of 138 /138

Ediţia a şaptea (naţională cu participare internaţională

  • Author
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Ediţia a şaptea (naţională cu participare internaţională

Conferina de cercetare în construcii, economia construciilor, urbanism i amenajarea teritoriului. Rezumate ale lucrrilorCCoonnffeerriinnaa ddee cceerrcceettaarree îînn ccoonnssttrruucciiii,, eeccoonnoommiiaa ccoonnssttrruucciiiilloorr,, uurrbbaanniissmm ii aammeennaajjaarreeaa tteerriittoorriiuulluuii.. RReezzuummaattee aallee lluuccrrrriilloorr
Competitivitatea durabil
Adres os. Pantelimon nr. 266, sector 2,
Bucureti, România, cod 021652 Telefon 0040.21-255.22.50 Fax 0040.21-255.00.62 E-mail [email protected] Internet www.incd.ro Editori CSI dr. ecol.-urb., dr. geogr. Alexandru-Ionu Petrior
CSI/conf. univ. dr. arh. Vasile Mei Coperta, editare, layout Arh. Alexandra Antal Tehnoredactare Ec. Mioara ufer, Ec. Cristian Banciu Tipar Editura INCD URBAN-INCERC
ISSN 2343-7537
Membri Colaboratori
Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU Dr. ecol. , dr. geogr., habil. urb.
Alexandru-Ionu PETRIOR Ec. Mihaela SANDU
Dr. ing. Claudiu Lucian MATEI Dr. ing. Henriette SZILAGYI
Sociol. Raluca PETRE Dr. ing. Constantin MIRON
Fil. Alina BILETEANU Urb. Odette Luiza ILIOI (stagiar)
Arh. Irina-Alexandra STOICAN (stagiar) Arh. Gabriela VOLOAC
Comitetul tiinific / de program Preedinte
Dr. ecol. , dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionu PETRIOR Membri Colaboratori
Dr. arh. Vasile MEI Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU
Dr. ing. Claudiu Lucian MATEI Sociol. Raluca PETRE Dr. ing. Livia MIRON
Dr. ing. Henriette SZILAGYI Mat. dr. Ioan Sorin BORCIA Ing. Lpdat BUBULETE
Arh. Constantin CHIFELEA Dr. ing. Iolanda Gabriela CRAIFALEANU
Ing. Carmen Silvia DICO Ing. Cristian GRIGORAENCO
Ing. Aurelian GRUIN
Dr. geogr. Alina HUZUI Dr. ing. Cornelia-Florentina DOBRESCU Dr. ing. Claudiu-Sorin DRAGOMIR
Ing. Ciprian Nicolae ENE Dr. ing. Constantin MIRON
Ing. Alexandrina Maria MUREANU Dr. ing. Cristian PETCU
Dr. ing. Horia Alexandru PETRAN Dr. ing. Irina POPA
Ing. Constantin Ioan PRUN Dr. ec. Cezar Petre SIMION-MELINTE
Ing. Vasilica VASILE Dr. geogr. Daniel Gabriel VÂLCEANU Dr. ing. Marta Cristina ZAHARIA
Dr. arh. Ana-Maria DABIJA Dr. ing. Gheorghe BADEA
Dr. ec. Florin Marian BUHOCIU Urb. Amalia BLESCU (stagiar)
Urb. Odette Luiza ILIOI (stagiar) Urb. Mihai PAVEL (stagiar)
Arh. Sonia ROMAN (stagiar) Arh. Laura RUXNDESCU (stagiar)
Arh. Irina-Alexandra STOICAN (stagiar) Urb. Teodor ERBNESCU (stagiar)
Refereni
M. PAVEL S. ROMAN
Bucureti, 9 mai 2014
1
CUPRINS
Adriana Lucia Kadhim-Abid, Pavel Ichim - Fenomenul insula de cldur în situl urban al Municipiului Iai 5 Irina Popa, Alexandrina Muresanu - Sistemele integrate de protecie anticoroziv i biocid - o soluie pentru creterea durabilitii elementelor de construcii din lemn i oel 7 Alina Dima, Vasilica Vasile, Mihaela Ion - Particule solide supramicrometrice i grosiere în spaii de birouri. Studiu de caz 9 Angelica Stan - Oraul neural: competitivitate prin complexitate i vitalitate urbana 11 Vasilica Vasile, Alina Dima, Mihaela Ion - Analiz comparativ privind nivelul concentraiei de compui organici volatili în spaii de locuit i birouri 13 Ctlin Sârbu, Andrei Mitrea - O poart european închis. Constana i coridorul intermodal ctre Cernavod 15 Vasile Rus, Andreea Hegyi, Horatiu Vermesan, Claudiu Bumbuc, Mihail Chira - Stadiul actual al cercetrilor privind pasivarea armturilor zincate termic folosind substane nepoluante 17 Gabriel Pascariu, Mihai Alexandru - Axa Ploieti-Bucureti-Giurgiu (PBG) în perspectiva noii perioade de programare 19 Gheorghe-Alexandru Brbos, Carol Enyedi, Oana Cazan - Influena încovoierii de lung durat asupra elementelor liniare realizate din beton de înalt rezisten armate cu fibre de oel (BIRAFO) 21 Gabriela Cltan, Andreea Hegyi - Cercetri preliminare privind realizarea corpurilor de zidrie din pmânt 23 Adrian G. Marchi, Adrian M. Ioani - Evaluarea riscului de colaps progresiv al structurilor în cadre din beton armat amplasate în zone seismice din România 25 Ligia Mihaela Moga - Practica certificrii energetice a ferestrelor 27 Gabriela Cltan, Andreea Hegyi, Carmen Dico, Oana Cazan - Studiu comparativ privind caracteristicile fizico-mecanice pentru 5 tipuri de parchet de lemn 29 Horaiu Vermean, Andreea Hegyi, Vasile Rus - Zincarea termic în contextul dezvoltrii durabile 31 Bogdan Mezei, Mihai Iliescu, Ofelia Corbu, Attila Puskas, Ligia Moga - Beton armat dispers în realizarea elementelor prefabricate pentru drumuri 33 Cristian Grigorasenco - Soluii inovative de prefabricare a lucrrilor de construcii în concordan cu cerinele de dezvoltare durabil i creare de produse i tehnologii avansate 35
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
2
Sidonia Teodorescu, Ion Teodorescu - Urme ale administraiei domeniului coroanei la Segarcea 37 Ligia Mihaela Moga, Ioan Moga - Performanta termica a elementelor de construcie din lemn 39 Horia Petran - Renovarea cldirilor publice la nivel NZEB în România - între ambiie i realitate 40 Emil-Sever Georgescu, Iolanda Gabriela Craifaleanu, Claudiu Sorin Dragomir, Daniela Dobre, Florena Nicoleta Tnase, Cristina Olga Gociman, Tiberiu Florescu, Cristian Moscu, Mihaela Stela Georgescu - Proiectul URBASRIK: blocuri urbane în zone centrale protejate expuse la hazarduri multiple. Evaluarea si cartografierea valorilor vulnerabilitii 42 Andreea Hegyi, Carmen Dico, Gabriela Cltan, Oana Cazan - Studiu comparativ privind rezistenele mecanice ale panourilor din lemn încleiat de fag i frasin 44 Cobzaru Alina - Electropoluarea în mediul urban 46 Ctlina-Elena Rou, Ioan-Aurel Irimu - Conceptul townscape în aria urban a municipiului Piatra-Neam 48 Marian Ionu Istrate - Sistemul urban Botoani-Suceava. Conturarea rolului teritorial 50 Roxana Simionescu - Accesibilitatea factor-cheie al competitivitatii 51 Livia Miron, Adrian Alexandru Ciobanu - Evaluarea durabilitii construciilor instalaiilor si echipamentelor la aciunile de mediu climatic 53 Bogdan-Alexandru Suditu, Daniel-Gabriel Vâlceanu - Particulariti ale morfologiei sociale i spaiale a aezrilor informale din România 55 Marta Cristina Zaharia - Studii acustice efectuate la platourile de filmare ale societii române de televiziune 57 Daniela Stoica, Emil Gâsc - Influena naturii suportului asupra caracteristicilor de aderen ale sistemului de placare Easy Fix 59 Marin Lupoae, Marius Moldovan, Catalin Baciu, Daniel Constantin - Dispozitive explozive pentru crearea de bree în obstacole uoare 61 Raluca Petre - Dimensiuni sociale si patrimoniu cultural imaterial în spaiul transfrontalier româno-sârbesc 63 Henriette Szilagyi, Cornelia Baer, Mircea Pstrav, Attila Puskas, Ofelia Corbu - Durabilitatea construciilor de beton cu deeuri solide reciclate 65 Attila Puskas, Raul Zagon, Ofelia Corbu, Henriette Szilagyi, Cornelia Baer - Conlucrarea elementelor de planee prefabricate cu suprabetonarea 67
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
3
Horia Constantinescu, Cornelia Baer, Mircea Pstrav, Attila Puskas - Studiu experimental asupra grinzilor prefabricate de planeu realizate din elemente ceramice 69 Cornelia Baer, Henriette Szilagyi, Carmen Dico, Attila Puskas, Horia Constantinescu - Inovarea-direcie general în conceptul global al cercetrii 71 Florentina Luca, Septimiu George Luca - Analiza efectelor dispersiei în evaluarea unor caracteristici de material 73 Cristina Iacoboaea, Oana Luca, Ana-Maria Nica - Industria în polii de cretere din România 75 Gabriel Pascariu, Alin D. Chi, Andrei Mitrea - O perspectiv critic asupra unor abordri tradiionale în studiul reelei de localiti. Problema oraelor noi postsocialiste din România 77 Simion-Melinte Cezar - Avantaje competitive ale firmelor româneti de construcii pe piaa uniunii europene/competitive 79 Vasile Rus, Andreea Hegyi, Horatiu Vermesan, Mihail Chira, Claudiu Bumbuc - Rezistena la coroziune în medii care simuleaz betonul a armturilor zincate termic pasivate 81 Dana Chirvai, Alina Voiculet, Marius Solon, Vlad Balosin - Dezvoltare durabila intre expresivitate tehnologie i cost 83 Cristian Ioja, Gabriel Vanau, Mihai Nita - Calitatea aerului interior in locuinele din municipiul Bucureti. Studii de caz 84 Cristina Maria Ciocnea, Ion Cristian Ioj, Diana A. Onose, Mihai R. Ni, Gabriel O. Vânu - Caracteristicile expansiunii urbane i impactul asupra factorilor de mediu în arealul sectorului 3 al municipiului Bucureti / 86 Liviu Ianasi - Competitivitatea urbana-de la generic la particularul realist. CSB2035 88 Alexandru-Ionu Petrior - Câte domenii trebuie evaluate pentru a decide durabilitatea competitivitii teritoriale? 89 Amalia Balescu, Irina-Alexandra Stoican - Efectele restructurrii economice în zonele monoindustriale la nivelul regiunii Sud Muntenia 90 Teodor erbnescu - Potenialul zonelor rurale din România 91 Liviu Gabriel Ghiuleasa, Anca-Andreea Ghiuleasa - Cheia pierdut. Despre [non]sensul arhitecturii 93 Alexandra Antal - Oraele viitorului. Dimensiunile dezvoltrii teritoriale durabile în România 94 Alina Bailesteanu, Ilinca Margineanu - Noile reele-pilot i viitorul program URBACT 96 Jianca tefan, Alexandra Antal, Ilinca-Adela Mrgineanu - Consolidarea teritoriului naional în teritoriul comunitar european prin definirea identitii spaiale i realizarea coeziunii teritoriale în cadrul strategiei Europa 2020 98 Marius Moldovan, Catalin Baciu, Daniel Constantin - Crearea de bree in obstacole uoare 100
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
4
Mihai Mocanu-Dumitrescu - Dezvoltarea economic local competitiv a municipiului Bucureti prin regenerarea urban a zonelor industriale destructurate. 101 Mariana Cioncu-Puenea - Direcii noi de evoluie în receptura produselor peliculogene de finisare i protecie 103 Maria-Monica Tache - Evaluarea i ierarhizarea reelei de localiti urbane din regiunea de dezvoltare nord-est 105 Florin-Radu Hariga, Andrei Du - Experimentri pe platform seismic în regim dinamic de acionare a unei structuri model parter realizat din panouri compozite - INCERC Iai 107 Florin-Radu Hariga, Andrei Du - Studiu de caz privind consolidarea unei structuri de tip hal industrial realizat din panouri compozite - INCERC Iai 109 Catalin Baciu, Marin Lupoae, Daniel Constantin - Experimentri pe platform seismic în regim dinamic de acionare a unei structuri model parter 110 Catalin Baciu, Marin Lupoae, Daniel Constantin - Studiu de caz privind consolidarea unei structuri de tip hal industrial 111 Antonio Tache - Metode de evaluare a policentricitii funcionale a reedinelor de judee din România 112 Antonio Tache, Cristina Ivana - Model de policentricitate funcionala 114 Sorin Daniel Manole, Antonio Tache - Modele cu date panel pentru dezvoltarea regional 115 Magdalena Stnculescu - Spaiul public urban-re-generator al spiritului locului i garant al durabilitii 117 Constantin Chifelea - Orientarea în mediul fizic - o problem de comportament motor i percepie vizual 119 Radu-Matei Cocheci - Planificarea teritorial în medii restrictive-o analiz din perspectiva sistemelor de planificare din rile Uniunii Europene 121 Claudiu-Sorin Dragomir, Daniela Dobre, Emil-Sever Georgescu - Inspecia post-seismic a cldirilor 123 Mihaela Ion, Vasilica Vasile - Simularea aciunii vântului asupra plcilor compozite din aluminiu 125 Elmira Vladu - Expansiunea urban ca factor generator de disfuncionaliti de mediu. Studiu de caz oraul Videle judeul Teleorman România 127 Adrian Simion - Tehnici de cretere a fiabilitii reelelor de iniiere a încrcturilor explozive folosite la demolri 128 Luminia Costina Sftoiu, Elena Grigore, Teodor Ionu Poian - Consideraii privind arhitectura extern i intern în zona Mneciu 130 Antoanela Popovici, Ofelia Corbu, Gabriela-Emilia Popia, Attila Puskas - Dezvoltare durabil prin folosirea mortarelor ecologice moderne 132
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
5
FENOMENUL INSULA DE CLDUR ÎN SITUL URBAN AL MUNICIPIULUI IAI
KADHIM-ABID ADRIANA LUCIA,
Universitatea Tehnic ”Gh. Asachi”, Facultatea de Construcii i Instalaii din Iai
ICHIM PAVEL, Universitatea ”Al. I. Cuza”,
Facultatea de Geografie i Geologie, Iai Context
Fenomenul Insula de Cldur Urban (ICU) reflect gradul ridicat de urbanizare înregistrat în ultimele decenii i prezint efecte negative atât la nivel urban general cât i la nivelul individual al cldirii. ICU este influenat de morfologia oraului, de capacitatea de reflexie a radiaiei solare de ctre suprafeele esutului urban i se manifest prin diferene semnificative ale valorilor de temperatur înregistrate în zonele urbane în raport cu cele în extravilan. Lucrarea de fa prezint rezultatele analizei asupra modului de manifestare a fenomenului ICU în municipiul Iai pentru perioada 2002-2012, asupra lunilor caracteristice sezonului cald i respectiv sezonului rece.
Materiale i metode Studiul fenomenului ICU pentru municipiului Iai se bazeaz pe metode moderne de analiza i pe o reea experimental de observaii format din o serie de senzori de tip datalogger amplasai în zone de interes ale oraului. Metodele moderne de analiz implic utilizarea imaginilor satelitare obinute în urma zborurilor satelitare a platformei MODIS alturi de modele numerice ale terenului. Studiul a utilizat produse tip LST (Land Surface Temperature) reprezentând valori medii lunare ale valorilor temperaturilor de suprafa pentru aria considerat.
Rezultate i discuii Analiza rezultatelor identific prezena fenomenului ICU prin diferene medii de aproximativ 1°C înregistrate între mediul rural i cel urban i o tendin uoar de cretere a valorilor medii multianuale pentru temperatura aerului la nivelul municipiului Iai în perioada considerat. Temperaturile extreme au fost înregistrate în 2007 când ICU prezint o structur de tip celular cu valori mai
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
6
mari de 40°C. Abaterea medie de 0,1°C caracteristic lunii ianuarie pentru întreaga perioada considerat indic o reprezentativitate slab a fenomenului pentru anotimpul rece raportat la diferenele între mediul rural i cel urban. Dinamica magnitudinii spaiale ICU se identific poziionat geografic cu centrul oraului, zonele industriale i arterele majore de circulaie, în principal în lungul albiei râului Bahlui care traverseaz oraul de la vest la est. Prezena fenomenului ICU în zona albiei Bahlui trebuie considerat sub aspectul curenilor de aer care se formeaz în canioanele urbane i contribuie la intensificarea fenomenului datorit friciunii provocate de iregularitile esutului urban. Regimul nocturn al fenomenului se prezint vizibil accentuat în decursul anilor cu meniunea c trecerea platformei satelitare deasupra ariei de interes se realizeaz în jurul orei 21:00 iar magnitudinea ICU caracteristic se consider în intervalul 05:00-06:00 a.m.
Concluzii Importana identificrii fenomenului ICU este considerabil deoarece imprim zonelor urbane probleme legate de calitatea aerului i a vieii. Msurile de diminuarea a efectelor negative cauzate de fenomenul ICU prin soluii care vizeaz controlul cadrului construit i al activitilor antropice în general devin imperative. Dinamica dimensiunii spaiale a fenomenului ICU desemneaz ca zone caracteristice suprafeele din cadrul esutului urban care ridic probleme legate de modul de utilizare al terenului, lipsa permeabilitii la nivelul suprafeei active i gradul de compactitate a construciilor. Pentru municipiul Iai, accentuarea fenomenului ICU i implicit a regimului de temperatur caracteristic se datoreaz activitilor antropice i a creterii suprafeei construite cu 13,6% din 2005 pân în 2012.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
7
SISTEMELE INTEGRATE DE PROTECIE ANTICOROZIV I BIOCID - O SOLUIE PENTRU CRETEREA DURABILITII
ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN LEMN I OEL
IRINA POPA INCD "URBAN - INCERC", Sucursala INCERC Bucuresti
ALEXANDRINA MURESANU INCD "URBAN - INCERC", Sucursala INCERC Bucuresti
Context
Analiza documentelor de specialitate cu privire la cerinele proteciei anticorozive a elementelor metalice de fixare utilizate în structuri portante de lemn, a reglementrilor tehnice specifice i a standardelor europene armonizate privind clasificarea corozivitii atmosferice asupra elementelor din oel i msurile de protecie anticoroziv, a semnalat utilizarea curent a dou noiuni de baz - clase de exploatare, la lemn i clase de corozivitate, la oel, fr vreo corelare între acestea.
Materiale i metode În cadrul cercetrii a fost definit sistemul integrat: un ansamblu bine precizat de produse de protecie biocid a lemnului i de protecie anticoroziv a oelului, realizat în funcie de agresivitatea atacului mixt, biologic i coroziv, i care îndeplinete trei funcii: a) satisface cerinele unei protecii biocide pentru lemn; b) asigur cerinele unei protecii anticorozive pentru elementele (de prindere) din oel i c) furnizeaz o protecie biocid indus elementelor din oel adiacente lemnului. Programul experimental s-a desfurat în laborator (încercri la biodegradare), în simulator (expunere în camera de clim i în camera de cea salin) i „in situ” (expunere în mediile atmosferice marin i urban-industrial). Au fost expuse epruvete simple - din lemn, oel/oel zincat - dar i epruvete mixte - din lemn cu elemente de prindere din oel/oel zincat. Mediile de expunere au fost selectate inând cont de clasele de exploatare a elementelor de construcii din lemn dar i de clasele de corozivitate a mediilor atmosferice fa de
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
8
elementele din oel. Componenta anticoroziv a sistemului integrat (acrilic, alchidic sau poliuretanic) a fost selectat în funcie de clasa de corozivitate a mediului de expunere, respectiv a mediilor în care se poate produce atacul mixt vizat.
Rezultate i discuii
Rezultatele obinute în programul experimental au indicat urmtoarele aspecte principale: 1. În fiecare mediu de expunere, proteciile anticorozive aplicate pe epruvetele metalice simple au evideniat eficiena proteciei anticorozive în urmtoarea serie: acrilic<alchidic<poliuretanic; 2. Sistemele integrate aplicate pe epruvetele mixte au constituit protecii a cror eficien a crescut într-o serie similar celei menionat anterior; 3. La fiecare sistem integrat, proprietile componentei anticorozive au completat/potenat proprietile componentei biocide i reciproc.
Concluzii Concluziile principale ale cercetrii experimentale sunt: I.Un sistem integrat de protecie anticoroziv i biocid poate constitui o soluie de cretere a durabilitii elementelor de construcii din lemn i oel, atunci când, componenta biocid fiind selectat corespunztor, componenta anticoroziv este aleas inând cont de clasa de corozivitate a mediului atmosferic; II. A fost stabilit o corelare între clasele de exploatare a elementelor de construcii din lemn i clasele de corozivitate a mediilor de expunere fa de oel, prin intermediul elementelor de identificare i evaluare a factorilor de risc în exploatarea acestui tip de elemente de construcie; III. Constatri ale acestei cercetri pot fi utilizate la revizuirea /completarea unor reglementri tehnice româneti privind construciile din lemn.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
9
STUDIU DE CAZ
Laboratorul de cercetare i încercri Produse Polimerice i Finisaje VASILICA VASILE
INCD “URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti, Laboratorul de cercetare i încercri Produse Polimerice i Finisaje
MIHAELA ION INCD “URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti,
Laboratorul de cercetare i încercri Produse Polimerice i Finisaje
Context Cercetrile conduse în ultimii ani sunt orientate în direcia identificrii unor strategii i mijloace de rezolvare a problemelor legate de alegerea materialelor i a sistemelor de construcii i mai recent de satisfacerea cerinelor referitoare la calitatea mediului interior. În acest fel, printr-o abordare interdisciplinar i multicriterial, este posibil în etapa de proiectare a construciilor, pe lâng definitivarea calitilor arhitectural – funcionale i îndeplinirea cerinelor cele legate de crearea unui mediu interior sntos i confortabil. Din acest punct de vedere, pe plan internaional au fost conduse numeroase studii privind concentraiile de particule solide existente în aerul interior în corelare cu studii epidemiologice. Pe plan naional, preocuprile cercettorilor pentru acest domeniu de mare importan sunt destul de limitate, existând studii, în special asupra calitii aerului exterior.
Materiale i metode
Bucureti, 9 mai 2014
10
Studiul experimental s-a bazat pe monitorizarea a trei spaii de birouri, care se difereniaz prin suprafa i volum, numr de ocupani, orientare geografic, tipuri de finisaje, amplasate într-o cldire cu un etaj, situat în mediu urban, având destinaie mixt, spaii de birouri i laboratoare. Criteriile de selecie a spaiilor s-au focalizat pe lucrrile de renovare executate la interior i numrul de ocupani. Principiul metodei de monitorizare const în separarea, identificarea dimensional i determinarea concentraiei de particule solide aflate într-un volum de aer prelevat la intervale de timp prestabilite. Msurtorile concentraiei de particule prezente în aerul interior din spaiile de birouri analizate, au fost realizate cu un numrtor optic de particule al crui principiu general de funcionare se bazeaz pe fenomenul de împrtiere a luminii.
Rezultate i discuii În cadrul studiului au fost înregistrate concentraiile particulelor solide, cu dimensiuni supramicrometrice, între 2,5 i 5,0 μm, 5,0 i 10,0 μm i grosiere, mai mari de 10,0 μm. S-a obinut un volum amplu de rezultate pe baza cruia s-au putut calcula, prin metode statistice, indicatorii cuantilici (mediana, percentilele 10 i 90) i abaterea standard a valorilor concentraiilor de particule solide studiate, prezente în aerul interior. În plus, s-a determinat concentraia minim i maxim precum i valoarea medie a concentraiilor corespunztoare fiecrui spaiu analizat. Rezultatele au scos în eviden faptul c cea mai mare concentraie de particule supramicrometrice (PM2,5-5,0, PM5,0-10,0) prezente în aerul interior a fost înregistrat pentru spaiul renovat de un an, având trei ocupani iar pentru fracia gosier (PM>10,0), s-a înregistrat o concentraie maxim în biroul 3, acesta fiind un spaiu nerenovat, în care îi desfoar activitatea doi ocupani.
Concluzii Având în vedere c în România, studiile privind calitatea aerului interior sunt insuficient abordate, rezultatele obinute în cadrul acestei cercetri constituie o contribuie semnificativ la dezvoltarea i aprofundarea cunoaterii în acest domeniu. De asemenea, informaiile obinute pot contribui la dezvoltarea unei baze de date privind calitatea aerului interior din diverse spaii, facilitând astfel o mai bun înelegere a mecanismelor i a surselor de generare a concentraiilor de particule solide în aerul interior precum i a influenei diverilor factori asupra acestora.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
11
STAN ANGELICA
Universitatea de Arhitectur i Urbanism”Ion Mincu”, Bucureti
Context Mult vreme s-a considerat c oraele cresc i devin competitive exclusiv datorit puterii lor economice. Aceast putere le-ar conferi întreaga valoare ca centre de comand (politic, administrativ, cultural, etc), capabile s coordoneze atât procesele si dinamicile interne, cât i pe cele cu vecintile. Ultimele decenii îns au dovedit c în emanciparea oraelor intervin i muli ali factori independeni de cei economici sau demografici i care conduc la apariia unor trsturi noi, definitorii ale vieii urbane: atractivitatea i vitalitatea.
Materiale i metode Observaia care a generat aceast cercetare este aceea c astzi, în mediul specialitilor, se dorete ca oraele s devin inteligente (smart cities), dar noiunea de smart/ inteligent se rezum la o serie de atribute tehnice, economice, manageriale, administrative i eventual politice pe care oraul le-ar putea dobândi pentru a fi considerat astfel. Ori, pentru faptul c acest termen, dei extrem de utilizat, nu este unul golit de încrctur tiintific i mai precis este unul care se leag de activitatea complex a unui creier, este necesar reconsiderarea sintagmei smart cities dintr-o poziie mai veridic i în acelai timp, mai umanist. Ipoteza de la care s-a plecat în aceast lucrare este c între creierul uman i ora exist o similitudine mult mai mare decât s-ar crede. Lucrarea definete conceptul de ora neural pornind de la analiza câtorva concepte anterioare - oraul-organism, oraul- reea, sau oraul-dispozitiv, punand în lumin conexiunea ca element motrice al tuturor proceselor interne la care iau parte oamenii, atat în mediul real, cât i în cel virtual. Pornind de la teoria lui Christopher Alexander din The city is not a tree, privitoare la structura non- arborescenta a orasului, lucrarea merge mai departe în contemporaneitate, corelând domeniul complexitii oraului cu cel al dinamicii i nevoii sale de adaptabilitate, acestea din urma fiind considerate funcii/ expresii ale vitalitii sale.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
12
Rezultate i discuii Una din aplicaiile posibile ale acestui cadru conceptual este re-considerarea noiunii de vecintate urban, care capat valene i funcii distincte. Re-activarea acestei noiuni ajunge în zona planificrii urbane i pune într-un alt context rolul actual al urbanistului în vederea întririi vitalitii în funcionarea complex a oraului.
Concluzii Oraul neural este conceput în sens umanist, cu scopul de a apropia structura mediului urban suspus unei tehnologizri mereu mai puternice, de ceea ce are omul mai sofisticat în alcatuirea sa i anume creierul, militând pentru înelegerea conexiunii i a vecintaii ca fundamente ale funcionrii inteligente a oraului. Orasul neural încearc recuperarea unui sens social al urbanitii în cadrul cruia nivelul individual trebuie s devin prioritar în planificarea urban.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
13
ÎN SPAII DE LOCUIT I BIROURI
VASILICA VASILE INCD “URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti,
Laboratorul de cercetare i încercri Produse Polimerice i Finisaje ALINA DIMA
INCD “URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti, Laboratorul de cercetare i încercri Produse Polimerice i Finisaje
MIHAELA ION INCD “URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti,
Laboratorul de cercetare i încercri Produse Polimerice i Finisaje
Context Nivelul concentraiei de compui organici volatili prezeni în aerul interior reprezint o sum a contribuiilor diferitelor surse, interioare i exterioare, cu efecte nocive asupra sntii oamenilor. Monitorizarea concentraiei de compui organici volatili reprezint un prim pas în stabilirea profilului chimic al aerului interior în diferite tipuri de spaii,contribuind ulterior la procesul complex de identificare a surselor de generare a acestora, în scopul dobândirii de informaii utile pentru elaborarea de msuri necesare reducerii emisiilor poluante.
Materiale i metode Setul de compui organici volatili investigai în spaii de locuit (dormitor, buctrie) i birouri, a fost alctuit din: acetat de butil, acrolein, octan, tetracloretilen, clorbenzen i benzen. Pentru analiza comparativ a valorilor înregistrate a fost utilizat modelul exponenial de ordin doi, având în vedere faptul c emisia de compui organici volatili apare în dou faze: faza de evaporare i faza
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
14
de difuzie. Modelul matematic a fost simplificat, luându-se în calcul numai fenomenul de difuzie, neglijându-se, din considerente practice, aportul fazei de evaporare, i ajustat în ceea ce privete coeficientul de emisie datorat difuziei, calculându-se un factor de emisie corelat cu timpul de monitorizare de 4 ore.
Rezultate i discuii Pentru acetatul de butil, valori mari ale factorului de emisie (0,036 ppm/h i 0,020 ppm/h) s-au obinut în rezidenial 3, în timp ce valorile mici au fost înregistrate în spaiile de birouri i în spaiul rezidenial 1. Aceste rezultate arat existena unei surse de emisie în spaiul rezidenial 3, care poate proveni din finisajele existente la interior sau din aportul exterior. În cazul acroleinei, valori ridicate ale factorului de emisie (0,030 ppm/h i 0,022 ppm/h) au fost înregistrate în spaiul rezidenial 2, în timp ce valorile sczute, în spaiul rezidenial 1. Comparativ cu spaiile de birouri, se constat c sursele de generare ale acroleinei sunt mai puternice în spaiile rezideniale, ceea ce se explic prin faptul c principala surs de generare se afl în zona de buctrie, iar activitile desfurate în acest caz sunt definitorii. În cazul octanului, valori importante ale factorului de emisie au fost înregistrate în spaiile rezideniale 2 (0,044 ppm/h i ) i 3 (0,025 ppm/h) i biroul 1 (0,019 ppm/h). Emisii mici de octan au fost în spaiile rezideniale 1 i 3. Pentru tetracloretilen, valori mari ale factorului de emisie au fost înregistrate în cazul biroului 1 (0,015 ppm/h), urmat de spaiul rezidenial 3(0,006 ppm/h). În acest caz, valorile obinute sunt comparabile pentru ambele categorii de spaii, rezidenial-birouri. Cea mai mare valoare a factorului de emisie (0,005 ppm/h) pentru clorbenzen s-a calculat în spaiul rezidenial 2 – buctrie, urmat de biroul 1 (0,004 ppm/h), restul valorilor fiind egale (0,003 ppm/h) pentru ambele tipuri de spaii.
Concluzii Analiza comparativ realizat cu utilizarea datelor obinute prin monitorizarea compuilor organici volatili din spaii cu destinaii diferite este necesar în procesul de cunoatere a fenomenelor de emisie, responsabile pentru deprecierea calitii aerului interior. Prin prisma factorilor de emisie calculai pentru fiecare compus organic volatil monitorizat, se poate aprecia c în spaiile rezideniale exist un aport mai mare de surse de generare, comparativ cu spaiile cu destinaie de birouri.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
15
O POART EUROPEAN ÎNCHIS. CONSTANA I CORIDORUL INTERMODAL CTRE CERNAVOD
CTLIN SÂRBU
Universitatea de Arhitectur i Urbanism ‘Ion Mincu’
Context Alturi de Bucureti, cei apte poli de cretere reprezint cele mai importante aglomerari urbane din România. Poziia geografic a fiecaruia evideniaz elemente distincte de potenial al dezvoltrii. Între acestea, Constana, cel mai mare port civil la Marea Neagr, beneficiaz, suplimentar, de o infrastructur complex multimodal: autostrada A2, calea ferat de mare viteza, precum i canalul navigabil direct ctre Dunrea de Jos. O asemenea infrastructur poate declana, în principiu, procese de evoluie, declanate de concentrri demografice i investiionale. Mai mult, prin existena i prin funcionarea canalului navigabil Rin — Dunre, Constana este direct legat de cel mai mare port al Europei, Rotterdam, constituind astfel captul celei mai puternice axe naturale de legtur între Vestul i Estul continentului. În acest context, Constana contribuie la deschiderea comercial ctre Asia Mic.
Materiale i metode Punctul de plecare al acestei succinte analize este format, pe de o parte, din puternicele diferene între utilizarea ramurii vestice a canalului Rin — Dunre, în termeni de volum al mrfurilor transportate i al legturilor fizice între maluri, i utilizarea ramurii sale estice. Pe de alt parte, analiza ia în considerare disparitile categorice în dezvoltare existente în regiunea Dunrii de Jos.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
16
Concentrarea populaiei de-a lungul cii de transport multimodal Cernavod — Constana, precum i concentrarea de-a lungul litoralului, formeaz un ‘T’, având Constana ca punct de articulare între cele dou axe.
Rezultate i discuii
Configuraia spaial–funcional al zonei ‘T’ permite consolidarea unui proces lent de cretere, care se desfoar într-un context teritorial local i macroregional favorabil. Cazul particular al aglomeraiei, precum i întinderea sa relativ mare, deschid interesul pentru studii i pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare teritorial. Ele ar trebui s formuleze o viziune consistent i coerent pentru aglomeraia urban. Analiza preliminar de fa constituie începutul unui studiu amplu i sistematic pentru stimularea unor evoluii favorabile pentru un teritoriu vast naional i macroregional.
Concluzii Aglomeraia studiat are capacitatea de a forma un suprasistem funcional cu Bucuretiul, care s exercite o influen major în sud-estul Europei.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
17
FOLOSIND SUBSTANE NEPOLUANTE
INCD URBAN-INCERC Sucursala Cluj-Napoca HORATIU VERMESAN
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CLAUDIU BUMBUC
SC Betak SA MIHAIL CHIRA
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Context
Argumentele care stau la baza utilizrii armturilor zincate termic sunt strâns legate de faptul c protecia conferit de stratul de zinc este dubl: acioneaz atât ca i o barier fizic împotriva agenilor agresivi cât i ca anod de sacrificiu datorit potenialului su mai puin nobil decât cel al fierului. Atunci când zincul este imersat îns în betonul proaspt, datorit alcalinitii ridicate a betonului în primele ore de la turnare respectiv la un pH ridicat (13.2-14) are loc o reacie puternic între zinc i beton care se petrece cu degajare de hidrogen. Aceste reacii duc la modificarea aspectului suprafeei betonului adiacent care va prezenta mai muli pori.
Efectul degajarii hidrogenului In prezent in literatura se regasesc pareri contradictorii cu privire la consecintele degajarii de hidrogen. Pe de o parte unii cercetatori considera ca degajarea hidrogenului creste porozitatea betonului adiacent slabind astfel aderenta dintre beton si
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
18
armatura pe de alta parte alti cercetatori sunt de parere ca efectul pe termen lung este neglijabil deoarece porii produsi in betonul proaspat de degajarea hidrogenului sunt ulterior umpluti de produsii de coroziune ai zincului.
Pasivarea armturilor zincate termic O solutie la indemana pentru a reduce sau împiedica degajarea hidrogenului este pasivarea suprafeelor zincate, cele mai bune rezultate în acest sens obtinandu-se prin utilizarea pasivarilor pe baza de crom hexavalent. Utilizarea Cr (VI) a fost îns interzis începând cu anul 2007 datorit toxicitii ridicate asupra mediului i a potenialului cancerigen asupra sntii oamenilor a acestuia, i dei este un excelent inhibitor al coroziunii, acesta va fi treptat eliminat din procesele de producie. În ultimii ani au fost realizate o serie de studii pentru a propune metode de protecie anticoroziv alternative la depunerile cu coninut de crom hexavalent.
Concluzii Principala reticen referitor la folosirea oelului zincat termic la armarea betonului se datoreaz vitezei ridicate de coroziune a zincului în primele ore de la introducerea în betonul proaspt care are o alcalinitate ridicat. Analiza bibliografica realizat a relevat necesitatea elaborrii unor soluii de pasivare a suprafeei armturilor zincate termic înainte de a fi introduse în beton care s reduc activitatea de dizolvare a zincului la contactul cu betonul proaspt. Multe dintre tipurile de straturi de conversie prezentate ca alternative la Cr(VI) pentru pasivarea suprafeelor zincate termic folosind substane nepoluante au fost testate pe depuneri de zinc electrolitic sau zinc termic îns nu a fost studiat comportarea acestora în beton.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
19
AXA PLOIETI – BUCURETI – GIURGIU (PBG) ÎN PERSPECTIVA NOII PERIOADE DE PROGRAMARE
GABRIEL PASCARIU
MIHAI ALEXANDRU Departamentul de Planificare Urban i Peisagistic
Universitatea de Arhitectur i Urbanism ‘Ion Mincu’ Context
Axa structurant din sudul României reprezint un areal de maxim interes pentru viitorul dezvoltrii spaiale datorit a cel puin trei factori cheie: (1) prezena municipiului Bucureti, capitala rii i a zonei sale de influen de anvergur metropolitan, care reprezint zona de maxim atractivitate pentru dezvoltarea economic a rii în ultimii 20 de ani i în care sunt localizate cele mai importante servicii administrative, financiar-bancare, culturale, din domeniile educaiei, sntii i altele; (2) poziionarea zonei la intersecia celor mai importante axe de comunicaie rutier, feroviar i aerian; (3) concentrarea de populaie de peste 2,0 milioane de locuitori (peste 10% din populaia rii) i mai ales de populaie urban i peri-urban, care reprezint estimativ 80-90% din totalul zonei. Analiza Axei PBG (Ploieti – Bucureti – Giurgiu) capt noi valene în contextul noii perioade de programare a Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, în contextul obiectivelor strategiei "Europa 2020" i a celor 11 obiective tematice ale Fondurilor Structurale. Trebuie subliniat totodat rolul axei în context transfrontalier i macro-regional precum i conectarea ei la coridorul dunrean precum i la coridoarele pan-europene 4 i 9.
Materiale i metode Studiul zonei se bazeaz pe analize multicriteriale sectoriale i pe analize teritoriale prin care se identific dispariti intra-zonale i potenialiti. Identificarea oportunitilor, forelor dinamice ale dezvoltrii i a ameninrilor se face prin analiza elementelor de mediu extern: politic, economic, social, ecologic etc. Analiza de serii de date din baza Tempo i din alte baze de date evideniaz
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
20
cele mai importante direcii i tendine de dezvoltare. Cercetarea unor documente recente elaborate la nivel naional i internaional pune în eviden relevana i interesul pentru aceast zon, cu precdere în contextul procesului de actualizare a Planului de Urbanism General al capitalei.
Rezultate i discuii Analiza permite atât identificarea unor sub-zone specifice de dezvoltare cât i fundamentarea unor politici spaiale adaptate la profilul i caracteristicile socio-economice ale acestora. Evaluarea global a potenialului i disfuncionalitilor din cadrul axei va permite o mai bun poziionare a acesteia în cadrul Strategiei Naionale de Dezvoltare Teritorial, al actualizrii Seciunii a IV-a a PATN, reeaua de localitii i a definitivrii noilor Planuri de Dezvoltare Regional i a Programelor Operaionale.
Concluzii Analiza teritorial a Axei PBG va potena discuia despre funciile actuale ale planificrii teritoriale din România i va demonstra necesitatea unei atenii sporite acesteia în contextul politicilor de coeziune teritorial i competitivitate durabil ale Uniunii Europene.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
21
INFLUENA ÎNCOVOIERII DE LUNG DURAT ASUPRA ELEMENTELOR LINIARE REALIZATE DIN BETON DE ÎNALT REZISTEN ARMATE CU FIBRE DE OEL (BIRAFO)
GHEORGHE–ALEXANDRU BRBOS
INCD URBAN – INCERC Sucursala Cluj - Napoca
Context Betoanele de înalt rezisten armate dispers cu fibre de oel (BIRAFO) au proprieti fizico – mecanice superioare i o durabilitate sporit fa de betoanele obinuite (BO). Având rezistene la compresiune de pân la 150 MPa i rezistene sporite la întindere ce ating 20 MPa datorit adaosului de fibre de oel, elementele structurale realizate cu acest tip de beton au un comportament diferit în exploatare în ceea ce privete starea deformailor dezvoltate în timp i starea de fisurare, fa de elementele realizate din BO. Astfel, în acest studiu s-a urmrit punerea în eviden a efectului solicitrii la încovoierea de lung durat a elementelor din BIRAFO asupra strii limite ultime, deformaiilor i a fenomenelor reologice.
Materiale i metode În cadrul programului experimental s-au încercat la încovoiere dou grinzi realizate din beton de înalt rezisten armate atât cu bare independente cât i dispers cu fibre de oel. Una dintre aceste grinzi a fost supus anterior încercrii unei solicitri de încovoiere de lung durat timp de 1932 de zile, sub o încrcare reprezentând 40% din capacitatea sa portant. Lungimea elementelor a fost de 3200 mm, iar dimensiunile seciunii transversale au fost de 130 mm x 245 mm. Rezistena medie la compresiune a betonului a fost de 95 MPa, rezistena la întindere obinut prin încovoiere a fost de 15 MPa, iar modulul de elasticitate a avut valoarea de 40,20 GPa. Procentul volumetric de fibre de oel a fost de 2,00% în cazul ambelor grinzi. Schema
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
22
static de solicitare a elementelor a fost sub forma unei grinzi simplu rezemate, acionat de dou fore concentrate în treimea mijlocie. A fost înregistrat starea deplasrilor i deformaiilor specifice, starea de fisurare precum i rezistena ultim a grinzilor înainte i dup aplicarea încovoierii de lung durat.
Rezultate i discuii În cazul grinzii supus solicitrii de lung durat, deformaiile specifice ultime ale zonei comprimate obinute ulterior, în momentul aplicrii încovoierii de scurt durat, au crescut cu 4,70%. Sgeata ultim în cazul grinzii solicitat la încovoiere de lung durat a crescut cu 10 mm. Deschiderea fisurii de 0,10 mm, a fost obinut în cazul grinzii supus solicitrii de lung durat la o valoare de 50% din efortul atribuit grinzii pereche la aceeai deschidere de fisur. Capacitatea portant a grinzii supus la încovoiere de lung durat, obinut în momentul solicitrii de scurt durat, a sczut cu 5%.
Concluzii Efectul solicitrii la încovoierea de lung durat asupra strii limite ultime a elementelor realizate din BIRAFO se reflect prin creteri mici ale deformaiilor specifice i a deplasrilor (sgeilor) ca urmare a fenomenului de contracie i de curgere lent. Dup o anumit vârst aceste creteri se stabilizeaz datorit structurii compacte a betonului utilizat i a prezenei fibrelor de oel.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
23
Drd. GABRIELA CLTAN
INCD URBAN-INCERC Sucursala Cluj-Napoca
Context Ca urmare a interesului evident pentru protecia mediului i reducere a polurii, la nivel mondial exist o orientare puternic pentru identificarea i utilizarea în construcii a unor materiale care s necesite consum energetic redus i care s determine un nivel scazut de poluare, în toate etapele de producere i exploatare. Aceste criterii energetice i de protecie a mediului pot fi îndeplinite cu succes de aa-numitele materiale vernaculare. Dintre acestea, corpurile de zidrie realizate din pmânt în amestec cu diverse alte materiale naturale (nisip, fibre vegetale, uleiuri, rini, etc), pot satisface o parte din nevoia de materiale pentru construcia locuinelor familiale i nu numai. Multe ri dezvoltate au propus i implementat standarde care reglementeaz construcia de locuine din pmânt, Noua Zeelanda, spre exemplu, având o tradiie în acest domeniu începând înc din secolul XIX.
Materiale si metode Acest studiu prezint cercetri experimentale efectuate asupra unor amestecuri de pmânt – nisip – ap realizate în scopul identificrii compoziiei optime pentru fabricarea corpurilor de zidarie. Testele experimentale au urmrit identificarea proporiilor pentru realizarea amestecului pmânt – nisip - apa cu rezultate optime din punct de vedere a caracteristicilor fizico-mecanice. Au fost urmrite contraciile axiale, densitatea aparent, rezistena la compresiune i rezistena la întindere prin încovoiere ale epruvetelor prismatice confecionate din 12 amestecuri cu proportii variabile de pmânt – nisip, pstrându-se constant cantitatea de ap de amestecare.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
24
Pmântul utilizat, extras din Valea Drganului, Cluj, România, a avut o compoziie de tip argil nisipoasa.
Rezultate i discuii Rezultatele experimentale au artat c:
• Adaosul de nisip are influene pozitive reducând contracile axiale. Toate amestecurile analizate s-au încadrat în limitele maxime referitoare la contraciile axiale, recomandate de literatura de specialitate.
• Rezistena la compresiune i rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor testate a fost influenat de cantitatea de nisip introdus în amestec. Valorile maxime ale rezistenelor mecanice sunt obinute pentru 65% pmânt – 35% nisip, valori care satisfac condiiile impuse de diverse normative aplicate în New Mexico, Australia, Noua Zeelanda, Zimbabwe sau raportate în ASTM International E2392/E2392M-10e1 i ACI Material Journal Committee.
• Densitatea aparenta este influenat în mod pozitiv de adaosul de nisip, crescând odat cu creterea coninutului de nisip din amestec.
Concluzii În general, s-a apreciat c pmântul de tip argil nisipoas extras din localitatea Valea Drganului, Cluj, România, în amestec cu nisip în proporii controlate, poate fi utilizat în scopul realizrii de construcii vernaculare.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
25
EVALUAREA RISCULUI DE COLAPS PROGRESIV AL STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT AMPLASATE
ÎN ZONE SEISMICE DIN ROMÂNIA
ADRIAN G. MARCHI
Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcii ADRIAN M. IOANI
Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcii
Context
Fenomenul de colaps progresiv a fost adus în atenia comunitii de ingineri proiectani de structuri dup evenimentul Ronan Point (Anglia, 1968) unde, datorit unei explozii de gaze de la nivelul 18 al cldirii, s-a produs prbuirea parial a întregii deschideri de col. Aceast preocupare s-a intensificat dup atacurile teroriste asupra cldirii federale Murrah (Oklahoma, 1995), respectiv asupra World Trade Center (New York, 2001). Frecvena tot mai mare în ultimele decenii a situaiilor în care cldirile sunt expuse la aciuni extreme, a reprezentat motivaia principal pentru realizarea acestui studiu care s evalueze riscul de colaps progresiv i al structurilor în cadre din beton armat proiectate pentru zonele seismice din ara noastr conform prevederilor P100-1/2006 i SR EN 1992-1-1:2004.
Materiale i metode Pentru fiecare model structural proiectat s-a pstrat aceeai configuraie în plan: dou deschideri de 6.0m, respectiv cinci travei de 6.0m. S-au considerat trei regimuri de înlime : 3, 6 i 10 niveluri. Fiecare, la rândul su, a fost proiectat pentru trei zone: cu seismicitate redus (ag=0.08g), cu seismicitate moderat (ag=0.16g), respectiv cu seismicitate înalt (ag=0.24g). Au rezultat asfel nou modele structurale.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
26
Pe baza prevederilor Ghidului GSA (2003) (U.S. General Services Administration) riscul de colaps progresiv s-a investigat pentru cazul de avarie structural C4: îndeprtarea brusc a unui stâlp interior de la primul nivel. Fiecare structur a fost modelat în programul de calcul cu metoda elementului finit SAP 2000. Modelele structurale avariate au fost analizate la colaps utilizând procedura dinamic neliniar time-history. Modelul articulaiei plastice considerat a fost de tipul MPH (Moment Plastic Hinge). Durata de îndeprtare a stâlpului s-a considerat ca fiind de 5ms.
Rezultate i discuii Rezultatele au artat c sub încrcarea standard GSA (DL+0.25LL) toate structurile sunt capabile s reziste când sunt supuse scenariului de tip stâlp lips. Procedura de analiz dinamic nelinar incremental s-a utilizat ulterior pentru a stabili capacitatea portant ultim la colaps progresiv a structurilor considerate. Aceasta presupune realizarea unor serii de analize dinamice neliniare time-history pentru diferite niveluri din încrcarea standard GSA. În acest sens, s-a putut identifica încrcarea maxim ce poate fi susinut de modelele structurale supuse avarierii înainte de iniierea colapsului. S-a artat c, indiferent de regimul de înlime sau de zona seismic pentru care au fost proiectate, toate modelele structurale sunt capabile s reziste unei încrcri mai mari decât încrcarea standard GSA. Mai mult, s-a cuantificat influena proiectrii seismice asupra capacitii portante ultime la colaps progresiv a structurilor în cadre din beton armat. Astfel, pe baza curbelor de capacitate obinute cu analiza dinamic neliniar incremental, s-a artat c, în cazul structurilor cu trei niveluri influena proiectrii pentru o zon cu seismicitate superioar exist, dar este nesemnificativ; în schimb, acest efect este mai evident în cazul structurilor cu ase niveluri, respectiv mult mai accentuat în cazul structurilor cu zece niveluri.
Concluzii Rezultatele obinute în cadrul acestui studiu au artat c structurile în cadre din beton armat proiectate seismic au intrinsec un grad de protecie la colaps progresiv, acesta fiind mult mai ridicat pentru structurile de înlime medie (10 niveluri) i amplasate în zone cu seismicitate moderat-înalt în raport cu structurile joase (3 niveluri).
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
27
MOGA LIGIA MIHAELA Facultatea de Constructi, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
Context
Guvernul este hotrât s respecte prevederile Protocolului de la Kyoto referitoare la economisirea energiei prin reducerea emisiilor de CO2 în atmosfer precum i intele 20-20-20 impuse pentru anul 2020. Un rol important în realizarea acestui scop o au ferestrele utilizate la realizarea cldirilor. Dar doar prin reducerea valorii transmitanei termice Uw se obin ferestre cu eficien energetic ridicat. Certificarea Energetic a Ferestrelor reprezint o metod de evaluare a ferestrei pe ansamblu acestei prin acordarea unei notei energetice care atest eficiena energetic total a acesteia. În concordan cu legislaia european, pe viitor se ateapt ca i Guvernul român prin ministerul de specialitate s introduc certificarea energetic a ferestrelor. Certificarea Energetic a Ferestrelor d posibilitatea consumatorilor s compare în mod facil eficienele energetice ale diferitelor produse competitive de pe piaa ferestrelor. Acordând acest certificat energetic în concordan cu prevederile UE, se asigur consumatorului o agrementare recunoscut pe care acesta e în stare uor s o îneleag.
Materiale i metode Certificare energetic a ferestrelor este similar cu deja familiarele certificri energetice acordate de UE pentru aparatele de uz casnic cum ar fii frigidere, maini de splat vase, maini de splat haine i pân la becuri, precum i binecunoscutul î în România a Certificatului Energetic pentru Cldiri. Certificatul energetic al ferestrelor conine: calculul valorii totale a transmitanei termice a ferestrei Uw (ram i vitraj), aporturile semnificative din câtigurile solare precum i pierderile de cldur prin infiltrarea aerului. Procesul de Certificare Energetic a Ferestrelor este necesar i devine obligatoriu în asigurarea datelor pentru o proiectare eficient energetic a noilor cldiri i pentru reabilitarea fondului de cldiri existent. Consumul scris pe Certificatul Energetic msurat în kWh/(m2.an) determin locul ferestrei pe o scal energetic descrescent de la A la G, similar certificatului de performan a unei cldiri.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
28
Pentru certificarea energetic a ferestrei s-a elaborat programul de calcul „CERTWINDOW”, folosind ca date de intrate climatul aferent amplasamentului cldirii i o bibliotec cu diverse tipuri de rame i vitraje, pe baza rezultatelor numerice obinute cu ajutorul programelor “WINDOW” i “SPATIAL GLAZING”. Cu ajutorul acestui program se pot întocmi cataloage cu certificate de performan energetic pentru diverse tipuri de ferestre.
Concluzii Procesul de Certificare Energetic a Ferestrelor este necesar i devine obligatoriu în asigurarea datelor pentru o proiectare eficient energetic a noilor cldiri precum i pentru reabilitarea fondului de cldiri existent.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
29
PENTRU 5 TIPURI DE PARCHET DE LEMN
GABRIELA CLTAN ANDREEA HEGYI
CARMEN DICO OANA CAZAN
INCD URBAN - INCERC Sucursala Cluj Context
În perioada anilor 1600-1700 au fost efectuate primele lucrari cu elemente de parchet din lemn la Palatul Versailles, dar costul ridicat a fcut ca pardoseala din lemn sa fie un produs exclusivist mult timp. În prezent, datorit progresului tehnologic, acest material de finisaj a devenit unul dintre cele mai elegante dar i utilizate, putând concura cu alte produse similare i din punct de vedere al raportului pre / calitate. În ultimii 30 de ani majoritatea inovaiilor din industria parchetului au avut drept obiectiv îmbuntirea procesului tehnologic, uurarea muncii, reducerea pierderilor de materie prim i reducerea costurilor de producie. Cercetrile experimentale desfurate la nivel mondial au artat c tehnologia de prelucrare a lemnului pân la elementul finit de parchet are un rol important în obinerea unei caliti i durabiliti superioare iar sistemele de finisare trebuie s fie aplicate în funcie de condiiile din zona de utilizare (temperatur, umiditate, mediu industrial sau casnic, intensitate trafic).
Materiale si metode În cadrul cercetrilor experimentale au fost analizate: comportarea ansamblelor de parchet la solicitri de sarcin liniar i concentrat, caracteristicile de izolare termic i rezistena la alunecare, pentru 5 tipuri de parchet de lemn (stejar masiv, stejar copt, stejar stratificat, nic masiv, nuc stratificat), fabricate i comercializate în România.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
30
Rezultate i discuii Rezultatele experimentale au artat c rezistenele la solicitri de sarcin liniar sau concentrat a ansamblelor realizate din parchet sunt influenate de: specia lemnoas, tipul produsului (masiv sau supus prelucrrilor tehnologice de stratificare), grosimea elementelor de parchet lamelar, precum i de metoda de finisaj aleas (lcuire, uleiere). Eficiena din punct de vedere a reducerii transferului termic prin pardoseal este influenat, de asemenea, de caracteristicile materialului ales. Materialul din care se confecioneaz elementele lamelare de parchet, metoda i produsul de finisare utilizate influeneaz caracteristicile acestuia din punct de vedere a rezistenei la alunecare. Alegerea acestora trebuie fcut având în vedere locul i condiiile de mediu în care urmeaz a fi utilizat (temperatura, umiditate) precum i intensitatea traficului la care va fi supus.
Concluzii Pardoselile calde realizate din parchet de lemn, masiv sau stratificat, reprezint o varianta convenabil din punct de vedere a durabilitii, eficienei termice, este estetic, elegant i cu un raport bun pre / calitate. În prezent exist o tendin de cretere a utilizrii acestui tip de material în dezavantajul utilizrii altor materiale de acoperire ieftine cum ar fi vinil, plci ceramice, etc.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
31
HORAIU VERMEAN
Universitatea Tehnic Cluj Napoca
Context În prezent, este tot mai evident c pentru a se realiza o dezvoltare economic pe termen lung, una dintre soluii este scderea costurilor de întreinere i reparaii. Pentru oeluri i fonte, aceasta înseamn aplicarea de sisteme de protecie cu durabilitate cât mai mare. Una dintre cele mai adecvate tehnologii o reprezint zincarea termic. Informarea corect a proiectanilor, productorilor i utilizatorilor de produse din oel i font privind zincarea termic este esenial, deoarece aceasta este o soluie de protecie anticoroziv foarte eficient, practic i economic. Dezvoltarea durabil presupune urmtoarele:
• utilizarea echilibrat a resurselor regenerabile, în condiii ecologice;
• capacitatea de a produce o gam larg de produse i de susinere a unui standard optim de via;
• activitate economic în echilibru cu sistemele naturale, acionând în sensul meninerii sntii, a integritii mediului ambiant;
• regenerarea resurselor, pentru binele comun al întregii comuniti umane i a mediului.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
32
Tehnologiile viitorului sunt bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, însemnând consum redus de energie, de materiale i minimizarea sau absena reziduurilor. Zincarea termic este o astfel de tehnologie, care se preteaz foarte bine la reciclare, reducându-se astfel consumurile energetice i de materiale la fabricarea de noi produse.
Materiale si metode
Acest studiu este o analiz a utilizrii armturilor zincate termic, în contextul prelungirii duratei de via i de exploatare a structurilor din beton armat. Secundar, s-a realizat o prezentare a abordrii i analizelor economice a zincrii termice în contextul dezvoltrii durabile, analiz realizat în cadrul European General Galvanizers Association (EGGA).
Rezultate i discuii Aceast lucrare cuprinde rezultate i discuii referitoare la avantajele zincrii termice a armturilor în structurile de beton armat. Sunt de asemenea prezentate concluzii referitoare la importana i avantajele industriale, economice i de mediu a aplicrii zincrii termice în construcii.
Concluzii Folosind metoda ”whole-life cost” s-a constatat c, structurile metalice sunt cele mai rentabile pe termen lung, iar protecia anticoroziv prin zincare termic a acestora este cea mai eficient alegere din toate punctele de vedere. Zincarea termic asigur protejarea eficient a mediului i a resurselor naturale. Astfel ea aduce o contribuie important la dezvoltarea durabil. Este cel mai eficient i mai ieftin procedeu de protecie anticoroziv, raportat la întreaga durat de via i de exploatare a produselor, fr a fi necesare cheltuieli de întreinere i nici aplicarea de straturi de vopsea.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
33
BOGDAN MEZEI
Universitatea Tehnic Cluj-Napoca OFELIA CORBU
Laborator Central, Facultatea de Construcii Universitatea Tehnic Cluj-Napoca
ATTILA PUSKAS Department structuri, Facultatea de Construcii
Universitatea Tehnic Cluj-Napoca LIGIA MOGA
Universitatea Tehnic Cluj-Napoca
Context În ara noastr evoluia betoanelor spre performan a fost îneleas numai din punct de vedere al rezistenei la compresiune i lucrabilitii mrite, în cazul betoanelor pompabile cu clasa de pân la cel mult C 80/95 pentru structuri cu armare deas i chiar pentru prefabricate. Cercetri cu privire la betoane performante exist, dar punerea în practic este anevoioas. Calitatea betonului în ar, este reglementat prin normativele (NE 012-1: 2007), (NE 013: 2002) i (SR EN 206-1: 2002) iar betoanele rutiere sunt reglementate prin normativul (NE 014-2002) pentru executarea îmbrcminilor rutiere din beton de ciment. Acestea, nu conin prevederi separate
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
34
pentru betoane speciale cum sunt betoanele armate dispers, acestea putând fi realizate pân la un moment dat numai în baza unor caiete de sarcini i specificaii tehnice speciale, complementare normativelor. În ultimul deceniu, uniti de prefabricate i construcii, inginerii din proiectare i execuie, cercettori i organizaii profesionale ale inginerilor constructori i tehnologi, au solicitat elaborarea de norme cuprinztoare în domeniul betoanelor de înalt performan. Astfel s-a elaborat un ghid tehnic cod GP 075/2002, reglementare publicat de ctre Ministerul Lucrrilor Publice, Transportului i Locuinei în anul 2003; în 2007, dr.Ion IONESCU elaboreaz „Ghidul tehnic pentru proiectarea compoziiilor betoanelor de înalt rezisten, acesta din urm trateaz i armarea dispers pentru clasele de beton C50/60÷C100/115 iar în 2007 apare SR EN 14889- 1), primul standard armonizat cu privire la „Fibre pentru betoane. Partea 1”. Betonul armat cu fibre metalice este utilizat mai des pentru realizarea pardoselilor industriale sau a autostzilor, dar poate fi de asemenea utilizat i ca parte componenta la fundaii, stâlpi de rezistenta, prefabricate, etc.
Materiale i metode Pentru ridicare pragului de performan a betonului i al economiei de pre al elementelor prefabricate (în cazul de fa - placua carosabil), prin cercetarea întreprins, se tratez realizarea betoanele cu armare dispers, respectiv cu fibre metalice (pe scurt denumite BFM) sub aspectul definirii compoziiei betonului BFM i determinrii rezistenei la compresiune la vârsta de 28 zile, pentru stabilirea clasei betonului iar apoi aplicabilitatea acestuia în elemente de tip placue carosabile în trei variante. 3. Rezultate i discuii Se poate observa c placuele care conin i plas sudat au comportarea cea mai bun la încovoiere (PBC OB, PBMF40 OB ). Se observ din valorile obinute pentru cele doua plcue, c valorile rezistenei la încovoiere sunt sensibil egale. Aceast încercare este determinant în scopul alegerii soluiei celui mai eficient tip de plcu, în ceea ce privete producia de serie în care este implicat i manopera.
Concluzii Placua carosabil de tip PBMF40 OB, respectiv placua în a crei alctuiri este cuprins o plas de sârm sudat la baza acesteia i beton BFM, prezint caracteristicile cele mai bune devenind soluia cea mai avantajoasa chiar i d.p.d.v. economic.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
35
SOLUII INOVATIVE DE PREFABRICARE A LUCRRILOR DE CONSTRUCII,
ÎN CONCORDAN CU CERINELE DE DEZVOLTARE DURABIL I CREARE DE PRODUSE I TEHNOLOGII AVANSATE
GRIGORASENCO CRISTIAN
INCD URBAN-INCERC, sucursala INCERC Context
Inainte de 1989 elementele prefabricate erau utilizate pe scar larg atat pentru construcii industriale cat i pentru construcii civile. Avantul evident al utilizrii acestor elemente s-a datorat în mare parte realizarii în anii 1960 – 1990 a unui numr impresionant de construcii care au avut un caracter de repetabilitate accentuat, datorat în principal abordrii globale a domeniului construciilor. Ponderea soluiilor cu elemente prefabricate a sczut dramatic în primii ani dup 1989, aceste soluii fiind confundate cu ideea de tipizare, uniformizare. Necesitatea de liberalizare a spaiilor, reducerea drastic a investiiilor industriale de anvergur i de asemenea a construciilor de locuine a condus la preferarea de ctre constructori a soluiilor din beton armat monolit sau a celor metalice. Revigorarea sectorului construcii, realizarea unor investiii importante, în special în ceea ce privete construciile ce adpostesc magazine universale, au fcut ca în special dup anul 1995 s se apeleze din nou la acest sistem al soluiilor prefabricate. In ar exist un numr impresionant de construcii prefabricate care, în general, s-au comportat bine la diferite tipuri de aciuni.
Materiale i metode Avantaje, dezavantaje, criterii de performan pentru elementele i construciile din elemente prefabricate. Elemente i structuri prefabricate utilizate în plan naional i internaional.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
36
Rezultate i discuii Studii de caz privind comportarea la cutremur a structurilor prefabricate: cldiri de locuit în panouri mari, hale industriale, cldiri industriale etajate cu structur prefabricat.
Concluzii Prefabricarea în construcii prezint aspecte specifice de proiectare i execuie i necesit tehnologii moderne de realizare a elementelor prefabricate i de punere în oper. Realizarea structurilor cu elemente prefabricate presupun adesea proceduri distincte de lucru i o cu totul alt dotare fa de metoda de turnare în situ a betonului. Astfel, dotarea principal a constructorilor, care se bazeaz pe utilizarea elementelor prefabricate, const în macarale de mare capacitate pentru manipulare i montaj, dar i mijloacele de transport adecvate pentru piese grele i agabaritice. Tehnologia de prefabricare a elementelor structurale pentru construcii a aprut din necesitatea creterii ritmului de execuie a lucrrilor i a creat premizele asigurrii unei caliti mai bune a execuiei. Dei elementele prefabricate sunt în general tipizate, aplicarea lor creativ poate conduce la realizarea unor structuri interesante i eficiente si chiar a unor lucrri remarcabile.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
37
SIDONIA TEODORESCU
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Arhitectura
Context Istoria Domeniilor Coroanei începe în 1884, când sunt infiinate prin decret regal. Ion Kalinderu (1840-1913), doctor în drept, devine administrator al Domeniilor Regale (12 la numr, în toat ara, singurul domeniu destinat viei de vie fiind la Segarcea). Suprafaa ocupat atunci i acum de podgorii este de 300 de ha, pe ultimele dealuri înainte de Dunre. Preluarea puterii de ctre comuniti a fcut iminent desfiinarea instituiei Domeniului Coroanei. Odat cu abdicarea silit a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, Domeniile Coroanei au trecut în proprietatea statului.
Materiale i metode Comunicarea se bazeaz pe analiza in situ a cldirilor pstrate la Segarcea din timpul administraiei Domeniului Coroanei i studierea datelor din arhive publice i private. Dintre aceste cldiri, unele dintre cele mai valoroase sunt Policlinica, Dispensarul, Biblioteca i Clubul Copiilor. Primele dou sunt creaia arhitectului Alexandru Baucher (1877, Nisa – 1935, Bucureti). Între 1906-1908, pe baza proiectului arhitectului Iosif Exner (1872-1938), s-a ridicat crama, sub coordonarea lui tefan Fgdu. A fost una dintre primele construcii din beton armat din România. O alt categorie de cldiri analizate sunt casele rneti, vechile grajduri i cldirile administrative.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
38
Rezultate i discuii Comunicarea se bazeaz pe practica efectuat împreun cu un colectiv de studeni din Facultatea de Arhitectur a Universitii Spiru Haret în aprilie 2014.
Concluzii
Dintre aceste cldiri, câteva ar trebui s fie declarate monument istoric, ele necesitând de urgen, restaurare, iar cele de mai mic însemntate ar putea constitui baza înfiinrii unui muzeu, care s aminteasc importana pe care au avut-o Domeniile Coroanei în România.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
39
MOGA LIGIA MIHAELA MOGA IOAN
Facultatea de Constructii, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Context
Noile reglementri europene prevd ca incepând cu 9 Iulie 2015 s se înceap activitatea de certificare energetic la cladirike cu S> 250 mp. In aceasta categorie se vor regsi i cldirile cu structur din elemente prefabricate din lemn, soluie constructiv utilizat in mod curent la construcia de case unifamiliale sau cldiri de tip caban. Astfel, apare necesitatea calculrii performanei termice acestor tipuri de cldiri i în acela timp o nevoie stringent stabilirii unor parametrii de proiectare specifici acestor tipuri de cldiri.
Materiale i metode În lucrare se vor prezinta rezultate unor analize numerice privind efectele punilor termice la cldiri cu structura din lemn având anvelopa cu i fr termoizolaie dispus pe exteriorul peretelui.Fluxul de cldur care traverseaz punile termice din lemn, respectiv coeficienii liniari de transfer termic, se determin pe baza câmpului plan de temperatur în regim termic staionar. Programul de calcul utilizat pentru determinarea câmpului de temperatur „PSIPLANEL”, derivat din programul iniial „CIMPLAN” elaborat în prima variant în anul 1980, permite descrierea grafic a seciunii plane a unei puni termice din lemn, discretizând în mod automat seciunea pe cele dou axe, în conformitate cu prevederile normativului EN ISO 10211-2007. Programul de calcul genereaz în mod automat sistemul de ecuaii pe care îl rezolv pân la echilibrarea fluxurilor termice de pe cele dou suprafee ale seciunii. Rezultatele calculului sunt prezentate cu valori numerice i grafic sub form de suprafee izoterme. Programul dispune de biblioteci cuprinzând diverse puni termice din lemn.
Concluzii Dac pentru structurile clasice punile termice sunt reprezentate de regul de ctre elementele structurale din beton armat, pentru cldiriile cu structurile din lemn, lemnul în sine reprezint o punte termic pentru stratul de protecie termic, deoarece are conductivitatea termic de 4 pân la 6 ori mai mare dect a stratului izolant.Metoda de lucru i programul sunt utile în proiectarea energetic corect a cldirilor noi cu structura din lemn, precum i pentru reabilitarea cldirilor din lemn existente, în scopul asigurrii eficienei termice optime a acestora.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
40
RENOVAREA CLDIRILOR PUBLICE LA NIVEL NZEB ÎN ROMÂNIA - ÎNTRE AMBIIE I REALITATE
HORIA PETRAN
INCD URBAN-INCERC, Centrul de Performana Energetic a Cldirilor
Context Pentru implementarea prevederilor din Directiva 2010/31/UE privind performana energetic a cldirilor (care revizuiete Directiva 2002/91/CE), respectiv din Directiva 2012/27/UE privind eficiena energetic, statele membre trebuie s elaboreze planuri naionale pentru creterea numrului de cldiri al cror consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) i s transmit aceste planuri în mod periodic Comisiei Europene. Suplimentar, Directiva 2012/27/UE, aflat în curs de transpunere în legislaia naional, prevede obligativitatea statelor membre de a elabora strategii naionale pentru renovarea fondului imobiliar, inclusiv spaiile comerciale, publice i rezideniale. În acest sens, guvernele naionale trebuie s ofere un exemplu demn de urmat în ceea ce privete îmbuntirea performanei energetice a fondului imobiliar administrat, renovând anual 3% din suprafaa total a cldirilor deinute i ocupate de administraia central.
Materiale i metode Conceptul nZEB înc nu pare s fie aplicabil cu uurin în România. Cercetri anterioare arat c investiiile necesare i integrarea optim a tehnologiilor adecvate pentru construirea i/sau renovarea cldirilor la nivel nZEB sunt printre cele mai importante bariere. Mai mult, câtigarea încrederii industriei construciilor i proprietarilor de cladiri în performana energetic real a nZEB i diminuarea riscurilor reale asociate noilor tehnologii, par s fie punctele strategice a cror soluionare ar putea facilita realizarea investiiilor mari necesare în procesul de cretere a performanei energetice a fondului de cldiri. În acest context, principalele aciuni care urmresc s sprijine România în definirea i implementarea unei strategii pentru renovarea durabila a fondului de cladiri sunt iniiativa BPIE de realizare a studiului “Renovarea României”, respectiv proiectul IEE RePublic_ZEB – „Reabilitarea fondului existent de cldiri publice în direcia nZEB”.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
41
Rezultate i discuii Lucrarea conine o scurt descriere a cadrului legislativ actual si previzionat, atat la nivel european cat si national, o scurta descriere a fondului de cladiri publice din Romania, concluziile studiului BPIE (2013) privind elaborarea strategiilor si politicilor privind reabilitarea cldirilor si recomandari privind abordarea acestora pentru Romania si o scurt descriere a programelor actuale si previzionate pentru cresterea performantelor energetice ale cladirilor rezidentiale si publice. Pornind de la definirea principalelor bariere si provocri la nivel national, se prezinta obiectivele si rezultatele ateptate ale unui proiect aflat în derulare in cadrul programului Intelligent Energy Europe, care urmareste definirea de politici si strategii pentru reabilitarea fondului existent de cldiri publice în direcia nZEB (RePublic_ZEB). Sunt prezentate actiuni previzionate pentru sprijinirea rilor din sud-estul Europei pentru: promovarea pe pia a un set de soluii tehnice concrete pentru renovarea cldirilor publice spre nZEB prin creterea încrederii actorilor-cheie i respectiv in vederea luarii de msuri concrete pentru a accelera renovarea cldirilor publice existente.
Concluzii Aciunile BPIE - Renovarea României i proiectul RePublic_ZEB reprezint oportuniti importante pentru modernizarea durabil a fondului construit din România, în vederea obinerii de beneficii multiple gospodriilor, mediului de afaceri i sectorului public. O abordare strategic va stimula piaa într-un mod în care actualele iniiative fragmentate nu au reuit s o fac. Guvernul trebuie s aloce resursele necesare i s dedice timpul necesar adoptrii de iniiative legislative pentru ca politicile i msurile eseniale pentru punerea în aplicare a strategiei s fie dezvoltate i implementate în timp util. De asemenea, este necesar mobilizarea proprietarilor de cldiri pentru a realiza o renovare substanial a cldirilor, prin crearea unor condiii de pia adecvate i a unui context de politici coerente, în care trebuie implicat întregul lan de furnizare, de la productori i instalatori, la furnizorii de servicii profesionale.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
42
EMIL-SEVER GEORGESCU IOLANDA GABRIELA CRAIFALEANU
CLAUDIU SORIN DRAGOMIR DANIELA DOBRE
FLORENA NICOLETA TNASE INCD - URBAN-INCERC, Centrul European pentru Reabilitarea Cldirilor - ECBR
CRISTINA OLGA GOCIMAN TIBERIU FLORESCU
CRISTIAN MOSCU MIHAELA STELA GEORGESCU
Universitatea de Architectur i Urbanism „Ion Mincu”, Bucureti
Context Proiectul URBASRISK se refera la zonele destructurate rmase dupa demolarile impuse fortat in anii 1980 in Centrul Civic din Bucureti. Cercetarea din etapa 2013 a avut scop identificarea abordarilor de diferite complexitati in functie de fezabilitate, care sa permita initierea de analize complexe si harti globale de vulnerabilitate.
Metode Au fost fost analizate abordarile din UE, SUA si Romania, respectiv cercetarile INCERC, Codul P100-3/2008 si cercetari recente UTCB. Se constata ca fiecare tip de abordare a fost calibrata pe anumite date specifice unei tari, astfel incat nu pot fi extrapolate fara a introduce erori considerabile. Chiar analiza din Codul P100-2/2008 cere foarte multe date, care ar impune un timp deosebit
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
43
de analiza a fiecarei cladiri. Pentru a nu avea astfel de incertitudini, ca date de intrare s-au utilizat rezultatele investigaiilor din 4.03.1977 care au inclus 18 000 de cldiri pentru care au putut fi comparate avariile i caracteristicile spectrale ale inregistrrii miscrii puternice obinute de INCERC.
Rezultate S-au obtinut adaptari si recalibrari ale vulnerabilitatii bazate pe datele din 1977, in corelatie cu investigatiile si inventarierea cladire cu cladire pe teren prin stabilirea unui parametru de vulnerabilitate individuala / “gradul de avariere modificat la amplasament” (GAMA). Cartografierea valorilor vulnerabilitatii structurale s-a efectutat pornind de la baza de date URBASRISKdb, asociata cu harti sintetice realizate automatizat; localizarea cldirilor a utilizat harta ESRI programul ArcView, resurs on-line descrcabil (layerul World_Street_Map). A fost posibila si evaluarea comparativa a valorilor vulnerabilitatii structurale prin diferite abordari.
Concluzii Din analiza preliminara vizuala si statistica a situatiei in zona studiului de caz, se poate constata ca la clasele de material exista o mare pondere a gradelor de avariere in jur de medie, ceea ce corespunde faptului ca majoritatea acestor cladiri au fost construite fara prescriptii privind rezistenta la cutremur. Este foarte probabil ca acest grad de avariere bazat pe tipologie sa sporeasca dupa ce se va face investigarea individuala la amplasament.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
44
ALE PANOURILOR DIN LEMN ÎNCLEIAT DE FAG I FRASIN
ANDREEA HEGYI
Context
Tendina cresctoare accentuat pentru utilizarea lemnului în construcii a dus la dezvoltarea activitilor de cercetare privind caracteristicile fizico-mecanice ale diverselor tipuri de lemn i la identificarea i conceperea unor produse finite i tehnologii de fabricatie care s conduc la îmbuntairea unor proprieti mecanice. La începutul anilor ‘90, pe lâng grinzile stratificate, au devenit tot mai des cercetate i utilizate panourile încleiate din lamele de lemn masiv - un produs cu reale caliti fizico-mecanice i care aduce beneficii asupra calitii mediului din spaiile de locuit. Utilizarea diverselor specii de foioase a pus în eviden unele aspecte problematice, cercetrile ulterioare concentrându-se pentru rezolvarea acestora.
Materiale i metode Aceast lucrare prezint un studiu comparativ privind rezistenele mecanice ale panourilor din lemn încleiat de fag i frasin. În cadrul cercetrilor experimentale au fost analizate: rezistena la încovoiere, modulul de elasticitate la încovoiere i caracteristicile de aderena la încleiere (calitatea încleierii).
Rezultate i discuii Rezultatele experimentale au pus în eviden influena materialului lemnos, grosimii panoului, direciei de poziionare a lamelelor de lemn în raport cu aciunea solicitrii mecanice astfel:
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
45
- pentru aceeai specie de lemn, caracteristicile mecanice sunt influenate de grosimea panoului. Spre deosebire de materialele omogene, în cazul lemnului, datorit neomogenitii la nivel de fibre (dispunere, lungime, noduri, etc), pentru diverse grosimi ale panoului, constana caracteristicilor mecanice nu se mai pstreaz, concluzie în concordan cu cercetrile efectuate la nivel european.
• rezistena la încovoiere i momentul capabil a panourilor de lemn încleiat sunt influenate de direcia de debitare a epruvetelor: Valorile obinute sunt semnificativ mai mari pe direcie longitudinal, de-a lungul fibrelor. Atunci când epruvetele sunt debitate pe direcie transversal are loc o tiere a fibrei de lemn, iar rezistena la încovoiere este redus.
• modulul de elasticitate i rigiditatea la încovoiere sunt influenate de asemenea de direcia de debitare a epruvetelor i de proprietile de elasticitate ale tipului de lemn ales i în mai mic msura de grosimea panoului.
• în cazurile analizate grosimea panoului i tipul speciei lemnoase nu influeneaz semnificativ rezistena la forfecare prin compresiune.
Concluzii Utilizarea lemnului de foioase corespunde necesitilor i exigentelor din construcii dar este necesar o analiz a solicitrilor care apar preponderent în locul punerii în oper, astfel încât s fie aleas o poziionare optim a direciei lamelelor de lemn încleiate.
CEA DE-A APTEA EDIIE A CONFERINEI DE CERCETARE
ÎN CONSTRUCII, ECONOMIA CONSTRUCIILOR, ARHITECTUR, URBANISM I DEZVOLTARE TERITORIAL avand ca tem: COMPETITIVITATEA DURABIL
Bucureti, 9 mai 2014
46
Context
Pornind de la realitatea „numeroi i singuri în marile aglomerri urbane”, pentru a fi interconectai la ritmul vieii cotidiene în oricare metropol a lumii, astzi sunt necesare vaste reele de radiofrecven i microunde, turnuri cu antene terestre cu suprafa mare de acoperire pentru comunicaii: telefonie celular sau fix fr fir, echipamente WI-FI, internet în band larg peste liniile de medie sau înalt tensiune i echipamente electronice personale. Lucrarea propune un studiu descriptiv bazat pe rezultatele cercetrilor la nivel internaional între 2007-2013, privind creterea nivelului de electropoluare ca factor crescut de risc asupra sntii populaiei.
Documente de referin i metode Un document de referin din cadrul lucrrii este Raportul BioInitiative 2012: Argumentare pentru Standarde de expunere cu nivele sczute ale intensitii radiaiilor electromagnetice bazate pe puncte de vedere biologice, elaborat de 29 de autori din zece ri. Raportul propune rspunsuri la cercetarea unei probleme globale de sntate, în cretere, dat de expunerea cronic nec