ,pacoat avea at6ta putere, cd cei ungi cu el dobdndeau slava imp[_ilteascd, cu cdt mai vdrtos cei a c[ror minte Ei om dinluntruau primit ungerea untderemnului sfinfitor al veseriei gi au ruatlrvuna Duhului cel bun, nu se vor ridica la mlsura dlsevargi_rii, adicl a lui Hristos,.ftc!n{u+" pil;;il" implrdfia, infie_roa gi cunoagterea tainetor Lui Siavend a."ptrf sI intre la Ta_lll gi si iasd dupd pllcerea lor?,;308 ---r

!0' Sfiotul Simeon Metafras fii., op. cir.,74

142143

F

de tot Si toate lucrurile lui Si baia Si postamentul ei. $isfinleSti pe acestea Si vafi sfinlenie mare; tot ce se vode ele se va sfinfi. Sd ungi de asemenea Si pe Aaron Silui Si sd-i sfinleSti, ca sd-Mifie preoli. Iarfiilor lui Israelspui: Acesta va fi pentru voi mirul sfintei ungei, inMeu, in nearnul vostru. Trupurile celorlalli oameni sdungi cu el Si dupd chipul alcdtuirii lui sd nu vd face{ivoi mir la fel. Acesta este lucru sfiint Si sfdnt trebuie sdpentru voi. Cine iSi face ceva asemdndtor lui, sau cineunge cu el din cei ce nu trebuie sd se ungd, acela se va tdin poporul sdu."

Cu mirul se sfin,teau cortul gi obiectele cortuluiazi, llcagul bisericii gi obiectele liturgioe sunt sfinfite), arhi,gi preofii, poporul nefiind, insE, uns. in Biserici, Taina Migerii se administreazi tuturor celor botezafi, acegtia fiirafi de orice p[cat; in Legea veche, inc[ stdpdnea pdcatul.;

34-38: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Ia-linii: stacte, oniha, halvan mirositor Si tdmdie curatd, dinaceeasi mdsurd, Si fd din ele, cu ajutorul mesteSuguluirilor de aromate, un amestec de tdmdie, cu adaos de sare;rat Si sfdnt; piseazd-l mdrtrnt Si pune-l inaintea chivotuluigii, in cortul adundrii, unde am sd Md ardt 1ie. Acestapentru voi sfinlenie mare. Tdmdie, alcdtuitd infelul acestatnu vd faceli pentru voi: sfinlenie sd vd fie ea pentruCine iSi vaface osemenea amestec, ca sd afume cu el,acela se va stdrpi din poporul sdu. "

Tdm6ia speciald era alcdtuiti din p6r{i egale deoniha, halvan gi tlmdie. Acestea sunt rlqini puternictoare.

Cap.31, l-llz ,,Dupd aceea a grdit Domnul cuSi a zis: Iatd, Eu am rdnduit onume pe BeSaleel, fiul lui (Jri,ul lui Or, din seminlia lui luda, gi l-arn urnplut de duhzeiesc, de inlelepciune, de pricepere, de Stiinld Si de iscusla tot lucrul, ca sdfacd lucruri de aur, de argint Si dede mdtase violetd, stacojie Si visinie, Si de in rdsucit, sd

lascd pietre scurnpe pentru podoabe Si sd sape tn lemn tot fe-lul de lucruri. $i iatd, i-am dat ca ajutor pe Ohotiab, fiul tuiAhisamac, din seminlia lui Dqn, Si am pus in{elepciune tnmintea oricdrui om iscusit, ca sdfacd toate cdte fi-am porun-cit: cortul adundrii, chivotul legii, capacul cel de deasupra luiSi toate lucrurile cortului: masa Si toate vasele ei; sfeSniculcel de aur curat cu toate obiectele lui Si sfeSnicul tdmdierii;jertfelnicul pentru arderile de tot cu toate obiectele lui; baia Sipostamentul ei; lesdturile pentru inveliS, veSmintele sJinlitepentru Aaron preotul Si veSmintele de slujbd pentru fiii lui;mirul pentru ungere Si aromatele mirositoare pentru locasulcel sfdnt; toate le vor foce ei aSa, cum li-am poruncit Eu !ie. "

Dumnezeu numegte pe megterii cei plini de har, alegipentru a lucra obiectele sfinte: Belaleel (: sub paza Domnu-lui), fiul lui Uri (: iluminat), fiul lui Qr (: R[sdrit), din se-min{ia lui Iuda; qi Oholiab (: cortul tatilui), fiul lui Ahisamac(= fratele puterii), din seminfia lui Dan.

l2-l7z ,,$i a mai vorbit Domnul cu Moise Si a zis: Spune

,fiilor lui Israel aSa: Bdgali de seamd sd piaipi zilele Mele deodihnd, cdci acestea sunt semn tntre Mine Si voi din neam inneqm, ca sd Stili cd Eu sunt Domnul, Cel ce vd sfinleSte. Pdzitideci ziua de odihnd, cdci ea este sfAnfi pentru voi. Cel ce o vaintina, acela va fi omordt; tot cel ce va face intr-tnsa vreo lu-crare, sufletul acela va fi stdrpit din poporul Meu; Sase zile sdlucreze, iar ziua a Saptea este zi de odihnd, tnchinatd Domnu-lui; tot cel ce va munci tn ziua odilmei vafi omordt. Sd pdzeascddeci fiii lui Israel ziua odihnei, prdznuind ziua odihnei din neamin neam, ca tm legdmdnt veSnic. Acesta este semn veSnic intreMine Si fiii lui Israel, pentru cd in Sase zile a ficut Domnulcerul Si pdmdntul, iar in ziua o $aptea a incetat Si S-a odihnit."

,J.i s-a poruncit s[ find o zi pe siptimdnd s[rbltoarea sa-batului ca sd nu indeplineascd nici o sarcin[ cei ce ar fi fost binesd rdmdnl liberali de lucr[rile lumegti, fiindc[ n-ar duce cu sinein acea sdmbdtd a veacurilor viitoare nici o povard a grelelorfrridelegi. Dar fiindc[ Dumnezeu gtia c[ poporul este nestator-

t4s144

_ 18: ,,Dupd ce a incetat Dumnezeu de a grdi cu Mape Muntele Sinai, i-a dat cele doud table ale ligtt, tablele

nic, a prescris pentru cei slabi o parte prin pdzirea unei singzi, iar celor tari le-a rezprvat plinitatea: sinagoga pEzegte oBiserica plzegte nemurirea. Agadar, in lege este o parte,Evanghelie, desdvdrgirea.,,30e ,pomnul nostiu Iisus S_a oditEl tnsugi in S0mb[taadevdratn qi

"nuat"i iai S6i cum lsi se odihneasci, dupi ce S-a urcat Vinerea pe cruce.,,3ronegte cu adevdrat doar cel ce armeazillui Hristos.

piatrd, scrise cu degetul lui Dumnezeu.,'

tre $t-i aduceli la mine. "

Despre aceste table se afirmi c[ au fost scrise chiarcdtre Dumnezeu.

15. Vrteful de aur (32, I _ 34,35)

Cap. 32, lz ,,Vdzdnd insd poporul cd Moise intdrziese pogort din rnunte, s-a adunat la Aaron Si i_a zis; Scoaldne fd dumnezei, care sd meargd inainteq'noastrd, cdci cumul acesta, cu Moise, care ne-a scos din lara Egiptului,Stim ce s-a fntdmplat."

$ederea indelungatl a lui Moise gi aspectul infricogial muntelui au frcut ca evreii se-gi creada conducdtorul mEi pdrisesc indat[ pe Dumnezeu, Cel propov[duit de Moicrruia nu-I mai atribuie nici m[car r"out".Lu ror minunatii rEgipt. Ei cer lui Aaron sd le fac6 o reprezentare a unortlfi, pentru a nu r6m6ne lipsiti de proteclie.

2z ,,Iar Aaron le-a zis: Scoateli cerceii de aur dinchile femeilor voastre, ale feciorilor voStri Si ale fetelor .r

,,Moise impodobegte auzul israelitilor cu podoaba clului, adicd cu legea, iar fratele cu nume mincinos scoate,neascultare, podoaba pusi in auz gi face din ea idol. Dela prima intrare a p[catului in lume, sfatul dat oamenilor

il] lryg, Grigorie de Nyssa, op. cit.'"'PENT. o. 164

''' Sfrntui Maxim Mirturisitorul, Rdspunsuri cdile Tqlqsie, 16

146 147

afirm[ cI evreii gi-au d[ruit, pe lingd cercei, salbele gi

le lor care, adunate, au fost topite in cuptor gi turnate inviplului. Dupi infelesul acestora, avem urmdtoarea

cerceii: ra(iunile cu privire la Dumnezeu;

- salbele: opiniile cuvenite despre lume, nlscutecontemplafia natural[;brdldrile : lucrarea virhrfilor;cuptorul: fierberea aprins[ a mdniei qi

pitimage a poftei; acest cuptor topegte toate cele

zitive;

- vilelul: forma pdcatului rlmasd in cugetare.3ra

5-6: ,, Vdzdnd qcestea, Aaron a zidit inaintea lui un

felnic; gi a strigat Aaron si a zis: Mdine este sdrbdtoareanului! A doua zi s-au sculat Si de dimineald au adus

tot Sijertfa pentru pace; apoi a ;ezut poporul de a mdncatbdut Si pe urmd s-a sculat Si a jucat."

,,$ade poporul iudeu sE mdndnce gi si bea qi cere s[deazei. De aici Domnul ne inva(6 cdacela care gi-a dat

tul siu acestor feluri de nelegiuiri se dezbracl nu numai

hainele de l6n[, ci rdmAne gol, adici ftrd virtute, care nu

imbrdciminte vremelnicd, ci vegnice."3ls Biblia l9l4 are

sdturat in loc de a mdncaf. ,,Scriptura numegte sdturare,mdncare, umplerea nesocotitl a stomacului cu mdncare."3l 6

7z ,,Atunci a zis domnul cdtre Moise: Grdbeste-tepogoard de aici, cdci poporul tdu, pe care l-ai scos dinE giptului, s-a rdmrdtit. "

,,Aurzi cum pe lsrail, fiind uguratic Ai repede

gi foarte aplecat spre apostazie, Dumnezeu nici nu-l rwednicegti sa-l mai numeascdp oporul 5du."317

8-l4z ,,Curdnd s-au qbdtut de la calea pe care

3'o cf. ibid.3" Sfertrl Ambrozie, Scrisori,Lvfl, 16316 Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,96,33" Smntnl Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,Ill

poruncit-o, Si-au fdcut un vilel turnat Si s-au inchinat la el,aducdndu-ijertfe Si zicdnd: Iatd, Israele, dumnezeul tdu, carete-a scos din lara Egiptului! $i a mai zis Domnul cdtre Moise:Eu Md uit la poporul acesta Si vdd cd este un popor tare decerbice; lasd-Md dar acum sd se aprindd mdnia Mea asupralor, sd-i pierd gi sdfac din tine un popor msre! Moise insd arugat pe Domnul Dumnezeul sdu Si a zis: Sd nu se aprindd,Doamne, mdnia Ta asupra poporului Tdu, pe care l-ai scosdin lara Egiptului cu putere mare gi cu bralul Tdu cel inalt, canu cumva sd zicd Egiptenii: I-a dus la pieire, ca sd-i ucidd inmunli Si sd-i Steargd de pe fala pdmdntului. intoarce-fi iuli-mea mdniei Tale, milostiveSte-Te Si nu cduta la rdutatea popo-rului Tdu. Adu-fi aminte de Avraam, de Isaac Si de lacov, ro-bii Tdi, cdrora Te-ai jurat Tu pe Tine insuli, zicdnd: Voi in-mulli foarte tare neamul vostru, ca stelele cerului; Si tot pd-mdntul acesta, de care v-am vorbit, tl voi da urmasilor voStriSi-l vor stdpdni in veci! Atunci a abdtut Domnul pieirea ce zi-sese s-o aducd asupra poporului Sdu."

,,S-a rugat Moise gi a cerut lui Dumnezeu sd opreasclmdnia impotriva tuturor. C[ci trebuia ca mijlocitorul si imitepe Hristos, Care a inlIturat m6nia ce se afla de la inceput asu-pra noastrd pentru multele plcate, ca Fiul Care a ddruit celorce au p6cituit dreptatea intru credin{6. Deci gi prin aceastaMoise este iar chip al mijlocirii lui Hristos."3r8

15-19: ,,Dupd aceea Moise, intorcdndu-se, s-a pogordtdin munte, cu cele doud table ale legii in mdnd, scrise pe amdn-doud pdrlile lor - pe o parte Si pe alta erau scrise. Tableleacestea erau lucrul lui Dumnezeu Si scrierea era scrierea luiDumnezeu, sdpatd pe table. Attmcrului rdsundttd, a zis cdtre Moise:rdzboi. Iar Moise a zis: Acesta nu este glas de biruitori, niciglas de biruili; ci eu aud glas de oameni beli. Iar dupd ce s-auapropiat de tabdrd, el a vdzut vilelul Si jocurile Si, aprinzdn-

118 lbid.

t49148

du-se de mdnie, a aruncat din mdinile sale cele doud tablele-a sJdrdmat sub munte." ,

zist Fd-ne dumnezei, care sd meargd inaintea noastrd, cdci cuomul acesta, cu Moise, care ne_a scos din lara Egiprtului, nuStim ce s-a fntdmplat. Atunci eu le_am zis: Cine ii aur, sa_lscoatd. $i ei l-au scos Si mi l_au dat mie Si eu l_am aruncat infoc Si a ieSit acest vi!e\.,'

Degi nu reiese foarte clar, deducem, din faptul c6 Aaronnu- a fost sancfionat ulterior, cd vina principal[ fusese

" O"*rului rdsculat.25-27: ,,Moise, vdzdnd cd poporul acesta e neinfrdnat,

cdci Aqron ingdduise sd ajungd neinfrdnat Si de rds iiainteaduSmanilor lui, a stat la intraria tabeiei Si a zis: Cine este pen_tru Domnul sd vind la mine! gi s_au adunat la el toyi pif lufLevi. Iar Moise le-a zis; Asa zice Domnur Dumnezeur rtti-Israer:Sd-Si incingd fiecare din voi sabia sa la Sold Si, strdbdtdnd ta_bdra de la o intrare p6nd la cealaltd, inainte si inapoi, sd ucidd

.fiecare pe fratele sdu, pe prietenul sdu Si pe aproapele sdu.,,. Atitudinea prompti a levililor da de in,teles cd ei s_au o_

pus gi la turnarea idolului, dar n_au putut opri poporul in ab_senfa lui Moise. C6t despre uciderile po*n"it", utdri

"1" "u_pdtd un alt sens: ,,Tot_cel ce cautd pe Dumnezeu gi la legea Luidere de pbcatele ce gi le_a insugit. CA nunul, sau aproapele evdzutde Scriptur[ ?nodatl cineva e gi frate gi str6in, gi prieten

qi dugman, gi apropiat 9i dimpotrivi. prin acestea infelegemgAndurile crescute in noi, a cdror viafd ne este moarte, sau acdror m oarte pri c inu ie gte v ia[a. no astrdt.,,322

28: ,,gi aufdcutfiii lui Levi dupd cuvdntul lui Moise. inziua aceea au cdzut din popor ca la tiei mii de oameni.,,

,,Dacd tot poporul fusese vinovat, de ce n_a fost trimisdtuturor condamnarea? Fiindci milostivul Dumnezeu de buniseamd cI a pedepsit cu sabia judecefii Sale o parte pentru ca sdse corecteze cealalti parte prin exemplu gi sd dovedeascd tutu_

Un rol tainic are Iosua; el insofegte discret pe Moise,ind pomenit sporadic. Eweii sunt numiti nici biruitori, niciruili, ca unii ce nici mdcar nu au incercat s6 lupte impotrivacatului, ci s-au lisat cupringi de el ca de o betie. ,,O singuribitare cu vin azdddrnicit cele patruzeci de zile de post 9i de

3le srantut tdri,r,S3'o Sfintul3't Sfftttul

glciune ale lui Moisi (...), c6 profetul n-a socotit cu cale capopor beat si primeascd legile lui Dumnezeu.,,3re

E aici gi o vestire ci vechiul Legdmdnt va incet4veni Leglmdntul cel nou. Dar sfdrAmarea tablelor are gi unantropologic: ,,La inceput, firea omeneascl era nesfrrdmrnemuritoare, fiind flcutl cu mdinile dumnezeiegti qi im1bitl cu semnele nescrise ale legii; qi deci era slditd infyesg in noi voinfa conform[ legii, de a respinge picatul qicinsti pe Dumnezeu. Dar dupd ce a r[sunat in auz surpicatului, pe care Scriptura il numegte la inceput glasulpelui, iar istoria privitoare la table, glasul celor 7e ctimbap! de vin, cdzdnd la p6m6nt, tablele acestea s-au smat."32o

202 ,,Apoi ludnd vipelul, pe care-l fdcuserd ei, l_a arsfoc, l-aJdcut pulbere Si, presdrdndu-l in apd, a dat-o sd o bJiilor lui Israel."

,r{ addpat cu el pe fiii lui Israil, arItflnd prin aceastagi in ficat gi in m[runtaie s-a intins necredinta. Ba socotescprin aceasta le vestegte cn p{4A gi inima o au plind degi sc6rboasa slujire la idoli."32l

2l-242 ,,Dupd aceea a zis cdtre Aaron: Ce li-apoporul acesta, de l-ai vdrdt intr-tm pdcat atdt de mare?Aaron a rdspuns lui Moise: Sd nu se aprindd mdniameu! Tu Stii pe poporul acesta cd e rdmrdtitor. Cdci ei

r" Sfr.rtul Grigorie de Nyssa, op. cit.

150151

crati Domnului. Ca risplatd pentru ce-au fEcut, levifiiinvestifura preo1eascd."32a

ror, prin pedeapsS, judecata, iar prin ingdduinf[, mila Sa."323

29: ,,Cdci Moise le zisese fiilor lui Levi:astdzi mdinile voastre Domnului, fiecare prinfiul sdu sau

fratele sdu, ca sd vd trimitd El astdzi binecuvdntare!",,Literal: v-ali umplut mdinile, in sensul: afi fost

Cap. 33, l-32 ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Duie

pierd pe cale, pentru cd sunteli popor inddrdtnic!,'Dumnezeu vestise mai demult cd va trimite ?naintea lui

lsrael un inger, dar aici faptul capdtd,o altl conota{ie, poporulfiind incredinfat unei creaturi, ca unul ce s-a inchinat cel,or crea-te, pdrdsind pe Dumnezeu.

4-6: ,,Auzind insd aces I a pldnscu jale Si nimeni n-a mai pus Domnul

_ S-a lipsit de podoabe cel robit plcatului, dar e gi un semnde ciinfd aici.

7: ,,Iar Moise, ludndu-Si cortul, l-a tntins afard din ta_bdrd, departe de eo, Si-l numi cortul adrmdrii; Si tot cel ce cd_uta pe Domnul veneo la cortul adundrii, care se a/la aford dintabdrd. "

,,Iar cL gi Hristos insuqi S-a despirfit de ei, a dat de in{e_

30-322 ,,Iar a doua zi o zis Moise cdtre popor: A1ipdcat mare; md voi sui acum la Domnul sd vdd, nu cumyaSterge pdcatul yostru. $i s-a intors Moise la Domnul Si aO, Doamne, poporul acesta a sdvdrSit pdcat mare,dumnezeu de aur. Rogu-md acurn, de yrei sd le ierliacesta, iartd-i; iar de nu, 1terge-md gi pe mine din carteatn care rn-ai scris! "

,,Expresia nu este: gterge-md Si pe mine (ideea deritate) ca in unele traduceri, ci; sterge-md pe mine (incelor ce au gregit : ideea de jertfr). O declara(ie at0t denantd nu va mai fi int6lniti decdt la Apostolul Pavel3).-"t,,Ce dragoste mare! Ce desdvArqire neintrecut[! Slujirul vorbegte cu indrdznire citre Domnul s[u, cere pentru nme iertare sau cere sd piari qi el impreunl cu ei."326 Astfelcei ajungi la desdvdrgire: ,,de vor fi predafi de zece ori pe ziderii pentru dragostea oamenilor, nu se vor situra de ei."327 ,

33-35: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pe acela care aSit tnaintea Mea il voi Sterge din cartea Mea. Iar acumSi du poporul acesta la locul unde li-am zis. Iatd ingerulva merge tnaintea ta Si in ziua cercetdrii Mele voipdcatul lor. Astfel a lovit Domnul poporul, pentruvilelul ce

fdcuse, pe care-l turnase Aaron."

r28 Sfrntul Atanasie celMue, Despre Sfidntut Duh, cdtre Serapion,n, 16

1s3152

F

les Moise, mutdndu-qi cortul sdu departe de tab[rd. El aprin aceasta cum Hristos a pdr[sit mulfimile sau tabereleplec0nd intr-un oarecare fel departe de la ele, agezdndu-gitul neclintit, sau Biserica, intre neamuri."3ze Tofugi, unii ilili veneau la cort, pdr[sind tabdra, semn c[ gi o parte dinva intra in Biseric[. Cortul aSezat in afara taberei e gi un atisment: ,,Nu este lucru cuminte si ne apropiem derea lui Dumnezeu, inainte de a iegi din cele multe. Oaceasta Moise, care infige intdi cortul cugetdrii in afar[ deblri gi abia dupd aceea intr[ in convorbire cu Dumnezeu.este primejdios a incerca sd exprimi pe Cel negr[it printul rostit. Pentru ci orice cuvdnt rostit este o dualitate saumai mult. Iar a contempla pe Cel ce este, f[r6 grai, numaisufletul, e tot ce e mai bun. C[ci Acela e o unitate neimgi nu e o multiplicitate."33o

8-11: ,,$i cdnd se tndrepta Moise spre cort, totse scula gi stafiecare la uSa cortului sdu Si se uita dupdpdnd ce intra el tn cort. Iar dupd ce intra Moise in cort, segora un stdlp de nor Si se oprea la intrarea cortului Sigrdia cu Moise. $i vedea tot poporul stdlpul cel de nor,stdtea la uSa cortului, Si se scula tot poporul Si se inchinacare din uSa cortului sdu. Domnul insd grdia cu Moisecdtre fa1d, cunt ar grdi cineva cu prietenul sdu. DupdMoise se tntorcea tn tabdrd; iar tdndrul sdu slujitor,fiul lui Navi, nu pdrdsea cortul."

Moise e numit, indirect, prieten al lui Dumnezeu, caAvraam. Dumnezeu ii grdiafald cdtrefald:,,Expresia nuie in,teleasi literal, de vreme ce. Dumnezeu ii vorbea luidin mijlocul norului. Fald cdtre fald inseamni ci-i vorbearect, firi intermediari, intr-un limbaj accesibil."3ll Dacirevenea uneori in tabdr5, tanirul Iosua nu se indep[rta de

32e Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,IIIIo Sfrntul Maxim Mtrrturisitorul,-Capetele gnostice, 8333r PEI.rr, p. 177

d0ndu-ne pildd s[ nu iegim la cele din afar[ pdn6 ce nu ne_amint6rit in inv5fitura Bisericii.

12-13: ,,Atunci a zis Moise cdtre Domnul: Iatd, Tu tmi

_ -,,Deoarece primise ezeiasc[ gi

slava frumusefii, dar nu in unul ce s_afrcut mai deslvflrgit. Dar t, deoareceaceasta nu e cu putinfa nici unui suflet in(elegdtor gi nici uneivederi, nici chiar celei ingeregti, ca una ce intrece hotarele atoat[ cunogtinta.u332

14-16z ,,$i a zis Domnul cdtre el: Eu insumi voi mergeinaintea ta si te voi duce la odihnd! Zis-a Moise cdtre Doln-

Rlspunsul lui Moise nu exprimd indlritnicie, ci o justi_ficati temere: ,,C[ci nu voia s[ mearg[ inaintea poporuiui ocreatur5, ca sd nu se invefe si se inchine creaturii in locul Dum-nezeului creator al tuturor. De aceea,."fuTgrp" inger, L_a ru-gat pe Dumnezeu insugi sd-i conducd pe ei.'

17-19: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Voiface Si ceea cezici tu, pentru cd tu ai aflat bundvoinld inaintea Mea Si te cu_nosc pe tine mai mult decdt pe toli. $i Moise a zis: Aratd_mi sla_va Ta! Zis-a Domnul cdtre Moise:toatd slava Mea, voi rosti numelecel ce vafi de miluit il voi milui Si

"' Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 52"' Sfhntul Atanasie cel Mare, Epistoti I, cdrre Serapion, 12

15st54

re, de acela Mdvoi indura.",,.Dacileste Domn, pe care Domn il cheam6? Prin

cuvinte vezi cd ne-a inv[(at, in chip acoperit, dogma

Tatil gi Fiul."33a Cel dornic de a-i urma lui Moise e

,,Fugi de simfuri gi ai oprit pldcerea pentru cele supuse

rilor. Fugi qi de nilucirile cele pl[cute din cugetare qi ai

g6ndurile imp[timite de pllcere. Iar mintea, r[m0ndnd ftrlluciri, ca una ce nu primegte nici intip[ririle diferitelorde pl6ceri, nici gdndurile poftei, se afl[ in simplitate. $i aj

gAnd deasupra tuturor celor simfite 9i a celor gdndite, i9i tin{elegerea la Dumnezeu, nemaifEcdnd altceva decit sd

din addnc numele Domnului prin pomenire neincetatl, ca

prunc pe Tatil sdu."33s

20: ,,Apoi a addugat: Fa,ta Mea tnsd nu vei putea

vezi, cd nu poate omul vedeafaya Mea Si sd trdiascd.",,Se arati aici ldmurit c[ nimeni nu poate, in timpul

in{elege clar pe Dumnezeu. Cei curafi cu inima vor vedea

Dumnezeu (Matei 5, 8) cind vor ajunge la sfhrqitul

rri.;.336 E un paradox: ,,Pe de o parte, viafa vegnicI st5 in a

dea pe Dumnezeu. Pe de alta, ins6, aceasta nu e cu put

cum spun Ioan, Pavel qi Moise, stdlpii credin1ei."337 ,,Actnu pentru c[ cuvdntul L-at atdta pe Dumnezet cauza

celor ce-L v[d, ci fiindci Dumnezeu, frind prin fire de-v

fEcltor, iar semnul firii dumnezeieqti fiind acela ci intrece

ce cunoagtere, cel ce socotegte c[ Dumnezeu este ceva din

le ce se cunosc, intrucdt s-a abdtut de la Cel ce este spre

ce i se pare inchipuire cunosc[toare cd este, nu mai are

t[.""t ,J'{umai la cele ce au chip se poate vorbi de fafi sau

spate. Dar orice chip mirginegte un trup' Deci cel ce cugeti

'34 Sfentul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,X,S335 Teolipt al Filadelhei, Despre lucrarea cea ascunsd intru Hristos,336 Clement Alexandrinul , -$tromate,v ,7 , 7337 Sfrntul Grigorie de Nyssa, op. cit.338 lbid.

chip la Dumnezeu nu va socoti c[ El e liber de o nature tru-peasc[."33e Totugi, oamenii au putut vedea chipul lui Dumne-zeu, insd ascuns sub v[lul Intruplrii: ,,Ai venit, agadar, Frumo-sule, dar ftc6ndu-Te a$a cum Te putem primi. Ai venit um-brind razele dumnezeirii cu inveligul trupului."3ao

2l-232 ,,$i iardsi a zis Domnul: Iqtd aici la Mine un loc:Sezi pe stdnca aceasta; cdnd va trece slava Mea, te voi ascundein scobitura stdncii Si voi pune mdna Mea peste tine pdnd voitrece; iar cdnd voi ridica mdna Mea, tu vei vedea spatele Meu,iar fala Mea nu o vei vedea!"

Lui Moise ,,i s-a poruncit sd se suie pe stflnc[ gi s[ pri-veascS, dacd vrea, printr-o deschiziturd foarte strAmt6. in felulacesta Dumnezeu indic6, socotesc, printr-o ghiciturl, c[ Legeardsp6ndegte celor educafi de ea o cunogtinfi redusd despreDumnezeu gi de-abia ldsa sd vind o lumin[ prin deschizdturaei. Ea voia sd aduc[, pe cei ce se aflau in r[tlcire cu privire ladumnezeire, la credinfa c[ unul este Dumnezeu. Dar cum estein ea insSgi firea dumnezeiascd gi negrliti nu arat[ clar, cumva face propov[duirea m6ntuitoare, adicd cea prin Hristos"3al.I{ristos este ,,stflnca intreagd. Iar cr[p[fura stflncii este venireaLui in lume, prin care cr[p[turl putem contempla cele dupdDumnezeu"3oz. Dar ce inseamn[ spatele lui Dumnezeu? ,,Celce urmeaz[ vede spatele celui dinaintea lui. Aqadar, Moise,care se strdduieqte si vadd pe Dumnezeu, a invlfat acum cumpoate fi vdzut Dumnezeu'. a vedea pe Dumnezeu inseamni aurma pe Dumnezeu, oriunde te-ar conduce. @ar) nu trece di-naintea Celui ce te cilduzegte! Fiindc[ in acest caz ili va ftdrumul impotriva Lui. C[ci binele nu merge impotriva binelui,ci ii urmeaz6.t>343 B un progres infinit in cunoagterea lui Dum-

ltn lbid.loo lbid.rt' Sfantul SJiinta Treime,lrlto'o.igerl

3303 sfentul

157156

plineasc[ dorinlq.lui, dar nu i-a fEgiduit vreo incetare girare a dorin1ei."3a

nezeu:.,,glasul dumnezeiesc ii dI ceea ce cere prin cele ced6, arit0ndu-i prin pufine cuvinte un addnc nem6surat delesuri. Cdci marea dirnicie a lui Dumnezeu a binevoit s[-i

Cap.34,lz ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: CiopleStetable de piatrd, ca cele dintdi, Si suie-te lo Mine in munte Siscrie pe aceste table cuvintele care aufost scrise pe tableledintdi, pe care le-ai sfdrdmat."

Aceste table, spre deosebire de primele, sunt preg[tite,Moise. E gi un semn cd restaurarea se va face prin Cel venitchip de om. ,,Cu tain[ s-au f[cut din nou cele dou6 pl6ci,c[ se inmulliserd qi negtiin(a gi picatul. Dupd cum se pare,scris de doul ori poruncile, pentru doui feluri de duhuri: prduhul care conduce gi pentru duhul care este supus.,,345

2-72 ,,Sdfii gata dis-de-dimineald Si dimineald sd tein Muntele Sinai Si sd stai inaintea Mea acolo pe vqmtmtelui. Dqr nimeni sd nu se suie cu tine, nici sd se aratetot muntele: nici oi, nici vite mari sd nu pascd imprejurultui munte! Deci q cioplit Moise doud table de piatrd, qsemeflcu cele dintdi Si, sculdndu-se dis-de-dimineald, a luat Moisemdini cele doud table de piatrd Si s-a suit tn Muntelecum ii poruncise Domnul. Atunci S-a pogordt Domnul fnstat acolo Si a rostit numele lui lahve. $i Domnul, trecdnd penaintea lui, a zis: Iahve, Iahve, Dumnezeu iubitor de oamtmilostiv, fndelung-rdbddtor, plin de tndurare Si deCare pdzeSte adevdrul gi aratd mild la mii de neamuri;iartd vina Si rdzvrdtirea Si pdcatul, dcr nu lasd nepedepsitcel ce pdcdtuieSte; Care pentru pdcatele pdrinlilor pedepsepe copii Si pe copiii copiilor pdnd la al treilea Si alneam!"

Dumnezeu Se descoper6 ca iubitor de oameni, mi

3u lbid.345 Clement Alexandrinul, Stromate,Vl, l3l, I

ra6 PEi.lr. o. l7g347 lbid.

''

158159

/

losul; Dumnezeu este zelos. Nu cumva sd intri in legdturd cu,

cuitorii ldrii aceleia, pentru cd ei, urmdnd dupd dumnezeii

Si aducdnd jertfe dumnezeilor lor, te vor pofii Si pe tine sddin jertfa lor. $i vei luafetele lor solii pentrufiii tdi Sifetelele vei mdrita dupd feciorii lor; Si vor merge fetele taledumnezeii lor Si fiii tdi vor merge dupd dumnezeii lor. Sd

faci dumnez e i turnali. "Israel e avertizat cd popoarele canaanite il vor

atrage la idolatrie, fapt care s-a gi petrecut, deseori, in ipoporului evreu.

18-272 ,,Sdrbdtoarea ozimelor sd o pdzeSti; Saptecum li-am ponmcit Eu, sd mdndnci azime, la wemeq rd,in luna Aviv, cdci in luna Aviv ai ieSit tu din Egipt. Tot indscut de parte bdrbdteascd este al Meu; asemenea Si toliul ndscut al vacii Si tot intdiul ndscut al oii. Iar intdiulal asinei sd-l rdscumperi cu un miel, iar de nu-l veira, sd-i frdngi gdtul. Toli intdii ndsculi din fiii tdi sd-iperi Si nimeni sd nu se tnftliSeze inaintea Mea cu mdna

$ase zile lucreazd, iar in ziua a;aptea sd te odihne;ti;vremea semdnatului Si a seceriSului sd te odihneSti. Sd lii {ibdtoarea sdptdmdnilor, sdrbdtoarea pdrgii, la seceriSullui, gi sdrbdtoarea strdngerii roadelor, la sfdrSitul toamnei.trei ori pe an sd se infdliSeze tnaintea Domnuluilui Israel toli cei de parte bdrbdteascd ai tdi, cdci cdnd voipopoarele de la fala ta Si voi ldrgi hotarele tale, nimenipofti ogorul tdu, de te vei sui sd te tnfiliSezi tnainteaDumnezeului tdu de trei ori pe an. Sd nu torni sdngeleMele pe pdine dospitd Si jertfo de la sdrbdtoarea PaStnu rdmdnd pdnd a doua zi. Cele dintdi roade ale lariniisd le aduci la casa Domnului Dumnezeului tdu. Sd nuiedul in laptele mamei sale. $i a mai zis Domnul cdtreScrieJi cuvintele acestea, cdci pe cuvintele acestea incheilegdmdnt cu tine si cu Israel!"

Sunt repetate, rezumativ, cele cu privire la sdrb[tori.282 ,,Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile Si

niceascd, pe gge o primesc sufletele sfinte, de pe acum, de laDuhul Sfhnt"3a8. Mai putem deduce din text cd cel de-al doilear6nd de table era scris de Moise gi nu cuprindea dec6t Deca_Iogul.

temut sd se apropie de el. ",,Iluminarea nu inseamni nimicirea trupului, ci mai de_

grabd o schimbare spre bine gi spre slavi, de la striclciune lanestriclciune, pentru cI precum trupul nostru a fost umilit denecurdfie, la fel, eliberdndu-se de ea, s6 str6luceasc6.,,34e Nu in-seamnd ci tofi cei iluminafi strilucesc in chip vdzut. Strilucireade pe fala lui Moise o au sfinfii in suflet: ,,Ce avea Moise eraceva simfit, pe c6nd aceasta este ceva netrupesc.,,350 Cu multmai mare este lumina ce ni se aratd nou[: ,,Fafa lui Moise stri-lucea de atata slavd ci nu putea fi privitd de ochii israeritenilor,iar in Noul Testament, fa{a lui Flristos strdlucea cu mult maimult decAt aceea (Matei 17, Z).-3st Dupd Sffintul Grigorie pala-ma, lumina dumnezeiasc[, indumnezeind gi trupul, poate fi v6_zutA, uneori, gi de ochii trupegti.Jrz

31-33: ,,Atunci i-a chemat Moise Si au venit la el AaronSi toate cdpeteniile obstei Si Moise a grdit cu ei. Dupd aceastas-au apropiat de el tolifiii lui Israel Si el le-a poruncit tot ce_igrdise Domnul in Muntele Sinai. Iqr dupd ce a incetat de a

:r48

34s '-op' cit',62

r5o trytigre,lll, 16

r5r Cele 100 de capete,S

ls' Cf. Despre sfiinta lumind, g

161160

grdi cu ei, Moise Si-a acoperit fala cu un vdl.",,in infelegerea ludeilor nu putea incipea nici m[car

mina legii. Dar dac[ se infeleg duhovnicegte cele scrise innimic altceva nu e acoperit in ea decdt taina lui Hristos,aduce in inimile ascultiitorilor lumina dumnezeiasc[ 9istr[vezie. lnsi cei din Israel nu puteau auzi cuvinte at6t denunate, nici inlelege cu ugurin{l addncimea tainei."353

34-35: ,,Cdnd insd intra el inaintea Domnului, cavorbeascd cu El, atunci iSi ridicavdlul pdnd cdnd ieSea; iarieSire spuneafiilor lui Israel cele ce i se porunciserd deDomnul. $i vedeaufiii lui Isroel cdfala lui Moise strdluceaMoise tSi punea iar vdlul peste fala sa, pdnd cdnd intranou sdvorbeascd cu Domnul."

E aici gi o indicafie a tradifiei orale, din care nu putemsigur cit a fost fixat in scris. incepand cu Sftntul Apostol(tr Corinteni 3,14-16), vllul de pe fafa lui Moise s-a ica oprire la litera legii, frrE a vedea c[ legea vestegte pe FIri

,,Cel ce a reugit s[ p[trundl ad0ncul sensului legii gi,tdnd ca pe un vil obscuritatea ei, s[ ajung[ la cele tainice, a

16. implinirea porancilor (35,1 - 40, 3g)

tre. Eu sunt Domnul!"

4-92 ,,Apoi a grdit Moise la toatd obsteafiilor lui IsraelSi a zis: Iatd ce a mai portmcit Domnul sd vd spun; Aduceli dinale voastre, daruri Domnului; fiecare sd aducd Domnului da_ruri cdt il lasd inima: aur, argint gi aramd; mdtase violetd, sta_cojie Si visinie, vison rdsucit Si pdr de caprd; piei de berbecvopsite roSu, piei de vilel de mare Si lemn de salcdm; untdelemn

aromate pentru mirul de uns Si pennu ficutie, piatrd de sardiu, pietre pentru prins la efod

,,Legea duhovniceasci, insd, cere de la noi, pentru licag,aur care si vin[ din liuntrul nostru, argint care si vini din li_untrul nostru gi tot aga gi pentru celelalte materiale.,,357

156 ,---AmDtguct, 15

"'Origen, Omitii la Carteq teSirii,Xlll.3

noastr[ spre Domnul rezidd ridicarea vilului. De aiciconclude cL atAta vreme cit citim sfintele c[(i ftr[ s[ legem, citil weme ele ne sunt neinfelese gi incuiate, noi nutem incd intorgi cu fala spre Domnu1."355

Sfrntul Maxim Mlrturisitorul recapituleaz[: ,,Ului Dumnezeu care-l chema gi ridicdndu-se peste toate celeaici, a intrat in intunericul unde era Dumnezeu, adic[ in vrea cea ftrI form5, nevdzutd gi netrupeasc[, cu mintea elit[ de orice altceva afarl de Dumnezeu. $i afldndu-se inta, pe cdt era cu putinfi firii omenegti si se invredniceascl

tat pe Moise - care, pe cdnd vorbea cu Dumnezeu, igimahrama - si a trecut de la liter5 la Duh."35a ,jn into

353 sfrntul35a sffnt l3s5 origen,

163162

10-19: ,,Tot cel cu minte inleleaptd dintre voi sd vind'

sdfacd toate cdte a poruncit Domnul: Cortul Si acoperdmii

le lui, acoperisul lui cel de deasupra, verigile si scdndurile

pdrghiile, stdlpii Si postamentele lor; chivotul legii Si pdlui, capacul lui Si perdeaua despdrlitoare, pietre de sn

fimdi; ;i mir de uigere; masa iu pdrghiile si toate uneltele

Si pdinile pentru punerea tnainte, sfeSnicul pentru luminat

toite obiectele lui, candelele lui si untdelemnul de ars;jertfecul tdmdierii Si pdrghiile lui Si miresme pentru tdmdiere,

felnicul pentru arderile de tot, impletitura de sdrmd pentru

pdrghiile lui Si toate cele de trebuinld pentru el; baia Si pot

mentul ei, perdelele curlii, stdlpii ei cu postamentele lor Si

deaua de la intrarea tn curte, {druSii cortului, ldruSiifrdnghiite lor, veSmintele sfinte pentru fdcut slujba in lor

sfdnt, veSmintele sfinte pentru Aaron preotul Si veSminte

trufiii lui, pentru sluiba preoliei."Sunt enumerate materiile trebuitoare 9i obiectele

lui ce vor fi lucrate de c6tre cei pricepufi.

20-292 ,,Dupd. aceea, plecdnd toatd obsteafiilor lut

rael de la Moise, a adus fiecare cdt l-a ldsat inima sa si cdt

fndemnat cugetul sd aducd dar Domnului, pentru facereatului adundrii Si a tuturor lucrurilor lui Si pentru toate

tele sfinte. $i veneau bdrbalii cufemeile Si fiecare, dupd cur'

ldsa inima, aduceaverigi, cercei, inele, brdldri Si totfelul de

cruri de atff, cum voia fiecare sd aducd Domnului daruri

aur. Fiecare din cei ce (Neau mdtase violetd, stacojie Si

in si pdr de caprd, piei de berbec vopsite rosu Si vdndt, le

cea. Fiecare din cei ce puteau sd aducd in dar argint sau

md aduceq din acestea Domnului; si fiecare din cei ce

lemn de salcdm oducea pentru toate cele de trebuinld; toate

meile, pe care le trdgea inima Si Stiau sd toarcd, torceau

caprd; iar cdpeteniile aduceau pietre de smarald Si

scurnpe de pus la efod Si la hosen, precum Si miresme'

lemn pentru candelobru, mir de ungere Si miresme de tdDeci tot bdrbatul Si femeia din fiii lui Israel, pe care i-a

inima sd aducd pentru toate hwurile ce poruncise Domnulprin Moise sd sefacd, au adus dar de bundvoie Domnului."

Dacd aceste materii inchipuie bunuri sufletegti, inseam-nd ci intreg poporul dreptcredincios trebuie si inchine Dom-nului virtulile gi gdndurile sale curate, pentru ca acestea s[ nule fie r[pite.

30-35: ,,Apoi a zis Moise cdtre fiii lui Israel: Iatd Dom-nul a chemat anume pe Belaleel, fiul lui Uri Si al lui Or, din se-minlia lui luda, si l-a umplut de duhul dumnezeiesc al inlelep-ciunii, al priceperii, al Stiinlei Si a toatd iscusinla, ca sd lucreze

lesdturi iscusite, sd facd lucruri de aur, de argint si de aramd;sd ciopleascd pietrele scumpe pentru incrustat, sd sape tn lemn

Si sdfacd tot felul de lucruri iscusite. $i priceperea de a invdYa

pe allii a pus-o tn inima lui, in a lui si a lui Oholiab, fiul luiAhisamac, din seminlia lui Dan. A umplut inima acestora de tn-

felepciune, ^ca sd facd pentru locasul sfdnt orice lucru desdpdtor Si de yesdtor iscusit, de cusdtor pe pdnzd de mdtasevioletd, stacojie Si viSinie Si de in, Si de lesdtor in stare de a

face orice lucru Si andscoci lesdturi iscusite."Sunt ardtafi lucrltorii harismatici care vor conduce lu-

crdrile; aceqtia au qi libertatea de a ndscoci, in spiritul celorprimite prin descoperire divind. Dumnezeu nu anuleazi liber-tatea creatorului; canonul nu e constr6ngere, ci piedicd impo-triva r[tdcirilor.

Cap. 36, l-72 ,,$i Belaleel, Oholiab si toli cei cu minteiscusitd, cdrora Domnul le ddduse inlelepciune Si pricepere, ca

sd Stie sd facd tot felul de lucruri trebuitoare la locaqul celsfint, vor trebui sdfacd dupd cum poruncise Domnul. Iar Moi-se a chemat pe Befaleel, pe Oholiab Si pe toli cei cu minte iscu-sitd, cdrora le ddduse Domnul iscusinld Si pe toli cei ce-i trdgeainima sd vind la lucru de bundvoie, ca sd ajute la acestea. $i auluat ei de la Moise toate prinoasele, pe care le aduseserdfiii luiIsrael pentru toate cele trebuincioase locasului sfdnt, ca sd lelucreze. Atunci tot se mai aduceau tncd la el daruri de bundvoiein fiecare dimineald. Deci toli cei cu mintea iscusitd, care im-

165164

plineau tot felul de lucrdri la locasul sfdnt, au venit, fiecare,la lucrul cu core se indeletnicea, Si au spus lui Moise,Poporul aduce mult mai mult decdt trebuie pentru lucrurilea poruncit Domnul sd se facd! Atunci a portncit Moise Sistrigat in tabdrd, cd nici bdrbat, nici femeie sd nu mainimic pentru ddruit la locasul sfdnt. $i a tncetat poporulmai aduce. Cdci materialul adunqt era destul pentru toqtecrurile ce trebuiau/dcute, ba mai Si prisosea."

vor de bundtdfi!8z ,,Atunci toli cei cu minte iscusitd, care se

ceau cu facerea locasului sjAnt, au ficut pentru cort zecevoare de in rdsucit Si de mdtase violetd, stacojie Si visinie;lesdtura lor ouJdcut chipuri de heruvimi, alese cu iscusinld.

Heruvimii apar gi in feslturile cortului, simboliprezenla Domnului, a C[rui slavl se manifesta intre heruvNumele ,,Heruvimilor exprim[ bogdfia cunoqtinlei sausarea infelepciunii. Deci in mod potrivit intAia dintre iceregti sivdrgegte slujirea sfhnt[ a fiin{elor celor mai ifiindcI are treapta cea mai de sus gi ei i s-au d6ruit, camai apropiate, aritlrile dumnezeiegti lucr[toare gile in mod incepitor"3s .

fesdturile sunt albe, violete, purpurii 9i viginii.e simbol al puterii supreme; rogul al dragostei; albul algi infelepciunii; violetul al tainei, al m[surii qi supunerii.

9-l9z ,,Lungimea unui coyor era de doudzeci Si optcoli Si ldlimea unui covor era de patru coli. Toatesveau aceeasi mdsurd. Cinci covoare aufost prinse unul detul Si celelalte cinci iar aufost prinse unul de altul; Si aSafdcut doudjumdtdli de acoperiS. Apoi auJdcut cheotori detase violetd pe marginea covorului din marginea jumdtdlii

358 Sffntul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,yfl, I

Dupi apostazie, [srael se aratd acum plin de zel. (cum, imaginea darurilor ce prisosea e tonifianti. Astfel arbui s[ fie vinulile noastre, incdt s[ se reverse asemeni unui

de acoperis, unde trebuia unitd cu jumdtatea a doua; de aseme-nea auficut Si pe marginea jwndtdlii a doua, unde aceasta tre-buie unitd cu ceq dintdi; cincizeci de cheotori oufdcut la o ju-rndtate de acoperdmdnt Si cincizeci de cheotori aufdcut la cea-laltd ;i cheotorile acestea erau unele tn dreptul altora. Dupdaceea aufdcut cincizeci de copci de qur Si cu copcile acesteqau unit cele doud jumdtdli de acoperiS una cu alta Si s-a jdcuttm acoperis tntreg al cortului. Apoi aufdcut covoare de pdr decaprdpentru acoperit cortul peste cele de mai sus. (Jnsprezececovoare de acestea au ficut. Ltmgimea unui covor era de trei-zeci de coli, iar ldyimea de patru coli; Si cele unsprezece co-voare oveau toate aceeasi mdsurd. $i au unit cinci covoare laun loc Si pe celelalte Sase covoore iar le-au unit la un loc.Apoi aufdcut cincizeci de cheotori pe marginea covorului ce-lui din marginea unei jumdtdyi, unde aceosta trebuia sd seuneascd cu cealaltd jumdtate, iar cincizeci de cheotori le-aufdcut pe marginea covorului din marginea celeilalte jumdtdli,care trebuia sd se uneascd cu cea dintdi. $i auJdcut cincizecide copci de aramd ca sd uneascd covoarele spre a seface unsingur acoperiS de cort. Apoi au maifdcut pentru cort un aco-peris de piei de berbec vopsite in roSu Si un acoperiS, pe dea-supre, de piei vinete."

,,Cortul era acoperit cu patru straturi de covoare. primulstrat era alcltuit din zece covoare (...). Covoarele erau de in gipurpurd de diferite nuante, avind alese chipuri de heruvimi infesiturd" palmieri gi flori. (...) lnvelitoarea a doua, nlumiti, ohel(cortul), fesut[ din p[r de capr[, se compunea din l l covoare(...). A treia invelitoare a cortului era frcut[ din piei de berbeccolorate in rogu. $i, in sfrrgit, cea de-a patra invelitoare era totde piele, dar din pielea unui animal marin 1tahas1.-3se Cel maiprobabil, ebraicul tahas desemna vitrelul-de-mare, numit gidugong, foarte rispdndit in apele M[rii Rogii. Cdt privegtearama, prezenti in alcdtuirea unor obiecte cultice, ea e soco-

3se AB, pp.206-201

167166

r

tite un metal sacru, simbol al protecfiei divine.20-342 ,,Dupd aceea au fdcut pentru cort scdnduri din

lemn de salcdm de pus tn picioare. Fiecare scdndurd erade zece coli Si latd de un cot gijumdtate. Fiecare scdndurddoud cepuri, a$ezate unul tn dreptul celuilalt. ASa auftcutscdndurile cortului Si anume: doudzeci de scdnduri pentrura de miazdzi; $i sub aceste doudzeci de scdnduri aufdcuttruzeci de postamente de orgint, cdte doud postamente lare scdndurd, pentru cele doud cepuri ale ei. Pentru latura aua, dinspre miazdnoapte, auficut alte doudzeci de scdnduripatruzeci de postamente de argint, cdte doud postamente decare scdndurd, pentrucele doudcepuri ale ei; iarpentrudinddrdt a cortului, dinspre asfinlit, auficut Sase scdnduri.mai jdcut doud scdnduri pentru unghiurile de la fundullui. Acestea erau prinse jos Si sus prin cdte un inel. $i asa,

cele doud scdnduri de la cele doud colluri erau la parteardt a cortului opt scdnduri, iar postamente de argintce, cdte doud postamente sub fiecare scdndurd. Apoi aucinci pdrghii de lemn de salcdm pentru scdndurile de pe ord a cortului, Si cinci pdrghii pentru scdndurile de pelaturd; iar pdrghia din mijloc au fdcut-o a;a, cct sd treacdscdnduri, de la tm capdt la celdlalt al peretelui.le-au tmbrdcat cu aur; inelele, prin care se vdraule-au jdcut din aur Si tot cu aw au tmbrdcat Si pdrghiile."

Cortul ,,este descris ca avdnd o forml dreptuncu lungimea de 30 de cofi, ldfimea de 10 coli gi tot de 10 <

indl{imea. Era transportabil (desigur, dupi demontare) gi

compunea din trei perefi (doi laterali gi unul in partea deconfecfionafl din scdnduri de salcim (...). in total erau 48scdnduri (...). Scdndurile erau fixate la capdtul de jos in nipostamente de argint. In partea exterioard, sus, la mijloc Ai jfiecare scdndurl avea hei verigi de aur, prin care se

cinci drugi de lemn de salcdm aurifi, spre a le menfine la ungi spre aint5ri astfel peretele. Drugul de la mijloc avea Imea peretelui, iar ceilalfi patru erau pe jumltate de lungi 'uo AB. o. 206

'u'as, p. zoo

168 169

ewei.'n62 Cortul simbolizeazd preznnfa cerului pe plmdn! ocro+

tirea divin[. Illterior, locul cortului a fost luat de c[tre Tcu aproape aceleagi semnificafii. O perdea ascunde Sfrntatelor de privirile poporului; perdeaua ascunde, dar e 9i o i

[ie, indicdnd o prezent$; ea cheam[ la descoperirea tainei pe

re o invdluie.Cap. 37, l-62 ,,Dupd aceea Belaleel aficut chivotul

lemn de salcdm, lung de doi coli si jumdtate, larg de un cotjumdtate Si inalt tot de un cot Si jumdtate; l-a imbrdcat cu

curat pe dindmtru si pe dinafard, iar impreiur i-aficut o

nd de sur. A turnat pentru el patru inele de aur, pentru cele

tru colluri de jos ale lui: doud inele pe o laturd Si doud inele

cealaltd laturd. A ficut doud pdrghii de lemn de salcdm,

imbrdcat cu aur, si le-a vdrdt prin inelele de pe laturilelui, ca sd poarte chivotul cu ele. Aftcut apoi capaculde aw curat: hmg de doi coli Si jumdtate Si lat de un cot Si

mdtate."Chivotul aurit tot inchipuie pe Flristos, plin de strl

luminii necreate, iar lemnul de salcdm e ffupul S[u nestric[ciDar chivotul poate fi apropiat gi de arca ce a izblvit de la

Septuaginta numegte chivotul gi arca prin acelaqi

kivotos; Vulgata,la fel, are un termen comun: arca. Arcaqivotul sunt simboluri ale Bisericii; ambele sunt puse incu incheierea unui leglmdnt arca e semn al leglmdntuluiDumnezeu cu Noe, Chivotul inchipuie leg[mintul dintrenezeu gi poporul Israel; asem[ndrile ar putea continua.

7-92 ,,Afdcut de osemenea doi heruvimi de aur,

din ciocan, penffu cele doud capete ale capacului, si i-azal wtul lo un capdt Si altul la celdlalt capdt al capacului.ruvimii aceqtia erau ficuli ca ieSind din capac la cele

capete ale lui. Cei doi heruvimi tSi tntindeau aripile unulaltul, umbrind capacul, iar felele lor erau indreptate una

tre alta, privind spre capac."

n?u!: Cel ce Sade pe heruui.mi, prin aripile acestora igi facesimfitd prezenla in si mbol.,,36a

10-15: ,,AJdcut apoi masa din lemn de salcdm, lungd dedoi coli, latd de un cot Si inaltd de tm col Si jumdtate. ,q i;Ora_

ur.I-afi-d, iar im-A turnat

$i acestea vestesc pe Hristos, impirat gi Arhiereu (cu_nuna de aur), Care ne cheami la masa Sa duhovniceasci.

16z ,,A ficut vase trebuitoare pentru masd: talere, cd_delnile, linguri Si cupe pentru turnat, toate de aur curat.,'

Aceste obiecte se reg[sesc Ai in Bisericd, cu un simbo_lism asemindtor. Talerele foloseau pentru punerea pdinilor, iarcupele pentrujertfele de b6uturi.

un sfeSnic de aur curat Sian. Fusul lui, bralele lui,

Din roturire rui iesea erau toate dintr-o bucatd'

seau dintr-o tatuid a f;#l::r;';;;;cealaltd laturd a lui; tnformaflorii de

363 PENT. o. l6l364 lbid.

' '

171

36'AB, p. 205

170

migdal, cu nodurile 5i Jtorite toy alt bral avea trei cupe tot in,

i"iii'tt*ii de migdit, cu nodurile.si florile lor; asa ou"?:'toate

iele sase brale, care ieSeau din

pefusul sfesnicului eraup ry cupe iy'cu'noduiile

si llorile lor. Cele sase braPe' care rc;euu u'n

cweau: un nod sub primele loud bra{e' un nod sub alte dt

brale si un nod sub ultimele doud bra{e' Nodurile u'l:yy.!de pe'ele erdu wrct cufinul' Sfesnicul i2treg era lucrat dintr'

iiisura bucatd de aui cu'at' Apoi i-aficut sapte candele' n

caii si tivile de aur curat. Dintr-un -talant

de aur curat au'

cut sfeSnicul cu toate cele nece-sar" !"!i' . .. r -: ^, -^....i" Sfegnicul e un simbol al luminii spirituale 9i al mintt

rii; numarul brafelor sale' gapte, pare sd fi fost qul in t"gil

"*r".a*f planetelor lsocoiite de cei vechi a fi in num[r

;;t")t ;t,f"i cr simbolismul sfeeniculr1 1

ulul t"T1: .. Cll;;ili; forma florii de migdal, semnificdnd renagterea' dat

fragilitatea (delicatefea). C-u totul' o.?"T-d: *tt 1'*'ll;";;lu alfabetului ebraic ai al c[4ilor Vechiului Testt

aqa cum le socotesc evreii' Pentru sfeqnic s-a folosit un

de aur (aproximativ 50 kg).ii-ztz ,,A Jdcut af,ot iertfelnicul tdmdierii' din lemn

salcdm, lung de un cot,-lat de in cot, adic! !dy"'' si tnalt

ii "oii,

cilrnele lui erau din el; si l-au tmbrdcat cu aur'

rat pe'deasupra, pe laturile lui de-jur-tmp':Jy'$i p" "o,1:,

t i,'to, fmpieiur-i-aficut cunund de aur' Sub pervaz-ul luit'i""i ai" Loilurite lii, a prins doud inele de at1t si le-a pfi

i o p** si de alta a lui, "a

sd se treacd prin ele pdrghiile.

i"rii. iaisniile te-au fdcut din lemn de salcdm si le-au I

brdcatcuaur." --.Jertfelnicul tdmdierii vesteqte, iarigi, pe Hristos'

plin de bun[ mireasm[.r--- 29t ,,A fdcut de asemeneq mir penffu sfanta

tdmdie mirositoare, curate Si cu iscusin\d atcatutte de

torii de aromate.Mirul simbolizeazd lumina, belgugul, bucuria qt

vhntarea divin[. Tdmdia gi fumul ei simbolizeazl legdtura omu-lui cu Dumnezeu, fumul inilfand rugdciunile la cer; parfumul eisemnificd buna mireasm[ a viefuirii cuvioase.

Cap. 38, l-72 ,,Dupd aceea a facut jertfelnicul pentruarderile de tot, din lemn de salcdm, lung de cinci coli, lat decinci cofi, adicd cufala pdtratd, Si inalt de trei cofi. I-aficutpatiu coarne, ce ieSeau din el, in cele patru colluri ale lui, Sil-a imbrdcat cu aramd. Afdcut apoi toate lucrurile trebuitoa-re jertfelnicului: oale, lopdyele, cupe, furculiqe si vase pentrucdrbuni; toate obiectele acestea le-a ftcut din aramd. A mai

fdcut pentru jertfelnic o cdmasd, unfel de tmpletiturd de ara-md, care tmbrdca partea lui de jos pdnd la jumdtatea lui. Aturnat apoi patru verigi de aramd pentru cele patru colguri aleimpletiturii celei de aramd, pentru petrecut prin ele pdrghiilede purtat; iar pdrghiile le-a ficut din lemn de salcdm si le-aimbrdcat cu aramd. Pdrghiile se petreceau prin inelele din la-turile jertfelnicului, ca sd poatdfi purtat cu ajutorul lor. Jert-

felnicul l-aficut din scdnduri, gol induntru.",,in curte se afla altarul sau jertfelnicul, destinat aducerii

sacrificiilor, numit gi altarul holocaustelor (mizbeah haola),care avea lungimea 9i l[1imea de 6 co(i, iar inilfimea de 3 co{i.Era confecfionat din lemn de salc6m, imbricat in araml. in in-terior era gol, ceea ce ftcea ca atunci c6nd se fixa cortul intr-unloc, jertfelnicul s[ fie umplut cu pietre necioplite gi cu plmflnt.La fiecare din cele patru colfuri, altarul avea cite un corn dearamd. De asemenea, altarul era inconjurat de o treapti, care ve-nea pdn[ la jumltatea inll{imii gi pe care urcau preofii cdnd

aduceau jertfe. Altarul era amplasat in fata intr[rii in Sffinta. Dealtar lineau unele gilefi pentru indep[rtarea cenugii, apoi lo-pe{i gi furculife pentru intoarcerea cirnii, ca gi vase pentrusAngele animalului ce era sacrificat. Toate aceste obiecte erau

din aram6"365

8z ,,AJdcut apoi baia din aramd Si postamentul ei tot de

'ut AB,p.2o'l

173172

,,Tot in curtea cortului se afla 9i lavoarul de aram[

nat pentru preofi, care trebuiau s5-9i spele m0inile qi pici

inainte de s[vargirea cultului. Lavoarul era situat intre ajertfelor gi intrarea in Sfhnta, dar pu{in deplasat inspre sud'

aramd, cu chipuri iscusit lucrate care impodobeau

cortului adundrii."

9-202 ,,Dupd aceea a Jdcut curtea' Spre miuazt ca

avea perdele de in rdsucit, hmgi de o sutd de coli, Si la

doudzeci de stdlpi cu doudzeci de postamente de arama sub

Si cu cdrligele Si legdturile lor de argint; pe latura de

noapte a ficut perdele lungi de o sutd de coli Si pentru

doidzeci de stdlpi, cu doudzeci de postamente de aramd sub-

an cilrbgele si legdtorile lor de argint. In partea dinspre at

a ficut-perilele-tmgi de cincizeci de coli Si pentru ele

stdlpi, cu zece postamente de aramd Si cu cdrligele Si legd

lor'de argint; iar in partea de dinainte, dinspre rdsdrit, a

perdele lungi de cincizeci de coli, Si anurne: de o parte ap'

curfii cincisprezece coli de perdele Si la ele trei stdlpi cu

postamente de aramd; de cealaltd parte a porlii curlii-sprezece

coli de perdele Si la ele trei stdlpi cu trei postt

ie aramd. Toate perdelele pe toate laturile curlit erau d9

rdsucit. Ior stdlpii cveou postamentele de aramd, cdrligel4

legdtorile lor de argint, vdrfurile imbrdcate in argint Si

erau unipi intre ei prin legdtori de argint. Iar perdeaua pe

poarta carlii aJdcut-o din ldnd violetd, stacojie Si viSinie Si,-in

rdsucit, cu ilesdturi, lungd de doudzeci de coli si inalti

cinci coli, pe toatd tntinderea, ca Si perdelele curlii' Pentru t

.fdcut piiu stdlpi cu patru postamente de aramd sub ei'

cdrligele si legdtorile de argint si cu vffirile imbt

orgint. Toli ldruSii imprejurul cortului Si curlii erau de

,,Coriul era inConjurat de o curte lungl de 100 de coti

tatd de 50 de coti. Curtea era imprejmuitl de 60 de stilpisalcdm, fixafi la o distanfi de 5 co{i unul de cel[lalt, avind

care un capitel aurit gi postamente de aram6, in care erau fi-xafi. In pir{ile laterale veneau tot c6te 20 de stAlpi, iar spre estgi vest tot c6te l0 st0lpi. StAlpii aveau in partea superioarl fi-xate cArlige pe care erau agezate verigi de argint, iar de acesteaat6rnau draperii fesute de in. in partea de esfa curfii se afla in-trarea, cu o l61ime de 20 de cofi. Aici se aflau patru coloane decare atdrna o perdea de aceleagi dimensiuni (20 de cofi). Cor-tul nu era amplasat exact-in mijlocul cur{ii, ci mai aproape deperetele vestic al cu4ii."ro/

2l3lz ,,Iatd acurn Si socoteala lucrurilor ce s-au inffebu-inlat la cortul admdrii, care s-a/dcut dupd porunco lui Moise,prin levili, sub supravegherea lui ltamar, fiul preotului Aaron.Toate insd, cdte a poruncit Domnul lui Moise, s-au lucrat deBefaleel, fiul lui Uri al lui Or, din seminlia lui luda, ajutat deOholiab, fiul lui Ahisamoc, din seminpia lui Dqn, sdpdtor in pia-trd Si lesdtor iscusit Si cttsdtor de pdtae de in Si de mdtase viole-td, stacojie Si v$inie. Tot aurul intrebuinlat la cort Si la toate lu-crurile lui afost doudzeci Si noud de talonli Si Sapte sute treizecisicli de aur, ce s-au adus tn dar, socotit dupd siclul sjint. Im w-gtntul, ce s-a adr dm de la cei numdrali ai obstei, afost o sfidde talanli Si o mie Sqte sute {aptezeci Si cinci de sicli, socotit du-pd siclul sfdnt. Argintul acesta s-a lua de la Sase sute trei miicinci sute cincizeci de oarneni, in vdrstd de la douizeci de ani insus, trecu{i prin ru,tmdrdtoare, cdte o jumdnte de siclu de cap,socotit dupd siclul sfiint. O sutd de talanli de argint s-au intrebu-inlat la h^mrqrea postamentelor scdndurilor cortului Si a posta-mentelor stdlpilor perdelelor lui: o sutd de postamente din o sutdde talanli, cdte un talutt la postament; iar din o mie Sapte sutegaptezeci Si cinci auftcut cdrligele de la stdlpii curlii, au imbrd-cat vffirile lor Si auftcut pentru ei legdtori. Iar din o mie Saptesute gaptezeci Si cinci de sicli au ficut cdrligele de la stdlpiicurlii, au imbrdcil vdrfitrile lor Si au ficut pentru ei legdtori.Arama, adnd in dtr, afost: Trei sute Saptezeci de talanli Si doud

3u' AB,p.242

175

3uu lbid.

174

nii Wtru sute de sicli. Din ea ouftcat postamente pentnt

de fa intrwea cortului a&mfuii, iertfelnical cel de aramd,

Sa de mamd a lui Si toate uneltele iertfelnicului; postame

pentru toli stdtpii cwlii, postamentele pentru stdlpii ( k i.

'rea cu4ii, toli idru$ii cortului si toli ldrqii dimprejurul curqii"'

Cu aproximafie, cantitifile de metale folosite la lucrd'l

le cortului au fost: 1500 kgde aur;4500 kg de argint 9i I

kg de aramlCap. 39,1-7t ,,Ior din mdtase violetd, stacoiie Si visi

au-frcut ieSminte de slujbd, pentru sluiit in locssul sfdnt' si

maiftcut veSminte sfinte pentru Aaron, cum porunctse

lui Moise. Au Jdcut efodul din fire de aur, din mdtase

stacojie si visinie si din in rdsucit. $i anurne: au desJdcut au

in foi Si au tdiat fire, pe care le-au lesut cu iscusinld printre

un smarald - rdndul intdi; in rdndul al doilea: un rubin, unsafir Si un diamant; tn rdndul al treilea: un opal, o agatd Si unametist; Si tn rdndul al patrulea: un hrisolit, un onix Si tmiaspis. Ele erau a$ezate in cuibulele de aar. pietrele acesteaerau in numdr de doudsprezece, dupd numdrul fiilor lui Israel,Si pe fiecare din ele era sdpat, ca pe pecete, cdte tm nume, dincele ale celor doudsprezece seminlii. La hoSen auJdcut ldnfi-$oqre groase de aur curat Si lucrate rdsucit, ca sfoara; au maifdcut doud rozete Si doud verigi de aur Si au prins cele doudverigi de cele doud colyuri de sus ale hoSenului; $i au agdlatdoud capete ale ldnliSoarelor de cele doud verigi din colyurilehoSenului. Iar celelalte doud capete ale celor doud ldnliSoarele-au agd,tat de cele doud rozete Si le-au prins pe acestea deincheieturile efodului, pe fala acestuia. Dupd aceea au maiJd-cut incd doud verigi de aur Si le-au prins de celelalte doudcolyuri ale hoSenului pe cealoltd parte dinspre efod; Si au maifdcut Si alte doud verigi de aur Si le-au prins de cele doud in-cheieturi ale efodului, dedesubt, pe fola lui, unde se unesc,mai sus de incingdtoarea efodului. $i au legat hoSenul cu veri-gile lui de verigile efodului cu un ;nur de mdtase violetd, casd stea deasupra incingdtorii efodului Si ca sd nu cadd hoSe-nul de pe efod, cum poruncise Domnul lui Moise."

,,Pectoralul sau hogenul (...) se fixa peste efod, la mijlo-cul pieptului. Avea form6 pdtratd, cu laturile de aproximativ opalm6. (...) Hogenul sau pectoralul era simbolul demnitalii ju-decdtoreqti cu care se acoperea persoana arhiereului.,,36e pehogen erau fixate 12 pietre scumpe:

Sardeon, de mare valoare, in trei culori: negru, alb,roz:,

Topaz, piatri de culoare galbenI gi transparent[;Smarald, verde gi transparent, simbol al primIverii;Rubin, de culoare rogie, simbol al fericirii;

iscusit. I-au Jdcut incheietori de tnclteiat pe umeri Si au

amfudoud pdrtite lui- Brdul efodului, care vine peste el' t

ca el, l-aufdcut dinfira'de aur; din mdtase violetd, stacojit

visinie st din tn rdsucit, cum porilncise Domnul lui Moise^'

luot apoi doud pietre de smarald, aqezfuiduJe tn cuibulelg

aur si sdpdnd pe ele numelefiilor lui Israel, cum se sapd pe

cete, Si le-au pus la tncheieturile efodului, pe urneri, lntru

meniieafiiloi lui Israel, curn poruncise Domnul lui Moise"'

reie de mdtase violetd, stacoiie Si viSinie Si de in rdsucit,

Conform AB, pietrele de pe umeri erau de orux,

s[pate pe ele numele fiilor lui Israel. ',Efodul cu cele dou[

tre prelioase de pe umeri era simbolul slujirii arhieregti pe

popor,'al mijlocitorului care ia 9:upra sa p6catele celor per

care mijloceite la Dumnezeu."368 !

i-Zt ,,,l,ufid"ut apoi hosenul, lucrqre iscusitd, lafelefodul, din fire de aur Si din mdtase violetd, stacojie gi vtgr'

iin in rdsucit. Hosenul l-au ftcut dublu, in patru colyuri'

de o palmd si lat de o palmd. $i au pus pe el pietreq$ezate tn patru rdnduri: intr-un rdnd un sardeon' un

t76

'u'AB,p.z44

177

Safir, de culoare albastri, simbol al neprih6nirii 9iputerii cereqti;Diamant, simbol al perfecfiunii;Opal, de culoare llptoasl, cu diferite reflexe;Agat, piatrdtransparentE, in mai multe varietiifi;Ametist, simbol al cump[tirii gi al trezviei;Hrisolit, piatrl transparenth, de culoarea aurului; "i

Onix, speoie de agat fin, in straturi de diferite cuIaspis, opal nobil, strdlucind in culorile focului.

Swt doudsprezece piete, num[r cu simbolistic[de bogati; el amintegte de zodii, sau de anul liturgic; patru itmullit cu trei poate insemna lumea creati (4) transfiguratiunirea cu Sffinta Treime (3). Sunt insd 9i multe alte semni

22-262 ,,Iar meilul, care vine sub efod, l-auftcut dinpurd lesutd violet. Acesta avea in partea de sus o deschizd

si imprejurul acestei deschizdturi cvea un guler, lesut ca o

tosd, ca sd nu se rupd. Meilului i-auJdcut pe la poale ciucurimdtase violetd, stacojie Si viSinie Si de in rdsucit; i-au mai

Si clopolei de our curat Si au pus clopolei printre ciucurii de

poalele meilului de-jur-imprejur; si i-au asezat pe lameilului a$a: un clopolel Si un ciucure, un clopolel si un

re, curnporuncise Domnul lui Moise."Meilul era imbr6cat de arhiereu ,,peste cdmaga de in,

ind necusut, ci fesut pe de-a-ntregul, cu o deschizitur[ inde sus, frr[ mdneci gi lung cu ceva peste genunchi, aqa incitdesubt se vedea c[maEa preo(eascd. La poale avea cusut un

sau tiv de care atdrnau clopofei de aur 9i mere frcute din firesucite de in gi m[tase. (...) Meilul avea culoarea albastrl a

lui, ca un semn cd arhiereul este slujitor al impdrlfieiConst6nd numai dintr-o bucati, meilul simboliza integrispiritual[ a slujitorului sffintului altar. Clopofeii gi merele de

poalele vegm6ntului simbolizau poruncile dumnezeiegti pe

ie propov[duia arhiereul."3To

370 lbid.

178

l]]os, pp.237-238''' PENT, p. 168

179

perdeaua din mijloc; chivotul legii, capacul lui Si pdrghiile;rnasd cu toate cele de trebuinld pentru ea Si pdinile de pusinte; sfesnicul cel de anff cwqt, candelele lui, candelele puseel la locul lor, si toate cele trebuiicioase pentru el side ars; jertfelnicul cel de aur, mirul pentru ungere,pentru tdmdiere Si perdeoua de la intrarea cortului;cel de aramd, cdmasa lui cea de aramd, pdrghiile lui sicele trebuitoare pentru el, baia Si postamentul ei;curlii, stdlpii Si postamentele lor, perdelele de la intrarea

frdnghiile, ldru$ii Si toate lucrurile trebuitoare lo slujbd intul admdrii; veSmintele de/ slujit in cort, veSmintele sfintepreotului Aaron si vesmintele de slujbd pentru fiii lui. Tr

aceste lucruri le ftcuserd fiii lui Israel a$a cumDomnul lui Moise. $i privi Moise toatd lucrarea Si iatd ei ocuserd ci{q cum poruncise Domnul Si Moise i-a binecuvdntat.

Strnt terminate obiectele de cult, lucrate, toate, dupirunca dumnezeiasc[. Aceasta nu inseamnd cd Dumnezeu atat toate amdnuntele fiec[rui obiect, ci doar ci a indicat obile gi a insuflat cu har pe fruritorii lor. E ceva similar cu

rea Sfintei Scripturi: Dumnezeu inspir[ gi asistii pe aghi

ferindu-l de gregeli, dar nu anuleazipersonalitatea acestuia.

Cap. 40, l-l5z ,,Apoi iardsi a grdit Domnul cu Moise

a zis: in ziua tntdi a lunii intdi, sd asezi cortul adundrii. $ipui tntr-insul chivotul legii Si dinaintea chivotului sd atdrnideaua; apoi sd aduci induntru masa Si sd asezi pe eo toatecrurile ei; Si sfeSnicul sd-l aduci induntru Si sd aprinzicandelele lui. Sd asezi jertfelnicul cel de aur pentruinaintea chivotului legii Si sd atdrni perdeaua la intrare tntul adwdrii. Apoi sd asezi jertfelnicul arderilor de tolintrdrii in cortul adundrii. Iar tntre cortul admdrii Si isd asezi baia si sd torni tn ea apd; si tmprejurul cortului sd

tmprejmuirea curlii Si la intrarea curlii sd atdrni perdeauapd aceea sd iei mir de ungere Si sd ungi cortul Si toate cele

el si sdJ sfinlegti pe el Si toate lucrurile 9i vafi sfiint; sdjertfelnicul arderilor de tot Si toate lucwile lui Si sd

Cortul e ridicat inziuaintdi a lunii intai, zi fur sarc a fidl.cor[biei s

rdiale gi e(Ioan 20,

cultice, vegmintele preo{egti qi sacerdolii, acesta fiind leglmdntvegnic; acolo unde s-a renunfat la sfinfiri, s-a cobordt s.rb nive-lul Legii mozaice!

1G38: ,,gi a Jdcut Moise tot; cum i-a pontncit DomnulaSa aficut: tn luna intdi a anului al doilea de la ieSirea lor dinEgipt, in ziua fntdi a lunii afost asezat cortul. $i a asezat Moisecortul, a pus postamentele lui, ile lui Sistdlpii lui; a tntins deasupra c $i pesteaceste acoperdminte a pus acoperisul, cum ponmcise Domnullui Moise. Apoi a peffecut pdr-ghiile prin inelele chivot, capa_cul; a dus apoi ch ua si a tnihischivotul legii, precum poruncise Domnul lui Moise. Dupd ace-

zdzi a cortului, Si a aprins candelele lui tnaintea Domnului,

perdeaua la uSa cortului; iar jertfetnicul arderilor de tot l-a'q$ezat la intrarea in cortul adundrii Si a pus pe el arderi de nrSi prinoase de pdine, cum poruncise Domnul lui Moise. Apoi a

180 l8l

rii, pentru cdJ cuprinsese pe acesta norul Si slqva Domnu,

umpluse locasul. In tot timpul cdldtorieifiilor lui Israel, cdnd

q$ezat baia tntre cortul adundrii Si jertfelnic Si a turnat tn ea

apd pentru spdlat; Moise, Aaron sifiii lui trebuia sd-Si spele inea mdinile Si picioarele; cdnd intrau ei in cortul adundrii satlcdnd se apropiau dejertfelnic ca sd sluieascd, se spdlau dincum poruncise Domnul lui Moise. Dupd aceea au pus imprei.'muirea curlii imprejurul cortului Si a jertfelnicului Si o atdperdeaua la intrarea curlii. $i aSa a isprdvit Moise lucrdrile^Attmci w nour a acoperit cortul adundrii Si locasul s-ade slava Domnului; Si Moise n-a putut sd intre in cortul

BIBLIOGRAT'IE

A. Sf6nn Scripturd

Biblia sau sfdnta s*ipturd,Editura Institutului Biblic ai de Mi-siune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (prescurtat tn con-tinuare: EIB), Bucuregti, 1995

Biblia 16gg, retipi_gti, 1988Biblia ipturd, Edi{ia Sffintului Sinod,

Bucuregti, 1914Pentateuhul sou cele cinci cdrli ale lui Moise,versiune revizui-

ti dup6 Septuaginta, redactat2i gi comentati de Bartolo_meu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte oste_neli, EIB, Bucuregti, 1997

Monumenta linguae dacoromanorum, Bibtia 16gg, pars II, Exo_dus, Editura Universitifii,,Al. I. Cuzd,,Iagi, I 99 I

Biblia Hebraica, Eclitio quarta emendata opou H. p. Riiger,Stuttgart, 1979

Biblia sacra vulgafa, Editionem quartam emendatam cum so-ciis B. Fischer, H.I. Frede, H. F. D. Sparks, W. Thiele,praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 1 994

Septuaginta, Editit Alfred Rah1fs, Stuttgart, 1979

ridica norul de pe cort, atunci plecau la drum, iar de nu se rica norul, nici ei nu plecau la drum pdnd nu se ridica; pentruin tot timpul cdldtoriei, ziua stdtea peste cort noruliar noaptea se afla peste elfoc, inaintea ochibr intregii case

lui Israel."Dumnezeu Se aratii lui Israel in chipul norului gi al

lui. Norul e ,,loc" sau instrument al epif-aniilor, in vreme ce

cul e cea mai bunl imagine a lui Dumnezeu, simbolizAndcarea gi iluminarea.

incheiem cu imaginea minfii vizdtoare de Dumnezeurael) urm0nd Domnului in drumul siu cltre faraprin Pustia Sinai. Asemeni sd-I urm[m gi noi, Israel celvlrat, Mdntuitorului Iisus ]Iristos, prin pustia veaculuicdtre fericirea impnr[fiei celei f6r6 de sf[rgit!

B. Scrieri patristice

Ambrozie al Milanului (Sf.), Scrisori, Scrieri II, trad. DavidPopescu, in colec{ia ,,p[rinfi gi scriitori bisericegti,,(PSB), Nr. 53, EIB, Bucuresti, 1994

183

Atanasie cel Mare (Sf.), Epistola intdia cdtre Serapion' Scrierl

II, trad. Dumitru Stlniloae, PSB 16, EIB, Bucureqti'

1988

Barnaba, Epistola,trad. D. Fecioru, inscrierile Pdrinlilor apos'

tolici,PSBCalist Cataffgiotul, tivd,trad' Dumitru

Stdniioae, (F), Nr' 8, EIB,

Bucuregti, 1979

Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, trad' Dumitru St[-

Chiril al Alexandriei (Sf'), Glafire la leSire, Scrieri II' ttad'

Dumitru Stdniloae, PSB 39, EIB, BucureSti,1992

Chiril al Alexandriei (Sf'), inchinarea si sluiirea in duh S-i

adevdr, Scrieri I, ttad. Dumitru Stiniloae' PSB 38'

EIB, Bucuregti, 1991

Chiril al Ierusalimului (Sf.), Catehezele,trad' D' Fecioru' EIB'

Bucureqti, vo

Ciprian al Cartaginei ecument-'

"",trad.b. P tind'PSB

3, EIB, Bucureqti, 1981

Clernent Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad' D' Fecioru'

PSB 4, EIB, Bucureqti, 1982

Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, ttad' D' Fecioru'

PSB 5, EIBClernent Romanul tre Corinteni, ttad' D'

Fecioru, tn aPostolici, PSB l' EIB'

Bucuregti, 1979

Didahia celor i2 Apostoli,trad. D. Fecioru, inscrierile Pdrinli-PSB 1

Dionisi (Sf.), d' OPere

. Dum a, Bucu-

regti, 1996Dorotei (Ava), invdldturi de suJlet folositoare, trad. Dumitru

Stiniloae, F 9, ElB, Bucuregti, 1980Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor, trad. Du-

mitru Stiniloae, F l, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu,1946

Evagrie Ponticul, Cuvdnt despre rugdciune, trad. DumitruStlniloae, F l, Tipografia Arhidiecezand., Sibiu, 1946

Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre viala lui Moise, Scrieri I, trad.Ioan Buga, PSB 29, EIB, Bucuregti, 1982

Grigorie Palama (Sf.), Despre impdrtdsirea dumnezeiascd, trad.Dumitru St[niloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977

Grigorie Palama (Sf.), Despre rugdciune, trad. Dumitru Stini-loae, F 7,EIB, Bucuregti, 1977

Grigorie Palama (Sf.), Despre sfdnta lumind, trad. Dumitru St6-niloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977

Grigorie Sinaitul (Sf.), Despre felul cum trebuie sd Sadd la ru-gdciune cel ce se liniSteSte, trad. Dumitru St[niloae, F7,ElB, Bucuregti, 1977

Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele tnleleplilor, trad. DumitruStiniloae, F 4, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1948

Ioan Caryatii, Capete de mdngdiere, trad. Dumitru St[niloae,F 4, Tipografia Arhidiecezandn Sibiu, 1948

Ioan Casian (Sf.), Despre fntruparea Domnului, Scrieri alese,trad. D. Popescu, PSB 57, EIB, Bucuregti, 1990

Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, EIB, Bucu-regti, 1943

Ioan Guri de Aur (Sf.), Omilii Ia Facere, Scrieri I-II,trad.D.Fecioru, PSB2I-22, EIB, Bucuregti, 1987-1989

Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Matei, Scrieri III, trad. D.Feciory, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1984

Ioan Scdrarul (Sf.), Scara, trad. Dumitru Stiniloae, F 9, EIB,Bucuregti, 1980

lsaac Sirul (Sf.), Cuvinte despre sfintele nevoinle, trad. DumitruStiniloae, F 10, EIB, Bucuregti, l98l

184 185

Isaia Pustnicul, Doudzeci si noud de cuvinte'trad' Dumitru St[-

niloae, F 12, Ed. Harisma, Bucureqti' 1991

Isihie Sinaihrl., C*dnt despre tremie Si virtute' trad' Dur'nitru

Stdniloae, F 4, Tipografra Arhidiecezanl' Sibiu' 1948

Justin Martirul (Sf.), Apologia fufii,trad' Olimp Cdcittld'-in^Apo-

logeli ie limbi greacd' PSB 2, EI!' Bucuregti' 1980

Justin fvfaiirul (SD, dialog cu iudeul Trifon, bad' Olimp C[-

ciulE, PSB 2,ElB,Bucure9ti, 1980

Macarie ggipteanul (5f.1, Omilit duhovniceSti' ttad' Constantin

Cornilescu, PSB 34' EIB, BucureSti' 1992

Maxim Mlrturisitoru I (Sf .), Ambigua, trad' Dumitru St6niloae'

PSB 80, EIB, Bucureqti, 1983

Maxim Mdrturisitorul (Sf.), Capete despre cuno$tinla de Dym-

nezeu,trad. Dumitru Stiniloae, F 2, Tipografia arhidie-

cezanL, Sibiu, 1947

Maxim Marturisitorui (Sf.), Capete gnostice' trad' Dumitru StI-

niloae, F 2, Tipogiafia-arhidiecezand" Slbiu' 1947

Maxim Uertuiisitorut 1{f;, nptstole, Scrieri II'trad' Dumitru

Stdniloae, PSB 81, EIB, Bucureqti, 1990

Maxim Mlrturisitorul (Sf.), intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri'

trad. Dumitru Stiniloae, F 2, Tipografia arhidiecezan['

Sibiu, 1947

Maxim Mirturisitorul (Sf.), Rdspunsuri cdtre Talqsie' trad' Du-

mitru St[nilou", f i, Tipografra Arhidiecezanl' Sibiu'

1948Metodiu de Olimp, Despre inviere, tad q Comrlescrf itt S.f $|

gorie Taumaturgul 9i Metodiu de Olimp' Scrieri' EIB,

Bucureqti, 1984

Nil Ascetul, CuvAil ascetic,trad' Dumitru St5niloae' F 1' Tipo-

grafraArhidiecezan[, Sibiu, I 946

Otigo,, Omilii la Carteadogae 9i Nicolae

Origen, Omilii la Carteadogae giNicolae

Otigo,, Omilii la Cartea NumBodogae 9i Nicolae Ne

Origo,, Omilii la Cartea Prooroanlui leremia, Scieri alese I,trad. Teodor Bodogae gi Nicolae Neag4 pSB 6, EIB,Bucureqti, 1981

Salvianus, Despre gavernarea lui Dumnezeu, trad. D. popescu,in Boethius qi Salvianus, Scrieri, pSB 72, EIB, Bucu-reSti,1992

Simeon Metafrastul (Sf.), Parafrazd la Macarie Egipteanul,trad. Dumitru Stiniloae, F 5, EIB, Bucuregti, 1976

Teodor al Edesei, Una sutd capete, trad. Dumitru Stlniloae, F4, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1948

Teolip al Filadelfrei, Despre lucrarea ceq ascunsd intru Hris_tos,trad. Dumitru Stdniloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977

Varsanufie (Sf.), Scrlsori duhovniceSti, trad. D. Stiniloae, F I l,Editura Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1990

Vasile cel Mare (Sf.), Despre SJAnil Duh, Scrieri III, t:lad. C.Comilescu qi T. Bodogae, pSB 12, EIB, Bucuregti, lggg

Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri { trad. D.Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986

Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cwdntdri, Scrieri I, trad,. D.Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986

C. Lucrdri Si studii teologice

Abrudan, Dumitru, Emilian Cornilescu, Arheologie biblicd,EIB, Bucuregti, 1994

Branigte, Ene, Liturgica generald,ElB, Bucuregti, 1985Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri, vol.

I-III, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994-1995Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original: Nou-

veau Dictionnaire biblique rdvis6), vol. I-[I, Ed. Ste_phanus, Bucuregti, 1995-1997

Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii Si cu-vinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995

186

Eratil la Facerea_

p.43, r.3 s: in loc de: ntpentru aceasta l-ase va citi: nu pentru aceasta nu l-a

p.48,r.9 j: in loc de: Au doar[ nuse va citi: Au doar{ eu

p. 57, r.l s: in loc de: crncise va citi: trei

p. 81, nJ2-13 j: in loc de: nu sedeauna se despart

se va citi: nu unescdespart

unosc niciodatii, ci intot-

niciodatS, ci intotdeauna

p. 122, r.l2 j: in loc de: ingrefogafise va citi: invdrtogafi

p.125, r.10 j: tn loc de: numit generic pentru frlistenise va citi: nume generic pentru regii frlisteni

p. 160, r.2 s: in lac de: Duhul este cu adev[rat in loculse va citi: Duhul este cu adevErat locul

p. 163, r.l2 j: tn loc de: aceastase va citi: acestea

p.178, r.13 s: tn loc de: zeu ne descoperE

c . _ se va citi: zeu nu.,ne poate fi cunoscu! chiar dacdInsugi Dumnezeu ne descoperEp. 180, r.7 s: in loc de: Arffint

se va citi: lnfrAnatp. 184, r.3 j: in loc de: intiplrind cele

se va citi: intiplrind chipurile celep.209, r.15 j: fn loc de: ridicat impIrat

se va citi: ridicat de irnp[ratp.244, r.1l j: in loc de: ditit

se va citi: ediditp.246, r.l0 j: in loc de:1g77

se va citi: 1977p.247, r.15 s: in loc de: Bucuregti

se va citi: Bucuregti, 1992

carte de veghe, carte de tImadIEDITURA CHRISTIANAasociafia filantropicl medicalii<<christiana>> I

. APARITII RECENTE: .,

Dr. Pavel Chirili i

Conceptul de medicind ueStind (l).Sfdnta Scripturd cititd de tm medic ortodox

Pr.Ioan C. TeguOmul - taind teologicd.

Studii de spiritualitate filocalicd

Pr. Gheorghe Calciu-DumitreasaHomo americanus. O radiografie ortodoxd

Occidentali convertili la Ortodoxie.

$ase ipostaze mdrturisitoare

Rizvan CodrescuRdsdritenele iubiri-

Fals tratat de dezlumire

Costion NicolescuCine se teme de Bisericd?Studii Si articole teologice

***Doctorul Nicolae C. Paulescu

sau $tiinla mdrturisitoare

Pr. Prof. Niculae M. PopescuPreoli de mir

adormili in Domnul

R5zvan CodrescuRecurs la Ortodoxie

Pr.Ioan Sorin UscaVechiul Testament

in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli:I. Facerea

DIN APARITIILE YIITOARE:

Lect. univ. Flavia f,'loreaManual de limba englezd

pe texte biblice,liturgice Si patristice

Sf6ntul Ioan al CruciiIntegrala operei poetice

***Familia tn Bisericd.

Rdnduieli gi rugdciuni ortodoxe

***Pentru o teologie a neamului

(Cre s tomalie c omentatd)

carte de veghe, carte de tlmadlEDTTURA CHRISTIAI{Aasociafia filantropicl medicalil <<christiano>