Dispozitive Periferice de Iesire

5/25/2018 Dispozitive Periferice de Iesire

1/23

ArgumentI.Rolul dispozitivelor perifericeII.Mod de conectareIII.Dispozitive perifericeIII.1Monitorul si videoproiectorulIII.1.1 Instalarea

III.1.2 Caracteristici de functionareIII.2Imprimanta si ploterulIII.2.1 InstalareaIII.2.2 Caracteristici de functionareIII.3 Difuzorul


2/23

Argument

Am ales aceasta tema deoarece pentru a vedea/folosi informatiile obtinute in urmaprelucrarii datelor de catre un calculator este nevoie de dispozitive periferice de iesire.In lucrare am prezentat informatii despre

Monitorul! care permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor e"ecu#iei programelor.Imprimanta$ este dispozitivul ce realizeaz% afi&area informa#iilor pe '(rtie.)lotter $ dispozitiv asem%n%tor imprimantei dar '(rtia poate fi parcurs% *n ambelesensuri+ accept% formate mari de '(rtie &i precizia desenelor este foarte mare. ,stefolosit%pentru sc'i#e+ grafice+ desene etc.Difuzor$ dispozitiv de ie&ire audio.

,"tragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de ie&ire specializate care potprezenta rezultatele *ntr!o form% inteligibil%+ pe suport de '(rtie sau acustic+ agreat% debeneficiar.


3/23

I.Rolul perifericelor de iesire

-n periferic este o unitate aparat de 'ard0arece este inclus sau se adaug% unui sistem

de calculpentru a!i e"tinde func#ionalitatea. -n periferic reprezint% un dispozitivlocalizat *n afara unit%#ii centrale.

,"emple de periferice monitor+mouse+ tastatur%+modem+imprimant%+unitate de disc.

unt trei tipuri de unit%#i periferice deintrare+ de ie&ire&i deintrare/ie&ire.Iat% c(tevae"emple

unit%#i periferice de ie&ire Monitor+ Imprimant%+ bo"e+ plac% grafic% + c%&ti etc.

periferice de intrare/ie&ire touc'screen+ fdd+ 'ard!disc+ memorie flas'+ streamer+CD!RCD!Reritable+ DD!RDD!Reritable+ M4!dis5+ RAM/static!

drive+ etc+ plac% de re#ea+ router+ s0itc' comutator.

II. Mod de conectare)utem conecta ma6oritatea monitoarelor i proiectoarelor cu cabluri DI+ 7A sau8DMI. -nele dispozitive se pot conecta c'iar i 0ireless.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hardwarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_de_calcul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_de_calcul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monitorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monitorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mousehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tastatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tastatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Modemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Modemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imprimant%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_disc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_disc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare/ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare/ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare/ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_de_calcul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_de_calcul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monitorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mousehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tastatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Modemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imprimant%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_disc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intrare/ie%C8%99ire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hardware


4/23

III.Dispozitive periferice

!Monitorul!Imprimanta

!)lotter!ul!Difuzorul

Instalarea monitorului

Instalarea monitorului este foarte simpl%. e scoate monitorul din cutie &i *ndep%rta#itoate ambala6ele. Apoi pune#i monitorul pebirou cu aten#ie9 desface#i baza monitorului+ astfel *nc(t acesta s% stea corect pe birou.Apoi regla#i monitorul potrivit locului .

de utilizare &i altor factori.

III.1 Monitorul

,ste dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor e"ecutarii uneie"plicatii.)rincipalele caracteristici ale unui monitor sunt claritatea imagini + numarul deculori permis pentru afisare si nivelul de radiatii.Imaginea este formata din puncteindividuale numite pi"eli.Calitatea imginii este data in principal de rezolutie+carereprezinta numarul de pi"eli ai ecranului.

Constituie componenta de baza in interfata cu utilizatorul. ,l reda sub forma de imaginisau te"t informatii sau rezultate furnizate de procesor.Monitoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii. -nul dintre acestea ar fi dupanumarul de culori pe care este capabil sa le redea. Astfel e"ista monitoare monocrom+care pot afisa doar doua culori+ negru in combinatie cu verde+ alb sau galben+ monitoare

cu nuante de gri care redau imaginea cu a6utorul nuantelor de gri+ si monitoare color+ carepe baza combinatiei R7: red+ green+ blue si a variatiei de intensitate formeaza imaginicolor.Dupa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri


5/23

Monitoare CRT

Cat'ode $ Ra; uid Cr;stal Displa;+

ce au la baza o te'nologie bazata pe cristale lic'ide. ,leec'ipeaza laptop!urile.

Cristalele lic'ide nu mai reprezinta un lu"

)ana la sfarsitul anului+ un monitor cu cristale lic'ide se vaieftini cu 2?!2@. Acum cativa ani ne uitam la monitoarele cucristale lic'ide =CD ca la niste accesorii e"clusiviste. )returileinsa au scazut mult. pecialistii estimeaza ca+ anul viitor+ in

-A+ vanzarile monitoarelor clasice vor fi depalsite de vanzarile de =CD!uri.In ceea ce priveste piata romaneasca+ este clar ca o sa mai treaca ceva timp pana cand sase intample acest lucru. )entru un roman+ 2@? de euro fara


6/23

nuantele culorilor. )robleme apar atunci cand este vorba de grafica. Daca iti folosesticalculatorul in special pentru 6ocuri sau pentru editarea imaginii+ este mai bine sa apelezila un monitor clasic. =a unele monitoare =CD de generatie mai vec'e+ rata scazuta dereimprospatare a imaginii estesesizabila si in timpul vizionarii unui film.

Alegerea monitorului potrivit

Cand este necesara ac'zitionarea unui monitor =CD+ este bine sa se tina seama deurmatoarele caracteristici diagonala+ rezolutie ma"ima+ contrast+ luminozitate sau rata dereimprospatare. uareB si Fisual GlatB suprafataacestora din urma fiind perfect plana+ merita mentionate modelele consacrate fabricatede producatori cu renume GlatGace 8itac'i+ Glatron =7+ Diamondtron aturall; GlatMitsubis'i+ D;naGlat amsung si GD!


7/23

trecerea la diagonala de 1B+ dar nu din cauza cresterii puterii de cumparare a populatiei+ci datorita iesirii modelelor de 1HB si mai nou de 1@B din fabricatie. Modelele de 1@B maipot fi inca gasite la importurile de calculatoare second!'and sau noi+ de la producatorimodesti+ fabricantii consacrati renuntand la aceasta gama in urma cu mai mult de un an.Diferenta actuala dintre un 1@B si un 1B fiind minima+ puteti alege un model de 1B

dintr!o gama mai larga de producatori+ fiind mereu atent la raportul calitate/pret.Din cauze te'nice la care se adauga mar5eting!ul+ diagonala reala a unui tub va fi maimica decat cea afisata in lista de caracteristici te'nice+ astfel un monitor de 1HB va avea odiagonala vizibila de 13!13.3B+ monitorul de 1@ numai 13.E!1HB vizibili+ cel de 1B [email protected]!1B reali+ cel de 1JB numai 1E+ iar monitorul de 21B va avea diagonala vizibila de2?B. ,"plicatiile producatorilor se refera la dimensiunea e"terioara a tubului+ care estedeclarata oficial+ suprafata de afisare fiind evident inferioara acesteia.In principiu+ rezolutia ma"ima a unui monitor creste odata cu diagonala tubului.Rezolutiile standard sunt H?"HE? 7A+ E??"?? 7A+ 1?2H"E K7A+11@2"EH+ 12E?"J?+ 1??"12??+ 1J2?"1HH?+ 2?HE"1@3.


8/23

!Convergenta alinierea perfecta a celor trei culori fundamentale.Focalizarea:

-finetea detaliului in diferite zone ale ecranului+ colturile fiind din nou predispuse laerori.!Contrastul este dat de claritatea delimitarii intre diferite culori+ iar luminozitatea trebuie

sa fie cat mai mare fara a aparea distorsiuni ale culorilor!Culorile trebuie sa fie stralucitoare si perfect uniforme+ a se urmari in mod e"preseventualele pete pe fond alb.!Reactia la alternanta fondului alb!negru sc'imbarea dimensiunii imaginii la o alternantabrusca a culorilor alb!negru reprezinta un defect al tubului de electroni+ cu volta6inadecvat9 se spune ca acest fenomen prezice durata de viata a tubului.

)entru a testa toate elementele descrise mai sus+ ar fi de preferat sa mergeti la firma cu odisc'eta cu programul o5ia Monitor


9/23

Monitoarele LCD avantaje si dezavantaje

-ltimii doi ani au fost marcati de o scadere dramatica a pretului monitoarelor =CD=i>uid Cristal Displa;s+ asa!numitele Fecrane plateB+ bazate pe te'nologie


10/23

multi pi"eli sa nu functioneze din fabrica este relativ crescuta. Deoarece un pi"el defectnu se poate inlocui iar magazinul nu garanteaza inlocuirea monitorului sub un procentoarecare de pi"eli morti per total+ este recomandabil sa verificati in magazin ecranul =CDprin alternanta fondului alb cu cel negru+ si incercarea de a gasi puncte negre+ respectivalbe.

,crane cu nano!emisie=aboratoarele Motorola+ divizia de cercetare aplicata din cadrul companiei Motorola+ si!au anuntat rezultatele cu privire la cercetarile nanote'nologiei de carbon.Denumita nano emissive displa; ! ecran cu nano!emisie ,D+ aceasta te'nologie lepermite producatorilor de profil sa creeze ecrane plate de mari dimensiuni ale carorcaracteristici sunt superioare ecranelor de plasma si =CD+ pentru costuri c'iar mai mici.In prezent+ Motorola se afla in negocieri cu producatori de aparatura electronica din,uropa si Asia in scopul comercializarii acestei te'nologii.Descoperirile Motorola in te'nologia ,D ar putea face ca ecranele plate cu diagonalapeste @? si grosimea sub 3 cm sa devina realitate in viitorul nu prea indepartat. Aceastate'nologie ar putea+ de asemenea+ sa fie utilizata pentru ecrane mult mai mari+ in genul

celor folosite pentru evenimentele sportive sau pentru panourile publicitare. anotuburilepe baza de carbon C

de o calitate superioara si emisii optime de electroni+ dar si claritate+ culoare fidela sirezolutie buna pentru ecranele plate.


11/23

III.2 IMPRIMANTA

,ste dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de 'artie.)rincipalelecaracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire in pagini pe minut si rezolutia.

Tipuri de imprimante:

Cu jet de cerneala Laser Termice Matriciale

un mecanism pentru tiparirea caracterelor9 un mecanism pentru antrenarea 'artiei9

un panou de comanda cu butoane si leduri9

doua cabluri unul de alimentare la retea si unul de conectare la calculator.

Imprimanta este caracterizata de urmatoarele elemente

rezolutie care reprezinta numarul de puncte pe inc' afisate9

viteza de imprimare care se masoara in caractere pe secunda cps sau pagini pe minutppm9

dimensiunea ma"ima a 'artiei este data de formatul pe care poate sa scrieimprimanta AH+ A3+ etc9

memoria proprie reprezinta capacitatea de memorare proprie imprimantei in care sunttransferate informatiile ce urmeaza a fi tiparite


12/23

iteza de prelucrare a procesorului este mult mai mare decat viteza de imprimare.Memoria imprimantei permite stocarea informatiilor pana in momentul in cere vor fitiparite+ evitand blocarea magistralei de date.

=a fel ca si caracterele de pe tastatura alfanumerica+ caracterele tiparite de imprimantaformeaza set standard care nu cuprinde caracterele specifice fiecarei tari de e"emplupentru Romania a+ a+ i+ s+ t . etul de caractere poate fi e"tins prin metode soft0are incarcare si prin metode 'ard0are dispozitive atasate $cartridge! care continseturi suplimentare de caractere .

Imprimantele sunt fabricate de diverse firme+ intr!o gama larga+ pe diverse principiifunctionale. Din acest punct de vedere e"ista mai multe tipuri de imprimante

imprimante cu tambur sau panglica metalica9

imprimante matriceale9

imprimante laser9

imprimante cu 6et de cerneala9

imprimante termice.

Imprimante cu tambur sau panglica metalica au caracterele imprimate pe un tambur

sau o banda metalica. Acestea nu permit generarea caracterelor sub o alta forma decatcea e"istenta pe tambur sau banda. Acest tip de imprimanta nu mai este folosit.

Imprimante matriceale Dot Matri" )rinter. Acestea au un cap de serie format dinmai multe ace care apasa o banda tusata+ generand caracterul printr!o matrice depuncte. Capul de imprimare poate contine J+1E sau 2H ace+ iar caracterele pot figenerate sub diverse forme. Rezolutia acestor imprimante este de 1E?N3? dpi+ iarviteza variaza intre 1@? cps si E?? cps.

Imprimantele laser se bazeaza pe principiul copiatoarelor. Razele laser polarizeazaelectrostatic un cilindru care atrage o substanta numita toner. Acesta se depune pecilindru in conformitate cu informatia care trebuie tiparita.


13/23

Imprimante termice. Acestea tiparesc informatia prin fi"are termica a vaporilor decerneala pe o 'artie speciala principiul Ga"!ului. unt mai lente decat cele in56et saulaser.

)lotere. )loterul este un dispozitiv de iesire prin care calculatorul deseneaza pe 'artie

imagini de mare precizie 'arti+ desene te'nice+ etc.

Cateva caracteristici functionale ale ploterului sunt

'artia poate fi parcursa in ambele sensuri9

accepta formate mai mari de 'artie9

precizia desenelor este mult mai mare+ avand o rezolutie de 3??!E?? dpi.

Repere ce au marcat evolutia companiei in domeniul imprimantelor in ultimii 22 de ani1JJ ! 8) inventeaza te'nologia imprimarii termice cu cerneala91JEH ! 8) a introdus prima imprimanta laser la C4MD,K+ revolutionand domeniul princalitate+ cost si tiparire silentioasa9

1JEH ! 8)


14/23

)C+ Mac si -IK91JJ3 ! =O H= ! aparitia te'nologiei M,t memor; en'ancement tec'nolog; P po0er!save+ care permite stocarea mai multor informatii in mai putina memorie si realizarea deeconomie de energie91JJH ! =O H ! prima imprimanta laser A39

1JJ@ ! =O @) ! prima imprimanta care permite tiparirea pe port infrarosu91JJ ! =O @i Mopier ! prima imprimanta de retea care permite QmopiesQ multipleoriginal prints reducand traficul in retea si micsorand timpul de intoarcere in aplicatie91JJ ! 8) DO J? c ! prima imprimanta foto91JJ ! =O H??? cu Oetent+ protocol de comunicare directa intre imprimante+ scannere siorice alte dispozitive continand acelasi protocol91JJE ! =O 31?? ! primul ec'ipament laser all!in!one imprimanta+ copiator+ scanner sifa"91JJE ! =O 11??A inglobeaza te'nologia Oet)at'+ care elimina degradarea calitatii sivitezei specifice copierii91JJE ! =O H@?? P =O E@?? !primele imprimante laser color cu duple"+ care permit

tiparirea fata!verso color91JJE ! 8) )'otomart C2? ! prima camera digitala 8)91JJJ ! aparitia te'nologiei 8) )'otoRet III menita sa sporeasca naturaletea culorii92??1 ! 8) DO JJ?c"i ! beneficiaza de 8ig' )erformance Arc'itecture+ prin careimprimanta preia din sarcina calculatorului+ continand ea insasi microprocesor92??1 ! 8) )'otomart 131@ ! imprimanta cu tiparire directa de pe card de memorie dincamera digitala92??2 ! aparitia te'nologiei 8) )'otoRet I+ care foloseste sistem de imprimare cu saseculori92??2 ! aparitia te'nologiei 8) instant s'are+ menita sa faca accesibila oricui utilizareaec'ipamentelor digitale prin trimiterea instant a imaginilor la imprimante sau adrese de e!

mail.Gara intentia de a patrunde mult prea adanc in te'nologiile care stau la bazaimprimantelor laser monocrom+ vom puncta totusi cateva caracteristici importante+esentiale in procesul de luare a deciziei de cumparare.RezolutiaDupa cum stim+ rezolutia reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe o unitate desuprafata si se e"prima in puncte pe inci dpi ! dot per inc'. ,vident+ cu cat rezolutia estemai mare+ cu atat calitatea imaginii tiparite va fi mai buna. In mod normal+ rezolutiafolosita in cazul unei imprimante laser monocrom este ?? dpi+ insa pot e"ista anumitedocumente care sa necesite 12?? dpi. De asemenea+ posibilitatea de a tipari la 3?? dpipoate constitui un avanta6 atunci cand o serie de documente sunt tiparite sub forma de

sc'ite de lucru+ realizandu!se astfel economie de toner.

Lima!ele de tiparireCel mai raspandit limba6 in momentul de fata este )C= )rinter Control =anguage+acesta fiind folosit initial in cazul imprimantelor matriciale. )rima versiune de largaraspandire a fost versiunea 3+ care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple+ iar)C=H a adus o imbunatatire a suportului pentru tiparirea graficelor. )C=@ oferea facilitati


15/23

precum scalarea fonturilor si suportul formatelor vectoriale. De asemenea+ )C=@ foloseadiferite tipuri de compresie astfel incat se obtinea o crestere considerabila a vitezei detiparire. )C=@e a adus odata cu el comunicatia bidirectionala+ pentru raportareainformatiilor de stare ale imprimantei+ insa nu a adus imbunatatirea calitatii de tiparire.)C= a fost introdus in anul 1JJ si este un limba6 complet rescris. 4rientarea pe lucrul

cu obiecte a adus o imbunatatire a fle"ibilitatii si o crestere semnificativa a vitezei deprelucrare a documentelor grafice.=imba6ul )ostcript realizeaza o descriere a paginilor in mod vectorial+ apoi trimitedatele catre imprimanta pentru a fi rasterizate convertite in puncte. )ostcript 1 era unlimba6 folosit de editurile mari datorita faptului ca puteau transforma imagini la 3?? dpiin imagini la 2H?? dpi+ folosite de masinile de tiparit. Marele avanta6 al limba6ului)ostcript era portabilitatea+ orice platforma fiind capabila de a lucra cu el. In acest fel+tot ce aveati nevoie eraun driver pentru a transforma informatia in format )ostcript+care putea apoi fi inteles de orice imprimanta )ostcript. Marele dezavanta6 al limba6uluiconsta in faptul ca apartine unei companii si pentru a fi folosit necesita licentiere+ ceea ceduce la cresterea pretului imprimantelor care il folosesc.

)ostcript 2 a adus o compresie superioara+ conducand la cresterea vitezei de tiparire+ aimbunatatit algoritmii de 'alftoning si modul de administrare a memoriei. -ltimaversiune de )ostcript+ a treia+ include imbunatatiri semnificative aduse modulului deinterpretare+ acest lucru afectand in mod direct si pozitiv calitatea+ siguranta+ eficienta siproductivitatea.7DI 7rap'ical Device Interface reprezinta o alternativa in fata imprimantelor carefolosesc )ostcript sau )C=. =imba6ul foloseste resursele )C!ului pentru a efectua toateprelucrarile asupra documentului ce urmeaza a fi tiparit sub mediul indo0s+ trimitandapoi informatia direct in format bitmap pentru a fi tiparita. In consecinta+ nu mai estenevoie de un procesor puternic si multa memorie la nivelul imprimantei+ acest faptconducand la scaderea pretului de ac'izitie. )e de alta parte+ prelucrarea documentului la

nivelul sistemului conduce la incarcarea acestuia+ lucru simtit foarte clar in cazulsistemelor mai slabe.

"iteza de tiparire

pre deosebire de modelele cu 6et de cerneala+ in cazul imprimantelor laser viteza detiparire reala se apropie foarte mult de cea specificata de producator. In unele cazuri+viteza specificata reprezinta viteza mecanismului de tractare a 'artiei+ respectiv numarulde pagini goale pe care imprimanta este capabila sa le transporte intr!un minut din tava dealimentare in tava de colectare. Insa aceasta viteza nu implica timpul de prelucrare careapare in cazul 6ob!urilor din viata reala. De asemenea+ unii producatori specifica viteza de

tiparire in format =etter si nu AH+ lungimea unei coli de format =etter fiind mai mica siimplicit viteza mai mare.

Mecanismul de manipulare a #artiei

Alaturi de formatul ma"im suportat un element important este constituit si de varietateatipurilor de media suportate de imprimanta transparente+ calc+ plicuri+ carton. Daca


16/23

urmeaza sa tipariti pe carton+ verificati daca modelul de imprimanta ales suporta astfel demediu de tiparire.De asemenea+ foarte importanta se poate dovedi facilitatea de tiparire duple"+ adica detiparire pe ambele fete ale colii de 'artie+ scazand astfel costurile consumabilelor. Multeimprimante disponibile astazi folosesc asa!numitul duple" manual+ ceea ce presupune

tiparirea paginilor fara sot+ urmata de reasezarea 'artiei in tava de alimentare si tiparireapaginilor cu sot.Capacitatea de alimentare totala care include tava standard+ tava manuala+ cat si pe celeeventual optional e"istente este un alt element important+ fiind recomandabila o corelarea acesteia cu nevoile reale. Daca in firma dumneavoastra se tiparesc zilnic 2?.??? de coli+alegerea unei imprimante cu o singura tava de alimentare de 2@? de coli ar fi o greseala.In acelasi timp+ un sistem de trei tavi cu capacitate totala de 1?.??? de coli va reprezentao risipa de bani+ in cazul in care necesitatile zilnice de tiparire se ridica la cateva sute dee"emplare.

Interfata

Calea de comunicare dintre )C si imprimanta reprezinta un element e"trem de importantatunci cand timpul de asteptare este pretios. Daca folositi imprimanta pentru tiparireadocumentelor contabile de sub D4+ e"istenta unui port paralel reprezinta o necesitate.)osibilitatea de conectare in retea devine obligatorie atunci cand ec'ipamentul urmeazasa fie folosit de mai multi utilizatori+ din mai multe birouri eventual+ in cadrul unei firme.)entru cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr!un birou de 2!3 persoane+ conectarea-: este suficienta+ cu conditia ca in cazul parta6arii+ sistemul pe care aceasta esteinstalata sa fie pornit in permanenta.

Memoria

Asa cum spuneam+ modelele care folosesc limba6 7DI nu necesita prea multa memorie+toata prelucrarea cazand in sarcina )C!ului. Celelalte modele+ mai ales cele de retea+folosite in paralel de mai multi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativa dememorie instalata pentru a putea duce la bun sfarsit toate sarcinile primite. Daca estimatica imprimanta va fi folosita in paralel de mai multi utilizatori+ nerabdaori sa primeascadocumentele tiparite+ asigurati!va ca modelul ales beneficiaza de suficienta memorie.

,pson t;lus )'oto J1@+ t;lus )'oto J2@ si t;lus )'oto J@?


17/23

Cele trei modele ,pson de la aceasta categorie au fost concepute pentru a acoperi cat sepoate de mult din gama acelor utilizatori pasionati sau profesionisti ai fotografiei digitale+care doresc sa tipareasca imaginile capturate la cea mai inalta calitate.

Modelele J1@ si J2@ sunt dotate cu un singur cartus color+ continand cinci culori+ in timp

ce modelul J@? permite sc'imbarea individuala a cartuselor de cerneala. Din punctul devedere al costurilor de tiparire+ primele doua modele se situeaza mult mai bine atuncicand vine vorba de tiparire color+ oferind un cost aproape de 6umatatea celui oferit demodelul J@?. t;lus )'oto J@? beneficiaza de doua cartuse de cerneala neagra+ costultiparirii pe negru fiind de doar 3 eurocenti pe pagina. )entru a veni in spri6inul celor caredoresc tiparirea unui volum mai mare de poze+ toate cele trei modele sunt insotite deaplicatia ,pson )'oto uic5er.pre deosebire de modelul J@?+ primele doua variante prezinta adaptoare pentru cardurie"terne de memorie. Astfel+ puteti utiliza carduri CompactGlas'+ martMedia sauMemor; tic5. Cardurile de tip ecure Digital/ Multimedia Card sunt suportate standarddoar de modelul J1@+ fiind optionale prin adaugarea unui adaptor suplimentar la modelul

J2@. De asemenea optional+ pentru modelul J1@ se poate adauga un adaptor pentru I:MMicrodrive.4 alta facilitate comuna primelor doua modele este optiunea de instalare a unui ecran=CD pentru vizualizarea imaginilor ce urmeaza a fi tiparite. De asemenea se pot alegeoptiuni comple"e+ cum ar fi luminozitate+ saturatie+ sau decupare.


18/23

8) )'otomart 1@? si )'otomart @@?Reprezentantele 8) la aceasta categorie au prezentat o serie de caracteristici similare si oserie de diferente. Concluzia finala a fost ca+ in ciuda facilitatilor suplimentare oferite demodelul )'otomart @@?+ diferenta de pret isi poate gasi 6ustificarea doar pentru o micaparte din utilizatori.

Ambele modele prezinta senzor de detectie automata a tipului de 'artie si optiune deinstalare a unei unitati duple"+ fiind capabile sa tipareasca fara margini pe 'artie format1?"1@ cm. Costurile consumabilelor se situeaza la un nivel mai bun decat al celui oferitde modelele ,pson+ diferentele calitative fiind de6a de domeniul microscopului.

Asa cum spuneam+ modelul @@? prezinta cateva dotari suplimentare+ pentru aceastapretul de ac'izitie fiind mai mult decat dublu fata de versiunea 1@?. In primul rand+)'otomart @@? este ec'ipat cu trei cartuse de cerneala unul negru+ unul color standardsi unul color foto. )entru tiparirea normala sunt folosite doar primele doua cartuse+ celfoto fiind utilizat atunci cand se tiparesc imagini pe 'artie speciala. In tabelul cucaractersitici au fost trecute doar datele legate de primele doua cartuse+ cartusul foto fiind

capabil de a tipari pana la 12@ de poze format 1?"1@ cm si costa 22+ ,uro fara


19/23

Pentru a vedea dac$ o imprimant$ este instalat$

1.


20/23

)roiectie pe perete)e perete sau pe panza+ imaginea generata de unproiector poate face ca prezentarea voastra sa fiemult mai atragatoare+ mai interectiva si cu unimpact mai puternic asupra auditoriului. 4ri cel mai

important fapt in cadrul unei prezentari este sa ilfaci pe cel care asculta sa te inteleaga.InGocus K1 este un proiector nu foarte scump+ careofera o rezolutie de E??"?? si o luminozitate de

11?? lumeni.


21/23

%istemul electrodinamic

Sn acest sistem g%sim dou% tipuri constructive cu magnet permanent i cuelectromagnet sau cu e"cita#ie necesit% un monta6 care s% asigure o tensiune de c.c.pentru bobina electromagnetului.

Constructiv sunt asem%n%toare. Magnetul permanent sau electromagnetul dezvolt% unc(mp magnetic circular *n care se monteaz% o bobin% legat% rigid de o membran%fi"at% *n parte de sus a carcasei metalice+ iar la nivelul leg%turii cu bobina de unelement numit fluture+ care stopeaz% ieire complet% din c(mp a bobinei.

Curentul electric de audiofrecven% care trece prin bobin%+ creeaz% *n 6urul acesteia unc(mp magnetic alternativ care prin interaciune cu c(mpul magnetic permanent almagnetului sau electromagnetului produce o for% ce deplaseaz% bobina pe vertical%.

Acest tip de difuzor se caracterizeaz% printr!o caracteristic% de frecven% bun% ilarg% i o gam% larg% a puteriilor radiate. )uterea lor este de la c(iva fraciuni de0att i zeci i sute de 0ai.


22/23

%istemul electrostatic

Acest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. ,ste constructiv compusdintr!un electrod fi" i un electrod mobil se pot numi fiecare i arm%tur%. untconfecionai dintr!o pelicul% dielectric% foarte subire+ metalizat% pe una din p%ri.Sntre cei doi electrozi se aplic% o tensiune continu% care creeaz% c(mpul electriciniial. =a aplicarea tensiunii alternative de audiofrecven%+ arm%tura mobil% va vibra+produc(nd sunete.

Calitatea red%rii *n domeniul frecvenelor *nalte este mult mai bun% fa% de sistemulelectrodinamic+ a6ung(nd s% redea sunete p(n% la 2? 58z.

)entru o bun% sonorizare difuzorul trebuie montat *ntr!un sistem acustic.

)entru a obine o deplasare liniar% a arm%turii mobile *n funcie de tensiuneaaplicat% se pot folosi doi electrozi fici *n loc de unul singur+ ca *n figura al%turat%. Snacest caz+ pentru a putea emite sunete efectiv+ electrozii fici trebuie s% fie nite pl%ciperforate sau grile de s(rm%.


23/23

.

,recventa proprie

Grecvena proprie a unui difuzor este cea mai 6oas% frecven%pe care acesta poate s%o reproduc%. ,a este cu at(t mai mic% cu c(t suprafaa membranei este mai mare si cuc(t este mai mare amplitudinea ondulaia ei a membranei.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83

Documents

Dispozitive Periferice de Iesire