Afecţiuni Vasculare Periferice

Afeciuni Vasculare Periferice Arterele: traumatisme arteriale, fistule arterio-venoase, anevrisme arteriale, ischemia acuta si cronica periferica Venele: tromboza venoasa superficiala si profunda, sdr. posttrombotic, limfedemul, varicele (hidrostatice, simpto- matice), varicocelul

Anatomic- circulatie - de tip terminal (artere coronariene, retiniene, renale) - colateralaHistologic- tunica interna (intima): endoteliu, membrana bazala, tesut conjuctiv lax, limitanta elastica interna - tunica medie (media): fibre musculare netede concentrice (dezvoltate in vasele medii si mici), fibre reticulare de colagen, fibre elastice izolate, limitanta elastia externa (dezvoltate in vasele mari)- tunica externa (adventicea): fibroblasti, colagen, rare fibre elastice, fibre nervoase, vasa vasorum (pentru adventice si portiunea externa a mediei) si capilare limfatice

Investigatii- oscilometria: pentru artere periferice, inregistreaza oscilatiile maxime la nivelul presiunii arteriale medii (date indirecte despre permeabilitatea vaselor periferice principale)- rar utilizata azi- pletismografia: pentru artere periferice, inregistreaza variatiile de volum ale membrelor induse de activitatea cardiaca- indexul gamba-brat: pentru ocluzia arteriala periferica (0,91- 1,3)- Ecocardiografia: transtoracica (cord), transesofagiana (cord, aorta), doppler/ duplex doppler (artere periferice)- RMN (rezolutie mai buna decat ecografia)- CT/ CT spiral

Traumatisme arteriale Manifestari- ischemie acuta periferica - hemoragia Agentul cauzal poate fi foarte variat (arme albe/ de foc, accidente de circulaie, cderi de la nlime, explozii, iatrogen- artera femurala in safenectomii, cura chirurgicala a herniei si ureter inferior, puncii, etc.) si afecteaz (direct sau indirect) in grade diferite sistemul arterial ducnd la:Spasm arterial: prin stimulare aferente arteriale simpaticeContuzii : Caracterizate prin semne de ischemie periferica nsoite de semne locale de contuzie, fr revrsat sanguin arterial (adventicea rmne intacta)Rupturi (partiale, totale): La semnele de ischemie periferica se adaug apariia hematomului pulsatil datorat scurgerii sngelui in esuturiPlgi : Semn major- hemoragie masiva de tip arterial

Contuziile arterelorAgent traumatic strivire vas pe un plan dur osos

infiltraie hemoragica in peretele arterial

spasm arterial sindrom ischemic in zona de distribuie

Clinic: 1. artera apare ca un cordon dur, lipsit de pulsaii (stupoarea arteriala). Leziunile sunt reversibile la aplicarea trat. antispastic 2. In lipsa trat (mai ales atunci cnd exista leziuni ale endar- terei) evoluia este ctre tromboza arteriala, etapa ireversibila. Trombusul accentueaz spasmul gangrena ischemica distala

Intensitatea leziunilor va fi in raport de ntinderea trombozei si leziunile asociate ale colateralelor. In ordine, trunchiurile arteriale care predispun la gangrena sunt: - artera poplitee - artera femurala comuna - artera subclavie (partea proximala) Daca circulaia colaterala menine insa un flux sanguin distal suficient bolnavii nu dezvolta gangrena dar rmn totui cu sechele importante (arteritici cronici).

Rupturile arterelorAgent traumatic soluie de continuitate la nivelul peretelui arterial

hematom pulsatil caracteristic

Clinic: formaiune pseudotumorala pulsatila, sincron cu bataile cardiace (suflu sistolic local). In timp cavitatea neoformata se poate endoteliza dnd astfel natere unui anevrism arterial posttraumatic. Daca hematomul este difuz gangrena se instaleaz mult mai rapid abolire circulaie vas afectat presiune extrinseca colaterale

Plgile arterelorAgent traumatic soluie de continuitate la nivelul peretelui arterial si al pielii hemoragie cu snge rou pulsatil

Clinic: semnele si simptomele depind de calibrul vasului afectat si de mrimea plgii - pn la 700- 800 ml snge pierdut dominante sunt semnele de ischemie acuta periferica - peste 800- 1000 ml snge pierdut se instaleaz sindromul de anemie acuta refacere volemie- prima msura terapeutica (soc hipovol.) ulterior- tratament chirurgical plaga

Plaga arteriala uscata: rezulta in urma unui traumatism violent (arma de foc, smulgere de membre) si se caracterizeaz prin absenta hemoragiei datorita spasmului arterial puternic rsfrngerea (tirbusonare a) tunicii interne ctre lumenul vasului pe care l obstrueaz : semnele de ischemie sunt aadar prezente si atrag atenia asupra plgii arteriale

Vasele gatului-pachetele vasculare si nervoase mari (tecile carotidiene) in raport intim cu structurile digestive si respiratorii - defect neurologic emisferic - leziuni asociate - complic. compresive (intub. dif.) Vasele abdominale- de regula prin plagi penetrante: impuscare (25%), injunghiere (10%)- hematom retroperitoneal si/sau intraperitoneal (sang. libera- deces)- aorta: mortalitate intre 50- 90% (segm. perirenal) plaga nepenetranta abd./ volan, centura de siguranta (originea mezent. inf.- vasele iliace: mortalitate 25- 40% (evidentiere/ control dificil) : necesita de regula fasciotomie ptr. edem mb. inf- Vasele renale: de regula nefrectomie VCI: mortalitate peste 50% (bifurcatie iliaca, suprarenal, retrohepatic)

Vasele toracice- plagi penetrante, hemotorax masiv, soc, sangerare libera

Vasele periferice- control hemoragie externa (identificare vas afectat)- evaluare severitate ischemie - status neurologic membru respectiv (debut ischemie irev, 6h) - evaluare sdr. de compartiment - bolnavi socati pulsul slab si extremitatea rece trebuie comparata cu membrul contralateral

Extremitatea compromisa- leziune ce implica cel putin 3-4 din structurile de baza ale extremit. (vase, nervi, oase, tes. moi) - timpul total de ischemie

Diagnostic- ex. Doppler (plagi, contuzii)- sensib. de 98% ptr. lez semnif. - evid. pseudoanevr., lez. intima - arteriografia- contuzii, plagi partiale, - bolnavi stabili hemodinamic - la dif de pres mai mare de 10 mm Hg intre glezne - cand poate influenta decizia operatorie - hemograma, grup sg./ Rh, probe coagulare, biochimie

TratamentSemne de ischemie acuta periferica explorare imediata vas

Hemostaza - presiune digitala directa/ tamponament - hemostaza chimica (sistemic, local) - ligatura capetelor vasului traumatizat - ndeprtarea segmentului arterial lezat intre colateralele supra si subiacente (arteriectomie care nltura zona reflexogena). Hemostaza se face prin sutura sau, daca este posibil, grefa vascularaRestabilire circulaie arteriala normala in segmentul distal leziunii - medicaie antispastica (injectri intraarteriale de novocaina), blocare simpatic lombar sau periarterial

Fistule arteriovenoase Reprezint comunicarea (congenitala, spontana sau posttraumatica) dintre un ax vascular venos si unul arterial. Presiunea din sistemul arterial este superioara celei din sistemul venos motiv pentru care o astfel de comunicare are drept consecine ischemie in teritoriul arterial deservit suprancrcare a sistemului venos cu un debit sanguin mare si cu presiune ridicata. In timp fistula se maturizeaza (apare circulatia colaterala supra-subiacent)-fistulele congenitale sunt putin simptomatice, rareori determinand cresterea debitului cardiac/ IC

Clinic: local dilataii venoase, puls venos, modificarea straturilor venelor, edem cardiac- tahicardie, dilataii cardiace, insuficienta cardiaca congestiva

Tratamentul este chirurgical si vizeaz suprimarea comunicrii patologice dintre artera si vena folosind, acolo unde situaia impune, grefe venoase sau proteze plastice.

Anevrisme arteriale- Sunt dilataii ale arterelor care comprima, disloca sau erodeaz organele din jur.- pot fi adevarate (tpate straturile) sau false (posttraumat- hematom pulsatil doar cu adventice)- saculare, fusiforme- Pot fi ntlnite in orice poriune a aortei, sau pe ramuri distale (a radiala, a pedioasa).

Complicaii tromboza endoluminala embolii in aval suprainfecie disecie ruptura.

Anevrisme aortice: dilatatii focale, ireversibile ale aortei (cu ca