Upload
gaby90009
View
282
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
fiziologie-coagulare
FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA
ECHILIBRULUI ECHILIBRULUI
FLUIDO-COAGULANTFLUIDO-COAGULANT
= procesul de menţinere a fluidităţii sângelui - 2 procese antagonice
HemostazaHemostaza = procesul care asigură oprirea hemoragiilor ca urmare a distrucţiei/injuriei peretelui capilar prin formarea unei reţele de fibrină.
Hemostaza primara (timp vasculo-plachetar)
Hemostaza secundară (coagularea)
FibrinolizaFibrinoliza = procesul de degradare enzimatică a retelei de fibrină .
Echilibrul fluido-coagulant Echilibrul fluido-coagulant
Hemostaza fiziologicăHemostaza fiziologică
- 2 caracteristici: este efectivă numai in vivo opreşte numai hemoragiile vaselor
mici.- 2 timpi
I. Hemostaza primară
sau timpul vasculo-plachetar
1.Timp vascular = vasoconstricţie reflexă 2.Timp plachetar = formarea trombusului / dopului alb plachetar temporar
II.Hemostaza secundară sau
coagularea
1. Generarea complexului protrombinazic 2. Sinteza trombinei 3. Formarea şi stabilizarea fibrinei 4. Sinereza şi retracţia cheagului cheag roşu definitiv
HEMOSTAZA SECUNDARA
FIBRINOLIZAHEMOSTAZAPRIMARA
Fibrinogen
Factor tisular
VIIFT-VIIa
X
II IIa
Xa
XI a
IX
VIIIa IXa
XII -> XII a
Fibrina
VaV
VIII
XI
Plasminogen Plasmina
t -PA u -PA
Timp vascularTimp vascular
Timp plachetarTimp plachetar
Leziune perete vascular
AderareAderareAgregare tr.Agregare tr.
VasoconstricţieVasoconstricţie CoagulCoagulareare
Cheag stabil
Formarea reţelei de fibrină
Reducerea pierderilor de sânge
Dop trombocitar
= succesiune de reacţii care induc oprirea provizorie a sângerării, permiţând realizarea condiţiilor necesare formării cheagului definitiv.
I. TIMPUL VASCULARI. TIMPUL VASCULAR
II. TIMPUL PLACHETARII. TIMPUL PLACHETAR
HEMOSTAZA PRIMARĂ HEMOSTAZA PRIMARĂ
(TIMPUL VASCULO-PLACHETAR) (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)
HEMOSTAZA PRIMARĂ HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)(TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)
I. TIMPUL VASCULARI. TIMPUL VASCULAR - determinat de leziunea peretelui capilar.Normal: perete vascular integruPatologic: leziunea peretelui vascular
Vasoconstricţie localizată la nivel arteriole sfinctere precapilare
I. TIMPUL VASCULARI. TIMPUL VASCULAR
ConsecinţeConsecinţe:1. reducerea debitului sanguin la nivelul leziunii cu
diminuarea consecutivă a pierderilor sanguine
2. favorizarea aderării trombocitelor la nivelul structurilor subendoteliale expuse în urma denudării
3. permite acumularea precursorilor de coagulare activaţi la locul de formare a agregatului trombocitar => favorizarea hemostazei secundare.
Vasoconstricţia poate asigură hemostaza în vasele mici.
Mecanisme mecanism miogen: leziunea determină direct
contracţia fibrelor musculare interesate mecanism reflex cu participarea fibrelor SNVS reflex de axon care apare la aplicarea unui stimul
nociv pe tegumente. mecanism umoral cu participarea
- amine vasoactive (serotonina din plachete şi catecolaminele din atmosfera periplachetară) - derivaţi ai acidului arahidonic (TxA2 sintetizat de trombocite)
mecanism cu participarea unor factori vasoactivi derivaţi din endoteliu eliberaţi în urma leziunii CE; ex. endotelina
I. TIMPUL VASCULARI. TIMPUL VASCULAR
vasoconstricţie
reducerea debitului sanguin la nivelul leziuniifavorizarea aderării trombociteloracumularea precursorilor coagulării
5. FACTORI ELIBERAŢI DE ENDOTELIUL LEZAT
endotelină TROMBOCITE
1. MECANISM MIOGEN
4. MECANISM UMORAL
5-HTATxA2
neuronsenzitiv
ORTODROMIC ANTIDROMIC
fibrenervoasesimpatice
3. REFLEX DE AXON
2. MECANISM REFLEX SIMPATIC
I. TIMPUL VASCULARI. TIMPUL VASCULAR
3. REFLEX DE AXON
2. MECANISM REFLEX
SIMPATIC
1. MECANISMMIOGEN
4. MECANISM UMORAL
5. FACTORI ELIBERATI DE ENDOTELIUL
LEZAT
Normal: trombocitele nu aderă de alte celule , de endoteliul intact deoarece:
- trombocitele nu sunt activate. - suprafetele celulare sunt negativ incarcate - mediatori locali (oxidul nitric, prostacicline)
promoveaza fluiditatea sangelui, mentinerea diametrului vascular opunandu-se stazei
Intervenţia trombocitelor presupune:1. distrugerea CE expunerea structurilor subendoteliale
(fibre colagen, elastină) 2. activarea trombocitelor = modificări funcţionale,
biochimice şi structurale → "inductori":-slabi: ADP, adrenalina, noradrenalina, serotonina
-puternici: trombina, tripsina-foarte puternici: colagen, virusuri, complexe Ag-Ac.
IIII.. TIMPUL PLACHETARTIMPUL PLACHETAR
1.1. Aderarea plachetelorAderarea plachetelor = fixarea trombocitelor la structuri subendoteliale strat monocelular.
Mecanism:- fenomen electrostatic: plachetele încărcate sunt
atrase de sarcinile ale moleculelor de colagen; - fenomen chimico-enzimatic: prin GP de pe membrana
trombocitară care se leagă de factorul von Willebrand fixat pe endoteliu.
Consecinţe: mărirea volumului plachetar (swelling ) modificări conformaţionale: pierderea formei de
disc + pseudopode modificări enzimatice => formare de PG şi TxA2,
care excită aparatul contractil al plachetei =>REACTIA ELIBERARE I = expulzarea conţinutului corpilor denşi: ADP, Ca2+, serotonină, PG, TxA2
IIII.. TIMPUL PLACHETARTIMPUL PLACHETAR - etape - etape
Direcţie flux sanguin
Normal
Aderare
Eliberarea constituenţilor din granulele trombocitare
2. Agregarea trombocitelor = fenomenul de asociere intertrombocitară sub acţiunea
unor factori proagreganţi expulzaţi (ADP, PG, Tx)
Mecanism- activarea trombocitelor expunerea GP care
funcţionează ca receptori pentru proteine adezive (ex. fibrinogen, factor von Willebrand) agregarea plachetelor activate.
- de plachetele aderate initial se fixează noi straturi de plachete agregat trombocitar
- Iniţial: agregare reversibilă ( inductori moderaţi)- Ulterior:agregare ireversibilă ( inductori puternici)
IIII.. TIMPUL PLACHETARTIMPUL PLACHETAR - etape - etape
Directie flux sanguin
Aderare Agregare
3. Metamorfoza vâscoasă= fenomen de transformare trombocitară, cu distrugerea ireversibilă a membranelor celulare (produsă de enzimele lizozomale) şi eliberarea tuturor constituenţilor trombocitari masă de plachete fuzionate cu aspect relativ omogen = trombus (dop)alb trombocitar temporartrombus (dop)alb trombocitar temporar
Un număr mic de trombocite agregate rămân nedistruse şi vor interveni în retracţia cheagului.
IIII.. TIMPUL PLACHETARTIMPUL PLACHETAR - etape - etape
Celulele lezate eliberează tromboplastină
coagulare prin mecanism extrinsec
mici cantităţi de trombină
permeabilitatea membranei
trombocitare
pătrunderea Ca2+ plasmatic + activarea ATP-azei trombocitare
REACTIA DE ELIBERARE II
= expulzarea conţinutului granulelor, lizozomilor
eliberarea trombosteninei.
Metamorfoza vascoasaMetamorfoza vascoasa
- realizează hemostaza permanentă= modificare a stării fizice a sângelui care trece din stare
lichidă în stare de gel- implică o succesiune de reacţii enzimatice în cascadă, cu
participarea factorilor plasmatici ai coagulării sângelui.
În procesul coagulării sunt implicaţi factori cu origine : plasmatică (factorii plasmatici ai coagulării)plasmatică (factorii plasmatici ai coagulării) tisulară (tromboplastina tisulară)tisulară (tromboplastina tisulară) plachetară (factorii plachetari) plachetară (factorii plachetari)
II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ (COAGULAREA)(COAGULAREA)
NUMĂR DENUMIREI FibrinogenII ProtrombinăIII Tromboplastină tisularăIV Ca2+
V ProaccelerinăVI anulatVII ProconvertinăVIII Factor antihemofilic AIX Factor antihemofilic BX Factor Stuart-ProwerXI Factor antihemofilic CXII Factor HagemanXII Factor stabilizator al fibrinei
FACTORII PLASMATICI AI COAGULÃRIIFACTORII PLASMATICI AI COAGULÃRII
XIII
Factori ai fazei de contact (XI, XII)Factori ai fazei de contact (XI, XII) = factori activaţi prin contactul cu structurile subendoteliale expuse în urma leziunii peretelui
Factori trombinosensibili (I, V, VIII, XIII)Factori trombinosensibili (I, V, VIII, XIII) = factorii activaţi de mici cantităţi de trombină. !!Acţiunea prelungită a trombinei inactivarea lor
Factori dependenţi de vitamina K (II, VII, IX, X)Factori dependenţi de vitamina K (II, VII, IX, X) = factori sintetizaţi la nivel hepatic în prezenţa vit. K. • Caracteristica principală: pot lega Ca2+, capacitate dată
de prezenţa acidului -carboxi-glutamic. • În lipsa vitaminei K (malabsorbţie intestinală, tratament
cu antivitamine K) sunt sintetizaţi în formă inactivă ( resturile de acid glutamic necarboxilate în poziţia ).
Factorul III = tromboplastina tisularăFactorul III = tromboplastina tisulară
Factorul IV = Ca2+Factorul IV = Ca2+
FACTORII FACTORII PLASMATICI AI PLASMATICI AI COAGULACOAGULARIIRII- GRUPE- GRUPE::
Cale extrinseca (cateva secunde)
• Necesita prezenta unei proteine non-enzimatice = factorul tisular (FT, factorul III).
• FT → celule endoteliale, ţesut cerebral, celule musculare netede, plaman
• In prezenta FT, factorul VII se activeaza VIIa • Factorul VII + FT + Ca2+ activarea factorului X
Calea intrinseca (cateva minute)
•Declansata de contactul plasmei cu supafeţe neregulate, încărcate negativ (colagen)•Factorul XIIa poate activa factorul XI •Factorul XIa activeaya factorul IX •Factorul IXa (enzima), in prezenta factorului VIIIa (cofactor enzimatic)(de catre trombina), determina activarea factorului X factor Xa.
a = activ
La thrombinoformationTrombino-formarea
Fibrino-formarea
Trombino-formarea Factorul Xa participa la formarea unui complex =
protrombinaza = factor Xa, factor Va (activat de catre trombina), PL plachetareCa2+
Protrombinaza induce proteoliza factorului II (protrombina) trombina.
Trombina (factorul IIa) = enzima care determina transformarea fibrinogenului (factorul I) in fibrina
Calea comuna
Fibrino-formarea Sub actiunea trombinei, din fibrinogen sunt eliberate 2
peptide = fibrinopeptide A si B. Monomerii ramasi polimerizeaza.
Cheag de fibrina instabila (solubila)
XIIIa XIII Cheag de fibrina stabila (insolubila) = CHEAG ROSU =
retea de fibrina in ochiurile careia exista elem. figurate
Calea comuna
SinerezaSinereza = proces spontan de concentrare, prin care lichidul de imbibiţie este expulzat din ochiurile reţelei de fibrină
volumului cheagului cu 15-20%. cheag laxcheag lax (în ochiurile retelei există ser şi elemente figurate).
Mecanism creşterea densităţii filamentelor de fibrină (nu prin scurtarea lor).
Retracţia cheaguluiRetracţia cheagului = procesul de scurtare a lungimii filamentelor de fibrină sub acţiunea trombosteninei din trombocite.
Mecanism- prin contracţia trombosteninei conţinute de trombocitele intacte
localizate în ochiurile retelei reducerea lungimii filamentelor de fibrină fixate de acestea cu expulzarea componentelor sanguine din interiorul cheagului.
- = proces cu consum de ATP (din citoplasma plachetelor) - există energie doar pentru o singură retracţie, finală şi ireversibilă.
cheag de fibrină ferm, definitiv.cheag de fibrină ferm, definitiv.
Sinereza şi retracţia cheaguluiSinereza şi retracţia cheagului
Intrinsecă Extrinsecă
Comună
Hemostaza secundarăHemostaza secundară(Coagularea)(Coagularea)
Comună
Extrinsecă
XII XIIa
XI XIa
IX IXa
VIII VIIIa+
+
+PL
Ca++
Contact activator (cu structurile subendoteliale)
IIa (Trombină)
CALEA INTRINSECĂ
II
XII XIIa
XI XIa
IX IXa
VIII VIIIa+
+
+PL
Ca++
Extrinsecă
VII VIIa
+
+
Ca++
III
Tromboplastina tisulara
(III)
Comună
Intrinsecă
ContactActivator
CALEA EXTRINSECĂ
Cale
extrinsecă
Cale
comună
Cale intrinsecă
XII XIIa
XI XIa
IX IXa
VIII VIIIa+
+
+PL
Ca++
Contactactivator
Prekalikreină
Sistem kinine
Kalikreină
SISTEMUL KININELORSISTEMUL KININELOR
Kininogen Kininogen KininăKininăIXa
VIIIa
CalecomunăIXa
VIIIa+
+
+PL
Ca++
CaleIntrinsecă
X
XaV Va ++ +PL Ca++
IIIIaIIa
FibrinogenFibrină
XIII(FSF)
XIIIa
Caleextrinsecă
VIIa
+
+
Ca++
TF
(Trombină) (Protrombină)
instabila
Fibrină stabila
1. Declansarea unor mecanisme care limiteaza reactia de transformare a protrombinei in trombina:
activarea limitata si localizata a factorilor XII si VII care initiaza coagularea pe cale intrinseca si respectiv extrinseca;
activarea limitata a factorilor V si VIII (excesul de trombina duce la degradarea acestora);
fluxul sanguin intervine prin antrenarea si dilutia factorilor activati la locul leziunii;
sistemul de clearance hepatic care limiteaza coagularea prin indepartarea precursorilor activati.
CONTROLUL COAGULARIICONTROLUL COAGULARII
CONTROLUL COAGULARIICONTROLUL COAGULARII
2. Interventia unor inhibitori fiziologici ai coagularii
FACTORI FACTORII COAGULĂRII INHIBAŢI
Antitrombinele Trombina
Cofactorul II al heparinei
Trombina
Proteina C Va, VIIIa
Proteina S Va, VIIIa (indirect prin amplificarea acţiunii proteinei C)
C1-inhibitorul XIa, XIIa
2-antiplasmina Trombina, XIa
Trombomodulina Trombina (direct), Va, VIIIa (indirect, prin activarea
proteinei C)
FIZIOLOGIA FIBRINOLIZEIFIZIOLOGIA FIBRINOLIZEI
= procesul de proteoliză dirijată a cheagului de fibrină
Sistemul fibrinolitic - componente:Sistemul fibrinolitic - componente: plasminogenul - precursorul inactiv, existent în plasmă
plasmina - enzimă proteolitică a reţelei de fibrină; se formează în urma modificărilor structurale ale moleculei de plasminogen
activatorii fiziologici ai plasminogenului iniţiază transformarea plasminogenului în plasmină
inhibitorii naturali ai fibrinolizei modulează funcţia sistemului fibrinolitic: substanţe exogene şi endogene
FIBRINOLIZAFIBRINOLIZA
Plasminogen
Plasmină
ActivatoriActivatori tisulariActivatori plasmaticiUrokinază Streptokinază
Fibrină Fragmente X
Y + D
D + E
InhibitoriPAI-antiplasmina-macroglubulina-antitripsina
(t-PA)
(u-PA)
1. Plasminogenul1. Plasminogenul = globulină sintetizată de ficat şi prezentă în
plasmă - are afinitate pentru reţeaua de fibrină
2. Plasmina2. Plasmina = proteină bicatenară cu lanţuri peptidice inegale
legate prin punţi disulfidice. = endopeptidază cu rol în degradarea fibrinei şi
a unor factori procoagulanţi (V, VIII).
Rol: limitează extinderea trombusului de fibrină şi previne coagularea intravasculară.
Sistemul fibrinolitic - componenteSistemul fibrinolitic - componente
3. Activatorii plasminogenului3. Activatorii plasminogenului: Activatorul tisular al plasminogenului (t-PA) = GP prezentă în ficat, uter, prostată, tiroidă, SR, plămân, + la nivelul peretelui vascular (endoteliu). - activează plasminogenul legat Activatorii plasmatici ai plasminogenului = factorul XIa şi de kalicreină. Urokinaza (descoperită iniţial în urină) (u-PA)- există în celulele endoteliale, macrofage, epit. căi urinare,
muc. gastrică, celule tumorale. = serinprotează care activează plasminogenul circulant Streptokinaza stimulează capacitatea fibrinolitică a
plasmei; determină desfacerea legăturii peptidice, inducând formarea plasminei.
Sistemul fibrinolitic - componenteSistemul fibrinolitic - componente
4. Inhibitorii naturali ai fibrinolizei4. Inhibitorii naturali ai fibrinolizei: Inhibitorii activatorului plasminogenului (PAI): - PAI-1 (din endoteliu, hepatocit, fibroblaste); inhiba t-PA- PAI-2 (de tip placentar); inhiba u-PA- PAI-3 îşi potenţează activitatea în prezenţa heparinei.
2-antiplasmina = glicoproteină - rol major- roluri: - efect inhibitor asupra plasminei
- rol în adsorbţia plasminogenului pe reţeaua de fibrină
-macroglobulina, sintetizată în ficat, acţionează lent, după intervenţia 2-antiplasminei
Sistemul fibrinolitic - componenteSistemul fibrinolitic - componente
1. Activarea plasminogenului1. Activarea plasminogenului Mecanism: t-PA (eliberat din endoteliul vascular) se fixează
pe cheagul de fibrină prin intermediul situsurilor de legare pentru lizină.
în paralel are loc fixarea plasminogenului pe suprafaţa reţelei de fibrină, chiar în timpul formării acesteia.
pe suprafaţa reţelei de fibrină atât activatorul cât şi plasminogenul suferă modificări care facilitează interacţiunea lor şi formarea plasminei active care rămâne fixată pe cheag exercitându-şi astfel efectul local.
ETAPELE FIBRINOLIZEIETAPELE FIBRINOLIZEI
2. Degradarea fibrinei2. Degradarea fibrinei - are loc progresiv :I. îndepărtarea peptidelor mici de la capătul carboxi-
terminal a lanţurilor fragmente mari coagulabile, sub influenţa trombinei.
II. îndepărtarea altor fragmente peptidice din lanţurile => fragmentul X, coagulabil.
III. din fragmentul X fragmentele Y şi D. IV. din fragmentul Y fragment D şi un fragment E.
ETAPELE FIBRINOLIZEIETAPELE FIBRINOLIZEI
FIBRINA lant lant
PlasminaFragmente mari coagulabile
Fragment X Fragment Y Fragmente D + E Fragment D
ETAPELE FIBRINOLIZEIETAPELE FIBRINOLIZEI
3. Inactivarea plasminei3. Inactivarea plasminei- Pe măsura degradării fibrinei, plasmina se
desprinde de pe fragmentele proteice şi este inactivată de:
2-antiplasmina - inactivare rapida 2-macroglobulina - inactivare lentă, dupa
interventia antiplasminei
- La nivelul microcirculaţiei: fibrinoliză pentru menţinerea permanentă în stare liberă a căilor patului vascular.
- În timpul efortului fizic: fibrinoliză - La nou-născut, în sarcină şi în menopauză: fibrinoliză
Fibrinoliza exagerată => tulburări hemoragice diseminate severe
VARIATII FIZIOLOGICE
PERTURBĂRI ALE SISTEMULUI PERTURBĂRI ALE SISTEMULUI FIBRINOLITICFIBRINOLITIC
Fibrinoliza exagerată => hemoragii- în insuficienţă hepatică, - postoperator, - în accidente transfuzionale
Coagularea intravasculară diseminată (CID) Cauza: alterări endoteliu + stază capilară + factori
trombogeni. - Etapa I: agregate trombotice mici, diseminate,
datorită activării difuze a trombinei. - Etapa II: consumul anormal de factori procoagulanţi
stare de hipocoagulabilitate + fibrinoliză
Medicatie
ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Aspirina Mod de actiune: inhiba COX productie TxA2 ↓
agregarii plachetare nu se formeaza trobusul alb plachetar
Dipiridamol Mod de actiune: inhibarea fosfodiesterazei AMPc
fosfolipazei C plachetare inhibarea formarii trombusului alb plachetar
Clopidogrel Mod de actiune: reducerea agregarii plachetare prin
modificari ale membranei celulare (nr. GP) via ADP
Indicatii: prevenirea trombozei
ANTICOAGULANTE – Antivitamine KMod de actiune: Inhiba ciclul de regenerare al vitaminei K ↓ sintezei
factorilor dependenti de vitamina KII, VII, IX, X
Exemple:Acénocoumarol= Sintrom®Fluindione = Previscan®Warfarine = Coumadine®
Indicatii: prevenirea hemoragiilor prevenirea si tratamentul trombozelor
Medicatie
FIBRINOLITICEStreptokinaza, Urokinaza= induc dizolvarea trombusului dupa constituirea luiIndicatii: tratamentul emboliilor si trombozelor
ANTIFIBRINOLITICE Acidul aminocaproic= actioneaza asupra activatorilor plasminogenului
previne formarea plasminei Aprotinin (Trasylol)- Inhiba plasmina reducerea fibrinolizeiIndicatii: fibrinoliza exagerata
Medicatie