Dezvoltarea Si Diversificarea Productiei Si a Consumului de Bunuri, Promovarea Formelor Eficiente de Comert Au Determinat Evolutii Spectaculoase in Domeniul Ambalajelor

8/16/2019 Dezvoltarea Si Diversificarea Productiei Si a Consumului de Bunuri, Promovarea Formelor Eficiente de Comert Au …

1/65

Dezvoltarea si diversificarea productiei si a consumului de bunuri, promovarea formeloreficiente de comert au determinat evolutii spectaculoase in domeniul ambalajelor.

Cea mai mare parte a produselor alimentare destinate comercializari pe piata

trebuie sa fie ambalate si etichetate. Sunt insa unele produse care nu necesita obligatoriu acestlucru, cum ar fi fructele si legumele, desi unii comercianti le ambaleaza in tavi acoperite cucelofan si pungi de plastic, pentru a le face mai attractive. Din punctual de vedere almarketingului, ambalarea poate avea o importanta minora ( de exemplu: produsele din carne)sau una maora (ciocolata, lactatele etc.). !nele ambalae,cum ar fi Coca"Cola, sunt renumitein intreaga lume si au o componenta de marketing care se manifesta la nivel global.

#ulti economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii demarketing al compamiilor.

$n ultimul timp s"a pus accent pe imbunatatirea proiectarii ambalaelor ca sa contina

mai putin material, cu un procent mai mare de reciclabilitate, mai usor de manevrat.

%ealizarea ambalaelor a devenit o activitate importanta din punct de vedere economicsi tehnic, atat pe plan national cat si international.

&roducatorii de marfuri alimentare trebuie sa cerceteze si sa fie edificati asupra naturiiambalaului necesar si a parametrilor functionali, estetici si promotionali aiacestora. &roducatorii de ambalae trebuie si raspunda strict nevoilor de ambalare impuse despecificul acestor marfuri comercializate pe diferite piete. Specializarea productiei de marfurialimentare si de ambalae in societai bine profilate impune producatorilor de marfurialimentare cunoasterea comportarii acestora pe parcursul circuitului pana la consumator, si acunoasterii cerintelor de ambalare.

$nterfata intre activitatile de productie si activitatile promotionale il constituieambalaul produselor alimentare complexe.'mbalaul rezulta ca este o componentaimportanta a actiunilor de productie, comerciale atat in cadrul procesului principal desfasuratin actul de vanzare, cat si in cadrul procesului secundar de logistica, si a

actiunilor promotionale din afara unitatilor.

$n perioada actuala a integrarii in !niunea uropeana, productia si comertul de produse

alimentare devine importanta. $n general ambalarea aduce o contributie la cresterea performantelor ambalarii produselor alimentare, de aceea perfectionarea poate saaiba invedere si reducerea costurilor, atat pentru materialele de ambalare, cat si a

tehnicilor de ambalare.

ARGUMENT

'm ales aceasta tema deoarece consider ca in viata de zi cu zi ambalarea a devenit unadintre cele mai importante functii ale unui produs, a unei marfi pe piata. 'mbalaul oferindmulte informatii despre produsul in sine din punct de vedere tehnic, al imaginii, dar si despre

continutul produsului.


2/65

&e parcursul referatului am definit ambalarea am spus despre rolul pe care leindeplineste ambalaul am clasificat ambalaele am enumerate cateva din metodele sitehnicile de ambalare ale marfuri alimentare, dar si factorii ambalarii am dat exemple decateva simboluri aplicate pe ambalae am precizat deciziile care stau la baza elaborarii unuiambala am determinat testele care sunt supuse ambalaele am indicat conditile care trebuie

sa le indeplineasca forma ambalaului dar si estetica acestora. $n ultima parte am vorbit depreambalaul ecologic.

. DE!"N"REA AM#A$AR""

'mbalarea reprezinta activitatea de proiectare si de fabricare a materialelor protectoare pentru diferitelor produse.De asemenea ambalarea este operatia, procedeul sau metoda princare se asigura protectia temporara a produsului in cursul manipularii, transportului,defectarii, desfacerii si consumului, precum si inlesnirea acestor operatiuni.

%. R&$U$ AM#A$A'U$U"

%olul pe care il oaca in atragearea si in satisfacerea consumatorului, ambalarea

trebuie sa se bucure de o atentie corespunzatoare. $n ultima perioada, ambalarea adevenit un instrument de marketing tot mai eficient.

%oulul ambalaului este foarte important in lantul logistic al marfurilor, el aigurandconservarea si protectia marfurilor,transportulu, manipularea si depozitarea in fiecare etapa acircuitului ethnic al acestora.

'mbalaul proteeaza consumatorii impotriva falsificarii marfurilor, obiectiv care serealizeaza prin: includerea anumitor etanseizari, constructia unor elemente suplimentareatasate ambalaului, moduluiu de etichetare aplicate pe ambala.

(. )$A*"!")AREA AM#A$A'E$&R

'mbalarea se poate alcatuita din unul pana la trei straturi de material. De exemplu bauturile se prezinta sub forma unei sticle (ambala primar), introdusa intr"o cutie de carton(ambala secundar), mai multe astfel de cutii fiind introduse in cutii mai mari(ambalae detransport).

'mbalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalaelor, desfacerea lor, umplerea si inchiderea lor.

'mbalaele se pot clasifica in functie de mai multe criterii:

*) Dupa natura materialului:

" ambalae celulozice

" ambalae din sticla

" ambalae din metal


3/65

" ambalae din materiale plastice

" ambalae din lemn

" ambalae din materiale complexe

" ambalae din materiale textile

+) Dupa sistemul de confectionare:

" ambalae fixe

" ambalae demontabile

" ambalae pliabile

) Dupa tipul ambalaului:

" lazi

" cutii

" flacoane

" pungi

" tuburi etc.-) Dupa domeniul de utilizare:

" ambalae de transport

" ambalae de prezentare

" ambalae de desfacere

) Dupa modul de valorificare:

" ambalae refolosibile

" ambalae nerefolosibile

Cea mai mare parte din ambalaele marfurilor alimentare in uropa /circa -01 dintotal" este destinata produselor agroalimentare. &rincipalele materiale din care seconfectoneaza ambalaele sunt:

2 cartonul si hartia /care ocupa primul loc(cutii de zahar, de orez, lapte).

2 metalul / fierul si aluminiul (cutile de conseve )


4/65

2 sticla (bauturile, borcanele cu dulceturi, gemuri, compoturilor)

2 materialele plastice / include:peliculele celulozice (utilizate in conditionareafructelor in stare proaspata, produselor de bacanie uscate / pastele fainoase,

biscuitii, pesmet) celuloza sau pasta de hartie (ambalaele pentru oua)

polistirenul (ambalarea produselor lactate proaspete) poliuretanul(preconditionarea carnii si a mezelurilor) &C3 (buteliile de unica folosinta deapa, otet, vin, ulei)

2 lemnul (ambalae pentru legume si fructe, branzeturi moi, paste fainoase,macaroane)

2 alte materiale / saci de iuta (utilizati pentru cereale, cartofi, fasole)

" saci de polipropilena (pentru orez)

" 4bombe aerosoli5 (pentru frisca, creme)

" materiale compuse dintr"o folie multistrat cu bariera (pentruambalarea in vid a

alimentelor perisabile)

+. MET&DE *" TEN")" DE AM#A$ARE

'mbalaul si marfurile formeaza un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie satina seama de relatiile de interdependenta ce se stabilesc intre elementele componente alesistemului. 6endintele actuale remarcate in conceptia ambalaelor si a metodelor de ambalaresunt:

" reducerea consumului de materii prime, materiale si energie

" cresterea duratei de conservare a produselor

" sporirea performantelor ambalaelor prin combinarea materialelor de confectionare

" facilitarea reintegrarii in mediu a ambalaelor in etapa post"consum.

#etodele si tehnicile de ambalare ale marfurilor alimentare:

2 ambalarea colectiva / aceasta metoda se foloseste pentru ambalarea intr"unsingur ambala a mai multor produse. 'ceasta metoda usureaza multmanipulare si transport produselor, autand la paletizarea acestora. #etoda

poate fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz curent (zahar,faina, orez, malai etc), precum si pentru ambalarea unor produse dea

preambalate.

2 ambalarea portionata " ambalaul portionat este acela al carui continut se

consuma o singura data. 'ceste ambalae pot fi plicuri, cutii, tavite etc. 'stfel,


5/65

se pot ambala atat produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cat sicele neperisabile (biscuiti, napolitane, cafea etc).

2 amblarea tip aerosol / ambalaul tip aerosol este un recipient rezistent la o presiune interrioara data, prevazuta cu o deschidere in care se monteaza o

4valva5, care asigura etanseitatea si distribuirea produsului continut, sub formade spuma, pudra sau in stare lichida. ste utilizata de exemplu la produselecosmetice, farmaceutice, alimentare etc.

2 ambalarea in folii contractibile / acesta este o metoda de ambalare a produselor in bucati mici, uniforme, prin asezarea lor pe o placa"suport, avandalveole termoformate, urmata de inchidere prin acoperire cu folie sitermosudare. 'ceasta metoda este foarte utilizata in cazul produseloralimentarein special la ambalarea marfurilor din carne, a lactatelor etc.

2 ambalarea aseptica / ambalarea aseptica consta in introducerea unui produs

sterilizat, destinat comercializarii, intr"un recipient sterilizat, in conditiiaseptice, urmata de inchiderea recipientului astfel incat sa fie prevenitacontaminarea produsului cu microorganisme. 'cest ambala consta intr"o folieunica, multistratificata, care combina cele mai bune caracteristici ale hartiei,materialului plastic si aluminiului pentru a alcatui un recipient cu

preformante superioare .

2 ambalarea in vid – ambalarea in vid consta in introducerea produsului intr"un ambala imermeabil la gaze si scoaterea aerului, suprimand astfel oxigenul,

principalul agent responsabil de o eventuala alterare a produsului.&entruambalarea in vid se utilizeaza mai ales folii din materiale complexe deambalare. 'ceste folii trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: rezistentamecanica buna, protectie impotriva luminii, rezistenta la actiunea produseloragresive, rezistenta la temperature rezistenta etc.

2 ambalarea in atmosfer rezistenta modificata " ambalarea in atmosferrezistenta modificata consta in inchiderea produsului intr"un ambala in careatmosfera din interior este modificata ( in ceea ce priveste continutului in C7 ,7 , 8 , vapori de apa). 'ceasta ambalare depinde de urmatorii factori: natura

produsului ambalat, alegerea amestecului de gaze din ambala si efectele produse asupra marfurilor, natura materialului de ambalare, adaptarea

materialului la tehnica si echipamentul de ambalare utilizat.

-. *"M#&$UR" A$")ATE E AM#A$A'E

Cele mai importante simboluri aplicate in mod current pe ambae sunt:

/. !A)T&R"" AM#A$AR""

Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de ambalare.

'cestia se refera la:


6/65

" utilaul folosit la ambalare

" productia care trebuie realizata

" dimensiunea ambalaelor ce trebuie formate

" frecventa schimbarilor ambalaului

" spatiul necesar montarii liniei.

0. M&D"!")AR"$E AM#A$AR""

#odificarile probabile ale produsului, influenteaza alegerea materialului de ambalarefolosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat in materiale cu ridicate proprietati de bariera laarome, grasimi etc.).

1. )REEAREA UNU" AM#A$A'

Specialisti in marketing trebuie sa cunoasca ceea ce gandesc si ceea ce spun beneficiarii produselor despre ambalae.

Consumatorii sunt atrasi de ceea ce este calitativ, ieftin si da un bun aspect produslui.

Distribuitorii doresc ca ambalarea produsului sa se prezinte cat mai bine si atragatoratat in raftul pe care este asezat in raion,cat si pe parcursul operatiunilor promotionale. Deasemenea acesta doresste ca produsul sa nu prezinte nici un fel de degradare inainte de a ficumparat.

&entru crearea de ambalae cat mai eficiente, fabricantii trebuie sa cunoasca atatopiniile si atitudinile fata de acestea ale consumatorilor, cat si pe cele ale distribuitorilor.

Crearea unui ambala presupune elaborarea si funamentarea unei suite de decizii. &rimadin ele se refera la formularea conceptului de ambalare pentru produsul in cauza, adicaceea ce trebuie sa fie sau sa faca ambalaul pentru produsul respective. 9unctiile principale pecare trebuie sa le indeplineasca un produs este sa ofere protectie superioara, o mai bunaconservare a alimentului, sa introduca o noua tehnica de distributie, sa sugereze anumitecaracteristici ale produsului. ' doua decize vizeaza marimea, forma materialelor din

care este confectionat ambalaul, precum si textul si designul marcii ce vor fi trecute pe el. 'treia decizie se refera la sistemul de inchidere (sigilare) a ambalaului, astfelincat sa se asigure protectia si integritatea produsului. Decizia a patra priveste armonizareacomponentelor ambalaului (marime, forma, material, culoare etc.) intre acestea componentele

politicii de marketing. !rmatoarea decizie vizeaza testarea ambalaului.

2. TE*TE ENTRU AM#A$A'E

6estele la care este supus produsul ambalat sunt de mai multe feluri:

" teste functionale / menite sa certifice rezistenta ambalaului in conditii normale

" teste vizuale / menite sa verifice lizibilitatea textului si armonizarea culorilor


7/65

" teste de distibutie / menite sa verifice daca intermediarii considera ambalaul atragator si usor de distribuit

" teste de comercializare / pentru a constata daca reactia consumatorului este favorabilasau nu.

3. !&RMA AM#A$A'U$U"

9orma ambalaului trebuie privita ca elementul estetic la proiectarea caruia se au invedere urmatoarele conditii :

" constrangerile pe care le impune produsul din punct de vedere al formei, alconditiilor de producere si de utilizare, al clasei calitative din care face parte

" capacitatea de protectie fizico"mecanica sau chimica ceruta de produs pe parcursulcircuitului de la producator la consumatorul final

" importanta componentei informational"estetice a produselor in formarea decizieide cumparare, care a determinat forme de ambala prin care acestea sa devina vizibile

" folosirea pentru unele grupe de produse a unor forme modulate de ambala care, prin marea lor putere de sugestie, devin caracteristice si usor de reperat

" corelarea formei ambalaului cu materialul utilizat pentru confectionare, cusistemul de constructie, cu particularitatile de utilizare, manevrare sau inchidere"deschidere

" includerea criteriilor estetice, alaturi de datele ergonomice actuale, intr"un sistemunitar de standardizare"tipizare a formei ambalaelor, ca parte integranta astandardizarii produselor industriale, in scopul reducerii cheltuielilor de productie sicresterii eficientei social"economice

" stabilirea unor forme in raport cu destinatia, cu modul de amplasare in spatiilecomerciale si, bineinteles, cu cerintele consumatorilor

. E*TET")A "N AM#A$AREA MAR!UR"$&R

A$"MENTARE

rafica este esentiala in formarea imaginii estetice in ambalarea marfurilor alimentare.rafica cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganelor si simbolurilor ce contribuie laimpactul initial pe care un produs (prin ambalaul sau) il are asupra

consumatorilor si oaca un rol important in comunicarea de informatii si impresii

despre produs.

$n literatura de specialitate se disting mai multe stiluri de grafica:


8/65

" grafica moderna, care urmareste crearea unei exprimari simbolice,schematizate, simplu de inteles si de retinut

" grafica comerciala, care sugereaza, prin fotografii, desene si diferite alte miloace,caracteristicile produsului, utilitatea, destinatia

" grafica umoristica, la care in solutia estetica se includ caricaturi sau alte elementesimilare ce apropie produsul de consumator.

6endinta actuala in conceperea ambalaelor se caracterizeaza printr"o grafica simpla,dar expresiva ea trebuie sa stimuleze imaginatia, sa prezinte produsul intr"un mod atragator,sa declanseze un efect imediat, astfel incat produsul sa fie remarcat, individualizat si dorit decumparator.

Din punct de vedere grafic, functia ambalaului este de informare si promovare serealizeaza prin corelarea imaginii cu textul publicitar si cu coloristica.

%. Ambalajul ecolo4ic

$ntr"o societate moderna, ambalaul trebuie sa raspunda atat cerintelor esentiale cu privire la produs, cat si unor obiective precise de proteare a mediului inconurator. $mpactulambalaelor asupra mediului reprezinta de facpt impactul materialelor si tehonologiilor deambalare asupra mediului.

'mbalaul este un produs a carui functionalitate se incheie in momentul inceperiiutilizarii produsului continut.

6recerea de la stadiul de produs la cel de deseu este rapida si impune luarea unordecizii importante cu privire la mediu.

Caracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime utilizate, procesultehnologic si deseurile rezultate in procesul de productie si consum.

$ntreprinderile trebuie sa cunoasca reglementarile referitoare la produsele ecologice sisa"si adapteze productia la cerintele pietei. $n aceste conditii ambalaul trebuie sa faca fataunor constrangeri suplimentare referitoare la mediul inconurator.

'mbalaul ecologic este ambalaul realizat din materiale ecologice, utilizandtehnologii nepoluante, cu un impact minim admis asupra mediului inconurator.

'legera materialului ecologic de ambalare trebuie sa tina seama de procesul deincalzire globala si modificarile climatice deprecierea stratului de ozon poluarea aerului,inclusiv fenomenul de ploaie acida poluarea apei tipurile de deseuri solide si eliminarea lor.

Degradarea naturala a materialelor de ambalare se realizeaza prin:

" biodegradare / consta in distrgerea materialului de catremicroorganismele prezentate in sol

" oxidarea chimica / consta in distrugerea materialului prin coroziune.


9/65


10/65

. 7laru #arieta, &amfilie %odica, &urcarea 'nca, &aunescu Carmen, 8egrea 6.#ihai,Studiul calitatii produselor si serviciilor pentru clasa a$A"a , ditura conomica&reuniversitara, ;ucuresti, +00-

-. &urcarea '., 'mbalaul / atitudine pentru calitate, ditura xpert, ;ucuresti, *


11/65

AMBALAREA sI ETICHETAREA PRO

DUSELOR ALIMENTARE

Pentru asigurarea protectiei si înlesnireadistributiei, produsele alimentare sunt

ambalate individual (ambalajul deprezentare si desfacere) si în ambalajede transport.

Ambalarea reprezinta procesul prin careprodusul de ambalat este introdus înambalaj, venind în contact cu acesta.

Material deambal

aj

Ambalajconfectionat

Accesorii deambalaj

Ambalaj

Produs deambalat

Proces deambalare

Produs

Search


12/65

ambalat

În anumite cazuri, ambalajul contribuie la îmbunatatirea calitatii produselor, ca deexemplu, la vinuri, raciuri naturale si industriale, br!nzeturi.

Principalele functii ale ambalajului sunt"

# functia de conservare si protectie a produselor$

# functii în relatie cu manipularea, pastrarea si transportul produselor$

# functii de informare si promovare a v!nzarilor de marfuri la intern si export.

Pentru realizarea acestor functii ambalajele trebuie sa îndeplineasca o serie decerinte generale sau diferentiate în functie de utilizator.

Cerintele generale sunt"

# sa aiba masa si volum propriu c!t mai redus$

# sa nu %e toxic$

# sa %e compatibil cu produsul$

# sa nu prezinte miros si gust propriu$

# sa %e impermeabil la gaze si vapori de apa$

# sa %e transparent sau dupa caz intransparent$

# sa aiba forma si gra%ca atractiva.

Cerintele consumatorului fata de ambalaje sunt urmatoarele"

# ambalajul sa %e functional si atractiv$

# sa permita o descidere si dupa caz, încidere usoara, fara utilizarea unorelemente auxiliare greoaie$

# sa %e usor de manipulat si sa aiba stabilitate$

# dimensiunile si forma sa permita pastrarea în frigidere$# sa contina informatii privind întrebuintarea, consumarea si pastrarea produsului$

# sa poata % îndepartat cu usurinta dupa utilizarea produsului.

&in motive economice se recomanda ca produsul sa se v!nda împreuna cuambalajul si numai în cazuri exceptionale sa se cada de acord la returnareaambalajului. În asemenea situatii se %xeaza în contractul de export#import

termenul de restituire si partea care suporta celtuielile de transport ocazionatede returnare.

'ermenii consacrati privitori la folosirea unor ambalaje care sa corespundamijloacelor de transport sunt"


13/65

r.crt.

'ermenul xplicatii

*. +..P.

(+ea-ort pac/ing)

ambalaj pentru transportul marfurilor pemare$ acest ambalaj trebuie sa %e

rezistent si executat din materialeadecvate transportului maritim$

0. 1.P.

(1ontinental pac/ing)

ambalaj pentru transportul terestru$acest ambalaj trebuie sa corespundatransportului terestru si conditiilorclimatice ale principalelor zonegeogra%ce pe care le parcurge marfa dela expeditor la cumparator$

2. M.P.

(Macine pac/ing)

ambalaj executat cu masini speciale,

care pregatesc cutii, saci, baloturi,uniforme, ca masa, marcare, etc.$

3. 4.P.

(4it pac/ing)

ambalaj mutat dupa forma si marimeaprodusului$

5. +.P.P.

(+pecial pac/ing paid)

ambalaj special, superior, mai scump,executat la cererea cumparatorului$

6. 7.1.

(7esistence controlled)

ambalaj caruia i se controleaza

rezistenta, iar rezultatele seconcretizeaza într#o diafragma pe bazanormelor internationale de control alambalajelor$

8. +.1.P.

(+trict con%dential

pac/ing)

ambalaj strict con%dential, folosit decumparator pentru reexport$ marcareacoletelor se face numai cu numere.

Problema nout*22*2l**0n 59$tii în domeniul ambalarii produselor alimentarecomporta multiple aspecte. 1reatia de ambalaje reprezinta un domeniu deosebit

de dinamic, at!t sub aspectul conceperii de ambalaje noi, c!t si sub aspectul îmbunatatirii materialelor si ambalajelor existente.

În ultimii ani se remarca aparitia si dezvoltarea unei noi dimensiuni în ambalareaproduselor alimentare$ aceasta are la baza crearea de ambalaje cu rol activ

asupra mediului de ambalare sau produselor alimentare. Actiunea pozitiva consta în prelungirea prospetimii si stabilitatii produselor ambalate.

Ambalajele de aceasta conceptie pot % împartite în doua categorii"

# pungi ce se introduc în interiorul ambalajelor$


14/65

# pelicule la care principiile active sunt încorporate în structura unui singur %lm(%lme active).

: categorie aparte este reprezentata de capsulele (sistemele de încidere) cu rolactiv.

Pungi active

xista mai multe tipuri de principii active ce se incorporeaza în structura pungilorcu rol activ care se introduc în interiorul ambalajelor si care vor % prezentate în

continuare.

A!sor!tia "e o#igen # punga actioneaza asupra mediului intern prinpermeabilitatea la gaze si încorporarea în structura a unei pulberi feroase sau de

otel cu rol absorbant. Absorbantul reduce continutul în oxigen în interiorulambalajului p!na la cel mult ;,;;;*< si este de tip feros sau de tip =1= la care

elementul activ este acidul ascorbic. A!sor!anti$"ega%anti "e an&i"ri"a car!onica

Max-ell >ouse 1o?ee, în ambalajele tip caramida (@ric/), utilizeaza pungi =4resoc/= ce au ca elemente active idroxidul de calciu si un compus feros. În

prezenta unui înalt nivel de umiditate interioara, agentul eliminator reactioneazacu 1:0 produc!ndu#se carbonatul de calciu.

Bn alt sistem degaja 1:0 si absoarbe oxigenul prin intermediul unui carbonatferos si al unei alogenuri metalice pe post de catalizator. În 4ranta, sistemul

=Cerifrais= al %rmei 1odimer este constituit dintr#un plic permeabil la substantelecimice, aDat la baza unei tavite, deasupra %x!ndu#se un gratar din materialplastic. În conditiile de umiditate se activeaza stratul de dedesubt care emite

1:0.

Dega%are "e agenti conservanti

Metoda se bazeaza pe degajarea de conservant în atmosfera interna aambalajului. Aceasta tenica este utilizata la cereale unde antioxidantii @>A si@>' sunt încorporati într#un strat de ceara. Antioxidantii îsi exercita actiunea

protectoare împrastiindu#se usor în cereale.

În supermagazine se utilizeaza în mod curent o pelicula antibiotica prezentatasub forma de foi sau de suluri. +e utilizeaza pentru înfasurarea br!nzeturilor,pestelui, carnii, p!inii. Pelicula posedfa zeoliti %xati prin legaturi metalice pesuprafata interna care, în contact cu aerul, intra în ambalaj distrug!nd orice

forma microbiana.

&intre alte sisteme de conservare se mai pot aminti !rtia acoperita cu sorbantisi !rtia de pergament ce contine compusi ai mercurului si este tratata ulterior cu

glucoza oxidata.

Dega%anti "e etanol' a!sor!itorii "e etilena' i(olarea termica


15/65

mitatorii de etanol sunt încisi în capsule ce contin alcool etilic pentru alimente55


16/65

Pentru adaptarea ambalajului la imaginea pe care o are consumatorul asupraformei ambalajului pentru vinuri s#a conceput un nou format alungit cu o

capacitate de 85 de centilitri care este în acelasi timp mai elegant si mai usor dem!nuit.

Punctele forte ale ambalajelor de acest tip sunt considerate a % urmatoarele"

# posibilitatea de imprimare integrala a ambalajului$

# valori%carea completa a spatiilor de depozitare si transport$

# conservarea foarte buna a continutului datorita ambalajului aseptic si unei buneprotectii la lumina si aer$

# greutate foarte redusa.

Ambalajul din carton si ambalajul de transport reprezinta 5 # *3< din greutatea

totala a lotului, în conditiile în care utilizarea sticlei (ambalaj clasic) ar conduce lacresterea acestui procent p!na la 3;


17/65

ticetele tuturor produselor alimentare preambalate trebuie sa continaurmatoarele informatii"

*. Numele +ro"uselor alimentare ,"enumirea-. +e recomanda ca numelesa indice natura produsului alimentar, sa aiba o denumire speci%ca si una

generica.

0. Lista "e ingre"iente. Fngredientele reprezinta toate substantele,adaosurile alimentare, utilizate în fabricarea sau prepararea unui produs

alimentar si prezente în produsul %nit. ticetele trebuie sa cuprinda o lista aingredientelor enumerate în ordinea descrescatoare a proportiei lor. În cazulproduselor desidratate, enumerarea se poate face dupa ordinea proportiei în

produsul reconstituit. Adaugarea apei trebuie mentionata în lista de ingredientedaca aceasta mentiune permite consumatorului sa înteleaga mai bine compozitia

produsului.

2. Continutul net. l trebuie mentionat dupa sistemul metric sau sistemuldupa greutate sau dupa cele doua sisteme daca reglementarile din tara

bene%ciara le impune.

3. Numele si a"resa. +e mentioneaza numele si adresa fabricantului, aambalatorului, a distribuitorului, a importatorului, a exportatorului sau

v!nzatorului produsului alimentar.

5. .ara "e origine. umele tarii de origine al unui produs trebuie mentionat în cazul în care omisiunea lui ar putea % susceptibila sa însele consumatorul.

daca un produs alimentar sufera (într#o a doua tara) o transformare care îi

scimba natura, tara ultima trebuie sa %e considerata ca %ind tara de origine aeticetarii.

Pre(entarea mentiunilor o!ligatorii. Mentiunile obligatorii trebuie sa %enotate în termeni clari, gasindu#se la vedere pe eticeta. 1onsumatorul trebuie sale poata vedea foarte usor în conditii normale de cumparare si utilizare. 1uloarea

lor trebuie sa %e în contrast cu fondul. umele producatorului trebuie sa %eimprimat cu caractere de o marime rezonabila în raport cu celelalte indicatii ce

%gureaza pe eticeta.

&aca recipientul este acoperit, informatiile necesare trebuie sa %gureze peacesta sau ciar pe eticeta recipientului, care trebuie sa %e usor vizibila prin învelisul exterior sau sa %e mascata de acesta.

umele si continutul net al produsului alimentar trebuie sa %gureze pe parteaeticetei cu care consumatorul ia contact. 'oate informatiile trebuie redactate înlimba nationala sau într#o limba accesibila tarii unde produsul se vinde. Pentru

produsele alimentare care au fost iradiate, trebuie mentionat pe eticeta daca aufost cu raze ionizante.

rezentarea informatiilor suplimentare. tichetaul poate cuprinde inscriptii sau

imagini prevazute care sa nu vina n contradictie cu mentiunile obligatorii si sa nu induca neroare consumatorul.


18/65

Centrul $nternational Comercial C8!CD?'66, pe baza reglementarilor nationale,din mai multe tari, recomanda ca pe etichetele unor grupe de bunuri alimentare sa figurezeurmatoarele mentiuni:

" numele si adresa fabricantului

" descrierea produsului (eventual nsotita de o ilustratie)

" lista ingredientilor

" tara de origine

" clasa de calitate

" instructiuni de manipulare, pastrare si utilizare

" data de fabricatie.

xista preocuparea de a imprima pe ambala data fabricatiei, data de expirare aconsumabilitatii produsului sau de a face mentiunile exprese: a se consuma de preferinta

pEna la data de. sau a se consuma de preferinta n intervalul..

tapa urmatoare a activitatii de constituire si elaborare a etichetei nutritive, areprezentat"o recomandarea declararii valorii nutritive (exprimata n kilocalorii sau kiloouli)

si a continutului n principalii nutrienti: proteine, glucide, lipide (exprimate n grame la *00grame de aliment sau la o portie) precum si declararea fiecarei vitamine si a sarurilor minerale. Fn unele cazuri se fac precizari chiar la valoarea biologica a protidelor si lipidelor.

Declararea valorii nutritive a aparut la produsele destinate sugarilor si copiilor devErsta mica dar s"a extins destul de repede la o gama tot mai larga de produse alimentare.

Modalitati de declarare a valorii nutritive

!rmarind sa asigure declararea valorii nutritive ntr"o maniera accesibila si utila

pentru consumatori, firma 'lbert Gein " cea mai mare societate de comert cu alimente din7landa a realizat o eticheta nutritionala deosebita, astfel:

" n partea dreapta a figurii este prezentat continutul efectiv (n grame) de protide,lipide, glucide si valoarea energetica (kcal, k) pentru o portie

" n partea stEnga a imaginii se prezinta valoarea biologica prin proportia n care seacopera necesarul zilnic de vitamine, saruri minerale si proteine pentru un adult.

Se folosesc patru cercuri care prin divizare n sferturi pot oferi n mod sugestiv grade

de acoperire, cuprinse ntre H,+1 si *001. 'cest tip de eticheta asigura (ntr"o manieraaccesibila si utila pentru consumator) prezentarea continutului nutritional al produsului, dar


19/65

adreseaza si apelul a se mEnca variat, contribuind la educarea consumatorilor. Se pot folositabele care include continutul de protide, lipide si glucide (exprimat n g?*00g produs saug?portie) si valoarea energetica exprimata n kcal sau k (de asemenea raportata la *00 g

produs sau la o portie)

!i4

Etic6eta nutritionala a firmei A. eijn

Declararea valorii nutritive se poate face n cifre si litere unicolore pe fondul culoriiambalaului sau se pot utiliza benzi de culori diferite, codificate si acceptate pe plan tot mailarg: pentru proteine se foloseste culoarea rosie, rosu"portocaliu sau roz pentru lipide sefoloseste culoarea galbena pentru glucide culoarea verde si pentru valoarea energetica sementine fondul alb.

"N!&RMAT"&N" NUTR"5"&NA$"

TARA$$U))" per *00 g per pezzo

(H,H g)

kcal

ENERG"A k

-=H *

*


20/65

!nele firme pe lEnga mentiunile ce indica valoarea energetica si principalii nutrienti,nscriu si cantitatile recomandate din proteine, vitamine si substante minerale, pe zi sau pemeniu.

C7#&7J$K$' #D$ &% 0 g

(* oz) * portie

&% *00 g

(* oz) * portie

8%$ -* LM

(


21/65

9$% 01 +0.I mg

ticheta firmei 6SC7"'8@$'

'tunci cEnd produsul este destinat unui anumit segment de populatie, nominalizat nnorme de nutritie, este posibil ca valoarea nutritiva, exprimata prin nutrienti sau energie, sa numai fie declarata n unitati fizice, pe o unitate de masa, ci declarat numai potentialul nutritiv "respectiv gradul de satisfacere zilnica a necesarului respectiv, de catre constituentii existentintr"o unitate de masa a produsului, ntr"o forma accesibila consumatorilor respectivi, prinmodalitati variate. Fn acest caz, modelul presupune mentionarea pe ambala a segmentului

caruia i este destinat produsul.

!i4 %

ropuneri pentru model de declarare a valorii nutritive.

!i4 (

Aplicarea modelului pentru produsul7 *AGETT", MEAT *AU)E, GRATEDARME*AN

Fn unele tari, corespunzator legislatiilor nationale sanitaro"igienice, se procedeaza ladeclararea si a aditivilor utilizati, chiar si a aditivilor de sinteza. Declararea se face nominal sinumai rareori cantitativ.

tichetele nutritionale contribuie la formarea unui comportament alimentar corect alconsumatorilor.

6ot n scopul educarii consumatorilor si formarii unui comportament alimentar corect

Departamentul !.S.'. al 'griculturii si 'limentatiei a elaborat piramida nutritieisanatoase care ncearca sa evidentieze structura si ponderea pe care trebuie sa o detina produsele alimentare ntr"o alimentatie corecta.


22/65

%NS$#$

s$

@!C$D

@'&6

$'!%6

;%O8JN

C'%8

&'SN%

&s6

7!N

@!# 9%!C6

&O$8, C%'@ s$ &'S6

Descifrarea mesaului transmis prin intermediul piramidei nutritiei consta n:

*. cunoasterea ponderii pe care trebuie sa o ocupe fiecare aliment n functie deimportanta (valoarea nutritiva) a acestuia

+. necesitatea alcatuirii unei alimentatii diversificate pentru satisfacerea ntreguluinecesar de trofine necesare organismului


23/65

. posibilitatea combinarii alimentelor aflate pe trepte diferite, precum si posibilitateasubstituirii alimentelor aflate pe aceiasi treapta.

Directiva -


24/65

lucide (g) din care: zaharuri (g)

polialcooli (g)

amidon (g)

# declararea diferitelor ti+uri "e li+i"e"

ipide (g) din care" saturate (g)

mononesaturate (g)

polinesaturate (g)

colesterol (g)

# prezentarea unitatii "e masura pentru valoarea calorica si a substantelornutritive"

Caloare calorica

Protide

Elucide

ipide (excep. colesterol)

4ibre alimentare

+odiu

1olesterol

Citamine si saruri minerale

/cal sau /G

g

g

g

g

g

mg

unit. de masura speci%cate îndocument

1antitatile prezentate trebuie sa %e cele prezente în aliment în momentulv!nzarii. informatiile prevazute trebuie prezentate într#un spatiu bine delimitat,sa iasa în evidenta, sa %e scrise în limba nationala sau alte limbi admise, cifrele

sa %e încolonate sau daca spatiul nu permite sa %e dispuse pe unul sau maimulte r!nduri.

ET")ETAREA NUTR"8"&NA$9

Fn prezent, se folosesc o serie de tratamente pentru mbunatatirea proprietatilor functionale si nutritive ale unor produse alimentare, cu influente directe n formareacaracteristicilor curative ale acestora, cum sunt:

" metode chimice si enzimatice " de modificare a proteinelor alimentare (care urmaresc "

blocarea reactiilor deteriorative de tip #aillard sau cele de formare a unor compusi nedoriti nfaza de tratament alcalin " mbunatatirea proprietatilor functionale ale proteinelor "


25/65

mbunatatirea valorii nutritive prin ncorporarea unor aminoacizi esentiali " crestereadigestibilitatii proteinelor)

" metode de reducere a continutului de acizi nucleici din drodii

" metode de germinare pentru mbunatatirea valorii nutritive a unor cereale si leguminoase(acesta fiind de fapt singurul proces efectiv din industria alimentara prin care se realizeaza ocrestere importanta a continutului de vitamine si a biodisponibilitatii componentelor nutritive)

" interestificarea grasimilor (care reprezinta un miloc de mbunatatire a proprietatilor functionale ale acestora, dar necesita masuri obligatorii de vitaminizare)

" mbogatirea unor produse alimentare cu aminoacizi, saruri minerale, vitamine.

%afinarea uleiului asigura o mai buna valorificare comerciala prin eliminareasubstantelor care afecteaza stabilitatea (fosfolipide, acizi grasi, sapunuri, urme de metalegrele, ceruri, pigmenti, substante odorizante), iar cercetarile recente au aratat ca prindezodorizare se poate influenta favorabil protectia consumatorilor. %afinarea presupune nsatratamente alcaline de dezodorizare, care pot exercita efecte negative asupra valorii nutritive.Fn plus, dezodorizarea afecteaza n acelasi timp inocuitatea, n principal prin reducereacontinutului de vitamina , antioxidant natural.

De asemenea, hidrogenarea grasimilor prezinta avantaul transformarii uleiurilor de

calitate inferioara, cu miros neplacut, n grasimi de calitate superioara, cu proprietatide panificatie si tehnologico"culinare deosebite. &rin acest procedeu se pierde nsa o mare

parte din activitatea vitaminica (vitaminele liposolubile), iar formarea de grasimi trans areefecte negative asupra functionarii celulei.

7 tendinta noua care se manifesta este tipul nou de eticheta pentru produselealimentare, denumita si etic6eta nutritionala (care poate face corp comun cu eticheta sauapare ca o eticheta separata), si care asigura declararea valorii nutritive ntr"o manieraaccesibila si utila pentru cumparatori. 'cest lucru este determinat de specificul utilitatii

marfurilor alimentare, implicate n starea de sanatate a oamenilor, de asigurare a starii lor fizice si psihice la un moment dat.

Se remarca tendinta ca eticheta si etichetarea marfurilor alimentare sa constituie obiectspecial de reglementari apropiate ca exigenta de cele pentru produsele farmaceutice (din punctde vedere al continutului si amploarei informatiilor privind utilitatea, modul de ntrebuintaresi pastrare).

Fn societatea noastra, eticheta marfii reprezinta un instrument principal al declansariiactului de vEnzare cumparare, fiind n acelasi timp un miloc de informare simpla si rapida.

Cresterea gradului de prelucrare a produselor, diversificarea sortimentului de marfuri, evolutiaambalarii si nevoia de reclama, au sporit rolul etichetei. Din aceste motive treptat au nceput


26/65

sa apara reglementari privind eticheta si etichetarea marfurilor n codurile comerciale, nstandarde si ulterior n actele legislative din diferite tari, iar recent, pe plan international.

&entru marfurile alimentare, eticheta si etichetarea formeaza obiect de preocupariasidue de recomandari si reglementari speciale atEt pe plan international cEt si pe plannational.

9ara sa preudicieze dispozitiile referitoare la controlul metodologic, etichetarea produselor alimentare presupune, cu unele exceptii care vor fi mentionate ulterior,urmatoarele mentiuni obligatorii:

*. denumirea produsului supus vEnzarii

+. lista ingredientelor

. masa neta

-. data pEna la care produsul si pastreaza neschimbate proprietatile specifice, inclusivindicatorii privind conditii particulare de conservare

. numele si adresa producatorului, a celui care s"a ocupat de conditionarea acestuia sauvEnzare indicat n interiorul Comunitatii

H. locul de origine sau de provenienta, n situatii n care omiterea acestor mentiuni ar putea

crea confuzie n imaginea consumatorului despre originea sau provenienta reala a produsuluialimentar respectiv

=. modul de ntrebuintare, n situatiile n care omiterea ar putea implica utilizarea deplinaa produsului sau n care exista precautii necesare n utilizare

I. alte mentiuni obligatorii prevazute prin reglementari referitoare la anumite produsealimentare


27/65

#entiunile referitoare la: denumirea produsului, cantitatea neta, termenele devalabilitate, alte indicatii suplimentare privind conservarea, titrul alcoolmetric pentru bauturicu peste *,+1 alcool etilic se regrupeaza n acelasi cEmp vizual.

Fn cazul ambalaelor mici si recipientelor din sticla, sistemul de preambalare are ceamai mare suprafata sub *0 cm., precum si recipiente din sticla care urmeaza sa fie reutilizate,care sunt marcate ntr"o modalitate n care nu se mai pot sterge, nu trebuie sa se refere decEtla:

" denumirea produsului

" cantitatea neta

" data pEna la care produsul si conserva proprietatile specifice, precum si conditii

specifice de conservare.

Fn cazul vEnzarii prin corespondenta, cataloagele, brosurile, prospectele, trebuie sacontina urmatoarele mentiuni:

" denumirea comerciala a produsului

" lista ingredientelor

" locul de origine sau provenienta, ori de cEte ori omiterea acestei mentiuni ar putea crea

confuzii n spiritul consumatorului privind provenienta reala a respectivului produs alimentar

" alte mentiuni obligatorii prevazute prin dispozitii, reglementari referitoare la anumite produse alimentare.

!tilizarea calificativului usor (leer) este admisa n denumirea unui produs alimentar destinat unor alimentatii curente, cu conditia ca aceasta usurare sa nu schimbe natura

produsului n mod fundamental si nici sa"l introduca n categoria produselor destinate uneialimentatii particulare.

Calificativul usor poate fi utilizat n raport cu un produs definit fie printr"oreglementare, fie prin utilizare. 'cest calificativ nu se poate folosi n afara unei referinte la odenumire existenta (produs de referinta).

8otiunea de produs artizanal si de casa trebuie delimitata si definita cu foarte mareatentie.

7rice informatie care apare pe eticheta, conform dispozitiilor referitoare la etichetarese refera la:

" 3aloare energetica


28/65

" 8utrientii urmatori: proteine, glucide, lipide, fibre alimentare, sodiu, vitamine, saruriminerale.

Se pot mentiona, prin sistemul de etichetare, ale4atii nutritionale referitoare la:

" 3aloarea energetica

" 8utrientii enumerati.

tichetarea referitoare la caracteristicile nutritive si alegatiile nutritionale nacceptiunea data, poate cuprinde vitamine, saruri minerale, cu respectarea urmatoarelor douaconditii:

" 3itaminele si sarurile minerale sunt cele la care se face referinta.

" 3itaminele si sarurile minerale la care se face referire trebuie sa acopere cel putin *1din necesarul zilnic recomandat specific, pentru *00 g sau *00 mg din produsul alimentar considerat sau pe un ambala, daca acesta contine o singura portie.

Tipuri de clasificari si codificari ale marfurilor

'bordarea n scopuri practice a multimii marfurilor, n continua diversificare, adeterminat intensificarea preocuparilor pentru elaborarea unor sisteme de clasificare, potrivit

cerintelor specifice ale unui domeniu sau altul de activitate.

&e masura dezvoltarii industriei si comertului, cresterii nivelului si importanteischimburilor internationale, introducerii pe scara larga a informaticii n practica economica,

aceste sisteme de clasificare au fost continuu perfectionate, n directia asigurarii unei mai bune corelari cu structura productiei si a comertului, cu cerintele statistice, vamale si de alta

natura.

Fn prezent, n practica economica se utilizeaza o mare diversitate de clasificari ale produselor. &entru facilitarea analizei lor le putem grupa n clasificari sistematice,nesistematice si combinate.

)lasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relativ omogene, pe baza unor criterii, stabilindu"se un sistem de relatii ntre categoriile constituite. #aoritateaclasificarilor sistematice elaborate sunt clasificari ierarhice, cu structura arborescenta, petrepte (niveluri) de detaliere (agregare), ntre care exista relatii de subordonare: treptelesuperioare se obtin prin agregarea celor inferioare, derivate din ele.

ruparile (categoriile) de produse corespunzatoare acestor trepte au o mare diversitatede denumiri (diviziune, sectiune, grupa, clasa). Continutul lor difera, de asemenea,

semnificativ pentru acelasi nivel de agregare, de la o clasificare la alta, pentru aceleasi produse.


29/65


30/65

Fn conditiile proliferarii unei mari diversitati de clasificari de acest fel, a devenitnecesara gasirea unor solutii de uniformizare a lor pe plan mondial, obiectiv atins prinelaborarea sistemelor Codul universal al produselor (!niversal &roduct Code " !&C) si Coduleuropean al articolelor (uropean 'rticle 8umbering " '8).

'mbele sisteme utilizeaza codificarea cu bare.

)odul cu bare este o modalitate de reprezentare grafica a caracterelor numerice saualfanumerice prin alternarea unor bare de culoare nchisa cu spatii albe de dimensiuni definite.

6ehnologia codului cu bare se bazeaza pe recunoasterea acestor combinatii de bare sispatii, cu autorul unor echipamente informatice specializate. 'cest proces a fost facilitat demodernizarea rapida a echipamentelor informatice (hardBare) si mai ales de progreselerealizate n domeniul softBare"ului. 'stfel, de la procedeul electrostatic de citire a codurilor,

simbolizate prin purtatori de date cu cartele sau taloane perforate, s"a auns la lecturamagnetica si, n final, la metoda citirii optice, care sta la baza sistemelor perfectionate deculegere a informatiilor cuprinse n coduri. Dintre acestea, sistemul scanner de prelucrare ainformatiei comerciale la marfuri s"a extins cu rapiditate. Scanner"ul este un echipamentinformatic cu autorul caruia se citesc prin metoda lecturii optice, datele codificate sisimbolizate prin codul cu bare.

lementele de baza ale sistemului de codificare cu bare sunt: simbolizarea (tipulcodului), metoda de imprimare, echipamentul de imprimare, cititul optic si decodificatorul.

a) Tipuri de coduri. &entru denumirea acestora, n standardele romEne se utilizeazatermenul de simbolizari. %egulile specifice fiecarei simbolizari au, denumirea standardizatadespecificatii de simbolizare.

Standardul european 8 =


31/65

6oate tipurile de coduri mentionate anterior sunt coduri liniare. Fn functie decaracteristicile sirului de caractere pe care"l codifica, deosebim mai multe tipuri de asemeneacoduri:

P coduri numerice, care pot reprezenta numai cifre (de exemplu codurile '8 si !&C)

P coduri alfanumerice, care pot reprezenta atEt cifre cEt si litere (de exemplu codul *+Isi codul


32/65

b) Metoda de imprimare a codului cu bare. #etoda de imprimare este foarteimportanta pentru mentinerea caracteristicilor codului, n conditiile diferite de mediu n caresunt transportate sau depozitate produsele. Fn prezent, sunt n curs de elaborare standardeeuropene referitoare la urmatoarele aspecte: tehnologia de imprimare a codului, cerneala siculorile utilizate, materialul din care sunt confectionate etichetele, pozitia etichetei peambala. Codurile cu bare pot fi aplicate:

2 pe ambalaul produsului

2 pe etichete, care se aplica pe ambala

2 prin etichetare la locul ambalarii produsului.

c) Metode de citire a codului cu bare. Citirea codului cu bare se realizeaza cu

autorul unui echipament electro"optic, care permite masurarea parametrilor luminii reflectatesi transformarea acestor informatii n semnale care pot fi prelucrate de decodor. Fn prezent seutilizeaza doua tipuri de cititoare:

2 creionul optic, care se deplaseaza de operator de"a lungul codului

2 cititoare cu laser, care permit o citire omnidirectionala, independenta de viteza siuniformitatea miscarii de parcurgere a codului. 'cestea pot fi mobile sau fixe. Cele fixe suntconectate la casele de marcat, n punctele de vEnzare.

)odul universal al produselor :U);

Fn anul *


33/65

Codul european al articolelor (uropean 'rticle 8umbering " '8). 'cest sistem a fost astfelconceput ncEt sa fie compatibil cu !&C si sa includa si sistemele folosite n 9ranta siermania.

Sistemul '8 se bazeaza pe un cod cu * caractere numerice, cu urmatoareasemnificatie: primele doua reprezinta tara de origine (de exemplu: ;elgia R -, 9ranta R 0"=, ermania R -0"-+, Maponia R -


34/65

&rin intermediul acestui sistem, producatorii se pot informa operativ n legatura cumodificarile care apar n desfacerea produselor, ceea ce le asigura posibilitatea adaptariirapide la cerintele pietei.

&entru comercianti, sistemul '8 asigura gestionarea mai eficienta a stocurilor,existEnd posibilitatea cunoasterii, n orice moment, a situatiei stocului pentru fiecare produs,care poate fi, astfel, rennoit operativ.

&entru client, utilizarea sistemului '8 reduce foarte mult timpul de asteptare lacasele de marcat. &rin citirea automata a codurilor el obtine un bon, pe care sunt trecute nmod clar denumirea exacta si pretul pentru fiecare produs achizitionat, fiind exclusa

posibilitatea aparitiei unor erori.

Fn prezent, sistemul '8 este aplicat ntr"o serie de alte domenii, printre care cel

administrativ, bancar. Fn varianta '8"* este utilizat pentru codificarea publicatiilor, fiindacceptat ca alternativa la sistemele internationale recunoscute si anume $S;8 pentru carti si$SS8 pentru publicatii.

Alte tipuri de coduri cu bare

&e lEnga sistemele '8 si !&C, n practica economica se utilizeaza si alte tipuri decoduri cu bare, care permit codificarea informatiilor numerice sau a celor alfanumerice.

le pot fi grupate n sisteme de simbolizare continue si discontinue.

l )odul (2 este primul sistem de simbolizare alfanumerica, discontinuu, n carefiecare caracter este compus din noua elemente (bare si spatii), dintre care trei sunt mai late.

!i4 1

Codul < (alfanumeric)

'cest cod este utilizat pe scara larga n industrie, de catre asociatii profesionale, pentrusatisfacerea unor necesitati specifice.

l )odul 2( este un sistem de simbolizare continuu, n care fiecare caracter estereprezentat prin noua module, repartizate pe trei bare si spatii. 're doua cifre de control (C siL), asigurEnd obtinerea unei densitati mari de caractere. 'cest cod permite reprezentarea celor *+I de caractere ale normei 'SC$$.

l )odul %1 este un sistem de simbolizare continuu, utilizat pentru reprezentareacaracterelor 'SC$$. 9iecare caracter este simbolizat printr"un ansamblu de ** module,repartizate pe trei bare si trei spatii. 're o cifra de control, asigurEnd obtinerea unei densitati

mari de caractere.


35/65

l )&DA#AR reprezinta un sistem de simbolizare discontinuu, care permitereprezentarea a *H caractere (zece caractere numerice si sase caractere speciale). 9iecarecaracter este simbolizat cu autorul a sapte elemente (patru bare si trei spatii).

*istemul japonez de codificare )alra

Fn Maponia s"a pus la punct un sistem de codificare, optic descifrabil, denumit codulCalra cu capacitate mai mare de cuprindere decEt sistemul '8 si mult mai ieftin.

Codul Calra este alcatuit din siruri de patrate, fiecare fiind divizat n alte patru patrate,carora le corespunde un numar: *, +, - sau I.

!i4 2

Structura codului C'@%' pentru lectura scanning

&entru simbolizarea diferitelor coduri numerice se alterneaza, n anumite variante, patratele albe cu cele negre. !n grup de zece patrate poate reprezenta peste un trilion decombinatii numerice, mult mai multe decEt codul cu bare '8.

Codul Calra este mai usor de citit de dispozitivul scanner. Codul poate fi aplicat si peetichete speciale, direct la locul de vEnzare. 6iparirea lui este mult mai ieftina comparativ cucodul cu bare.

'mbalarea si etichetarea marfurilor


36/65

AM@AA7A +F 'F1>'A7A MA74B7F:7

1. Definirea, functiile, rolul si necesitatea ambalajelor

2. Designul ambalajelor

3. Materiale pentru confectionarea ambalajelor

4. Metode de ambalare

5. eciclarea ambalajelor

!. "ficienta economica a ambalajelor

#.$endinte si perspective privind ambalajele bunurilor de consum

%."tic&etarea

1. Definirea, functiile, rolul si necesitatea ambalajelor

data cu dezvoltarea activitatii de comert, deci cu marfurile care trebuiau transportate,manipulate si depozitate, s"a impus necesitatea ambalarii lor in functie de miloacele detransport folosite (terestru, maritim), de modul de manipulare (manual, automatizat) si deconditiile de depozitare (durata, temperatura, umiditate).

Cuvantul 4ambala5, din punct de vedere etimologic, provine de la prefixul

francez 4en5 si de la 4balle5, care, la randul sau, vine de la vechiul cuvant german 4balla5, al

carui sens era de a strange in balot.

'mbalaul este definit prin Directiva &arlamentului uropean si a Consiliului uropeinr.


37/65

vanzare, fie ca acesta din urma este vandut ca atare utilizatorului, fie ca serveste numai camiloc de umplere a rafturilor la punctul de vanzare el poate fi despartit de produs fara a"iafecta caracteristicile

P 'mbalajele de transport sau ambalaje tertiare, de exemplu ambalaele concepute in asafel incat sa faciliteze manipularea si transportul unui numar de unitati de vanzare cuscopul de a preveni deteriorarea fizica a marfurilor.

6oate produsele, fie in stare naturala, fie manufacturate, trebuie sa fie transportate dela locul fabricarii pana la cel al utilizarii sau pana la consumatorul final, in conditii dementinere a calitatii si integritatii lor.

4'mbalaul este elementul material care asigura protearea produsului in timpul

depozitarii, transportului si utilizarii, iar in alte cazuri protearea mediului inconurator fata de

eventualele influente nocive ale produsului. l inlesneste vanzarea si utilizarea produsului.

&rezinta optim produsul si prin aceasta stimuleaza politica vanzarii5.

!n ambala ideal trebuie sa proteeze bine produsul, sa fie usor si ieftin, iar caracteristicile sale tehnice trebuie sa usureze manipularea, transportul si depozitarea

produsului, fiind in acelasi timp un instrument eficient de marketing. De aici deriva siexistenta a trei functii specifice ale ambalaului:

P Conservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor interni si externi;

P Inlesnirea transportului, manipularii, depozitarii;

P Promovarea vanzarilor si reclama produselor.

. !unctia de conservare si pastrare a calitatii produselor

'ceasta functie include toate acele caracteristici ale ambalaelor prin intermediulcarora produsul este proteat impotriva distrugerii, degradarii si actiunii mediului inconurator.a presupune si protearea mediului inconurator impotriva unor produse toxice, nocive. Semai numeste 4 functie de protectie) si prezinta trei aspecte particulare:

" *onservarea calitatii produsului produsul ambalat trebuie sa"si pastrezecaracteristicile sale, sa nu piarda din greutate, iar fragezimea, culoarea, aroma, gustul,forma sau aspectul sa nu fie modificate ambalaul trebuie sa proteeze produsul deefectele urmatoarelor grupe de factori: mecanici (trepidatii, loviri), biologici (bacterii,rozatoare), climatici (aer, lumina), alti factori (praf, mirosuri, furturi)


38/65

" +rotectia mediului din spatiul inconurator impotriva caracterului toxic al produselor, cum sunt: produsele chimice, gaze, derivate din petrol

" +astrarea intacta a calitatii marfii prin contactul direct produs – ambalaj, adicaambalaul sa nu influenteze negativ produsul in urma unor reactii chimice.

'ceasta functie are un accent marit in cazul ambalaelor de transport precum si insituatia in care produsele care fac obiectul ambalarii sunt alimente periculoase pentrusanatatea organismului uman sau pentru mediul inconurator.

%. !unctia de transport, manipulare si depozitare

'ceasta functie mai este numita si functie de rationali(are) si urmareste realizarea si promovarea unor ambalae tipizate, modulare, care sa faciliteze manipularea, transportul sidepozitarea. 'ceasta functie are tendinta de crestere, avand in vedere volumul marfurilor

manipulate si depozitate. $mportanta acestei functii nu trebuie uitata in etapa de proiectare aambalaelor si a alegerii materialelor, deoarece s"a constatat ca, pe parcursul unui circuittehnic, fiecare tona de produse si ambalae sufera 0"-0 operatii de manipulare, ceea ceinseamna ca in loc de o tona se manipuleaza 0"-0 tone. 'ceasta presupune ca cheltuielileaferente acestor operatii ating *"01 din costul produselor, ceea ce duce la concluziaevidenta ca ambalaul poate uca un rol important in reducerea acestor cheltuieli. 9unctia detransport, manipulare si depozitare presupune rationalizarea procesului de manipulare,depozitare, transport, distributie, prin urmatoarele procedee: paletizare, containerizare,modulare.

+aleti(area este o metoda ce permite manipularea, deplasarea si stivuirea usoara aunor produse, grupate in unitati de incarcatura, folosind in acest scop palete sielectrostivuitoare. !tilizarea paletei de transport este posibila cand marfurile sunt omogene siau o buna stabilitate in timpul transportului si depozitarii. !tilizarea paletelor de transport esteimportanta pentru ca se asigura rationalizarea manipularii, se asigura legatura dintretransportul din interiorul intreprinderii si cel din exterior. Se asigura utilizarea conceptului4unitate de incarcare 5 R 4unitate de transport 5 R 4unitate de depozitare5.

$n comert exista mai multe categorii de palete, dintre care cele mai folosite sunt:

U +alete plane de u( general -intersc&imbabile/

U De u( special -de e0. portuare/

U +alete la(i/

U +alete cu montanti.

*ontaineri(area se asigura prin utilizarea unui utila special numit container, pentrutransportul economic al marfurilor, alcatuit din materiale rezistente. 'cest procedeu permite


39/65


40/65

produsele se pot diferentia prin intermediul ambalaului, stilul si creativitatea ingenioasa aambalaului, reusind astfel sa iasa in evidenta fata de produsele concurente.

%olul crescand al ambalaelor este o consecinta fireasca a revolutiei tehnico / stiintifice si a consecintelor acesteia in domeniul productiei si schimbului, in domeniulobiceiurilor de viata si de cumparare a produselor. 'mbalaul oaca multiple roluri, incepandcu manipularea, stocarea, prezentarea si in sfarsit atragerea atentiei cumparatorului. !n rolesential al ambalaelor in epoca moderna il constituie promovarea formelor moderne decomert, intre care autoservirea ocupa unul din locurile importante.

9.2. Desinul ambalajelor

Designul ambalaelor este considerat un instrument care confera distinctie produselor si un miloc eficace de comunicare a imaginii produselor. Comunicarea este asigurata de

forma, culoarea, grafica, materialul ambalaului, elemente care sunt strans legate si caretrebuie bine coordonate pentru a asigura eficienta mesaului informational.

Designul ambalaului este o preocupare dinamica. $n S!' se considera ca un ambala

isi pierde valoarea publicitara dupa un interval de noua luni. Dupa acest interval, trebuie

modificata forma si grafica ambalaului, pentru a sustine in continuare concurenta.

lementele de baza ale designului ambalaului sunt: forma, culoarea, grafica si mesaul

informational transmis.

9orma ambalaului trebuie privita ca elementul estetic in stabilirea caruia isi punamprenta constrangerile pe care le aduce natura produsului pe care il contine, conditiile de

producere si utilizare si, mai ales, puterea de sugestie pe care este chemat sa o furnizezecumparatorului. 9orma este configuratia generala a liniei, suprafetei sau volumului si mai

precis, aranamentul care determina aceasta configuratie.

@a proiectarea formei ambalaului trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele conditii:

U Capacitatea de protectie fizico"mecanica si chimica ceruta de produs pe tot parcursul pecare"l suporta acesta

U $mportanta componentei informational/estetice pentru formarea deciziei de cumparare

U #odularea, daca este posibila

U 9orma ambalaului trebuie corelata cu materialul utilizat pentru confectionare, cusistemul de constructie, cu particularitatile de utilizare, cu destinatia.


41/65

9orma ambalaului poate sugera calitatea produsului (de lux, de calitate superioara sauinferioara) si trebuie sa fie adaptata la continut, pentru a se elimina formatele exagerate sispatiile goale ce dau iluzia unui continut mai mare. !ltimul deceniu a inregistrat variatiidimensionale si de forma ale ambalaelor. 'u aparut astfel:

P 4format gigant5 (anumiti detergenti)

P 4format special5 (tavite pentru semipreparate)

P 4ambala economicos5 (pliculetele de sampon)

P 4formate fantezii5 (cadouri).

Culoarea este elementul preponderent al esteticii ambalaului si unul din miloacele

cele mai importante pe care il detin design"erii pentru a face din ambala un miloc efectiv decomunicare. &rin intermediul culorii, la nivelul inconstientului, consumatorul isi poate formao prima impresie asupra produsului, impresie care il poate conduce la depistarea altor caracteristici ale acestuia, ceea ce il poate determina sa aleaga aprioric produsul.

Culoarea are ca obiective:

P stimularea vanzarilor

P continutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale

P personalitatea produselor

P promovarea unor elemente cu specific national, zonal

P crearea din punct de vedere psihologic a unui climat comercial

P contributia directa la crearea unei traditii a produselor intreprinderii.

Grafica cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganurilor si simbolurilor. a

contribuie la impactul initial pe care un produs (prin ambalaul sau) il are asupraconsumatorilor si oaca un rol important in comunicarea de informatii si impresii despre

produs. Cerintele unui comert modern impun o grafica expresiva care presupune urmatoarelestiluri:

P grafica comerciala, care repre(inta produsul prin fotografii, desene, diverse combinatii figurative/

P grafica intelectuala sau sintetica, cu simboluri vi(uale usor de descifrat/

P grafica umoristica, care prin caricaturi sau alte elemente apropie produsul deconsumator -este folosita mai ales la produsele pentru copii.


42/65

'endinta actuala in conceperea ambalajelor produselor se caracterizeaza printr#ogra%ca simpla, dar expresiva, de regula prin fotogra%i color %dele. le trebuie sastimuleze imaginatia, sa prezinte produsul intr#o forma atragatoare, astfel incatsa %e remarcat, individualizat si dorit de consumator. : etapa mai noua inrealizarea gra%ca a ambalajelor o constituie Hambalajul seductieI sau ambalajul

legat de consumator. Fn aceasta etapa, ambalajul se adreseaza consumatoruluiprintr#o gra%ca speciala, care nu frapeaza, dar subliniaza avantajele materiale,economice, sociale pe care i le ofera produsul respectiv. &aca celelalte categoriide ambalaje aveau rolul de Ja impingeI produsul catre consumator, aceastacategorie de ambalaje trebuie sa Himpinga J consumatorul catre produs.

Mesajul informational completeaza functia ambalaului de informare si promovare, prin corelarea imaginii cu textul publicitar si coloristica. #esaul informational seconcretizeaza in:

U transmiterea unei cantitati de date prin intermediul carora produsul sa fie recunoscut sauidentificat in stransa legatura cu categoria merceologica din care face parte

U evidentierea caracteristicilor de calitate si a destinatiei

U informarea detaliata asupra naturii, reciclarii, recuperarii si a implicatiilor ecologice aleambalaelor

U medierea implicarii emotive a potentialului cumparator.

lementele informationale ale ambalaelor se pot grupa in trei categorii:

P $nformatii si marketing, in care se include denumirea produsului, marca comerciala,informatiile nutritionale, simbolurile reciclabilitatii ambalaului, instructiuni de utilizare,simboluri grafice de avertizare.

P lemente promotionale, si anume: cupon de fidelitate, oferta de inapoiere a ambalauluide transport sau chiar de prezentare pentru a fi recuperat sau reciclat, prezentarea altor elemente ale gamei.

P lemente obligatorii: denumire generica, compozitia in ordine descrescatoare acantitatilor de ingrediente, identificarea fabricantului sau a comerciantului, termenul devalabilitate, continut net.

%ealizarea acestor elemente in conditii optime au contributii efective, cu eficientamaora, in cadrul relatiilor competitive de comert interior si exterior. De asemenea, contribuiela formarea si influentarea cererii de marfuri si la ridicarea nivelului de prezentare sidesfasurare a comertului.

2.(. Materiale pentru confectionarea ambalajelor


43/65

'legerea materialului folosit pentru ambalae depinde de mai multi factori, dintre care ceimai importanti sunt:

P Caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat

P Domeniul de utilizare a ambalaului

P #arimea factorilor care actioneaza asupra produsului in timpul manipularii, transportariisi depozitarii

P 6ehnica de ambalare

P Destinatia produsului

P 8ivelul de dezvoltare si putere economica

P Cerintele ecologice si de protectie a mediului.

Dintre materialele cele mai utilizate pentru confectionarea ambalaelor, sunt:

@emnul. ste cel mai vechi material utilizat ca ambala. $n prezent, pondereaacestui material in confectionarea ambalaelor este in continua scadere (in tarile dezvoltatea auns sa reprezinte ("1 din total). @emnul nu mai este folosit ca ambala, dar a ramasfolosit la confectionarea paletelor.

#otivele abandonarii lemnului ca material de confectionare a ambalaelor sunt:

" scaderea masei lemnoase la nivel mondial

" aparitia maselor plastice

" economicitatea si caracteristicile altor materiale.&roprietatile lemnului luate in considerare atunci cand este folosit ca ambala, sunt:

P proprietatile fizice " masa specifica, higroscopicitatea, umflarea, proprietatile acustice,electrice, termice

P proprietatile mecanice, care exprima modul de comportare a lemnului la actiuneafactorilor statici sau dinamici care tind sa"i modifice forma si volumul (rezistenta lacompresiune, la tractiune, la incovoiere)

P proprietatile estetice (culoarea, luciul, textura, desenul).

@emnul poate avea o serie de defecte care sa"i scada calitatea sau sa ii anuleze atuurile:

P defecte de forma, care micsoreaza randamentul de prelucrare si chiar influenteazaanumite proprietati

P defecte de structura, care micsoreaza valoarea de intrebuintare a pieselor din lemn

P defecte cauzate de factori biologici (microorganisme, insecte) sub a caror actiune isischimba culoarea si isi reduce rezistenta mecanica.

$n ultimele decenii se utilizeaza cu bune rezultate derivatele din lemn, cum sunt:furnirele, placaele, placile din fibre de lemn (&@), placile aglomerate din aschii de lemn(&'@).


44/65

#aterialele celulozice. 'mbalaele din materiale celulozice detin ponderea principala in totalul ambalaelor. #aterialele celulozice utilizate pentru confectionareaambalaelor sunt:

P Gartia. Se obtine din celuloza si din materiale de umplutura, de incleiere si coloranti.

Gartia poate fi de mai multe feluri:a) Gartie netratata pentru ambalae: hartie inferioara de ambala hartie obisnuita de

ambala hartie superioara de ambala

b) Gartie tratata pentru ambalae: hartii cerate hartii metalizate hartii acoperite cu polimeri

c)Gartie speciala pentru ambalare: hartie creponata hartie anticorosiva.

Caracteristicile de calitate ale hartiei sunt determinate de: gradul de alb (cu cat estemai mare cu atat este mai buna, se exprima in procente), gramaul, structura, dimensiunile,aspectul suprafetei si existenta sau nu a defectelor. &rincipalele defecte care pot sa apara la

hartie sunt: neuniformitatea suprafetei, nuanta neuniforma, impuritati, zgarieturi.P Cartonul este usor, lesne de transportat, se imprima fara dificultati si ocupa putin loc.

Dezavantaul este ca se poate usor deforma. &rincipalul domeniu in care cartonul a facut progrese importante este cel al ambalarii unor lichide alimentare, in special lapte.Cartonul pentru ambalae poate fi:

" Carton duplex, destinat pentru ambalae care se imprima prin procedeul 4offset5 si detipul 0 (obisnuit), pentru alte ambalae, confectii, lucrari poligrafice

" Carton triplex, cu rezistenta mare la plesnire, utilizat in special pentru ambalae de

transport" Carton ondulat, care are o rezistenta si o elasticitate bune.

P #ucavaua, care este mai putin spectaculoasa, dar extrem de rentabila din punct de vedereeconomic. a poate inlocui ambalaele din duplex sau carton ondulat.

P Sticla este ambalaul cel mai vechi pentru produsele lichide si pastoase. ste inerta din punct de vedere chimic, impermeabila, transparenta, inodora, igienica, se spala si sesterilizeaza usor. Dezavantaele constau in faptul ca este destul de grea, este fragila sirezista cu greu la diferente mari de temperatura. De asemenea, daca nu este tratata

specia,l este permeabila pentru razele ultraviolete. Sticla este considerata materialul idealde ambalat pentru ca ofera o protectie buna si, in acelasi timp, transparenta pentruvizualizarea produsului, devenind un factor activ de promovare a vanzarii. 8uinfluenteaza calitatea produsului, nu reactioneaza chimic cu componentii din produs.

$n prezent, se observa o revigorare si o crestere a ambalaelor de sticla datoritafaptului ca materia prima pentru obtinerea sticlei este ieftina si suficienta, iar tehnologiilede fabricare au condus la obtinerea de ambalae cu caracteristici mult imbunatatite. S"auobtinut rezultate bune pentru o sticla ultrausoara, subtire, incasabila si rezistenta la socuritermice. !ltimii ani de cercetari in domeniu au adus pe piata sticla ondulata. &rincipalele

proprietati ale sticlei care sunt luate in considerare in cazul folosirii sticlei pentru ambalae,sunt:


45/65

" &roprietatile fizice: masa specifica, proprietatile termice, optice, electrice

" &roprietatile mecanice: duritatea, elasticitatea, fragilitatea, rezistenta la tractiune, lacompresiune si la incovoiere

" &roprietatile chimice legate de comportarea sticlei la actiunea distructiva a apei,

acizilor, bazelor, sarurilor si gazelor din atmosfera.

P #aterialele metalice. 'cestea ocupa un loc important in tarile dezvoltate (+" din totalulambalaelor). #etalul este folosit pentru cutiile de conserve in industria alimentara.&rincipalele metale folosite pentru ambalae sunt:

*) 6abla utilizata in special in industria alimentara pentru conserve, se preteaza inmulte cazuri asocierii cu capace de aluminiu, care asigura o deschidere usoara. a faceobiectul unor preocupari profunde cu privire la procedeele contra coroziunii, decompatibilitate cu alte materiale. 6inand seama de pericolul pe care il prezinta pentru

industria de conserve coroziunea ambalaelor metalice, se impune o reconsiderare afactorilor care influenteaza coroziunea.

'cesti factori sunt:

" 8atura materialului din care se obtine ambalaul

" Structura si starea suprafetei metalului

" Compozitia mediului

" 8atura fizico"chimica a materialelor in contact

" 6emperatura" Durata de depozitare.

&entru confectionarea ambalaelor din tabla, se utilizeaza:

a) 6abla din otel carbon neproteata, care se utilizeaza in special pentru confectionarea deambalae pentru produse chimice ieftine si pentru butoaie in care se transporta sidepoziteaza produsele petroliere

b) 6abla din otel carbon proteata / tabla zincata sau cositorita / se utilizeaza pentru cutiilede conserve

c) 6abla cromata, care nu are o extindere foarte mare, poate fi utilizata de exemplu pentruambalarea pestelui.

+) 'luminiul are o serie de proprietati avantaoase pentru confectionareaambalaelor: masa redusa, durabilitate, bun conducator termic, maleabil, aspect atractiv,fara miros, fara gust, netoxic, asigura impermeabilitate perfecta la trecerea luminii,umiditatii, gazelor si aerului, uleiurilor, grasimilor, se preteaza bine la imprimare, nufavorizeaza dezvoltarea bacteriilor, nu este atacabil decat de solutii acide sau baze

puternice. &entru fabricantii de ambalae din aluminiu, acesta ofera o serie de avantae,legate de utilizarea foliei si a benzii de aluminiu si posibilitatile de combinare aproape

nelimitate cu filmele plastice, cu hartia si cu diferite acoperiri care permit o serie deaplicatii legate de caracterul ecologic al acestui metal.


46/65

#aterialele plastice. 'mbalaele din materiale plastice au inceput sa fie folosite in perioada anilor *


47/65

cartonul pentru ambalarea fructelor si legumelor combinatia cea mai neasteptata estedintre sticla si mase plastice (buteliile de sticla usoara sunt puse intr"un recipient de mase

plastice). Combinatia considerata cea mai reusita este din cartoane si un alt material, deexemplu polietilena, acest complex raspandindu"se cu o viteza de doua ori mai mare decatcelelalte combinari.

!ltimul deceniu se remarca prin aparitia si raspandirea 4ambalaelor flexibile5, caresunt, in general, combinatii de mai multe straturi, care implica diferite pelicule de plastic,hartie dublata cu plastic si doua, trei sau mai multe straturi de folii sau fasii de aluminiu.6oate avantaele materialelor individuale sunt combinate in produsul final, care se obtinecu autorul unei varietati de procedee distincte si tehnici de transformare. #aterialele de

baza folosite pentru obtinerea ambalaelor flexibile sunt:

" #ateriale plastice: poliamida, polietilena, poliesterul, polipropilena

" 'luminiul: folie de aluminiu, banda reflectoare, pelicule metalizate

" Gartie: hartie dublata, stratificata, hartie Lraft, pergament

Stratificarea se realizeaza prin ceruire, emoliere, incleiere, lacuire, iar asamblareanecesita adezive pentru etansare la rece parafine, emolienti.

Compania 6etra &ak (creata de %uben %ausing in *


48/65

P #aterialele colorante (coloranti, pigmenti, cerneluri) contribuie la realizarea unui aspect placut si la diversificarea ambalaelor

P #aterialele pentru consolidare, adica sporirea rezistentei ambalaelor sunt: benzile de balotare si adezive. 'cestea pot fi din hartie adeziva, benzi textile pentru balotare, benzi

pentru balotare din materiale plastice.#aterialele pentru calare si protectie impotriva socurilor. 'ceste materiale

proteeaza produsele impotriva socurilor, a frecarilor si in unele cazuri chiar pentrurigidizarea ambalaelor. Cel mai des intalnite sunt: cartonul ondulat lana minerala,cauciucul celular, materialele expandate.

P @acurile si vopselele contribuie la cresterea calitatii estetice al ambalaelor si la cresterearezistentei lor la actiunea factorilor atmosferici, la coroziune, la razele solare, laschimbarile de temperatura.

2.+. Metode de ambalare&rin diversele metode si tehnici de ambalare se cauta sa se obtina urmatoarele

performante:

P #ai buna realizare a functiilor ambalaelor

P Cresterea productivitatii muncii la confectionarea ambalaelor si la ambalarea produselor

P %ationalizarea materiilor prime folosite in confectionarea ambalaelor.

'mbalarea colectiva. #etoda ambalarii colective se foloseste pentru ambalareaintr"un singur ambala a mai multor produse. 'ceasta metoda usureaza mult manipularea si

transportul produselor. #etoda poate fi utilizata cu succes si pentru ambalarea unor produse dea preambalate, acest lucru autand la paletizarea produselor. Ca materiale, dupacaz, se utilizeaza cartonul, foliile contractabile sau hartia. 7 amploare tot mai mare ocunoaste folia contractabila.

'mbalarea portionata. 'mbalaul portionat este acela al carui continut se consumao singura data. 'ceste ambalae pot fi: plicuri, cutii, pungi, borcane, tavi compartimentate.#aterialele folosite pentru acest tip de ambalae sunt diverse. 'stfel se pot ambala atat

produsele perisabile, cat si cele neperisabile.

'mbalarea celulara. ste folosita sub forma de casete comprimate. 'ceasta metodaconsta $n asezarea individuala a produselor intre doua pelicule de materiale plastice, deregula transparente, care sunt presate din loc in loc, unde adera, alcatuind astfel celule incare se afla produsul ambalat. Se aplica mai ales la produsele farmaceutice. 'vantaeleacestei metode sunt atat din punct de vedere economic, cat si merceologic. Se realizeaza pelinii automatizate, deci in conditii de mareproductivitate, permite desfacerea produselor inconditii de igiena si intr"o forma de prezentare atractiva.

'mbalarea sub vid sau sub gaz protector. 'ceste tehnici de ambalare se utilizeazain special la produsele care supuse unei pastrari mai indelungate intra in contact cu

oxigenul, ducand in timp la degradarea calitativa a produsului. Se utilizeaza materialetermosudabile, impermeabile. 'mbalarea sub vid urmareste inlaturarea actiunii degradante


49/65

a oxigenului asupra produsului, prin reducerea presiunii aerului din interiorul ambalauluicu autorul unei instalatii speciale. 'mbalarea cu gaz protector este folosita pentru

produsele care se prezinta sub forma de bucati, granule sau pulberi. &ungile sunt umplutecu produsul care se ambaleaza, sunt vidate si apoi umplute cu gaze protectoare.

'mbalarea in sistem CrQovac. ste o varianta a ambalarii sub vid si consta inintroducerea produselor in pungi din folii de material plastic, vidate anterior si scufundarealor in apa fierbinte, care determina contractarea foliei cu 0"I1, etanseizand astfel

produsul. #aterialul plastic folosit trebuie sa fie impermeabil si contractabil. 'cestecaracteristici sunt intrunite de foliile de polietilena, celulozice sau celofanpolietilena (foliaCrQovac), obtinuta prin copolimerizarea clorurii de vinil cu clorura de viniliden. 'ceastametoda se foloseste la preambalarea carnii si preparatelor din carne, a pasarilor taiate, a

pestelui, a fructelor si legumelor.

'mbalarea tip 6etra / &ak. ste inovatia companiei suedeze 6etra &ak si ideea de la

care s"a pornit a fost trecerea de la operatia de scurgere a unui volum masurat de lichidintr"un container la un proces continuu prin care containerul este fabricat, umplut si sigilat,toate operatiunile fiind realizate de o singura masina. $novatia s"a extins in special inindustria laptelui, deoarece acesta este un produs cu cerere permanenta si in crestere, iarconsumatorii cer standarde de igiena inalte. $deea ambalarii aseptice dateaza din anul *


50/65

P Sub forma de et consistent de spuma, emulsie sau suspensie concentrata (de exemplucreme cosmetice, farmaceutice, detergenti).

'mbalarea in folii contractabile. 'cest sistem este utilizat pentru:

U &rezentarea si desfacerea unor produse de larg consum

U ruparea de unitati de vanzare in ambalae colective

U &rotearea si rigidizarea incarcaturilor pe palete.

'cest procedeu consta in desfasurarea produsului de ambalat cu un filmcontractabil. 9ilmul contractabil sub actiunea caldurii ia forma produsului sau grupului de

produse ce se ambaleaza. #aterialele folosite sunt: polietilena termocontractabila, policlorura de vinil, polipropilena. 'cest procedeu are doua variante:

&rocedeul Skin &ak, care consta in asezarea produselor pe suporturi imprimate dincarton, pe care adera o folie din plastic, transparenta, termosudabila. 'mbalarea se mai

poate face si in folii extensibile. 'ceste folii concureaza serios foliile contractabile.fectele obtinute cu autorul acestor folii sunt aceleasi, dar metoda de ambalare este maiieftina si mai simpla, pentru ca nu mai sunt necesare tunelele de contractie.

P &rocedeul ;lister &ak folosit in maoritatea tarilor lumii consta in asezarea produsului pesuport din carton sau masa plastica, peste care se aplica, prin vacuumare cu un dispozitivspecial, o folie de masa plastica mulata pe forma produsului. Sistemul este folosit pentruo gama larga de produse si are urmatoarele avantae: introducerea produselor in sistemulde autoservire prezentarea integrala a produselor pastrarea in conditii bune accentuareacaracterului publicitar al ambalaului reducerea consumurilor de carton prezentarea inmagazine, cu autorul unor stative speciale, a intregii game de produse existente, pesuprafete mici de expunere.

'mbalarea aseptica. 'ceasta metoda presupune trei etape:

P Sterilizarea prealabila a produsului

P Sterilizarea materialului de ambalare

P !mplerea ambalaului si inchiderea lui intr"un mediu steril.

'mbalaul aseptic consta dintr"o folie unica, multistratificata, care combina cele

mai bune caracteristici ale hartiei, materialului plastic si aluminiului, pentru a alcatui unrecipient cu performante ridicate. 'mbalarea aseptica are mai multe avantae:

P 7 mare flexibilitate in conceperea formei ambalaelor

P !n sistem de ambalare mai economic

P #ari

Documents

Dezvoltarea Si Diversificarea Productiei Si a Consumului de Bunuri, Promovarea Formelor Eficiente de Comert Au Determinat Evolutii Spectaculoase in Domeniul Ambalajelor