Click here to load reader

ELEMENTE DE MATEMATICĂ

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of ELEMENTE DE MATEMATICĂ

Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaiei nr. 3702/21.04.2021
MINISTERUL EDUCAIEI
Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate
Bucureti, 2021
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1429
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 2
Not de prezentare Aria curricular Matematic i tiine ale naturii a fost introdus, pornindu-se de la
necesitatea de stimulare i satisfacere a curiozitii tiinifice a copiilor prin înelegerea unor fenomene i fapte din universul apropiat. Se asigur astfel o cale de cunoatere activ, prin aciune direct, a lumii înconjurtoare, valorificând experiena de via a elevilor.
Din aceast arie curricular face parte i disciplina Elemente de matematic creia în actualul Plan cadru, pentru elevii cu dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate, îi sunt alocate la ciclul gimnazial 1or (cls. a V-a, a VI-a), respectiv 2 ore (cls. VII-X)/sptmân.
Prin intermediul disciplinelor din cadrul acestei arii, coala asigur caracterul tiinific al cunotinelor empirice achiziionate de elev în viaa cotidian, încât acestea s devin cunotine funcionale, eficiente adaptrii la mediul social. Noiunile tiinifice dobândite de copilul cu dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate au o acoperire senzorial, având la baz contactul direct cu obiectele i cu imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienelor de cunoatere în care este introdus copilul permite înelegerea relaiilor dintre organ i funcie (ureche-auz; ochi-vz etc.), organism i mediul înconjurtor. Prin intermediul activitilor matematice, elevul stabilete contacte nemijlocite cu obiecte, cu grupe de obiecte, descoperind proprietile, constat c între ele exist relaii, efectueaz diverse operaii din care rezult noi grupe cu noi proprieti.
Structurarea proceselor de cunoatere constituie un demers complex, cruia îi urmeaz dezvoltarea cognitiv i învarea instrumental. La elevul cu dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate, educaia cognitiv este specific, urmând un proces diferit de învare a elevului obinuit. Educarea proceselor senzorial-motorii primare i dezvoltarea motricitii generale vizeaz formarea unor abiliti i deprinderi care constituie punctul de plecare în dezvoltarea cognitiv, a limbajului, a comunicrii, precum i operaionalizarea unor concepte matematice elementare. În dezvoltarea senzorial, unele experiene de via, cum ar fi cele care implic spaiul, timpul i cantitatea, au scopuri legate de matematic. Formarea unor concepte matematice elementare conduc la înelegerea noiunii de numr i folosirea concret a numerelor în situaii cotidiene.
Astfel, elevii cu dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate pot realiza progrese considerabile prin achiziii cu aplicabilitate larg în viaa cotidian i cu efecte semnificative pentru integrare social eficient. Trecând progresiv de la modul concret, care implic efectuarea de operaii concrete i participarea activ a elevului, la modul imagistic, care utilizeaz pictograme, grafic i alte procedee vizuale, la modul simbolic, care recurge la simboluri matematice, elevii înva într-un mod adaptat cerinelor lor. Acest mod de învare a matematicii face apel la lucrul cu obiecte, la experiene directe i activiti concrete, elevilor cu asemenea dificulti de învare trebuind s li se ofere un climat i materiale propice dificultilor lor.
În acord cu noile msuri instituite pe plan mondial, în ara noastr au loc transformri ale sistemului de educaie, care s asigure egalitatea de anse educaionale în funcie de cerinele i posibilitile acestei categorii de elevi. Un învmânt care se vrea integrat în Uniunea European, urmrete tratarea difereniat, încurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine i pentru instruirea conform nevoilor i capacitilor fiecruia.
1430 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 3
Competene generale
1. Explorarea elementelor i fenomenelor lumii înconjurtoare prin aciuni de tip matematic 2. Dezvoltarea capacitilor/abilitilor de înelegere a modificrilor cantitative ca suport al formrii deprinderilor de tip matematic 3. Dezvoltarea mecanismelor de operare acional i de rezolvare a problemelor simple 4. Exersarea comportamentelor i atitudinilor formate în activiti de tip integrativ
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1431
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 4
CLASA a V-a Competene specifice i exemple de activiti de învare
1. Explorarea elementelor i fenomenelor lumii înconjurtoare prin aciuni de tip matematic
Clasa a V-a 1.1. Manipularea obiectelor i ordonarea lor dup anumite criterii, în concentrul 0- 20: - Exerciii de identificare, de discriminare a obiectelor, legumelor i fructelor, dup unul
sau mai multe criterii (culoare, mrime, form etc.) - „La pia”/„La magazin”; - Exerciii de explorare a obiectelor din mediul înconjurtor: - exerciii - joc de grupare a obiectelor pe categorii (maini, bile, beisoare); - exerciii - joc de sortare i clasificare dup anumite criterii (culoare, mrime,
form etc.); - exerciii - joc de asociere a formelor obiectelor din mediul ambiant; - exerciii - joc de ordonare i seriere dup un criteriu, precizarea poziiei într-o
serie („primul”, „ultimul”, „al doilea” etc.). 1.2. Modificarea relaiilor spaiale dintre obiecte i/sau în raport cu propriul corp: - Exerciii - joc de raportare a obiectelor la schema corporal proprie; - Exerciii - joc de repoziionare a obiectelor dup cerine/criterii noi; - Exerciii de reprezentri topologice(relaii de vecintate); - Exerciii de construcie cu sau fr model.
2. Dezvoltarea capacitilor/abilitilor de înelegere a modificrilor cantitative ca suport al formrii deprinderilor de tip matematic
Clasa a V-a 2.1. Construire de mulimi în plan obiectual i imagistic, în concentrul 0-20: - Exerciii de construire a dou mulimi prin coresponden biunivoc ce asigur
intuirea constanei i conservrii cantitii; - Exerciii de identificare a criteriilor folosite în sortarea i clasificarea unor obiecte, prin
observare (precizarea criteriilor utilizate); - Exerciii - joc de formare i completare a unor mulimi, respectând criteriile date; - Exerciii de numrare în concentrul 0-20 a obiectelor/elementelor din mulimile
construite. 2.2. Compararea mulimilor de obiecte, în concentrul 0-20: - Exerciii de comparare a grupelor formate, prin figurarea/configurarea lor unele sub
altele, punerea în coresponden biunivoc a elementelor grupurilor, apreciind cantitatea;
- Exerciii de comparare a numrului de elemente din dou mulimi prin apreciere, prin diferite procedee („din ochi”);
- Exerciii de comparare prin modificarea cantitativ a mulimilor de obiecte, prin adugare/mrire;
- Exerciii de egalizare a numrului de elemente a dou mulimii, premergtoare aciunilor de „compunere” i „descompunere” a numrului;
- Exerciii de utilizare spontan a numrului („Câte degete ai la o mân?”). 2.3. Stabilirea corespondenei mulime obiectual-imagine-simbol (numr-cifr): - Exerciii de identificare i denumire a numrului/cifrei în concentrul 0 - 20; - Exerciii de punere în coresponden a cifrei cu cantitatea de obiecte; - Exerciii de coresponden între mulimi de obiecte/desene; - Exerciii de numrare, ordonare a numerelor în concentrul 0 - 20; - Exerciii de stabilire a locului fiecrui numr în irul numeric dat cu precizarea
„vecinilor”; - Exerciii de compunere a numerelor 0 - 20.
1432 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 5
Clasa a V-a 2.4. Citirea i scrierea simbolurilor matematice elementare: - Exerciii de citire a cifrelor/numerelor naturale în concentrul 0 - 20; - Exerciii de scriere a cifrelor peste modelul punctat i dup modelul dat, cu sprijin; - Exerciii de citire i scriere a simbolurilor matematice„+”, „-”, „=”; - Exerciii de scriere dup dictare a cifrelor i a simbolurilor matematice învate.
3. Formarea i dezvoltarea mecanismelor de operare acional i de rezolvare a problemelor simple
Clasa a V-a 3.1. Identificarea poziiei spaiale a obiectelor: - Exerciii de discriminare vizual a poziiei spaiale a obiectelor („stânga”, „dreapta”
„sus”, „jos”, „în fa”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”);
- Exerciii de discriminare vizual i verbalizare a poziiei spaiale a obiectelor („sus”, „jos”, „în fa”, „în spate”);
- Exerciii de însuire a termenilor care denumesc poziia, direcia/orientarea obiectelor;
- Jocuri de imitaie pentru poziionarea obiectelor în spaiu („vertical”, „orizontal”); - Exerciii de poziionare a obiectelor în spaiu dup o comand dat; - Exerciii de modificare a relaiilor spaiale dintre obiecte dup anumite criterii. 3.2. Formare de reprezentri geometrice simple: - Exerciii de trasare de linii drepte în diferite poziii (orizontal, vertical); - Exerciii - joc de construire a unor figuri geometrice din elemente mici (beioare,
scobitori, paste finoase, sârm, plastilin, fire textile); - Exerciii - joc de tip labirint; - Exerciii de completare a unui model repetitiv simplu (liniar i din figuri geometrice). 3.3. Perceperea succesiunii evenimentelor având drept criteriu obiective ale regimului de via: - Exerciii - joc de memorare a succesiunii zilelor sptmânii, a anotimpurilor i a lunilor
anului (pe anotimpuri); - Exerciii de ordonare cronologic a cinci sau mai multe imagini din poveti/activiti
cotidiene; - Exerciii pentru însuirea terminologiei: „primul”, „ultimul”, „înainte”, „înapoi”, „dup”,
„acum”, „în timp ce”, „pe urm”. 3.4. Formarea algoritmilor euristici elementari: - Exerciii de numrare în ordine cresctoare i descresctoare în concentrul 0-20; - Exerciii de completare a numerelor în iruri lacunare; - Exerciii de introducere a conceptului de adunare prin operaii cu mulimi de obiecte
concrete i cu reprezentri simbolice; - Exerciii de reprezentare grafic a operaiei de adunare i scdere prin simbolurile „+”, „-”, „=”; - Exerciii de adunare i scdere în concentrul 0-20, fr trecere peste ordin; - Exerciii de colorare a unei imagini în funcie de codul culorilor primare. 3.5. Formarea noiunilor matematice elementare, bazate pe aciuni obiectuale, însoite de limbaj: - Exerciii de utilizare a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „egal”, „adugm”,
„mrim”, „plus”; - Exerciii de recunoatere în limbaj matematic a operaiei de adunare; - Exerciii ludice de utilizare a limbajului matematic în contexte situaionale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1433
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 6
4. Exersarea comportamentelor i atitudinilor formate în activiti de tip
integrative Clasa a V-a
4.1. Însuirea algoritmului unei activiti practice cu coninut matematic elementar: - Exerciii de compunere a etapelor unei activiti; - Exerciii de verbalizare a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini; - Exerciii - joc de simulare a unei activiti cu caracter practic-aplicativ („La magazin”,
„La pia” etc.); - Exerciii de asociere i utilizare a unui numr în viaa cotidian (numrul unui
apartament, numrul unui mijloc de transport în comun etc.). 4.2. Aplicarea de operaii de adunare în rezolvarea problemelor pe model acional,
imagistic, grafic: - Exerciii de rezolvare de probleme cu utilizarea adecvat a noiunilor: „mai mult” - „mai
puin”, „mai mare” - „mai mic”, „punem”; - Exerciii de rezolvare a problemelor cu o singur operaie în plan acional i imagistic
în concentrul 0 - 20, cu sprijin. 4.3. Operarea cu uniti de msur convenionale/neconvenionale aflate la
îndemâna copiilor - Exerciii de localizare a evenimentelor i a duratelor acestora folosind etaloanele date:
ora fix, zilele sptmânii, anotimpurile anului; - Exerciii - joc de msurare a lungimilor, a volumului i a masei corpurilor folosind
uniti de msur neconvenionale (creion, radier, palm, vase de capaciti diferite, balane improvizate etc.) prin alegerea etalonului potrivit;
- Exerciii de msurare a unor obiecte folosind etaloane diferite i discutarea lor; - Exerciii de ordonare a unor obiecte dup dimensiune sau dup mas prin comparri
succesive i exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, mai uor”, „mai greu”, „cel mai lung” etc.);
- Exerciii - joc de înregistrare în diverse forme (desene, numeric etc.) a rezultatelor msurilor.
Coninuturi
Domenii de coninut Clasa a V-a Mulimi de obiecte din mediul ambiant
- Explorarea i manipularea obiectelor, legumelor i fructelor („La pia”/„La magazin”)
- Gruparea de obiecte i formarea de mulimi dup criterii date
- Sortarea i clasificarea obiectelor sau a mulimilor dup criterii variate
- Aprecierea global, compararea numrului de elemente a dou mulimi prin procedee variate, inclusiv prin punere în coresponden
- Ordonarea în ir cresctor i descresctor a elementelor unei mulimi
Numerele naturale în concentrul 0-20
- Citirea, scrierea, numrarea, ordonarea, comple- tarea în concentrul 0-20
- Operarea în plan obiectual i imagistic - Introducerea conceptului de adunare - Reprezentarea grafic a operaiei de adunare i
scdere (folosind semnul „+”, „-”)
1434 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 7
Domenii de coninut Clasa a V-a - Adunarea i scderea în concentrul 0-20, fr
trecere peste ordin
Poziii spaiale - Orientarea spaial i localizarea în spaiu („stânga”, „dreapta” „sus”, „jos”, „în fa”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”)
Succesiunea evenimentelor - Enunarea zilelor sptmânii, anotimpurilor i lunilor anului (pe anotimpuri)
- Ordonarea cronologic a evenimentelor - Însuirea terminologiei („primul”, „ultimul”, „înainte”,
„înapoi”, „dup”, „acum”, „în timp ce”, „pe urm”) Reprezentri geometrice simple
- Trasarea liniilor drepte în diferite poziii: orizontal, vertical
- Construcia unor figuri geometrice: cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi
Noiuni matematice elementare
- Activizarea limbajului matematic („mai mare”, „mai mic”, „egal”, „adugm”, „mrim”, „plus”, „adunare”)
- Utilizarea limbajului matematic în diverse situaii Algoritmul unei activiti practice cu coninut matematic
- Rezolvarea de probleme cu o operaie, cu ajutorul imaginilor;
- Compunerea etapelor unei activiti cu sprijin - Asocierea i utilizarea numerelor în viaa cotidian
Uniti de msur - Localizarea evenimentelor i a duratelor acestora, folosind etaloane date: ora fix, zilele sptmânii, anotimpurile anului
- Folosirea unitilor de msur neconvenionale pentru lungime, capacitate, mas
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1435
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 8
CLASA a VI-a Competene specifice i exemple de activiti de învare
1. Explorarea elementelor i fenomenelor lumii înconjurtoare prin aciuni de tip matematic
Clasa a VI-a 1.1. Manipularea obiectelor i ordonarea lor dup anumite criterii, în concentrul 0- 30: - Exerciii de identificare, de discriminare a animalelor, dup unul sau mai multe criterii -
„La ferm”; - Exerciii de asociere a animalelor cu hrana acestora utilizând teoria mulimilor; - Exerciii de asociere i comparare a mulimilor de animele cu puii i denumirea
acestora, prin coresponden; - Exerciii de explorare a obiectelor din mediul înconjurtor: - exerciii - joc de grupare a obiectelor pe categorii (mulaje, maini, bile, beioare
etc.); - exerciii - joc de sortare i clasificare dup anumite criterii (culoare, mrime,
form); - exerciii - joc de asociere a formelor obiectelor din mediul ambiant; - exerciii - joc de ordonare i seriere dup un criteriu, precizarea poziiei într-o
serie („primul”, „ultimul”, „al doilea” etc.). 1.2. Modificarea relaiilor spaiale dintre obiecte i/sau în raport cu propriul corp: - Exerciii - joc de raportare a obiectelor la schema corporal proprie; - Exerciii - joc de repoziionare a obiectelor dup cerine/criterii noi; - Exerciii de reprezentri topologice (relaii de vecintate); - Exerciii de construcie cu sau fr model.
2. Dezvoltarea capacitilor/abilitilor de înelegere a modificrilor cantitative ca suport al formrii deprinderilor de tip matematic
Clasa a VI-a 2.1. Construire de mulimi în plan obiectual i imagistic, în concentrul 0-30: - Exerciii de construire a dou mulimi prin coresponden biunivoc ce asigur
intuirea constanei i conservrii cantitii; - Exerciii de identificare a criteriilor folosite în sortarea i clasificarea unor obiecte, prin
observare (precizarea criteriilor utilizate); - Exerciii - joc de formare i completare a unor mulimi, respectând criteriile date; - Exerciii de grupare a obiectelor dup anumite criterii („lung - scurt”, „subire - gros”,
„gol - plin” etc.); - Exerciii de numrare în concentrul 0-30 a obiectelor/elementelor din mulimile
construite. 2.2. Compararea mulimilor de obiecte, în concentrul 0-30: - Exerciii de comparare a grupelor formate, prin figurarea/configurarea lor unele sub
altele, punerea în coresponden biunivoc a elementelor grupurilor, apreciind cantitatea;
- Exerciii de comparare a numrului de elemente din dou mulimi prin apreciere, prin diferite procedee;
- Exerciii de comparare prin modificarea cantitativ a mulimilor de obiecte, prin adugare/luare, mrire/micorare;
- Exerciii de selectare dintr-o grupare dat a unui numr de obiecte; - Exerciii de egalizare a numrului de elemente a dou mulimii, premergtoare
aciunilor de „compunere” i „descompunere” a numrului; - Exerciii de utilizare spontan a numrului.
1436 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 9
Clasa a VI-a 2.3. Stabilirea corespondenei mulime obiectual-imagine-simbol (numr-cifr): - Exerciii de identificare i denumire a numrului/cifrei în concentrul 0-30; - Exerciii de punere în coresponden a cifrei cu cantitatea de obiecte; - Exerciii de coresponden între mulimi de obiecte/desene; - Exerciii de numrare, ordonare a numerelor în concentrul 0-30; - Exerciii de stabilire a locului fiecrui numr în irul numeric dat cu precizarea
„vecinilor”; - Exerciii de compunere a numerelor 0-30. 2.4. Citirea i scrierea simbolurilor matematice elementare: - Exerciii de citire a cifrelor/numerelor naturale în concentrul 0-30; - Exerciii de scriere a cifrelor peste modelul punctat i dup modelul dat, cu sprijin; - Exerciii de citire i scriere a simbolurilor matematice: „+”, „-”, „=”; - Exerciii de scriere dup dictare a cifrelor i a simbolurilor matematice învate.
3. Formarea i dezvoltarea mecanismelor de operare acional i de rezolvare a problemelor simple
Clasa a VI-a 3.1. Identificarea poziiei spaiale a obiectelor: - Exerciii de discriminare vizual a poziiei spaiale a obiectelor („stânga”, „dreapta”
„sus”, „jos”, „în fa”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”, „oblic”);
- Exerciii de discriminare vizual i verbalizare a poziiei spaiale a obiectelor („sus”, „jos”, „în fa”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”);
- Exerciii de însuire a termenilor care denumesc poziia, direcia/orientarea obiectelor;
- Jocuri de imitaie pentru poziionarea obiectelor în spaiu („vertical”, „orizontal”, „oblic”);
- Exerciii de poziionare a obiectelor în spaiu dup o comand dat; - Exerciii de modificare a relaiilor spaiale dintre obiecte dup anumite criterii. 3.2. Formare de reprezentri geometrice simple: - Exerciii de trasare de linii drepte în diferite poziii (orizontal, vertical, oblic); - Exerciii-joc de tip labirint; - Exerciii de completare a unui model repetitiv simplu (liniar i din figuri geometrice); - Exerciii de completare a unei figuri geometrice lacunare; - Exerciii de reproducere a unui model obiectual/imagistic utilizând formele geometrice
(„Casa” – ptrat/dreptunghi i triunghi etc.). 3.3. Perceperea succesiunii evenimentelor având drept criteriu obiective ale regimului de via: - Exerciii - joc de memorare a succesiunii zilelor sptmânii, a anotimpurilor i a lunilor
anului (pe anotimpuri); - Exerciii de ordonare cronologic a imaginilor din poveti/activiti cotidiene; - Exerciii pentru însuirea terminologiei: „primul”, „ultimul”, „înainte”, „înapoi”, „dup”,
„acum”, „în timp ce”, „pe urm”. 3.4. Formarea algoritmilor euristici elementari: - Exerciii de numrare în ordine cresctoare i descresctoare în concentrul 0-30; - Exerciii de completare a numerelor în iruri lacunare; - Exerciii de introducere a conceptului de scdere prin operaii cu mulimi de obiecte
concrete i cu reprezentri simbolice; - Exerciii de reprezentare grafic a operaiilor de adunare i scdere prin simbolurile
„+”, „-”, „=”; - Exerciii de adunare i scdere în concentrul 0-30, cu i fr sprijin; - Exerciii de colorare a unei imagini în funcie de codul culorilor primare,
complementare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1437
Programa colar ELEMENTE DE MATEMATIC - Învmânt special gimnazial- Dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate 10
Clasa a VI-a 3.5. Formarea noiunilor matematice elementare, bazate pe aciuni obiectuale, însoite de limbaj: - Exerciii de utilizare a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „adugm”, „lum”,
„mrim”, „micorm”, „plus”, „minus”, „egal”; - Exerciii de recunoatere în limbaj matematic a operaiilor de adunare i scdere; - Exerciii ludice de utilizare a limbajului matematic în diverse contexte situaionale.
4. Exersarea comportamentelor i atitudinilor formate în activiti de tip integrative
Clasa a VI-a 4.1. Însuirea algoritmului unei activiti practice cu coninut matematic elementar: - Exerciii de compunere i descompunere a etapelor unei activiti; - Exerciii - joc de simulare a unei activiti cu caracter practic-aplicativ („La ferm”
etc.); - Exerciii - joc de asociere i utilizare a unui numr în viaa cotidian (numrul unui
apartament, numrul unui mijloc de transport în comun etc.). 4.2. Aplicarea de operaii de adunare i scdere în rezolvarea problemelor pe
model acional, imagistic, grafic: - Exerciii de rezolvare de probleme cu utilizarea adecvat a noiunilor: „mai mult” - „mai
puin”, „egal”, „mai mare” -…