Capitolul 1: Notiuni generale despre familie.

Sectiunea 1: Notiunea de familie.Familia este principala forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati prin casatorie sau rudenie.Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora,precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor.Legiutorul roman a avut in vedere familia in sens larg, si anume de rude apropiate. Prin aceasta se intelege ascendetii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora,precum si persoanele devenite prin adoptie astfel de rude.

Sectiunea a II-a.Functiile familiei.

1)Functia de perpetuare a speciei.Familia are la baza atractia biologica intre barbat si femeie,determinata de diferentierea de sex.Este o dorinta fireasca a omului de lasa urmasi.Este totusi o hotarare personala.

2)Functia educativa. Familia da copilului primele notiuni despre conduita,morala,bine si rau, imprima personalitatii sale in formare reguli si deprinderi,principii ce cladeste personalitatea omului matur.Parintii sunt datori sa creasca copilul,ingrijandu-i sanatatea si dezvoltarea fizica si intelectuala.Exista si sanctiuni, cum ar fi decaderea din drepturile parintesti.

3)Functia economica : influentata de gradul de dezvoltare social economica a societatii.

Unii autori mai vorbesc si de solidaritatea familiala ca functie.Se sanctioneaza abandonul de familie,relele tratamente aplicate minorului etc

Capitolul 2: Notiuni generale despre dreptul familiei.

Sectiunea 1: Notiunea,obiectul si izvoarele dreptului familiei.

Dreptul familiei reprezinta acea ramura a sistemului de drept care cuprinde totalitatea normalor juridice ce reglementeaza relatiile de familie,pe care societatea are interes sa le indrume juridiceste.Urmatoarele categorii de relatii sociale sunt reglementate de dreptul familiei:

a)Relatiile de casatorie.Normele de dreptul familiei vizeaza aspecte legate de incheierea,desfiintarea si desfacerea casatoriei,precum si raporturile personale si patrimoniale dintre soti.

b)Raporturile rezultate din rudenie.Rudenia este fie de sange, fie in linit dreapta,fie in linie colaterala, sau civila,rezultata prin adoptie.

c)Relatiile privitoare la autoritatea parinteasca rezida in totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care parintii le au fata de copii lor.

1

d)Mai exista si unele relatii,prin asimilare cu relatiile de familie: obligatia de intretinere intre fostii soti, tutela,curatela, interdictia.

Codul civil constituie principalul izvor al dreptului familiei.Pe langa acesta, mai sunt cateva legi, precum 119 din 1996, 272 din 2004 si 273 din 2004.Constitutia de asemenea reglemeteaza drepturi precum libertatea cetateanului de a se casatori.

Sectiunea a II-a: Principiile generale ale dreptului familiei.

1)Principiul monogamiei.(273 c civil)- Consta in posibilitatea de a incheia o casatoria numai de catre persoanele necasatorite.Daca o pers e deja casatorita= infractiune.

2)Principiul casatoriei liber consimtite intre soti: Trebuie sa aiba la baza sentimente de dragoste si de pretuire intre soti.

3)Principiul ocrotirii casatoriei si familiei,mamei si copilului.Statul este obligat sa sprijine ,prin masuri economice si sociale,incheierea casatoriei ,precum si dezvoltarea si consolidarea familiei.

4)Principiul egalitatii in drepturi si in obligatii a sotiilor. Egalitatea este consacrata de C.Romaniei.Este recunoscuta international egalitatea.Parintii au drepturi egale asupra copiilor lor.

5)Principiul interzicerii casatoriei intre persoane de acelasi sex. A fost consacrat expres pentru prima oara in legislatia noastra in partea referitoare la conditiile de fond pt incheierea casatoriei( c civil).

6) Principiul caracterului laic al casatoriei .Casatoria trebuie celebrata religios.Se poate face doar dupa incheierea casatoriei civile.

7)Principiul solemnitatii casatoriei: Toate conditiile de incheiere si cauzele de nulitate se stabilesc prin Codul civil.Ea presupune o serie de conditii anterioare si concomitente incheierii acesteia,cea mai importanta fiind prezenta ambiilor soti in fata ofiterului de stare civila si exprimare consimtamantului liber al acestora.

8) Princ egalitatii in drepturi ale copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie:Cele 2 categorii au asadar exact aceleasi drepturi si obligatii in raporturile cu parintii lor.

9)Principiul interesului superior al copilului.El trebuie sa fie unicul scop al tuturor actiunilor parintilor si masurilor intreprinse de stat in legatura cu un copil.Parintii au obligatia sa creasca si sa educe copilul si de a se ingriji de sanatatea si dezvoltarea lor fizica.Ori de cate ori exista confict cu alte interese implicate,cel al copilului trebuie preferat.

Sectiunea a III-a: Legaturile dreptului familiei cu alte ramuri de drept.

2

Legatura cu dreptul constitutional.Principiile fundamentale ale familiei sunt enuntate in constitutie: princ egalitatii in drepturi a femeii cu barbatul,protectia copiilor si a tinerilor.

Legatura cu dreptul administrativ.O serie de organe ale adm publice au atributii legate de familie, incepand chiar cu actul incheierii casatoriei.

Legatura cu dreptul civil.Dispozitiile dreptului familiei se completeaza cu codul civil.

Legatura cu dreptul procesual civil.Solutionarea litigiilor de familie se face de catre instantele de judecata.

Legatura dreptului familiei cu dreptul muncii.Unele dispozitii ale dreptului muncii vin sa ocroteasca familia,interesele mamei si ale copilului.Cum ar fi munca tinerilor si a femeilor,concediile de maternitate si pt ingrijirea copiilor bolnavi,alocatii de stat etc.

Legatura cu dreptul international privat.Acesta reglementeaza raporturi juridice cu elemente de extraneitate,vizeaza si raporturi juridice specifice dreptului familiei,cum ar fi casatoria si divortul,filiatia,etc.

Dreptul familiei mai prezinta legaturi si cu dreptul financiar,penal si procesual penal.

Capitolul III-Casatoria.

Sectiunea i: notiunea,natura juridica si caracterele casatoriei.

Casatoria este uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie,incheiata in concordanta cu dispozitiile legale,in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii.

Legat de natura juridica, in Tarile romanesti,procesul de laicizare a casatoriei s-a realizat odata cu adoptarea codului civil de la 1864.In conceptia vechiului cod, la fel si in prezent,raporturile de familie fac parte din ramura dreptului civil,casatoria avand un caracter prin esentia contractualist,fiind acel acord de vointa al viitorilor soti,care se exprima in forma solemna.Caracterul contractualist este insa criticat deoarece in cazul contractului,partile urmaresc un scop diferit, pe cand , in ceea ce priveste casatoria,urmaresc acelasi scop.Casatoria nu poate fi afectata de modalitati,asa cum poate fi contractul.Nulitatile in cazul casatoriei prezinta anumite particularitati.

Caracterele casatoriei: A)este un act civil(sau laic),incheierea ei fiind de competenta autoritatilor publice. b)Este un act solemn.Trebuie asadar intrunite obligatoriu conditii.Nu se confunda cu publicitatea,care de asemenea este o conditie c) Casatoria se incheie in scopul intemerii unei familii.

4)Uniunea libera sau concubinajul.Este o convietuire intre un barbat si o femeie, o perioada relativ indelungata de timp.Nu e reglementata de lege,nefiind o uniune juridica.Nu e interzis de

3

lege.Intre concubini se pot face conventii.Se discuta in doctrina legat de cauzele ilicite sau imorale a contractelor incheiate in scopul inceperii sau mentinerii unei relatii de concubinaj.In cazul contractelor cu titlu oneros,cauza ilicita trebuia sa fi fost cunoscuta de cocontractant in momentul incheierii contractului,protejand astfel partea de buna credinta.In cazul contractelor cu titlu gratuit,se considera ca nu e necesar ca cel gratificat sa fi cunoscut cauza ilicita.Practica a constatat aproape unanim ca un contract incheiat intre concubini are o cauza ilicita si a constatat nulitatea absoluta,fie ca a fost vorba de c oneroase,sau cu titlu gratuit.Bunurile dobandite impreuna de concubini fac obiectul prop comune pe cote parti.Exista prezumtia de paternitate si intre concubini,cu conditia dovedirii convietuirii in perioada timpului legal al conceptiei.

5)Logodna.Codul familiei nu a reglementat logodna.Dupa codul civil insa, logodna nu produce efecte juridice,insa exista efecte nascute ca urmare a ruperii intempestive a logodnei.Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.Ruperea logodnei nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie. Sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea ei,sau pe durata acesteia,in vederea casatoriei.Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuieli\contracte facute in vederea casatoriei.Dreptul la act in despagubiri si pentru restituirea darurilor se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.

Sectiunea a II-a: Conditiile de fond si impedimente la casatorie.

1)Terminologie.Clasificare.Pentru incheierea casatoriei,trebuie intrunite anumite conditii.Lit juridica face distinctia intre conditii de fond si de forma la incheierea casatoriei si impedimentele.Diferenta ar fi ca in cazul impedimentelor,ele nu trebuie dovedite,e de ajuns ca viitori soti sa declara ca ele nu exista.Existenta impedimentelor poate fi invocata de catre terti pe calea opozitiei la casatorie,sau din oficiu,de catre ofiterul de stare civila.Conditiile de fond sunt acele imprejurari care trebuie sa existe la incheierea casatoriei pentru ca ea sa fie valabila.Impedimentele desemneaza acele imprejurari care nu trebuie sa existe la incheierea casatoriei.

2)Conditii de fond la incheierea casatoriei.Codul civil prevede 3 conditii de fond la incheierea casatoriei.NCC nu recunoaste pe terit romaniei casatoriile incheiate in strainatate intre pers de acelasi sex.Prima conditie este varsta matrimoniala(legala pentru casatorie).Casatoria se poate incheia daca viitori soti au implinit varsta de 18 ani.Pentru motive temeinice,minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical,cu incuviintarea parintilor sai,sau dupa caz a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul.In cazul in care parintii refuza,instanta de tutela hot si asupra acestei divergente,avand in vedere interesul superior al copilului.Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa,incuviintarea celuilalt parinte este suficienta.Este suficienta si incuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca.Daca nu exista parinti,nici tutore care sa poata incuviinta casatoria,este necesara incuviintarea persoanei

4

sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.Nu exista reglementata o varsta maxima sau o diferenta legala intre varste.

-Consimtamantul la casatorie.El trebuie sa aiba la baza relatiile de ordin personal,de afectiune si de incredere intre viitorii soti.Se exprima in anumite forme in fata ofiterului de stare civila,care are indatorirea de a verifica sa nu fie viciat prin eroare,dol sau violenta.De obicei se exprima prin raspunsul afirmativ pe care il dau viitori soti la intrebarea adresata de ofiterul de stare civila,daca doresc sa se casatoreasca.Daca sunt surdo muti sau vorbesc alta limba,este necesar incheierea unui proces verbal.Trebuie luati in calcul alienatii si debilii mintali,precum si cei lipsiti vremelnic de discernamant.Acestia sunt opriti sa se casatoreasca.Alienatii si debilii nu se pot casatori nici in momente in care sunt lucizi.La fel se pune problema si celor aflati sub stare de ebrietate totala,hipnoza etc.Casatoria in cazul alienatului,debilului atrage nultiatea absoluta si poate fi invocata de orice persoana interesata.Actiunea este imprescriptibila.In cazul celui vremelnic lipsit de discernamant,nul este relativa si poate fi invocata de cel care a fost indus in eroare,pe calea unei actiuni in anulare,in termen de 6 luni.Conditiile pe care consimtamantul trebuie sa le indeplineasca: a) sa fie neviciat.(eroare,dol,violenta-nulitate). b) sa fie actual-in momentul celebrarii casatoriei,in public,fata de ofiterul de stare civila c)simultan si personal.Adica sa nu poata fi vorba de vreun reprezentant.Trebuie dat de ambii soti prin raspunsuri consecutivela intrebarea ofiterului de stare civila.d)trebuie constatat direct de catre ofiterul de stare civila. Incuviintarea parintiilor este asadar ceruta numai in cazul casatoriei unui minor intre 16-18 ani.Acest drept nu poate fi exercitat abuziv,asadar nu pot refuza nejustificat.Pers interesata poate suplini sau inlatura refuzul prin intermediul instantelor judecatoresti.

-Diferentierea de sexe.Se dovedeste prin certificate de nastere care atesta si sexul persoanei.Neindeplinirea conditiei=nulitate absoluta.

Conditii speciale: pt minorul de 16 ani: a)existentaunor motive temeinice (stare de graviditate sau nasterea unui copil,starea de concubinaj) b) un aviz medical-minorul sa fie apt din punct de vedere fizic sa intretina relatii intime specifice casatoriei c)incuviintarea parintiilor.d)autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul.Sanctiune pt neindeplinirea lor= nulitate relativa.Acestea se acopera prin implinirea varstei matrimoniale,sarcina sau nasterea unui copil.

3)Impedimente la incheierea casatoriei.Ele se impart in lit juridica dupa criteriile sanctiunii care intervine in cazul incheierii casatoriei cu ignorarea lor si dupa acela al persoanelor intre care este oprita casatoria.Dupa primul criteriu se impart in dirimante si prohibitive,iar dupa cel de-al doilea, in absolute si relative. Sunt impedimente dirimante acelea care atrag nulitatea absoluta a acesteia: bigamia,rudenia fireasca sau din adoptie in grad prohibit de lege,alienatia si debilitatea mintala.Impedimentele prohibitive sunt acelea care nu atrag nulitatea casatoriei,ci numai sanctiuni de natura administrative,aplicate functionarului care a incheiat casatoria in pofida reglementarilor legale.Sunt impedimente absolute acelea care impiedica incheierea casatoriei

5

unei persoane cu orice alta persoana,ca: starea de persoana casatorita si alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a facultatilor mintale.Cele relative sunt acelea care opresc casatoria unei persoane numai cu o anumita categorie de alte persoane: rudenia fireasca,adoptia si tutela.

Bigamia.Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.Daca nu,nulitate absoluta,atragand insa si sanctiuni penale,fapta constituind infractiunea de bigamie.Nul absoluta poate fi invocata de catre orice persoana interesata.Impedimentul se impune si strainilor care ar dori sa se casatoreasca pe terit tarii noastre,chiar daca dupa legea lor nationala ar avea voie. Daca o pers e declarata moarta,dar nu e ,iar sotul se casatoreste din nou, casatoria se considera incheiata in momentul incheierii celei de-a doua casatorii.

Rudenia.Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta,precum si intre cele in linie colaterala pana la al 4-lea grad inclusiv.Asta inseamna ca nu se pot casatorii unchii cu matusile,nepotii, verii primari, fratii,surorile,mama cu fiul,tata cu fiica,bunici cu nepotii etc.Pentru motive temeinice, se poate autoriza casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul patru.Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical dat in acest sens.Acelasi impediment se ia in calcul si in cazul rudeniei intemeiate pe adoptie.Casatoria este oprita intre adoptat si rudele sale din adoptie la fel ca si intre rudele sale firesti.

Tutela. Casatoria este oprita intre tuture si pers minora care se afla sub tutela sa.

Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a discernamantului.

4)Dovada impedimentelor la casatorie.Viitorii soti au obligatia sa precizeze, in declaratia de casatorie,ca nu exista niciun impediment legal pentru incheierea acesteia.Tertele persoane sau ofiterul de stare civila,din oficiu,vor putea insa face dovada existentei unor asemenea imprejurari.Daca in urma verificarilor pe care ofiterul de stare civila este obligat sa le faca,acestea exista,cererea de incheiere a casatoriei este respinsa.

Sectiunea III: Conditii de forma la incheierea casatoriei: Urmaresc asigurarea respectarii conditiilor de fond si verificarea inexistentei impedimentelor la casatorie.

1)Formalitati premergatoare incheierii casatoriei.

Comunicarea reciproca a starii sanatatii: nu se incheie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii.Omisiunea voita poate duce la anularea casatoriei.

Declaratia de casatorie.Prin ea se exprima vointa,din partea amandurora de a incheia casatoria.Declaratia se face in scris si personal.Ea cuprinde manifestarea de vointa a declarantilor ca vor sa se casatoreasca, identificarea fiecaruia prin datele personale,,decalartia ca nu exista impedimente a ambilor soti, ca au luat la cunostiinta starea sanatatii in mod reciproc, declaratie privind numele pe care doresc a-l purta in timpul casatoriei si regimul matrimonial ales,indicarea locului unde se va incheia casatoria.

6

Actele anexa declaratiei de casatorie: certificatele de nastere,actele de identitate, certificatele medicale ,decizia de incuviintare a casatoriei daca e cazul, hot de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau certificatul sotului anterior daca e cazul.

Atributiile ofiterului de stare civila in legatura cu declaratia de casatorie.El atrage atentia ambiilor privind sanctiunile legale aplicabile celor ce fac declaratii false.Casatoria se poate incheia in termen de 10 zile de la data cand a fost facuta declaratia de casatorie. Intre timp se pot face opozitii la casatorie,ce urmeaza a fi verificate de catre ofiterul de stare civila.In cazuri exceptionale,este posibila incheierea casatoriei si inainte de expirarea termenului de 10 zile prin dispensa de la primar.

2)Opozitii la casatorie.In intervalul de 10 zile,orice persoana poate face opozitie la casatorie,fara a fi nevoita sa dovedeasca vreun interes,dat fiind interesul general al societatii in incheierea unor casatorii neafectate de vicii.Opozitia este asadar aducerea la cunostiinta catre ofiterul de stare civila a existentei unui impediment,sau neimplinirea unei conditii de fond.Opozitia trebuie sa fie facuta in scris si semnata de cel care o face si sa fie precizate doveziile pe care se intemeiaza.Ofiterul poate de asemenea si sa refuze incheierea casatoriei,daca constata el. El poate respinge opozitia daca nu e intemeiata.

3)Procedura incheierii casatoriei.

Localitatea si locul unde se incheie casatoria. Localitatea in care se va incheia casatoria este determinata de domiciliul sau resedinta oricaruia dintre viitori soti.Sotii sunt obligatia a se prezenta,impreuna, la sediul primariei din localitatea determinata.In cazurile prevazute de lege,casatoria poate fi incheiata si in afara sediului serviciului de stare civila. Daca viitori soti au cet romana,casatoria poate fi incheiata chiar si pe bordul unei nave sub pavilion romanesc.Casatoria nu poate fi incheiata la bordul unei aeronave insa.

Atributiile ofiterului de stare civila.Numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila produce efecte juridice,iar ofiterul de stare civila competent este acela al primariei in raza caruia domiciliaza sau isi au resedinta unul sau ambii soti.Daca ofiterul incheie in afara razei teritoriale in cadrul careia isi desfasoara activitatea,se incalca normele de competenta teritoriala.Pers care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in limba lor materna,daca ofiterul de stare civila cunoaste acea limba.El elibereaza sotiilor certificatul de casatorie,declara casatoria incheiata,face mentiunea pe actul de identitate a sotului care si-a schimbat numele,intocmeste actul de casatorie in registrul de stare civila.

Solemnitatea si publicitatea casatoriei.Actul casatoriei are un caracter solemn dat de prezenta viitorilor soti in fata ofiterului de stare civila impreuna cu doi martori la data stabilita la sediul autoritatii competente.Publicul trebuie sa aiba acces liber la locul unde se celebreaza casatoria.

Momentul incheierii casatoriei este acela in care,dupa consimtamantul fiecaruia dintre soti,ofiterul de stare civila ii declara casatoriti.

7

Formalitati ulterioare incheierii casatoriei.Dupa incheierea casatoriei,ofiterul de stare civila intocmeste,de indata,in registrul actelor de stare civila,actul de casatorie,care se semneaza de catre soti,de cei 2 martori si de ofiterul de stare civila.Se face mentiune pe el legata de regimul matrimonial ales de soti.

Proba casatoriei: Casatoria se dovedeste cu actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia cand se pretind efecte de stare civila. Daca dovada e necesara in alte scopuri,se pot utiliza orice mijloace de proba.

Capitolul 4: Efectele casatoriei

Sectiunea 1: Consideratii generale.Codul civil reglementeaza efectele casatoriei in capitolul 5,drepturile si indatoririle personale ale sotilor si in capitolul 6: drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotiilor.Raporturile personale pe care casatoria le genereaza sunt esentiale pnetru familie.

Sectiunea a ii-a: Raporturile personale dintre soti.

Numele sotiilor. La completarea declaratiei de casatorie, sotii au de ales intre ce nume de familia sa poarte in timpul casatoriei: a) sotii sa-si pastreze fiecare numele b)sa-si aleaga ,de comun acord, un nume comun al unuia sau altuia dintre ei c)sa-si aleaga ca nume comun numele lor reunite d) un sot poate pastra numele de dinaintea casatoriei,iar celalalt sa poarte numele lor reunite.Daca nu se pronunta, se prezuma ca vor ramane numele avute pana atunci.

Obligatia de respect si sprijin moral.Incalcarea de sprijin moral poate fi chiar si contraventie(alungarea din locuinta comuna a sotului ,sotiei,copiilor) sau infractiune(abandon de familie).Este asadar o obligatie de a fi solidar unul cu celalat,in toate imprejurariile vietii.

Obligatia de fidelitate.Sotii sunt datori sa intretina impreuna relatii sexuale,sa nu intretina astfel de relatii inafara familiei.

Obigatia de a locui impreuna.Sotii au libertatea sa aleaga domiciliul pe care il vor avea.Pt motive temeinice, pot hotara sa locuiasca separat.(exercitare profesie de exemplu,ingrijirea sanatatii tc).Alungarea din locuinta comuna a unui sot de catre celalalt,precum si parasirea acestuia,asa incat sotul este supus unor suferinte fizice si morale,constituie infractiunea de abandon de familie.Sotul poate fi evuacuat pe unele motive intemeiate,cum ar fi comportarea violenta ce pune in pericol grav viata sau integritatea fizica \sanatatea membrilor de familie.

Independenta sotilor.Un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta,relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot.Este dominant principiul egalitatii intre soti.Fiecare dispune liber de timpul sau, de a dezvolta relatii umane si de a urma cariera pe care si-o doreste.

8

Neintelegerile sotilor cu privire la raporturile personale dintre ei. Ele vor fi solutionate de instanta de tutela,care are compotenta generala in toate litigiile ce rezulta din cartea referitoare la familie.Solutionarea lor ramane de cele mai multe ori la intelepciunea si buna credinta a sotilor.

Sectiunea a iii-a Raporturile patrimoniale dintre soti.

Regimul juridic al raporturilor patrimoniale dintre soti a fost reglementat de vechiul cod civil pana la aparitia codului familiei, ce a intrat in vigoare in 1954.Odata aparut,a scos relatiile de familie de sub incidenta codului civil.Odata aparut noul cod civil, legiutorul roman pare a se fi inspirat din codul civil francez care consacra un regim primar obligatoriu pe care se grefeaza regimul matrimonial ales de soti,variantele fiind asemanatoare cu cele alese de legiutorul roman.Redactorii codului au ales ca regim de drept comun regimul comunitatii.S-a renuntat la caracterul unic si obligatoriu al comunitatii legale.Regimul matrimonial al comunitatii legale se aplica tuturor cuplurilor care nu au ales,prin conventie matrimoniala,un alt regim matrimonial.Sotii pot alege alt regim matrimonial fie la incheierea casatoriei,fie ulterior,in timpul ei.

Capitoll 5: Regimul matrimonial

Sectiunea 1: Regimul matrimonial.Consideratii introductive.

Notiune: In sens restrans,regimul matrimonial a fost definit ca un ansamblu de reguli care ocarmuiesc chestiunile de ordin pecuniar ce se nasc din unirea sotilor prin casatorie.Efectele regimului matrimonial se produc numai din ziua incheierii casatoriei,ceea ce subliniaza caracterul accesoriu al acestuia.Regimul matrimonial legal este opozabil ega omnes de plin drept.

3)Modificarea regimului matrimonial.

Modificarea conventionala.Dupa ce ia nastere regimul matrimonial,sotii pot oricand sa-l modifice sau sa-l inlocuiasca cu un alt regim matrimonial. Doua conditii: sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei si sa fie indeplinite conditiile de fond,forma,publicitate prevazute pentru incheierea conventiei matrimoniale. Publicitatea modificarii regimului se realizeaza simetric cu publicitatea necesara la incheierea conventiei initiale si adoptarea regimului matrimonial.Modificarea regimului matrimonial se poate realiza pe cale conventionala sau pe cale judiciara.Cea conventionala presupune incheierea unei conventii matrimoniale prin care se inlocuieste sau se modifica regimul matrimonial sub care sotii s-au casatorit.Se cere consimtamantul partilor.Forma conventiei matrimoniale prin care se modifica regimul matrimonial este forma scrisa.Efectele modificarii se produc intre soti de la momentul incheierii conventiei,fata de terti decat la data implinirii formelor de publicitate.

Modificarea judiciara .Modificarea poate surveni si ca urmare a culpei unuia dintre soti, pe cale judiciara.Conditii: Sotii trebuie sa fie casatoriti sub regimul comunitatii legale sau conventionale pentru ca numai acestea presupun o gestiune comuna a bunurilor care ar putea pune in pericol

9

interesele familiei. Unul dintre soti incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei. Sa existe o cerere a sotului nevinovat,instanta neputand actiona din oficiu.In cazul modificarii judiciare a regimului matrimonial este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate si efectuarea inventarului bunurilor mobile.Separatia judiciara are ca efect principal incetarea regimului matrimonial anterior si aplicarea regimului separatiei de bunuri.Masura separatiei judiciare este definitiva.Efectele fata de terti: Creditorii nu pot cere separatia de bunuri,respectiv nu pot cere modificarea judiciara a regimului matrimonial,dar ei pot cere partajul in timpul comunitatii daca se impune impartirea bunurilor comune pentru a putea fi platita datoria.

Incetarea regimului matrimonial: Efectele sale inceteaza,in mod firesc, cand casatoria nu mai exista.Disolutia casatoriei are loc prin: desfiintare(in cazul nulitatii absolute sau anularii pentru nulitate relativa), desfacere prin divort, la decesul unuia dintre soti.

Lichidarea regimului matrimonial.Modificarea sau incetarea regimului matrimonial presupun inevitabil lichidarea regimului anterior,lichidare ce se poate realiza prin buna invoiala,sau pe cale judiciara.

Sectiunea a ii-a .Regimul primar imperativ. Este consacrat de codul civil. Compus dintr-un minim de norme imperative ce exprima conceptia statului asupra casatoriei si familiei si se impune tuturor persoanelor casatorite,indiferent de regimul matrimonial ales.Trasaturi: este de aplicatie generala, este fundamental,este imperativ.El cuprinde reguli privind puterea sotilor in legatura cu exercitarea drepturilor pe care e au,cheltuielile casatoriei, drepturile sotiilor asupra locuintei familiei si asupra bunurilor ce mobileaza sau decoreaza locuinta, alte dispozitii referitoare la munca in gospodarie,veniturile din profesie si dreptul la compensatie.

Mandatul conventional si mandatul judiciar.Legea a prevazut posibilitatea mandatarii unuia dintre soti sa reprezinte interesele ambilor in exercitarea drepturilor pe care le au potrivit regimului matrimonial.Este contractul cel mai utilizat in relatiile dintre soti.Unele mandate trebuie sa respecte o anumita forma,sub sanctiunea nulitatii.Asadar,pentru incheierea unei donatii sau vanzarea unui imobil este necesar un mandat special dat in forma unui inscris autentic.Acordarea mandatului conventional este facultativa,poate fi revocat oricand.In lipsa revocarii exprese sau tacite,mandatul este valabil 3 ani de la incheierea lui.In afara perioadelor de despartire in fapt,acordarea reciproca a mandatului pentru toate actele curente ar trebui prezumata.este insa o prezumtie relativa.Sotul mandatar raspunde,ca in dreptul comun,pentru modul in care a indeplinit insarcinarea primita.Daca unul din soti se afla in imposibibilitatea de a-si manifesta vointa,celalalt sot poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pt exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.Prin hot. se stabilesc conditiile,limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat.Sanctiunea incheierii actului fara consimtamantul celuilalt sot este nulitatea relativa.In cazul existentei unui prejudiciu,sotul necontractant poate pretinde daune interese de la sotul sau.In situatii exceptionale,de criza, un sot poate sa paralizeze actele prin care celalt sot pune in pericol grav interese familiei prin actiunea

10

introdusa la instanta de tutela.Conditii:sa existe unul sau mai multe acte incheiate deja de sotul parat, actul sau actele incheiate sa puna in pericol grav interese familiei.

2)Independenta patrimoniala a sotilor.Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane.Sotii pot incheia intre ei contracte de vanzare-cumparare ,donatie,de societate, de munca, de imprumut, de mandat etc.

3)Prezumtia bancara si obligatia de informare. Fiecar sot poate sa faca singur,fara consimtamantul celuilalt sot,depozite bancare,precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea.Prezumtia presupune ca fiecare sot este liber sa deschida orice cont bancar si sa efectueze toate operatiunile posibile in legatura cu acesta.Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile ,veniturile si datoriile sale,iar in caz de refuz nejustificat, se poate adresa instantei de tutela.prin refuz se prezuma (relativ) ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.Instanta poate obliga sotul reclamant sa furnizeze informatiile cerute.Tertii(mai ales bancile) pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute daca refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.

4)Locuinta familiei.Codul civil impune sotilor indatorirea de a locui impreuna,locuinta familiei are asadar o importanta decisiva.exista 2 reguli.Se instituie necesitatea consimtamantului expres al ambilor soti pentru actele de dispozitie si pentru cele care afecteaza locuinta,in al doilea rand se acorda drepturi locative proprii fiecarui sot,chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul e incheiat inainte de casatorie.Daca sotii nu locuiesc impreuna,locuinta familiei va fi ,locuinta sotului la care se afla copii.Daca nu au copii, si nu au intentia de a avea un imobil pentru coabitare, si traiesc separat, se va considera ca nu exista o locuinta a familiei si fiecare sot poate dispune de imobilele pe care le detine.Locuinta familiei se poate afla in orice imobil.Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei.Legiutorul a prevazut necesitatea consimtamantului ambilor soti pentru incheierea actelor prin care se dispune de drepturile asupra locuintei familiei.Actele de folosinta se refera atat la facultatea folosirii in natura a bunului,cat si aceea de a culege si percepe fructele pe care le produce bunul.Aceste acte pot fi efectuate de catre sotul prop exclusiv daca nu stanjenesc folosinta familiei,iar perceperea fructelor civile este atributul exclusiv al acestuia.Actele de conservare sunt actele necesare pentru dobandirea sau pastrarea unui drept.Astfel de acte pot fi facute de oricare dintre soti,chiar daca celalalt se opune.Se cere respectarea formei scrise,ca dovada a consimtamantului.Protectia asupra locuintei familiei se intinde si asupra bunurilor ce o mobileaza sau o decoreaza,astfel ca un sot nu poate deplasa bunuri din locuinta si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot.Daca consitamantul este refuzat fara motiv legitim,celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela.Sunt anulabile actele de dispozitie prin care un sot instraineaza sau afecteaza folosinta locuintei familiei fara a avea consimtamantul scris al celuilalt sot,cu conditia ca destinatia de locuinta familiala a imobilului sa fi fost notata in cartea funciara.Se pot cere daune interese in cazul in care unul dintre sot a fost prejudiciat prin incheierea de catre celalat a unui act de dispozitie asupra bunurilor ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei.

11

Drepturile sotilor asupra locuintei inchiriate.Fiecare sot are un drept locativ propriu,chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este incheiat inainte de casatorie.Copii minori ai sotilor vor avea un drept locativ derivat din cel al titularului de contract.Daca contractul este incheiat de sot inainte de casatorie,acesta trebuie sa-i notifice locatorului casatoria sa,in caz contrar locatorul ar putea invoca lipsa notificarii pentru a nu recunoaste dreptul locativ propriu al celuilalt sot.Aceasta opozitie nu mai poate fi primita daca s-a notat in cartea funciara destinatia de locuinta familiala a imobilului.Un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei,chiar inchiriata, si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris ai celuilalt sot.In cazul in care consimtamantul este refuzat fara motiv legitim,celalat sot poate sa sesizeze instanta de tutela,pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului.In caz de deces al unuia dintre soti,sotul supravietuitor continua exercitarea dreptului sau locativ,daca nu renunta in mod expres la acesta in termen de 30 de zile de la data inregistrarii decesului chiriasului.Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de 1 an de la data in care a luat la cunostiinta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data incetarii regimului matrimonial.

Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere.La desfacerea casatoriei,cand instanta este investita si cu cererea accesorie privind folosinta locuintei,in primul rand va analiza daca nu exista posibilitatea partajarii folosintei in natura.Daca nu e posibila, se va proceda la atribuire ,tinandu-se seama de interesul superior al copiilor minori,de culpa in desfacerea casatoriei si posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.De regula,sotul caruia i-a fost atribuit beneficiul C de inchiriere este dator sa plateasca o indemnizatie celuilalt sot pt acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta,cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a celui din urma.Atribuirea beneifciului se face cu citarea locatorului.

5)Cheltuielile casatoriei.Fiecare trebuie sa contribuie la cheltuielile casatoriei,potrivit cu intelegerea sotilor,iar in lipsa unei intelegeri,in raport cu mijloacele fiecaruia.Nu este tot una cu obligatia de intretinere,pentru ca este vorba de ce-a de-a doua in timpul casatoriei, prima este inaintea casatoriei. Fundamentul obligatiilor consta in relatiile de solidaritate,afectiune si respect. Notiunea de cheltuieli ale casatoriei trebuie analizatata in fiecare caz in parte.

Modul de reglementare a contributiei fiecarui sot la cheltuielile casatoriei.Aceasta contributie poate fi stabilita prin conventie matrimoniala sau prin alt act incheiat intre parti concomitent sau ulterior conventiei matrimoniale.Daca sotii nu se inteleg la o suma fixa,sau un procent, ei sunt obligati sa contribuie,in raport cu mijloacele care le au.Daca sotii nu se inteleg asupra acestor cheltuieli,oricare poate sa se adreseze instantei de tutela,solicitand sa stabileasca partea ce revine fiecaruia si modul de executare. Daca unul nu are venituri din munca,dar e apt de a munci,poate de exemplu sa ajute doar la intretinerea casei ,depinde cum se inteleg.Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa.

12

6)Munca in gospodarie: Este luata in seama si munca depusa in gospodarie si munca femeii pentru cresterea copiilor,daca cel sot nu a fost angajat si nu a avut venituri.Asadar, acea munca va fi considerata contributie la cheltuielile casatoriei,iar in regimul separatiei poate fi luata in calcul.

7)Veniturile din profesie. Sotii au obligatia de a se informa unul pe celalalt legat de bunurile,veniturile si datoriile sale.Indepedenta profesionala presupune alegerea libera aprofesiei si schimbarea acesteia ori de cate ori sotul considera oportun, de asemenea exista libertatea de a dispune de veniturile incasate.Ca venituri,intra salarul si orice alte sume care au acelasi regim juridic,veniturile din activitati independente dar si unele drepturi de asigurari sociale.Daca sotii se supun regimului comunitatii legale,veniturile din activitatea profesionala sunt bunuri comune iar daca se afla sub regimul separatiei, veniturile profesionale sunt bunuri proprii fiecarui sot.Si in cazul regimului comunitatii,un sot poate dispune de veniturile incasate ramase dupa ce si-a achitat contributia la cheltuielile casatoriei.

8)Dreptul la compensatie.Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie,in masura imbogatirii acestuia din urma,daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei.Pentru a fi admisa o actiune avand ca obiect compensatie conditii: sotul sa fi participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot ,contributia sa depaseasca limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei,sa nu existe un raport juridic in baza caruia sa se fi prestat contributia si care sa presupuna obtinerea de catre sotul reclamant a unei contraprestatii in schimbul activitatii sale

Sectiunea a 3-a: Conventia matrimoniala.Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale.Exista un regim primar imperativ, de aplicabilitate generala,peste care se suprapune regimul matrimonial propriu zis,care poate fi ales prin conventie matrimoniala.Daca nu opteaza pt asa cv,sotii vor fi supusi regimului matrimonial al comunitatii legale.Conventia matrimoniala reprezinta actul juridic solemn prin care viitori soti sau sotii aleg sau modifica regimul matrimonial aplicabil pe durata casatoriei lor.Caracterele juridice ale conventiei matrimoniale sunt urmatoarele: a)este un act juridic sinalagmatic prin incheierea caruia se nasc drepturi si obligatii in sarcina ambelor parti contractante, b)are caracter solemn,ea trebuie sa imbrace forma unui inscris autentificat de notarul public c)caracter accesoriu determinat de faptul ca existenta si durata sa depind de casatoria partilor d)conventia matrimoniala este un act supus unor forme de publicitate speciale pentru a devenit opozabila tertilor.e)este opozabila tertilor f)durata pt care se incheie conventia este in principiu durata casatoriei g)are caracter facultativ si subsidiar -nu exista o obligatia ,ci un drept al sotilor de a incheia astfel de contracte.Daca nu se incheie,sotii sunt supusi regimului comunitatii legale.Incheierea conventiei matrimoniale presupune indeplinirea unor conditii de fond si forma.

13

1)Conditii de fond:Consimtamantul trebuie exprimat liber de toate partile,respectiv de catre cei doi soti sau viitori soti si de celalalte persoane care participa la incheierea conventiei.Trebuie sa fie serios ,liber,neviciat si exprimat in cunostinta de cauza.Conventia matrimoniala se poate incheia si prin reprezentare.Capacitatea de a incheia o conventie matrimoniala apartine tuturor persoanelor care se pot casatori.Incheierea sau modificarea unei conventii matrimoniale de catre minor trebuie incuviintata de ocrotitorul sau legal si autorizata de instanta de tutela.Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului incapacitatea acestuia.Pentru actiunea in anularea conventiei matrimoniale pentru lipsa incuviintarii fata de minor,exista un termen de prescriptie de un an de la data incheierii casatoriei.Obiectul conventiei matrimoniale il constituie alegerea de catre soti a unuia dintre regimurile matrimoniale prevazute de lege,respectiv comunitatea legala,separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.Cauza conventiei matrimoniale este intentia viitorilor soti de a se supune unui anumit regim matrimonial,cu scopul desfasurarii in conditii optime a relatiilor de familie.

2)Conditii de forma Se clasifica in conditii prevazute pentru validitatea conventiei si conditii cerute pentru opozabilitatea acesteia.In prima se include cerinta incheierii conventiei matrimoniale prin inscris autentificat de notarul public,iar in a doua,inscrierea in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale.

3)Incheierea conventiei matrimoniale.incheierea contractului de casatorie se face in fata notarului si prin mandatar cu procura autentica.In fata notarului se prezinta personal partile sau pot fi reprezentate prin mandatar cu procura autentica.Consimtamantul trebuie sa fie serios,liber,neviciat si exprimat in cunostinta de cauza.Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei.Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau ,in lipsa, de la data incheierii ei.

4)Obiectul conventiei matrimoniale.il constituie alegerea de catre soti a unuia dintre regimurile matrimoniale prevazute de lege, respectiv comunitatea legala, separatia de bunuri,cu posibilitatea de a opta pentru participarea la achizitii sau comunitatea conventionala.Se poate asadar alege intre cele 3 regimuri de la care se poate deroga numai in cazuri anume prevazute de lege.Sotii nu au voie sa creeze regim combinand regulile specifice celorlalte.Prin conventia matrimoniala nu se poate aduce atingerea egalitatii dintre toti,autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale.Sotii nu ar putea asadar pune toate cheltuielile casatoriei sau intretinerea copiilor la sarcina unui singur sot.Sotii nu pot incalca prin conventia lor legea,ordinea publica si bunele moravuri( limitari).

5)Clauza de preciput .Preciputul reprezinta acea dispozitie din conventia matrimoniala prin care se stipuleaza ca sotul supravietuitor sa preia fara plata,inainte de partajul mostenirii,unul sau mai multe din bunurile comune,detinute in devalmasie sau in coproprietate.Preciputul se aseamana legatului prin acea ca produce efecte numai la decesul dispunatorului.Clauza de priceput nu aduce nicio atingere drepturilor creditorilor comuni de a urmari bunurile ce fac obiectul clauzei.Creditorii personali ai unui sot nu ar putea urmari aceste bunuri intrucat ei sunt obligati

14

sa urmareasca mai intai bunurile proprii ale sotului debitor iar daca acestea sunt insuficiente sa ceara partajul.Scopul dispozitiei este protejarea intereselor creditorilor.Bunurile ce fac obiectul preciputului nu sunt insesizabile pe durata casatoriei.Executarea clauzei de preciput se face in natura sau,daca acest lucru nu e posibil,prin echivalent.

6)Publicitatea conventiei matrimoniale.Regula generala este aceea ca ,pentru a fi opozabile tertilor,conventiile matrimoniale se inscriu in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale.Legiutorul a mai instituit ca cerinta de publicitate generala si mentiunea pe actul de casatorie al sotilor.Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.Legiutorul a prevazut formalitatile speciale de publicitate care urmeaza a fi indeplinite in functie de natura bunurilor ce fac obiectul conventiei matrimoniale: inscrierea in cartea funciara,in registrul comertului precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege.Formalitatile speciale trebuie indeplinite alaturi de cele generale.

7)Inopozabilitatea conventiei matrimoniale: Conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale.Nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatoriei.Nein formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati,in raport cu tertii de buna credinta,ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.

8)Modificarea conventiei matrimoniale.Este diferit in functie de moment,inainte sau in timpul casatoriei.Schimbarea conventiei matrimoniale se poate face numai cu consimtamantul expres al ambilor sot si cu participarea tuturor celor ce au fost parte la incheierea conventiei supuse modificarii printr-un inscris autentificat de notarul public.Trebuie respectate si formele de publicitate.In timpul casatoriei se poate modifica regimul matrimonial,se va putea modifica doar contractul de casatorie,fara alegerea altui regim matrimonial.Nu se confunda regimul matrimonial cu conventia matrimoniala.La modificarea regimului in timpul casatoriei presupune numai acordul sotilor .Inainte de incheierea casatoriei nu exista inca un regim matrimonial,ci doar o conventie matrimoniala,aceasta urmand a fi modificata.Efectele conventiei matrimoniale,adica nasterea regimului matrimonial,au loc numai dupa incheierea casatoriei.

9)Nulitatea conventiei matrimoniale.Desfiintarea conventiei matrimoniale face ca intre soti sa se aplice regimul matrimonial de drept comun,al comunitatii legale.

Sectiunea a 4-a .Regimurile matrimoniale.

Regimul comunitatii legale.Este regimul de drept comun care se aplica in urmatoarele situatii. a)daca sotii nu a u incheiat o conventie matrimoniala prin care sa aleaga un alt regim matrimonial,daca sotii au incheiat o conventie matrimoniala prin care au ales sa li se aplice pe durata casatoriei acest regim c)in raporturile cu tertii de buna credinta cu care sotii au contractat,daca s-a incheiat o conventie matrimoniala prin care s-a ales un alt regim, dar nu au

15

fost indeplinite formele de publicitate prevazute de lege.caracteristici: a)este un regim facultativ, sotii putand alege altul b)este un regim imperativ c)este un regim conventional, e)poate fi modificat oricand si de cate ori doresc sotii,dupa trecerea a cel putin un an de la incheierea casatoriei.Inainte de incheierea casatoriei,modificarile convenite de viitori soti privesc doar conventia matrimoniala,pentru ca nu exista inca un regim matrimonial.f) Sub regimul comunitatii sotii dobandesc 2 categorii de bunuri,bunurile proprii ale fiecarui sot si bunurile comune,in devalmasie.

Proprietatea devalmasa . Se carac prin aceea ca dreptul fiecarei parti asupra bunurilor sale nu este determinat pe cote parti, la fel ca si in cazul coproprietatii de drept comun.Ea cuprinde atat drepturi, cat si obligatii.Ea se deosebeste de prop comuna pe cote parti in mai multe privinte: a) in cazul prop comune pe cote parti sunt determinate cotele fiecarui copartas, la cea in devalmasie,cota fiecarei parti nu este determinata in niciun fel,aceasta stabilindu-se numai cu ocazia unei eventuale impartiri a bunurilor comune.b)in cazul coproprietatii,oricare dintre coproprietari poate dispune de cota sa abstracta din prop,instainand-o total sau partial,fara consimtamantul celuilalt.c)oricare dintre soti poate face singur acte de folosinta si de administrare asupra bunurilor comune ,cu exceptia actelor de dispozitie pentru care trebuie acordul ambilor soti pe cand,coproprietarii nu pot indeplini astfel de acte decat cu acordul tuturor. d)exercitarea actiunilor posesorii si in revendicare are loc in mod diferit de cele 2 forme de proprietate e)impartirea prop comune pe cote parti se face in raport cu cotele dinainte cunoscute, in cazul prop comune in devalmasie,ele urmeaza a fi stabilite cu ocazia impartirii, in functie de contributia fiecarui sot la achizitionarea bunurilor comune.

Bunurile comune.Toate bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt comune intrucat intre soti exista interese convergente,iar aceste bunuri sunt necesare pentru a asigura cheltuielile necesare sustinerii familiei.Criteriile principale prn care se face delimitarea intre categoria bunurilor comune si cea a bunurilor proprii sunt: data dobandirii si provenienta sau destinatia bunului respectiv.Un bun dobandit de un sot sau de ambii soti este bun comun daca a fost dobanditin timpul regimului comunitatii legale si daca,prin destinatia sau provenienta sa,nu se incadreaza in categoriile de bunuri proprii.Pentru a fi comun,bunul trebuie sa fi fost dobandit prin acte juridice oneroase de regula.Data dobandirii unui bun comun trebuie sa se situeze pe durata comunitatiilegale ,iar aceasta difera dupa cum sotii au incheiat o conventie matrimoniala sau nu a)Daca sotii nu incheie o conventie matrimoniala, regimul comunitatii legale se naste de la data incheierii casatoriei.Regimul comunitatii legale inceteaza daca sotii,in timpul casatoriei incheie o conventie matrimoniala prin care aleg alt regim.Incetarea regimului comunitatii legale are loc la incetarea,desfacerea sau desfiintarea casatoriei.b)Daca sotii au incheiat,inainte de incheierea casatoriei, o conventie matrimoniala prin care au ales regimul comunitatii legale,regimul incepe sa produca efecte intre soti tot de la data incheierii casatoriei.Insa,fata de terti,efectele se produc numai de la data efectuarii formalitatilor de publicitate aferente regimului matrimonial,pe de o parte, si a celor dictate de natura bunurilor,pe de alta parte.

16

Pentru desfacerea casatoriei legiutorul a prevazut dispozitii speciale care arata ca in aceasta situatie,regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort.In ceea ce priveste incetarea casatoriei, nu ridica probleme deosebite decat cazul declararii judecatoresti a mortii,in care data mortii se stabileste prin hotarare judecatoreasca.Astfel,bunurile dobandite de sotul in viata dupa aceasta data si pana la ramanerea definitiva a hot declarative de moarte vor fi retroactiv considerate bunuri proprii ale sotului care le-a achizitionat.In cazul desfiintarii casatoriei,efectul retroactiv al acestei sanctiuni face ca regimul comunitatii sa nu fi existat,astfel ca toate bunurile achizitionate vor fi considerate proprii ale celui care le-a dobandit.

Bunurile proprii: a)bunurile dobandite prin mostenire legala,legat sau donatie. b)bunuri de uz personal c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti d)drepturile patrimoniale de prop intelectuala asupra creatiilor sale e)bunuri dobandite cu titlu de premiu sau recompensa f)bunuri,sume de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu g)fructele bunurilor proprii.h)indemnizatia de asigurare si despagubiri pentru orice prejudiciu matrial sau moral adus unuia dintre soti.Calitatea de bun propriu trebuie dovedita si este determinata fie de destinatie,fie de provenienta bunului respectiv.

Categoria bunurilor a)- doar cu conditia ca dispunatorul sa nu fi prevazut ,expres, ca ele sa fie comune.Fac obiectul unor acte intuitu personae.S-a discutat indelungat problema darurilor de nunta.Ele de regula sunt bunuri comune, daca nu au fost primite in mod special de doar unul dintre soti.Daca liberalitatea este facuta ambilor soti,aceasta va fi comun in devalmasie.

b)Bunurile de uz personal . Conditii pt aceasta categorie: bunul sa fie dobandit de unul dintre soti in scopul folosirii pentru uz personal,indiferent de provenienta sumelor cu care a fost achizitionat bunul. si 2) bunul trebuie sa aiba destinatia uzului personal si sa fie efectiv folosit de unul dintre soti.

c) Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri. ex: unelte,instrumente muzicale etc.Bunurile din aceasta categorie isi pastreaza caracterul de bun propriu si dupa ce sotul care a exercitat profesia respectiva nu o mai practica.Daca sotii au aceeasi profesie si folosesc aceleasi bunuri, aceste bunuri sunt proprii sub forma coprop comune pe cote parti.

d) dr patrimoniale de prop intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat.Sunt considerate bunuri proprii datorita activitatii creatoare pe care o presupune si efort deosebit pe care un sot l-a depus pentru a obtine acest rezultat.

17