Prof. univ. dr. NASTY MARIAN VLADOIU

DIPLOMATIA ECONOMICA _GENOTIP AL DIPLOMATIEI

COMERCIALE

Universul Juridic2017

CUPRINS

SYNOPSTS. ........ 11

PREFATA.. ........23

CAPITOLUL I. INTRODUCERE(TNTRODUCTTON)......... .......29

. Secliunea I. Consideralii paradigmale privind societateaviitorului din perspectiva diplomaliei comerciale(Considerations on the society of thefuture paradigmfromthe perspective of commercial diplomacy) .........................-......-.29

Secliunea a II-a. Mediul de afaceri internalional - un mediuintegrator de variabile (The International BusinessEnvironment - an integrator enyironment of variables) ..............31

Secfiunea a III-a. Guvernarea inteligentl din perspectivadiploma{iei economice (lllis e governance from the p er sp ectiveof economic diplomacy) ........................ JJ

CAPITOLUL I]. CONSIDERATII GENERALE PRIVINDDTPLOMATTA MODERNA gr nELATTILE DTPLOMATTCE(GENERAL CONSIDERATIONS ON MODEKN DIPLOMACYAND DTPLOMATTC RELATTONS) ............3sSecliunea I. Definilii qi noliuni (Definitions and notions)................. 35Secliunea a II-a. Principalii actori ai diplomaliei moderne

(Ihe main qctors of modern diplomacy) - .................. 38Secfiunea a III-a. Relaliile diplomatice qi organizaflile internalionale

(D ip I omatic r el ations and international organizations) ............... 40

CAPITOLUL III. DIPLOMATIE ECONOMICAlECONOMTC DT?LOMACY) ....... .. .. .....42Secgiunea I. Scurt istoric al diplomaliei economice (comerciale)

E r ief his tory of e c o no mic (c o mmercial) diplomacy) ................... 42Secgiunea a II-a. Organizatii intemalionale de interes pentru

diplomafia economici (International organizations ofinterest to economic diplomacy) ...........45

r Nasty Marian Vlddoiu

$1. Banca Mondia16... .......47

$2. Fondul Monetar Internalional (FMI) .................49

$3. Organizalia pentru Cooperare qi Dezvoltare Economicd(ocDE) ......................4e

$4. Organizalia Mondiald a Comerfului (O MC) ......................... 50

Secliunea a III-a. lzvoareTe dreptului diplomaliei economice(Sources of the economic diplomacy law) ................ 50

Sec{iunea a IV-a. Definilii ale diplomaliei economice gi proieclii

. conceptual-func{ionale ale unor guverne privind diplomaliaeconomic[ (Definitions of economic diplomacy and conceptual-

functional projections of some governments on economicdiplomacy) ........................ 5l

Secliunea aY-a.Interes qi perspective (Interest andperspectives) ..................... 58

CAPITOLUL IV. DIPLOMATIA COMERCIALA(])MMERCTAL DTPLOMACY) ............ .......................62Sec{iunea I. Transform6ri conceptuale qi de esenld ale

diplomaliei economice la inceput de secol XXI(Conceptual and substantive changes of economic diplomacyat the beginning of the XXI Century) ........................62

$1. Diplomalia comercial6, diplomalia ONG-urilor de

profil qi diplomalia afacerilor - atribut al actorilorguvemamentali qi neguvemamentali (Commercial

diplomacy, NGO diplomacy and business diplomacy *ottribute of governmental and nongovernmental actors) .......62

$2. Diplomalia comerciali prin actori neguvemamentali,flri imunitate diplomaticd - forma atipic6 a diplomalieieconomice (Commercial diplomacy by non-state actors

with no diplomatic immunity - atypicalform of the

economic diplomacy). ..................... 68

$3. Diplomalia comerciali - varialiune structural-func{ional[a diplomaliei economice (Commercial diplomacy -structural andfunctional variation of the economicdiplomacy) ..................70

Diplomafia economici - genotip al diplomaliei comerciale ZSecliunea a II-a. Defini{ii ale diplomaliei comerciale

(Definitions of commercial diplomacy) ....................71

CAPITOLUL V. SISTEMUL CAMERELOR DE COMERT

$I INDUSTRIEQHE CHAMBERS OF COMMERCE AND INDUSTRY SYSTEM .....79SecJiunea I. Scurt istoric qi prezentare conceptual6

(Brief history and conceptual overview) ...................79Secfiunea a II-a. Organizalii cu vocafie internalionald qi/sau

regional5 ale Camerelor de Comer! gi Industrie Nalionale(Organizations with interncttionql and/or regional yocation

of the National Chambers of Commerce and Industry)................ 81

$1. Intemational Chamber of Commerce (ICC) .......82

$2. The Association of European Chambers ofCommerce and Industry (Eurochambre| .............................. 89

$3. Association of Balkan Chambers (ABC) ............90

$4. Pan African Chamber of Commerce and Industry(PACCry..... ................. el

$5. The Confederation of Asia-Pacific Chambers ofCommerce and Industry (CACCD ...................... 91

$6. General Union of Chambers of Commerce,Industry &Agriculture for Arab Countries (UAC) ...............92

$7. U.S. Chamber of Commerce qi AmCham ..........92Secliunea a III-a. Prczerrtarca unui model european - Sistemul

Camerelor de Comer! din Romdnia (Presenting an Europeanmodel - The System of Chambers of Commerce

from Romania) .............. ....................... 93

$1. Camera de Comer! gi Industrie a RomAniei(The Chamber of Commerce and Industry of Romania) ........93

$2. Camerele judelene (fhe county chambers of commerce)........... 95

$3. Camerele de comer! bilaterale din RomAnia - posibilmodel de succes (The bilateral chambers of commerce

from Romania - a potentiql model of success)....................... 963.1. Introducere gi sediul materiei (Introduction

and legalframework) ..................96

r Nasty Marian Vlddoiu

3.2. inlelegerea nofiunii, rol qi implicare a Camerelor de ComertBilaterale (Understanding the notion, the role andinvolvement of the bilateral chambers of commerce) ...........99

$4. Uniunea Camerelor de Comer! Bilaterale din Rom6nia -

UCCBR (The Union of Bilateral ChambersfromRomania-UBCCR) ..................... 103

4.1. Organizare qi scurt istoric (Organizational structureand brief history) ............ ...........103

4.2. Y izfixrc, misiune gi valori (Vision, mis sion and values) ....... 1 05

4.3. Sistemul lntegrat al Uniunii Camerelor de Comer!Bilaterale din Romdnia (The Integrated System of the

. Union of Bilateral Chambers of Commerce

from Romania) ............105

Secliunea a IV-a. Organizarea Camerelor de Comer! Bilateralela nivel intemalional - Intemational Union of BilateralChambers of Commerce and Industry - IUBCCI(The organizational structure of the bilateral chambers ofcommerce at internotional level - International Union ofBilaterql Chambers of Commerce and Industry - IUBCC, ..... 108

CAPITOLUL VI. NOI CONCEPTE, NOI STRUCTURISISTEMICE $I PROPL]NERT DE LEGE FERENDA

NEW CONCEPTS, NEW SYSTEMIC STRUCTURESANDLEXFEfuENDAPROPOSAL' ..... ........... 114

Secliunea I. Diplonomia economic[ - nou concept cu valen{e

reale in dezvoltarea diplomaliei economice bilaterale(Economic diplonomie - nan concept with real valences indeveloping the bilateral economic diplomacy) ......114

Secliunea a II-a. Camerele de Diplomalie Comerciald -o nou[ paradigmd vizionard (The Chambers of CommercialDiplomacy-qnaA)paradigmideal). ...................... 118

$1. Scop qi obiective (Purpose and objectives) .. . . . .............. 118

$2. Definilie (Definilion) ....................121

.dtu&l"l&\\tiL,

ffi Diplomalia economicd - genotip al diplomaliei comerciale f$3. Organizare (Organizationalform) .....................122

Secliunea a III-a. Camerele Maritime pentru Afaceri Economice -organizalii cu atribulii in diplomalia maritiml economic[(The Maritime Chambers for Economic Affairs - organizationswith attributions in maritime economic diplomacy).....................122

cAprroLUL vrl. PRorocol $r ETTCHETA iNDIPLOMATIA ECONOMICA - LIMBAJ, CORESPONDENTA

$r coMUNTcARE(PROTOCOL AND ETTQUETTE rN ECONOMIC DIPLOMACY-LANGUAGE, CORESP ONDENCE AND CO MMUNTCATTO N) .... 12s

Secliunea I. Consideralii introductiv e (Introductoryconsiderations) .............. ....................... 125

Sec{iunea a II-a. Formule de adresare directi qi princorespondenld (Forms of direct address and through

corespondence) ............... ......................126

$1. Monarh qi, dupd caz, soj/solie ai acestuia... .......127

$3. Alli membri ai misiunilor diplomatice................................... 1 3 0

$4. Preqedinte de stat ........ 131

$5. Prim-ministru, miniqtri, secretari de stat......... .......................132

$6. Conducdtori ai unor culte religioase .............. ....134Sec{iunea a III-a. Protocol gi eticheta in comunicare

(Protocol and etiquette in communication)................................. 137

$1. Despre sa1ut........... .....137

$2. Despre strdngerea de mdni qi s6rutatul m6inii ...................... 138

$3. Despre clrlile devizitd...... ............. 139

$4. Recomandlri practice ..................... 140

CAPTTOLUL Vr[. E-DTPLOMATTA(\|-DTPLOMACY) ............. .....t42

IU Nasty Marian Vlddoiu

ANEXE(ANNEXES) ...... 150

ANEXA 1. Convenlia de la Geneva privindrelaliile diplomatice .................... 150

ANEXA 2. Legea nr. 233 I 20 | 6 privind parteneriatulpublic-privat ............. 165

ANEXA 3. Protocol de colaborare intre Ministerul Economieidin Romdnia, Camera de Come4 qi Industrie a RomAnieiqi Uniunea Camerelor de Comer! Bilaterale din Rom6nia... 181

ANEXA 4. Documente de infiinlare a Uniunii Camerelorde Comer! Bilaterale din Romdnia ................... 184

ANEXA 5. Document de infiinlare a Camerei de Com0r!Bilaterale Rom0nia-Israel............... .................. 191

ANEXA 6. Documente de infiinlare a International Union ofBilateral Chambers of Commerce and Industry ...................192

ANEXA 7. Mesajul de apreciere al secretarului de stat alSUA, dl John Kerry, qi al prim-ministrului RomAniei,la acea vreme, dl Victor Ponta.......... ................ 196

BTBLTOGRAFTE (REFERENCES) .......... 198

Capitolul IINTRODUCERE

(TNTRODUCTTON)

Secliunea IConsiderafii paradigmale privind societatea viitorului

din perspectiva diplomafiei comerciale

(Considerations on the society of the future paradigm fromthe perspective of commercial diplomacy)

Date fiind schimbdrile majore intervenite in societate la nivelmondial in ultimii ani - creqterea exponenlial5 a comunicaliilormobile gi a numirului utilizatorilor de internet, contribufia sectoruluiTIC la creqterea economicd qi la crearea de locuri de munci, recon-tigurarea sistemelor de lucru in companii qi in business in general insensul de a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltareaaccelerati a comerfului electronic - se creeazd, p6rghiile tranzi{iei dela Era Industrial[ la cea PostindustrialS, prefigur6nd portretul ,,NoiiEconomii"...

Nevoia de conlucrare pelmanentd intre diplomalii economici qic-omerciali ai diferitelor tdri,Ta cel mai inalt nivel, capabili si rlspundiactualelor provociri qi transformdri ale activitdtilor economice globale,;reeazd, in contextul dezvoltdrii conceptului de societate informafio-nald noliunea de ,,Noua Economie".

,,Noua Economie" se catacterizeazd prin intensificarea inglobdriicunoagterii in noile produse gi servicii gi prin creqterea importantei in-\aErii giinovdrii.

Arta diplomaliei qi a negocierii este o condilie necesard, dar nu qi

suficientd pentru diplomatul economic qi comercial modern, care acti-' ; eaz6. in,,Noua Economie".

Circulalia capitalurilor, fiscalitatea, metodele de suslinere a agri-::rlturii, problemele legate de calitatea mediului - sunt doar cdteva

E Nasty MarianWddoiu

exemple care impun diplomatului economic qi comercial obligalia dea-qi insuqi competente qi experienle suplimentare, ce pot fi dobdnditenumai in urma unui proces intens de specializare in aceste domenii.

La acest stadiu, diplomalia economici nu este doar atributul diplo-malilor de carierd, ci ea face apel la expertize nalionale in domeniiprecise, fie la nivelul sectorului public, fie al celui privat.

Astfel, diplomatul economic qi/sau comercial devine un integratorinterdisciplinar, care urmrreqte atingerea obiectivelor incredinfate,negociind,,produsul" procesului de integrare prin tehnici specifice ,,arteidiploma{iei".

Portretul ,,Noii Ere" va avea in centrul atenliei ,rCunoagterea,r,indeosebi cunoaqterea qtiin{ific5 qi practicd, drept principal mijloc deproduc{ie qi de dezvoltare a societifii.

Caracteristica determinantl a fiecdrei societdli constd in potenlia-lul cercetdrii fundamentale qi in resursele ei gtiinlifice qi tehnorogice,precum qi in capacitatea sa de dezvoltare qtiinlificd qi tehnologicl.

In aceastd privinfi, tehnologia informa{ionali devine baza uneitehnologii intelectuale, in care cunoagterea teoreticr qi noile tehnologiiinforma{ionale vor fi definitorii pentru dezvoltarea ,,lrtroii Economii,,.Principiul director va consta in importanla decisivd a cunoqtin{elorteoretice ca sursl de inovafle gi management.

Se conqtientizeazd qi se prefigureazd dimensiunea conceptuali qiaplicativd a,,Noii Economii", iar, pe cale de consecin![, colaborarea qicooperarea in domeniu vor satisface interesul economic nalional alstatelor prin metode, tehnici qi strategii inovative, modeme, de comertexterior qi diplomalie economicd.

Totodatd, se va avea in vedere cE muta{iile qi metamorfozele sufe-rite de diploma{ia economicd in perioada postmodernd au flcutposibil[ aparitia actorilor neguvernamentali fErd proteclie diplomaticd,foarte bine pregdtili, alSturi de cei guvernamentali, qi care actioneazddeopohivd atat in interiorul, cat qi in exteriorul statelor qi care qeeazd.o concurentl demnd de luat in considerare.

Astfel, aceqtia apar predilectin zona camerelor de comer! qi in-dustrie, desfrqurand activitSli performante de diplomatie comerciard cavariatiune a diplomaliei economice.

,^, L"*:\.Yf*)fr Diplomalia economici - genotip al diplomafiei comerciale E

Necesitatea gSsirii algoritrnului de conlucrare institulional-profe-sionald prin complementaritatea activitAflor desfbqurate va fi fdrl dubiuunndtoarea provocare a ministerelor de resort, ca organisme guver-namentale, pentru a crea acea armonie impreund cu mediul de afaceri.

AvAnd in vedere consimldmAntul comun pentru cooperare inrealizarea activitdlilor specifice de dezvoltare economicd qi comercialdde importanld nalionald qi intemafionaI5, precum qi interesele comuneorganizalionale, va fi imperios necesard implementarea unor partene-riate de tip public-privat. Parteneriatul public-privat trebuie sd giseascdrce7 modus viendi comun, bazat pe complementaritate, nicidecum peinterese qi provocdri personale sau de grup care, sub falada unei ,,con-curente constructive", urm[resc excluderea din mediul lucrativ a unorposibili parteneri, care in general dau dovadd de profesionalism, inteli-genli organiza,tionall. gi care deranjeazd,,somnul institulional" atdt debine cunoscut.

Sec{iunea a II-a

Mediul de afaceri internafional -un mediu integrator de variabile

(fhe Inte rnational Bu sine ss Environment -an integrator enuironment of variables)

Interesantul proces al globalizlrii din intreaga lume a influenlatrclafiile politice, economice qi sociale ale statelor, atdt pe plan extern,rlar qi pe plan intern, la nivelul interacfiunilor dintre indivizi, cu impli-ca(ie directd in activitatea mediului de afaceri care a avut de suferit qi atrebuit sI se replieze in urma unor fenomene precum: criza mondial5linanciarl (2008 - prezent), alegeri prezidenliale in state cu pretenfiihegemonice (USA 2016), intenlia unor state puternice economic de a

lrdrisi macr oor ganizalii suprastatale (Brexit 20 I 6), sanc{iuni econo-nrice impuse unor state putemic mllitarizate in urma unor agresiunirnilitare menite sd creeze rdzboi qi pretenlii teritoriale (Federalia Rusdvs. Ucraina) etc.

g Nasty Marian Vlddoiu

Un alt fenomen interesant, in plind desfiqurare, este migralia dato-rati problemelor sociale create de starea de rdzboi din anumite zoneale lumii, cu influenld directd in piala internalionalS a muncii. Necesi-tatea gdsirii soluliilor de integrare a refugialilor in societSlile linti alesede cdtre aceqtia este o problem[ major6, cu reverberalii in mediile deafaceri din diferite 1dri.

Este evident cd mediul de afaceri la nivel intemalional a suferitmodificdri de substanlI qi de paradigmd, fiind imperios necesard inte-legerea trendului spre care se indreaptd economia mondiali la acestmoment qi in viitorul apropiat.

Statele lumii incearcd sd gdseascd solulii eficiente qi inovatoarepentru suslinerea mediului de afaceri nalional, promovdndu-qi din ce ince mai agresiv produsele pe pielele exteme qi investind in mod inteligentmai mult in capitalul uman, precum gi in tehnologiile intelectuale,oblinAnd astfel un model nou al mediului de afaceri bazat pe cunoaqtereqi informalie, cu tot ce line de aceasta (digitizare, attomatizare, captare,transmitere etc.).

Informafia devine resursa-cheie, deziderat spre care tinde fiecare

lard din punct de vedere a1 economiei digitale, dar construclia acestuinou model aduce pe l6ngd beneficii gi o noul problematic6 din pers-pectiva sociali, atdtla nivel internalionaI, cAt qi la nivel nafional.

Astfel, se urmdreqte predilect atenuarea fenomenului de ,,digitaldivide" (excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categoriisociale qi a unor regiuni/zone geografice) qi de coeziune social5, deconseryare qi promovare a culturii specifice fiecdrei naliuni qi comu-nitdli locale, de protec{ie a cetSleanului qi a consumatoruluil.

Toate cele mai sus prezentate sunt doar o parte din pArghiile pecare le-am al.ut in vedere pentru a demonstra faptul cd mediul de afacerieste unul dintre cele mai active medii de interes economico-social qi

politic, iar viteza de metamorfozare qi adaptare a acestuia la diferitecondilii, intr-un anumit context, genereazd ideea de integrator devariabile.

rA se vedea, pe larg, N. Vlddoiu, Propedeuticd in dreptul societdlii infor-ma{ionale, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2015, p. 8.

,r{L\i#*

ffi Diplomalia economicd - genotip al diplomafiei comerciale ESecliunea a III-a

Guvernarea inteligentd din perspectivadiplomafiei economice

(Wise governonce from the perspectiveof economic diplomacy)

in locul activiteilor diplomatice bazate pe schimburi culturale,prezentareatradi{iilor qi obiceiurilor nalionale, modus vivendi de actua-litate, ;i informarea predilectd a stcttu quo;ului politico-economic din

farile de provenien![ in !5rile rezidente, s-a creat modelul de tip nou inoeea ce priveqte cooperarea diplomaticS.

Acest model are la bazd interacliuni gi activit5li de promovare ainteresului economic qi comercial nalional qi creeazd premisele diplo-maliei economice bilaterale, ca vArf de lance al cooperlrii diplomaticedintre state.

Guvemele statelor lumii sunt puse sd giseascd noi modele interac-

lionale in vederea dezvoltdrii economice prin orice modalitSf, qi metodeingenioase care sd aducdin avantaj statul de provenienld, reprezentat.

Acele state care se incipSldneazd in prezervarea unor modeledesuete privind comerlul exterior qi diplomalia economicd vor pierdestartul in cursa pentru viitorul ,,Noii Economii".

Problematica desuetl din punct de vedere conceptual gi de func-

lionalitate dintre reprezentanlii Executivului, ai Legislativului, qi aisocietdlii civile privind conlucrarea operativl qi colaborarea eficientlin domeniul comercial-economic duce la o scddere a posibilitdlilor de

dezvoltare a statelor din aceasti perspectiv5.Descentralizarea qi restructurarea vechilor modele organizalionale

;i g[sirea unora noi, mult mai flexibile qi mai adaptate 1a Noua Econo-ntiebazatd pe cunoagtere qi pe tehnologie intelectuali, este mai multtlccdt un deziderat actual, o adevdrati necesitate a viitorului.

Solulionarea acestor probleme nu se poate realiza decAt printr-untlialog larg intre autoritdlile guvernamentale, reprezentanlii mediuluitlc afaceri, ai mediului academic qi societatea civila.

@ Nasgt Marian Vlddoiu

Guvernele qi institujiile lor au rolul de a stimula, conduce qi con-trola procesul de ffanzi[ie cdtre Societatea Informalionalir prinprograme de acliune concrete qi prin inilierea unui cadru de reglemen-tiri specifice.

La rAndul sdu, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologieiinformaliei qi comunicaflilor trebuie si ofere produse qi servicii de inaltnivel tehnologic gi totodatd cdt mai accesibile ca preluri qi tarife.

Guvemarea care va fi capabil6 sd creeze un model lucrativ,organizational, bazat in primul rdnd pe parteneriatul public-privat, cuaptitudinea reald, clard de a integra sinergia fo4elor entitdlilor guver-

namentale qi neguvernamentale, va fi flrd doar gi poate o GuvernareInteligenti.

Guvemarea inteligentl care va folosi modelul de parteneriat pu-

blic-privat in diplomalia economici, la nivelul conceptual gi func{ionalal diplomaliei comerciale, ca varialiune a diplomaliei economice, dez-

voltat pe orizontali, va obline succese deosebite pentru lara guvernat5.

tA se vedea, pe larg, N.M. Vlddoiu, Propedeuticd in dreptul societdlii infor-malionale, Capitolul II, Noua Formd de Organizare Socio-Globald, SubsecliuneaI .1. Societatea informa(iona16, Ed. Universul Juridic, Bucurepti, 2015, p.22-32.