Eurobarometrul Parlamentului European (EB/PE 79.5)

1

Direcţia Generală Comunicare

UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE

Bruxelles, août 2013

Eurobarometrul Parlamentului European (EB/PE 79.5)

FOCUSARE ASUPRA CETĂŢENIEI EUROPENE

Coeziunea economică şi socială

Sfera de acoperire: UE27 /UE28

Populaţie: 27.624 de europeni cu vârsta de şi peste 15 ani

Metodologie: Faţă în faţă (CAPI)

Munca de teren: 7-23 iunie 2013, sondaj realizat de TNS opinion

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 2

A. ROLUL MONEDEI EURO ........................................................................................... 7

B. CARE ZONĂ EURO ÎN 2025? ................................................................................... 16

C. BUGETUL UNIUNII EUROPENE ............................................................................ 25

D. TREI INIŢIATIVE PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI PERFORMANŢA ECONOMIEI

EUROPENE ............................................................................................................................. 35

E. EUROPENII ŞI GLOBALIZAREA ÎN 2025 .............................................................. 45

Ca urmare a aderării Croaţiei la data de 1 iulie 2013, respectiv la opt zile de la data încheierii

muncii de teren aferente acestui sondaj, anumite întrebări adresate în această ţară au fost uşor

modificate pentru ca rezultatele să fie în mod eficient introduse în sondajul realizat de

Eurobarometru.

AVIZ CITITORILOR

Sondajul a fost efectuat de TNS opinion în 28 de ţări ale UE prin metoda faţă în faţă, fiind

intervievaţi 27 624 de cetăţeni. Rezultatele sunt prezentate fie la nivelul UE 28 în cazul

întrebărilor noi, fie sub formă de tendinţe UE 27.

Acest sondaj realizat de Parlamentul European este completat de o serie de întrebări adresate în

cadrul Eurobarometrului standard (EB 79.3), publicat de Comisia Europeană la data de

23 iulie 2013.

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Jacques Nancy +32 2 284 24 85

[email protected]

mailto:[email protected]

2

Vârsta Sex Ocupaţie Zona euro/zona

non-euro

INTRODUCERE

Examinarea rezultatelor în funcţie de sexul, vârsta şi categoria profesională a europenilor,

precum şi în funcţie de grupa de ţări (zona euro/zona non-euro) a evidenţiat o serie de

tendinţe sociodemografice.

În general, diferenţele în funcţie de sex sunt destul de puţin evidente, chiar dacă se

constată că sentimentul că euro a atenuat la nivel mondial efectele negative ale crizei este

mai puternic în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor şi că acestea din urmă sunt mai

sensibile, la nivel mondial, la tematicile sociale.

Variaţiile în funcţie de vârstă sunt mai evidente: tinerii (15-24 ani) privilegiază în

proporţia cea mai mare un răspuns coordonat al statelor membre împotriva crizei şi doresc

ca UE să îşi aloce bugetul educaţiei şi formării. Persoanele în vârstă (55+) consideră în cea

mai mare proporţie că bugetul UE este „prea important”.

Există diferenţe semnificative între categoriile profesionale: cadrele de conducere

gândesc cel mai pozitiv cu privire la rolul euro în contextul crizei, iar persoanele

independente consideră că prioritatea bugetului UE trebuie să fie în creştere. Persoanele

casnice şi şomerii consideră, în proporţia cea mai mică, Uniunea Europeană ca fiind actorul

cel mai bine plasat pe piaţă pentru a îi face să beneficieze cel mai eficace de efectele

pozitive ale globalizării în 2025 sau pentru a-i proteja împotriva efectelor sale negative.

Între respondenţii din zona euro şi cei din zona non-euro există variaţii destul de

evidente: primii privilegiază în mod clar măsurile coordonate şi consideră într-o proporţie

mai mare că reforma sistemului bancar ar fi mai eficace la nivel european, în timp ce a

doua categorie optează mai mult pentru măsuri individuale şi consideră că ar fi mai eficace

să se reformeze sistemul financiar prin măsuri naţionale.

În detaliu:

Reacţiile în faţa crizei majoritatea respondenţilor este în favoarea măsurilor

coordonate între statele membre pentru combaterea crizei (cu excepţia zonei non-euro).

Ocuparea forţei de muncă rămâne de departe prima prioritate a UE în contextul crizei.

- Toate categoriile de europeni privilegiază măsurile coordonate faţă de

măsurile individuale, şi, în special, cadrele de conducere (61 %) şi studenţii

(58 %).

- În schimb, se observă un decalaj semnificativ între zona euro şi zona non-

euro cu privire la acest aspect: în zona non-euro, respondenţii preferă acţiunile

individuale (49 % faţă de 41 % care preferă măsurile coordonate), în timp ce în

zona euro se întâmplă invers (36 % faţă de 55 %). Uniunea Europeană este

actorul cel mai în măsură de a acţiona eficace împotriva crizei, în special în

opinia studenţilor (27 %), a persoanelor din categoria de vârstă 15-24 de ani

3

(25 %) şi în zona euro (23 %). În timp ce din totalul de categorii, răspunsurile

sunt destul de împărţite între Uniunea Europeană şi guvernul naţional, în zona

non-euro, acesta din urmă ajunge pe primul loc (27 %).

- În contextul crizei, prioritatea UE trebuie să fie ocuparea forţei de muncă,

în special pentru şomeri (83 %). Puterea de cumpărare şi datoria publică sunt cel

mai des citate în zona euro, în timp ce locuinţele sunt cel mai citate în zona non-

euro.

Rolul monedei euro: la toate categoriile, sentimentul dominant este că euro nu a

permis atenuarea efectelor crizei, chiar dacă sentimentul că euro a redus efectele crizei

este în creştere în raport cu 2011.

În zona non-euro, respondenţii au păreri împărţite cu privire la faptul de a şti dacă ţara

lor va adopta moneda unică în 2025.

- Bărbaţii (41 %) şi cadrele de conducere (43 %) consideră într-o proporţie mai

mare faţă de femei (35 %), persoanele casnice şi şomerii (34 % în cele două

cazuri) că moneda euro a atenuat efectele crizei. Nu se observă practic nicio

diferenţă în funcţie de vârstă.

- În zona non-euro, majoritatea femeilor consideră că ţara lor va adopta moneda

unică în 2025 (47 % pentru „da” faţă de 44 % pentru „nu”), în timp ce bărbaţii

sunt sceptici (45 % pentru „da” faţă de 48 % pentru „nu”).

- Persoanele cu vârsta sub 40 de ani, persoanele casnice şi şomerii din zona non-

euro sunt convinşi în majoritate că ţara lor va adopta moneda unică în 2025. În

schimb, persoanele cu vârsta de şi peste 40 de ani, persoanele independente şi

cadrele de conducere consideră că ţara lor îşi va păstra moneda naţională.

Bugetul UE este considerat „corespunzător” de către toate categoriile de europeni, şi,

în special, de bărbaţi (42 %), de persoanele din categoria de vârstă 15-24 de ani (43 %),

de cadrele de conducere (47 %) şi de angajaţi (49 %).

- Bărbaţii (25 %), persoanele cu vârsta sub 40 de ani (24 %) şi cadrele de

conducere (25 %) consideră într-o proporţie mai mare decât femeile (19 %),

persoanele cu vârsta de peste 55 de ani (19 %) şi pensionarii (19 %) că bugetul

UE este „prea puţin important”.

- Respondenţii din zona euro consideră într-o proporţie mai mare (25 %) decât

respondenţii din zona non-euro (17 %) că bugetul UE este „prea puţin

important”.

Priorităţile bugetului Uniunii Europene diferă sensibil de la o categorie la alta.

- Bărbaţii (50 %) şi persoanele independente (55 %) clasează creşterea pe primul

loc.

- Femeile (52 %), persoanele active (52 % dintre persoanele din categoria de

vârstă 25-54 de ani), lucrătorii (51 %), persoanele casnice (50 %) şi şomerii

(57 %) privilegiază afacerile sociale şi ocuparea forţei de muncă.

4

- În opinia persoanelor din categoria de vârstă 15-24 de ani (51 %) şi a studenţilor

(54 %), UE ar trebui să îşi utilizeze bugetul în domeniul educaţiei şi al

formării.

- Afacerile sociale şi ocuparea forţei de muncă este prima prioritate bugetară a

respondenţilor din zona zero (53 % faţă de 43 % în zona non-euro). De

asemenea, respondenţii din zona euro citează într-o proporţie mai mare faţă de

cei din zona non-euro educaţia şi formarea (48 % faţă de 36 %) şi cercetarea

ştiinţifică (25 % faţă de 16 %).

- În zona non-euro, respondenţii consideră că creşterea ar trebui să fie prima

poziţie bugetară a UE (47 %).

În general, majoritatea europenilor consideră că reforma globală a sistemului

bancar ar fi mai eficace la nivel european, chiar dacă ei au păreri împărţite în ceea ce

priveşte garanţia depozitelor bancare ale cetăţenilor.

- Bărbaţii, persoanele din categoria de vârstă 40-54 de ani (cu excepţia

sprijinului acordat băncilor aflate în dificultate) şi cadrele de conducere

consideră în proporţia cea mai mare că diversele măsuri de reformare a

sistemului bancar ar fi mai eficace la nivel european.

- Femeile (46 %), persoanele cu vârsta de peste 55 de ani (48 %), persoanele

casnice (48 %) şi persoanele pensionate (47 %) consideră în majoritate că

garanţia depozitelor bancare ar fi mai eficace la nivel naţional.

- Se observă diferenţe semnificative între respondenţii din zona euro şi cei

din zona non-euro: primii consideră în proporţia cea mai mare că aceste măsuri

diferite ar fi mai eficace la nivel european. În schimb, în zona non-euro,

eficacitatea ar fi mai bună la nivel naţional pentru trei măsuri din patru.

Pentru a îmbunătăţi performanţa economiei europene, europenii consideră că,

înainte de toate, trebuie îmbunătăţite educaţia şi formarea profesională. Celelalte

iniţiative sunt citate de cel puţin o treime dintre europeni, cu destul de puţine diferenţe

între categorii.

- Tinerii (53 %) şi studenţii (55 %) citează în proporţia cea mai mare

îmbunătăţirea educaţiei şi a formării profesionale, care ocupă primul loc în

toate categoriile.

- Facilitarea creării întreprinderilor este puţin mai mult menţionată de către

persoanele din categoria de vârstă 25-39 de ani (34 %), în special de către

şomeri (39 %).

- Bărbaţii (34 %), persoanele din categoria de vârstă 40-54 de ani (33 %) şi, în

special, cadrele de conducere menţionează într-o proporţie mai mare (41 %)

investiţia în cercetare şi inovare.

- Primele cinci iniţiative sunt citate mai mult în zona euro şi, în special,

investiţia în cercetare şi inovare (35 % faţă de 24 %). În schimb, în zona non-

euro, este mai citată investiţia în transporturi (18 % faţă de 9 % în zona euro).

5

Europenii şi globalizarea în 2025: UE se impune ca fiind actorul cel mai în măsură să

ofere posibilitatea de a beneficia în modul cel mai eficace de efectele pozitive ale

globalizării, dar şi pentru a proteja împotriva efectelor sale negative (asemenea

guvernului naţional). China, care se află în mod clar pe primul loc, şi Statele Unite vor

fi, în opinia respondenţilor, cele mai mari puteri economice în 2025.

- Bărbaţii citează, într-o proporţie mai mare decât femeile, UE, dar şi ceilalţi

actori, atât pentru posibilitatea de a beneficia de efectele pozitive ale globalizării

în 2025, cât şi pentru a proteja împotriva efectelor negative. Aceasta se explică

printr-o proporţie mai importantă în rândul femeilor a răspunsului „nu ştiu”

(22 % faţă de 14 % dintre bărbaţi pentru a face să beneficieze de efectele

pozitive; 23 % faţă de 15 % dintre bărbaţi consideră că actorii îi protejează

împotriva efectelor negative).

- Uniunea Europeană este mai citată de persoanele din categoria de vârstă 15-24

de ani (53 % consideră că Uniunea oferă posibilitatea de a beneficia de efectele

pozitive; 52 % consideră că Uniunea protejează împotriva efectelor negative),

studenţii (57 %; 54 %) şi cadrele (55 %; 56 %). Acestea din urmă citează, de

asemenea, peste medie, guvernul naţional, pe care îl plasează pe primul loc

printre actori cu privire la protejarea cetăţenilor împotriva efectelor negative ale

globalizării (58 %).

- În zona non-euro, guvernul naţional este actorul cel mai în măsură să protejeze

cetăţenii împotriva efectelor negative ale globalizării în 2025 (53 % faţă de

47 % pentru UE). În zona euro, raportul este invers (46 faţă de 49 %).

6

7

A. ROLUL MONEDEI EURO

8

PRINCIPALUL CRITERIU DE ANALIZĂ: VÂRSTA

1. Rezultatele Uniunii Europene

Q35 Aţi putea să-mi spuneţi în ce măsură sunteți de acord sau în dezacord cu următoarea afirmație: în general Euro a diminuat efectele negative ale crizei economice.

Gru

puri d

e v

ârs

tă

RO

LU

L M

ON

ED

EI

EU

RO

9

2. Rezultatele naţionale

RO

LU

L M

ON

ED

EI E

URO

G

rupuri d

e v

ârs

tă

10

PRINCIPALUL CRITERIU DE ANALIZĂ: GENUL



Sexul re

spondentu

lui

RO

LU

L M

ON

ED

EI

EU

RO

11


RO

LU

L M

ON

ED

EI E

URO

Sexul re

spondentu

lui

12

PRINCIPALUL CRITERIU DE ANALIZĂ: OCUPAȚIA



Gru

puri o

cupaţionale

RO

LU

L M

ON

ED

EI

EU

RO

13


RO

LU

L M

ON

ED

EI E

URO

G

rupuri o

cupaţio

nale

14

PRINCIPALUL CRITERIU DE ANALIZĂ: ZONA EURO/ȚĂRI DIN AFARA ZONEI EURO



Zona e

uro

- z

ona n

on-e

uro

RO

LU

L M

ON

ED

EI

EU

RO

15


RO

LU

L M

ON

ED

EI E

URO

Zona e

uro

- zona n

on-e

uro

16

B. CARE ZONĂ EURO ÎN 2025?

Această întrebare a fost adresată doar în ţările din afara zonei euro

17


18


1. Rezultate zona non-euro Q36 Credeţi că până în anul 2025 (ŢARA NOASTRĂ) va adopta moneda euro?


Gru

puri d

e v

ârs

tă

CARE Z

ON

Ă E

URO

ÎN

2025?

19



CARE Z

ON

Ă E

URO

ÎN 2

025?

G

rupuri d

e v

ârs

tă

20


1. Rezultate zona non-euro

Q36 Credeţi că până în anul 2025 (ŢARA NOASTRĂ) va adopta moneda euro?


Sexul re

spondentu

lui

CARE Z

ON

Ă E

URO

ÎN

2025?

21



CARE Z

ON

Ă E

URO

ÎN 2

025?

Sexul re

spondentu

lui

22


1. Rezultate zona non-euro

Q36 Credeţi că până în anul 2025 (ŢARA NOASTRĂ) va adopta moneda euro?


Gru

puri o

cupaţionale

CARE Z

ON

Ă E

URO

ÎN

2025?

23



CARE Z

ON

Ă E

URO

ÎN 2

025?

Gru

puri o

cupaţio

nale

24

25

C. BUGETUL UNIUNII EUROPENE

26



Q41 Bugetul total al UE reprezintă circa 1% din produsul intern brut (PIB) total al tuturor statelor membre, aproximativ 145 de miliarde de euro.

Consideraţi că acest procent este prea mare, adecvat sau prea mic?

Gru

puri d

e v

ârs

tă

BU

GETU

L U

NIU

NII

EU

RO

PEN

E

27


BU

GETU

L U

NIU

NII E

URO

PEN

E

G

rupuri d

e v

ârs

tă

28





Sexul re

spondentu

lui

BU

GETU

L U

NIU

NII

EU

RO

PEN

E

29


BU

GETU

L U

NIU

NII E

URO

PEN

E

S

exul re

spondentu

lui

30





Gru

puri o

cupaţionale

BU

GETU

L U

NIU

NII

EU

RO

PEN

E

31


BU

GETU

L U

NIU

NII E

URO

PEN

E

G

rupuri o

cupaţio

nale

32





Zona e

uro

- z

ona n

on-e

uro

BU

GETU

L U

NIU

NII

EU

RO

PEN

E

33


BU

GETU

L U

NIU

NII E

URO

PEN

E

Zona e

uro

- zona n

on-e

uro

34

35

D. TREI INIŢIATIVE PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI PERFORMANŢA ECONOMIEI

EUROPENE

36



Q43 Care trei iniţiative ar putea îmbunătăţi cel mai mult performanţa economiei europene? (MAX. 3 RĂSPUNSURI)

Gru

puri d

e v

ârs

tă

TREI

INIŢ

IATIV

E P

EN

TRU

A Î

MBU

NĂTĂŢI

PERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

37


TREI IN

IŢIA

TIV

E P

EN

TRU

A ÎM

BU

NĂTĂŢI P

ERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

Gru

puri d

e v

ârs

tă

38




Sexul re

spondentu

lui

TREI

INIŢ

IATIV

E P

EN

TRU

A Î

MBU

NĂTĂŢI

PERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

39


TREI IN

IŢIA

TIV

E P

EN

TRU

A ÎM

BU

NĂTĂŢI P

ER

FO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

Sexul re

spondentu

lui

40




Gru

puri o

cupaţionale

TREI

INIŢ

IATIV

E P

EN

TRU

A Î

MBU

NĂTĂŢI

PERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

41


TREI IN

IŢIA

TIV

E P

EN

TRU

A ÎM

BU

NĂTĂŢI P

ERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

Gru

puri o

cupaţio

nale

42




Zona e

uro

- z

ona n

on-e

uro

TREI

INIŢ

IATIV

E P

EN

TRU

A Î

MBU

NĂTĂŢI

PERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

43


TREI IN

IŢIA

TIV

E P

EN

TRU

A ÎM

BU

NĂTĂŢI P

ERFO

RM

AN

ŢA E

CO

NO

MIE

I EU

RO

PEN

E

Zona e

uro

- zona n

on-e

uro

44

45

E. EUROPENII ŞI GLOBALIZAREA ÎN 2025

1. Cei mai indicaţi actori care vă vor permite să beneficiaţi de efectele pozitive

ale globalizării

46



Q37T După părerea dvs., în anul 2025, care dintre următorii actori vă vor permite să beneficiaţi în modul cel mai eficient de efectele pozitive ale globalizării?

În primul rând? Şi în al doilea rând? (MAXIM DOUĂ RĂSPUNSURI]

Gru

puri d

e v

ârs

tă

EU

RO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

47


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Gru

puri d

e v

ârs

tă

48





Sexul re

spondentu

lui

EU

RO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

49


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Sexul re

spondentu

lui

50





Gru

puri o

cupaţionale

EU

RO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

51


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Gru

puri o

cupaţio

nale

52





Zona e

uro

- z

ona n

on-e

uro

E

URO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

53


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Zona e

uro

- zona n

on-e

uro

54

55

2. Cei mai indicaţi actori care vă vor proteja de efectele negative ale globalizării

56



Q38T Şi, după părerea dvs., în anul 2025, care dintre următorii actori vă vor putea proteja în modul cel mai eficient de efectele negative ale globalizării? În primul rând?

Şi în al doilea rând? (MAXIM DOUĂ RĂSPUNSURI]

Gru

puri d

e v

ârs

tă

EU

RO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

57


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

G

rupuri d

e v

ârs

tă

58





Sexul re

spondentu

lui

E

URO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

59


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Sexul re

spondentu

lui

60





Gru

puri o

cupaţionale

EU

RO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

61


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Gru

puri o

cupaţio

nale

62





Zona e

uro

- z

ona n

on-e

uro

EU

RO

PEN

II Ş

I G

LO

BALIZ

AREA Î

N 2

025

63


EU

RO

PEN

II ŞI G

LO

BALIZ

AREA ÎN

2025

Z

ona e

uro

- zona n

on-e

uro

Documents

Eurobarometrul Parlamentului European (EB/PE 79.5)