S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„O dorin]@ nelini}tit@ în sufleteleoamenilor de a fi ceea ce nu sunt}i de a avea ceea ce nu au ester@d@cina a toat@ imoralitatea.”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 298 anul 7 vineri, 4 martie 2011 1 RON

Sili]i de o iarn@ n@b@d@ioas@ }i de o prim@var@ timid@,neînmugurit@, s@ stea la gura sobei, românilor amatoride turism (câ]i vor mai fi ei) nu le r@mâne altcevadecât s@ depene planuri de vacan]@ }i s@ ascultepove}tile îmbietoare ale doamnei Elena Udrea. Unuldin aceste basme bune de adormit copiii pe o frunz@copiat@ de pe internet vrea s@ ne conving@ c@ „Landof Choice” }i „Carpathian Garden”, adic@, mai pe}leau, România turistic@ a ie}it din criz@ în 2010întrucât „atât hotelurile, cât }i agen]iile de turism auînregistrat cre}teri ale contribu]iei în PIB în fiecaredintre cele patru trimestre ale anului trecut”.

România pitoreasc@ - în c@utare de

„îngeri p@zitori”

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Cea mai bun@ filozofie relativ la lume este s@aliezi, în ce o prive}te, sarcasmul veseliei cuindulgen]a dispre]ului”

Chamfort

De}i economic, social, politic, cultural secolul XIX „vacontinua” pân@ spre 1914, când va începe Primulr@zboi mondial, calendaristic acest secol se termin@ în1900, începând atunci temporal secolul XX. Tocmai deaceea, spre sfâr}itul anului 1899 }i în debutul anului1900, lumea civilizat@ se preg@tea de s@rb@toare. Sigurc@, vreo 8 decenii mai târziu, cinematografia italian@,

prin marele Bernardo Bertolucci, va scoate pe pia]@ celebrul „1900” (produc]ie1977), film dramatic, cutremur@tor, relevând preluarea }i dezvoltarea multorrele din trecut – printre care intoleran]a, obscurantismul, cupiditatea, sperju-rul, minciuna, crima social@, dictatura – în noul secol ce se întrez@rea. Eraun film în care Robert de Niro, Gérrard Depardieu, Donald Sutherland voravea partituri excelente, de prim@ mân@.

Dan POPESCU

Dezvoltarea produc]iei materiale din ultimele decenii, con -comitent cu cre}terea popula]iei }i a cerin]elor de energie, dematerii prime pen tru industrie }i de produse alimentare au

accentuat conflictul dintre om }i na tur@, dintre procesele de dezvoltare economico-social@ }i resursele naturale, cu urm@ri tot mai îngrijor@toare asupra echilibrului eco-logic al planetei. Amploarea planetar@ a problemelor de mediu cu care se confrunt@societatea uman@ în prezent a pus în fa]a speciali}tilor }i a factorilor de decizie oserie de modele de evolu]ie pentru urm@torii ani.

Principiile eco-economice (I)- elemente esen]iale în restabilirea echilibrului ecologic global

conf. Univ. Dr.Virgil NICULA

Daniel Kahneman (n@scut la 5 martie 1934) economist israelian, laureat al premiului

Nobel pentru Economie în anul 2002.

conf. univ. dr. PaulLUCIAN

Sunt ani în care discu]iilelegate de schimbare, demodificare, de noutate,sunt tot mai puternice }ipe buzele tuturor. 2011pare un asemenea an.

La noi, acest ton începes@ se impun@, poate maimult ajutat de contextulinterna]ional de bun@ sea-m@ propice unei aseme-nea discu]ii. Nu numai c@

semnele de rea}ezare a economiei mondialeimpun asemenea abord@ri: o nou@ abordare adatoriilor publice, alte motoare de cre}tere sauchiar un alt stil de capitalism mondial. Revo -lu]iile din de}erturile arabe arat@ c@ anul acestaeste unul asemen@tor marilor ani 1968 sau 1989cu modific@ri structurale serioase pe durate lungipentru lumea întreaga.

Un an al marilorschimb@ri

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Solidaritatea economic@ - evolu]ii, secven]e, semnifica]ii -

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 6 pag. 8

Dispozi]iile acquis-uluiSchengen (I)

pag. 7

Expozi]ia universal@ de la Paris - 1900

Vedere din Mamaia

Confrunt@ri de la Cairo, februarie 2011

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.

Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (V)

58. VIRAMENTE INTERNE581. Viramente interne (A/P)59. AJUST~RI PENTRU PIER DE -REA DE VALOARE A CONTURI -LOR DE TREZORERIE591. Ajust@ri pentru pierderea devaloare a ac]iunilor de]inute laentit@]ile afiliate (P)595. Ajust@ri pentru pierderea devaloare a obliga]iunilor emise }ir@scump@rate (P)596. Ajust@ri pentru pierderea devaloare a obliga]iunilor (P)

598. Ajust@ri pentru pierderea de valoare a altorinvesti]ii pe termen scurt }i crean]e asimilate (P).

stud. Adina-ElenaLAZ~R

continuare ^n pag. 2

CONTABILITATEA %NTREPRINDERII2 VINERI 4 MARTIE 2011

continuare din pag.12.3. DOCUMENTELE DE EVIDEN[~A MIJLOACELOR B~NE{TIStructura documentelor privindopera]iile de încas@ri }i pl@]i difer@ înfunc]ie de modalitatea de decontarea obliga]iilor b@ne}ti dintre entit@]ileeconomice, care se poate face înnumerar sau f@r@ numerar.

2.3.1. DOCUMENTE PRIVINDDECONTARILE ÎN NUMERARPlata/încasarea în numerar se faceimediat, f@r@ intermediere, prinmi}carea direct@ a sumelor b@ne}ti.Documentul utilizat pentru înregis-trarea operativ@ a încas@rilor }ipl@]ilor în numerar efectuate princasieria entit@]ii este Registrul decas@. Pe baza lui se stabile}te soldulde cas@ la finele fiec@rei zile.Înregistrarea opera]iilor de încas@ri }ipl@]i în registrul de cas@ se face pebaza documentelor justificative, careîn principal sunt urm@toarele: dis-pozi]ie de plat@ încasare c@trecasierie, chitan]@, bon de comand@-chitan]@, factur@, cec de numerar,borderou de achizi]ie, statul desalarii, lista de avans chenzinal, foaiede v@rs@mânt. Dispozi]ia de plat@-încasare c@tre

casierie este documentul prin carecompartimentul financiar contabil d@dispozi]ie casieriei fie s@ pl@teasc@,fie s@ încaseze în numerar anumite

sume potrivit dispozi]ilor legale.Chitan]a serve}te ca document justi-ficativ, pentru încasarea unei sumeîn numerar în casieria societ@]ii com-erciale. Ca o variant@ a chitan]ei estechitan]a pentru opera]ii în valut@.Bonul de comand@-chitan]@ este unformular ce serve}te ca documentpentru contractarea serviciilor, confir-marea primirii }i evaluarea obiectuluide executat sau de reparat, dup@ caz,încasarea sumei de la client, deter-minarea volumului serviciilor prestate}i a materialelor consumate.

Factura este un document pe bazac@ruia se întocmesc instrumentele deplat@ a produselor }i m@rfurilorlivrate, lucr@rilor executate sau a ser-viciilor prestate. Se poate folosi }i cadocument de înso]ire pe timpultransportului }i de recep]ie -încasare în gestiune a primitorului.Cecul de numerar este un documentde dispozi]ie prin care o unitate eco-nomic@ d@ dispozi]ie b@ncii s@pl@teasc@ delegatului s@u (casier) osum@ de bani.Borderoul de achizi]ie serve}te ca

document de înregistrare în gestiunea produselor cump@rate, documentjustificativ de înregistrare în contabil-itate a valorii produselor cump@rate,document pentru justificarea sumelorprimite ca avans spre decontare pen-tru achizi]ii sau pentru decontareasumelor pl@tite pentru achizi]ii.Statul de salarii serve}te ca docu-ment pentru calculul drepturilorb@nesti meritate salaria]ilor precum}i al contribu]iei privind protec]iasocial@ }i al altor datorii }i ca doc-ument justificativ de înregistrare în

contabilitate. Lista de avans chenzinal serve}te cadocument pentru calculul drepturilorb@ne}ti cuvenite salaria]ilor caavansuri chenzinale, document pen-tru re]inerea prin statele de salarii aavansurilor chenzinale pl@tite }i cadocument justificativ de înregistrareîn contabilitate.Foaia de v@rs@mânt este un formu-lar tipizat cu regim special, cu aju-torul c@ruia se depun sume în con-tul disponibil la banc@.

2.3.2. DOCUMENTE PRIVINDDECONTARILE F~R~ NUMERARÎn cazul încas@rii/pl@]ii f@r@ numerarexist@ un decalaj între momentulini]ierii }i cel al finaliz@rii decont@rii,care se face, de regul@, prin inter-mediul b@ncilor.Pl@]ile f@r@ numerar utilizeaz@ instru-mente }i mijloace de plat@ emise pesuport de hârtie, magnetic sau elec-tronic.Încas@rile }i pl@]ile f@r@ numerar seînregistreaz@ în extrase de cont, pebaza documentelor care reflect@opera]iile efectuate prin conturilebancare. Extrasul de cont este emisde c@tre banc@ }i cuprinde: dataemiterii, num@rul documentelor justi-ficative, soldul precedent, încas@rile,pl@]ile, soldul final.Principalele instrumente de plat@ f@r@numerar sunt: cecul, ordinul deplat@, biletul la ordin }i cambia.

(va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (V)

3PROMOVAREA TURISMULUIVINERI 4 MARTIE 2011

urmare din pag.1Din p@cate, raport@rile triumfalisteale ministrului Turismului sunt con-trazise de cifrele furnizate deInstitutul Na]ional de Statistic@ }iAsocia]ia Na]ional@ a Agen]iilor deTurism care parc@ ar tr@i }i }i-arextrage datele dintr-o alt@ ]ar@. Celedou@ institu]ii na]ionale spun c@,dimpotriv@, în anul 2010, comparativcu 2009, vânz@rile turoperatorilor dinRomânia au sc@zut pe ansamblu cupeste 15 la sut@. [ara noastr@ a avutanul trecut cel mai mic num@r deturi}ti din ultimii patru ani, cu122.000 mai pu]ini fa]@ de 2008.Detaliind, se poate scrie negru pealb c@ ponderea turi}tilor str@ini întotalul turi}tilor din România asc@zut pân@ la 25 la sut@, adic@ înjur de vreun milion de persoane, iarpe litoralul românesc, de pild@, careconcentreaz@ aproape jum@tate dincapacitatea de cazare a ]@rii, s-auînregistrat în 2010 sc@deri aleîncas@rilor cu 18 la sut@ fa]@ de2009, în condi]iile în care }i în 2009cifra de afaceri se diminuase cu 15procente fa]@ de anul anterior. Înaceste condi]ii, nu mai mir@ penimeni c@, potrivit estim@rilor ANAT,aproximativ 10 la sut@ din celeaproape 850 de agen]ii de turismmembre ale Asocia]iei au fostînchise în cursul anului trecut.În fine, pân@ se vor dumiri ministrulturismului }i operatorii din sectorcine are dreptate }i dac@ turismulromânesc a ie}it cu adev@rat dincriz@, diriguitorii acestui domeniu vit-regit la noi }i înfloritor la al]ii neame]esc cu un nou }i grandios PlanNa]ional de Marketing Strategic pen-tru perioada 2011 – 2015. Concret,Ministerul Turismului va aloca 118milioane de euro în perioadamen]ionat@ pentru promovarea desti-na]iilor turistice din România peinternet, cu scopul declarat aldubl@rii ponderii turi}tilor str@ini. Maideparte, ceea ce stipuleaz@ rigurosPlanul de Marketing Strategic ]ine deipostazele de basm din „Alice în ]araminunilor”. Adic@, vezi Doamne,dup@ ce vom cheltui 118 milioane de

euro, turi}tii str@ini se vor n@pustiasupra noastr@ ca mu}tele la miere.Ei vor fi a}tepta]i la por]ile paradisu-lui carpato - pontic - danubian de oarmat@ de „îngeri p@zitori” (nici oexagerare – aceasta e formularea adliteram din documentul men]ionat)care vor putea fi apela]i exclusiv la unnum@r de telefon cu acces gratuit saula o adres@ e-mail, oferind vizitatorilorun potop de informa]ii de contact cuprivire la destina]iile alese. Mai multdecât atât, ei vor putea fi întâlni]i încarne }i oase (}i pe deasupra }i înuniforme) la toate obiectivele turisticena]ionale. Potrivit autorilor acesteistrategii suprarealiste, îngerii p@zitorivor contribui cu ajutor la sfera deorganizare a excursiilor, rezerv@ri,urgen]e, informa]ii generale, ghidareaturi}tilor, dar, mai ales, ei urmeaz@ s@fie percepu]i ca un colac de salvarede c@tre oaspe]ii României.Nimic nou sub soare: în turism, ca}i în economia na]ional@, se pare c@s-a impus trendul cu „colacul de sal-vare” }i „îngerii p@zitori”. Numai c@în economie le cer}im de la FMI, pecând în turism ni-i procur@m prin

autodotare.Nimeni nu se întreab@ dac@ existen]aîngerilor p@zitori va putea suplini,singur@, lipsa fondurilor }i preocu -p@rilor pentru profesionalizarea zoneide servicii, pentru îmbun@t@]irea trans -portului }i infrastructurii, pentru opti-mizarea condi]iilor de cazare }i asig-urarea unui acces mai facil c@treunele zone cu poten]ial turistic. Toateacestea sunt „am@nunte” la care tur-istul str@in este mult mai sensibildecât la detaliile pitore}ti ale uneicostisitoare campanii de marketing.

* * *Dac@ tot vorbim de modele, strategii}i re]ete de succes în promovareaturismului, era cu siguran]@ mai laîndemân@ }i mai pu]in costisitor s@ne inspir@m din succesele fulminanteale vecinilor no}tri bulgari care autransformat în câ]iva ani o sta]iunemontan@ anonim@ – Bansko – într-un veritabil magnet turistic pentruiubitorii sporturilor de iarn@. Inclusivpentru românii nemul]umi]i de ser-viciile }i pre]urile din sta]iunile mon-tane de acas@.

Aceast@ urbe cu o popula]ie care nudep@}e}te 10.000 de locuitori,ademene}te în fiecare iarn@ circa600.000 de turi}ti din Europa }i facefa]@ cu brio mediei zilnice de 10.000de iubitori ai sporturilor de iarn@. Ladispozi]ia acestora stau 75 de kilo-metri de pârtii (mai mult de jum@tatedin totalul pârtiilor din România),dedicate în propor]ie de 30 la sut@încep@torilor, 45 la sut@ avansa]ilor}i 25 la sut@ exper]ilor, 27 de kilo-metri de instala]ii de urcare care potdeservi 24.000 de oameni pe or@,zeci de hoteluri }i sute de centre deînchiriere a materialelor sportive.Cum s-a n@scut acest pol de atrac]iedin sud? Cu investi]ii de aproape 4miliarde de euro, exclusiv private.Guvernul nu a cheltuit nici un ban,doar a sprijinit dezvoltarea prin faptulc@ a oferit o serie de facilit@]i fiscale.Câ]i bani se încaseaz@ în vârf desezon? Potrivit estim@rilor primaruluilocalit@]ii, aproximativ 1 milion deeuro pe zi! Iar de când func]ioneaz@,bugetul prim@riei a crescut de zeceori }i rata }omajului a sc@zut la 0,5la sut@, cea mai mic@ din Bulgaria.

[ine]i seama c@ nu vorbim deAustria sau Elve]ia }i compara]iaceast@ ipostaz@ cu Poiana Bra}ov,P@ltini} sau oricare sta]iune de peValea Prahovei...{i acesta este doar un exemplu, s@zicem de sezon. Pentru c@ vara,dup@ cum se }tie, intr@ în func]iuneun alt magnet turistic bulg@resc,litoralul M@rii Negre, spre care seîndreapt@, statornic, sute de mii deturi}ti români. Un am@nunt: nici laBansko, nici în sta]iunile de pelitoralul bulg@resc nu te a}teapt@nici un „înger p@zitor” pl@tit cu banide la buget. {i totu}i, an de an,bulgarii ne dau lec]ii de ospitalitate}i pragmatism.

* * *Concluzia se impune de la sine: tu -rismul românesc care ar putea fi,al@turi de agricultur@, mina noastr@de aur }i }ansa noastr@ în viitor,sufer@ dureros de penurie de bani }ide infla]ie de povestitori }i prorocimincino}i. Adic@ de fal}i strategi. Dece ne-am mira c@ îngerii s@i p@zitoriau murit înainte de a se na}te?

România pitoreasc@ - în c@utare de „îngeri p@zitori”

Emil DAVID

Vedere de pe litoralul bulg@resc

Vedere din Poiana Bra}ov

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 4 MARTIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Am avut ocazia s@ v@d acest film laLeipzig, în fostul RDG, în martie1978, }i pot spune c@ m-a impre-sionat profund, adâncindu-mi senti-mente de nesiguran]@, inconfort,incertitudini...Dar atunci, în lumea rel-ativ serenic@ a anului 1900, în acea„La belle époque”, oamenii aveau –ca mereu, de altfel – idealuri, sper-an]e, visuri dintre cele mai frumoase,f@r@ s@ b@nuiasc@ cutremurele ce vorveni. F@r@ s@ b@nuiasc@ c@transpunerea aspira]iilor lor în via]@în anii ce vor urma se va situa cumult, cu foarte mult sub cotaa}tept@rilor lor cât de modeste...Tot în 1900, la Paris, }i atunci ca }iacum, „Ora}ul lumin@” al lumii, ora}de care }i p@rin]ii mei, }i eu, }ifamilia mea ne sim]im intim lega]i,va avea loc o mare „Expozi]ieUniversal@”. Eveniment care, printrealtele, prin exponatele }i înscrisurilesale, va marca în aparen]@ dac@ nu}i în fond, bilan]ul unor zeci }i zecide ani de progres tehnico - }tiin]ific}i economic al lumii, deschizândpoarta spre noi orizonturi. În cuvân-tul s@u la deschiderea „Expozi]ieiUniversale”, ministrul de atunci alComer]ului în Guvernul francez,domnul F. Millerand, devenit ulteriorPre}edinte al Republicii, va spune:„{tiin]a d@ oamenilor secretul m@re -]iei materiale }i morale a societ@]ilor– care se rezum@ într-un cuvânt:«Solidaritatea»”. Ceea ce era de spus,fusese spus. Idee care în decursulveacurilor aproape c@ nu a fost delocrespectat@, fiind, deseori, }i fals, penedrept înve}mântat@ mai mult ideo-logic, neglijat@, „Solidari ta tea”, înspe]@ „Solidaritatea economic@”, erareafirmat@ pe un loc dintre cele maiimportante pentru progresul maimult decât prezumtiv al omenirii. Darce a fost, ce este solidaritatea? Cumse relev@ astfel conceptul economic?Care a fost }i este evolu]ia lui? Careau fost }i sunt câteva mo menteesen]iale în cadrul acestei evo lu]ii?Sunt întreb@ri la care vom urm@ri s@r@spundem în rândurile de fa]@...F@când confien]@ celor mai mari ma -gi}trii de pân@ acum ai istoriei gân -dirii economice, profesorii franceziCharles Gide }i Charles Rist, ace}tiaarat@ în monumentala lor „Istoriadoctrinelor economice de la fiziocra]ipân@ azi” ap@rut@ în anii de debut aisecolului XX, cu o frumoas@ traduc-ere în limba român@ de juristul }ieconomistul George Alexianu, c@ dinpunct de vedere etimologic cuvântul„solidaritate” provine din „solidum”,un cuvânt care la juri}tii romani„desemna obliga]ia care ap@sa asupradebitorilor când fiecare dintre ei era]inut pentru tot”. Apoi, „solidum” aevoluat spre „soliditate”, termen uti-lizat în justi]ia francez@ mai ales dup@1870, reflectând tot leg@turi de uni-tate. De aici, „solidaritate”, cuvântutilizat, în sensul men]ionat, deredactorii Codului Civil francez.În]eles care nu s-a modificat pân@ast@zi: to]i oamenii formeaz@ un tot,ca membrii ai aceluia}i corp, trebuies@ lucreze, dar, articulat }i s@ seajute între ei. „Solidaritatea” a devenitun cuvânt de încheiere a celor maimulte discursuri oficiale, a con-ferin]elor sociale, „a apelurilor pentru

a dezl@n ]ui grevele }i a dezlegapungile”. „Solidaritatea” a devenittitlu de capitol în tratatele de moral@}i pedagogie }i, iat@, }i în ceea ceprive}te tratatele de istoria gândiriieconomice, cele mai multecuprinzând capitole referitoare la„solidari}ti”...Îns@}i în antichitate,scriu Gide }i Rist, Sfântul Pavel }iMarc Aureliu, nemaivorbind deMenenius Agrippa, se refer@ la soli-daritate în sensul remarcat, ceea ceîi atest@ o experien]@ de circa 2000de ani de utilizare, activând }i chiarînfl@c@rând oamenii, sporindu-leîncrederea în sprijinul semenilor – unsprijin reciproc - }i dând via]@ unorsperan]e atunci când subiec]ii seaflau sau se afl@ „la p@mânt”...„Solidaritatea, mai scriu Gide }i Rist,s-a afirmat... nu doar în starea filo-zofic@ sau de dogm@; a fost realizat@în fapte, consacrat@ prin legi, prinreligie, prin moravuri, }i chiar cumai mult@ rigoare decât azi”. {iamintesc ca exemplu, în dreptul cri -minal, cutumial, r@spunderea colec-tiv@ pentru crim@ a tuturor mem-brilor unei familii, din care, ad@ug@mnoi, au supravie]uit pân@ ast@zi atât„vendetta” corsican@ cât }i multe dincontractele mafiote. Venind în planuldirect al economiei,men]ioneaz@ ceidoi cercet@tori, „îns@}i diviziuneamuncii constituie o form@ de solidar-itate”. În spe]@, imperativul pentrufiecare om de a conta pe altul pen-tru a-}i îndeplini nevoile. Gândireaeconomic@ a antichit@]ii grece}ti ose mnaleaz@, cu mult, cu foarte multînainte ca diviziunea muncii abordat@din perspectiva solidarit@]ii s@ fieanalizat@ în mod exemplar, }i cu rafi-nament în opera lui Adam Smith.În fapt, putem afirma c@ solidari-tatea, chiar atunci când nu eradefinit@ cu acest termen, era cunos-cut@ sub toate principalele sale înf@ -]i}@ri: biologic@, sociologic@, moral@,religioas@, juridic@, economic@. Dese -ori erau abord@ri izolate, f@r@ evi-den]ierea raporturilor necesare dintreunele }i altele din laturile respective.O abordare, am spune acum în marem@sur@ sistemic@, a ^nceput s@ prin -d@ via]@ mai ales spre mijlocul sec-olului XIX. Discipolii lui Charles Fou -rier }i Bastiat, dar }i Pierre Leroux }imai ales acest mare filozof ce a fostAuguste Comte au privit, printreprimii, în acest sens, lucrurile. Deexemplu, în lucr@rile sale, AugusteComte scria referitor la „aceast@ con-cep]ie capital@ }i cu totul modern@”:„Înf@]i}area general@ a noii filozofii

face s@ reiese leg@tura dintre individ}i restul oamenilor sub o mul]ime deînf@]i}@ri diferite, astfel c@ face invol-untar familiar sentimentul intim alsolidarit@]ii sociale, r@s pândit@ în toatetimpurile }i locurile”. Cortina înspatele c@reia se v@deau multeasemenea aspecte, f@r@ s@ fie înc@bine definite, fusese dar ridicat@, par-titura modern@ a solidarit@]ii econom-ice }i sociale putând începe }i putânds@ se desf@}oare pe de plin, cuclam@rile de rigoare }i în lumina celormai puternice reflectoare ale vie]ii.De fapt, spre finalul secolului XIX,au fost puse chiar bazele teoreticeale unei anume doctrine social eco-nomice }i biologice a solidarit@]ii,pe lâng@ autorii cita]i remarcându-se germanul Schaeffle, franceziiWorms }i Lilienfeld, apoi FrederichPassy, Claudio Jannet, F. Marion}i, mai ales, Leon Bourgeois, }.a.Se men]iona în acest sens c@„Soli da ritatea, în]elegând prin astadependen]a reciproc@ a tuturorp@r]ilor aceluia}i corp, este carac-teristic@ vie]ii”. C@ „ea lipse}te încorpurile inorganice ce se v@descsimple agregate de p@r]i, indepen-

dente una de alta”. C@ „moarteaeste tocmai disolu]ia leg@turilormisterioase care legau p@r]ile fiin]eimai înainte vii, l@sând-o s@ cad@ înstare de ca davru, respectiv ele-mente redevenite indiferente unulde altul”. Or, economia este pedeplin identificat@ ca un organism,ca un organism biologic, viu...Pe urm@, solidaritatea s-a v@dit }i sev@de}te cu atât perfect@ }i întins@, cucât fiin]a se afl@ la un nivel superiorpe scara biologic@, lucru demn dere]inut }i pentru economie, pentruindivizii, institu]iile }i sistemele sale.Solidaritatea se afl@, de asemenea, înraport cu diferen]ierea p@r]ilor. Acolounde ele sunt omogene, fiecare„poate s@-}i ajung@ pentru el însu}i,dar acolo unde ele sunt diferite,fiecare completeaz@ pe celelalte,neputând lucra, nici chiar tr@i izolat”.Lucru din nou reprezentativ pentrueconomie, or ganism complex, unde ocriz@ la New-York, de exemplu,genereaz@ efecte în întreagaeconomie a lumii }i unde, iat@, oanume modificare a modelului ali-mentar în India }i China poate deter-mina mari presiuni pe produc]ia ali-

mentar@ mondial@, schim b@ri depre]uri, de strategii, etc.{i înc@. Solidaritatea, economic@ înspe]@, s-a manifestat în timp, uneoripregnant, în planul produc]iei }i,deseori, cu mult mai pu]in îns@, înplanul distribu]iei }i consumului,excluzând, în cele de fa]@, actele decaritate. Legile pie]ei v@desc rolul lorne^ndoielnic, un rol care nu trebuie,^ns@, exagerat ^n defavoarea unuisocial decent. Fire}te, produc]iacreaz@ resursele pentru progressocial, îns@ acesta o poate influen]apozitiv în mod esen]ial. Referindu-nedoar la perioada modern@, iat@,fiziocra]ii, cu al lor celebru „Laissezfaire, laissez passer, le monde va delui même”, propunând, îns@, }i inter-ven]ii institu]ionale. Pe urm@ AdamSmith cu al s@u „Il mondo va da se”,dar }i cu „chemarea” institu]ieistatale de a reglementa }i gestionaactivit@]ile din înv@]@mânt, poli]ie,justi]ie, securitate na]ional@. Deloc înultimul rând, marginali}tii lui CarlMenger cu teoria utilit@]ii marginale,în spe]@ valoarea m@rfurilor const@tocmai în utilitatea lor pentru al]ii.

continuare ^n pag.5

Dan POPESCU

Solidaritatea- evolu]ii, secven]e,

Léon Victor Auguste Bourgeois Isidore Marie Auguste François Xavier Comte

Vedere din Paris

VINERI 4 MARTIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~

c my b

urmare din pag.4Pe urm@, J.M. Keynes, cu modeluls@u de cre}tere }i dezvoltare econom-ic@, relevând ca element de optimizaregradul de ocupare a for]ei de munc@.Fiecare pentru sine dar }i pentru al]ii.În sfâr}it, dar deloc în ultimul rând,românul Mihai Ma noilescu cu noua sateorie asupra comer]ului interna]ional,ce promova un protec]ionism suigeneris benefic na]ional }i social. Apoifor]a în cre}tere a sindicatelor pe planna ]ional, european }i global, salariulminim garantat, sistemele de protec]iesocial@, etc. Conceptele de dezvoltaredurabil@ }i sustenabil@, cele privindexternalit@]ile, bioeconomia, ac]ionândnet în avantaj social, etc. Dac@ îneconomie c@utarea bi nelui propriu esteregula, reflexul social fiind uneori mar-ginalizat – ceea ce nu a fost }i nueste bine –, în ce prive}te poluareaspa]iului public trebuie s@ preocupepermanent relaxarea presiunilor pemediu, sau în ce prive}te supra în -c@lzirea Terrei. F@când r@u altora final-mente produci propriul r@u }i invers.De fapt, între partenerii de activitatetrebuie integrat mediul cu drepturiegale }i imprescriptibile. Sunt doarcâteva exemple ce ilustreaz@ acea sol-idaritate economic@ men]ionat@, dinp@cate }i uneori relativ mecanic, dedoctrinarii }i sus]in@torii ei în ariadiviziunii muncii...De altfel, fiecare din aceste exemple,cazuri, situa]ii, procese, elaboratepoate fi abordat atât principial cât }idetaliat, pân@ în cele mai miciam@nunte. Iar plaja de exprimare }i devaria]ie a solidarit@]ii, a solidarit@]iieconomice este imens@, impunândspre decantare analize spa]iale }i tem-porale distincte. Odat@ mai mult, maitrebuie men]ionat@ distinc]ia ^ntre“caritate” }i “solidaritate”. “Nu vrems@ facem oper@ de caritate, ci de sol-idaritate. Caritatea degradeaz@, solidar-itatea ^nal]@” subliniau solidari}tii la^nceputul secolului XX. Ne vom referi,în aceste sensuri, pe exemplul consti-tuirii Statelor Unite ale Americii odat@cu dobândirea independen]ei fa]@ demetropola englez@... 19 aprilie 1775,confruntarea de la Lexington, esteconsiderat@ ca data de debut aR@zboiului de independen]@ al StatelorUnite, în acel timp, colonie englez@.Profesorul emerit de la Sorbona,André Kaspi, istoric prestigios alStatelor Unite, se întreba în acestsens: „oare ce i-a f@cut pe coloni}tiienglezi din America de Nord, promo-torii esen]iali ai conflictului, s@ renun]ela binefacerile imperiului? Desigur, auplecat din Insulele Britanice pentru aface avere de cealalt@ parte aAtlanticului sau/}i pentru a sc@pa dis-crimin@rilor pe care trebuiau s@ lesuporte diziden]ii religio}i. Îns@, dinGeorgia la Massachusetts, trecândprin Virginia }i New- York (abia laînceputul secolului XIX se va terminadefinitiv cu imperiul colonial francezdin America-n.n.) colonii nu aveauapartenen]a la o singur@ }i unic@ soci-etate”. De fapt, plantatorii din Sud,care tr@iau din cultura tutunului,indigoului }i din ce în ce mai mult abumbacului, „se v@deau amatori devinuri bune }i s@rb@tori galante”.Anglicanii, cei supu}i autorit@]ii morale}i religioase a regelui Angliei, „eraudestul de pu]in sensibili la salvarea

sufletelor lor”. Negustorii din Nord,care f@ceau comer] cu Europa }iAntile, se considerau - }i erau chiar -„mo}tenitorii puritanilor austeri,deosebit de fideli, închi}i chiar astfel^ntr-o etic@ sever@ a muncii”. În vest,între ocean }i indieni, „defri}@toriiînfruntau «pericolul indian» }i detes-tau pe domnii rafina]i }i pe capitali}tiidin restul teritoriului” deda]i unui traimai pu]in aspru. Cu to]ii, îns@, ace}ticoloni}ti de sorginte englez@, încercauînc@ un ata}ament sentimental pentruAnglia. Chiar }i germanii, olandezii,suedezii, francezii de sorginte carealeseser@ s@ se stabileasc@ înAmerica, opiniau c@ Imperiul britanicîi protejeaz@. „La mijlocul secolului alXVIII, - americanii se considerau, încea mai mare parte, englezii dinAmerica”, conchide André Kaspi.Prima, la o asemenea scar@, senti-mentul de solidaritate....{i totu}i, m@suri economice vexa-torii, defavorizându-i pe americani,distrugându-le aproape orice posibili-tate de a produce, amplificându-le,chiar considerabil, impozitele }i taxelepe care le pl@teau metropolei, ausl@bit }i chiar au rupt aceast@ solidar-itate fa]@ de Anglia. Pe de o parte,Coroana }i Parlamentul le-a luatcolonilor dreptul de a dobândi noip@m@nturi în dauna indienilor, vechiiproprietari. Totodat@, au fost dublatetaxele pentru folosirea sfeclei, tex-tilelor, cafelei, indigoului, produsenebritanice, umplându-se }i pe aceast@cale cuferele regale. Deasemenea, otax@ de timbru de 3 pence pl@tit@ f@r@nici o indulgen]@, pentru orice foaiesau bucat@ de hârtie pe care erascris@ o declara]ie, o cerere, oobiec]ie, de fapt orice form@ de ple-doarie. Din nou se secau buzunarelecolonilor, cei mai mul]i cu nu pu]ine„daraveli” administrative c@treautorit@]ile engleze.În sfâr}it – de}i nu în ultimul rând –dreptul imprescriptibil al Parlamentuluidin Londra, unde colonii americani nuerau deloc reprezenta]i – de a votaorice lege, hot@râre, reglementare cares@ suscite noi }i noi resurse fiscale,taxe }i impozite noi, etc., în sensulcelor deja existente în celebrul „StampAct” chiar dac@ acesta fusese abrogatîn martie 1766. O revolt@ mocnit@ vaizbucni, se va transforma în mai multeconfrunt@ri locale violente, dobândindfinalmente caracterul unui r@zboi gen-eral. Statutul mai mult sentimental }isolidar al „englezilor din America”,colonii care vroiau s@ conserve aparte-nen]a la metropol@, se va destr@ma ca

un fum, transformându-se în ur@ fa]@de englezii ce s@r@ceau b@}tina}ii, îndorin]a de a dobândi, chiar cu celemai mari sacrificii de sânge, indepen-den]a fa]@ de Anglia }i într-o nou@solidaritate, de data aceasta doar acolonilor lupt@tori, fa]@ de prezentul }iviitorul lor. Aceast@ solidaritate înce-pea deja s@ se numeasc@ patriotismraportat la patrie, la America...Este semnificativ@ astfel „Declara]ia deindependen]@” a c@rei redactare va fidecis@ de c@tre al doilea CongresContinental al americanilor, fiindîns@rcinat în acest sens un Comitetcare îi reunea pe John Adams, RogerSherman, Benjamin Franklin, RobertLivingstone }i Thomas Jefferson. Înschi]a Declara]iei sunt men]ionate 27de acuza]ii grave fa]@ de regeleGeorge al III-lea care a violat principi-ile guvern@rii fa]@ de colonie. Iat@:„Istoria regelui actual al Marii Britaniieste istoria unei serii de injusti]ii }iuzurp@ri repetate care, toate, au avutdrept ]int@ direct@ instaurarea uneitiranii absolute în colonie”. Estedeosebit de interesant }i semnificativ,în direc]ia sus]inerii solidarit@]ii eco-nomice ca atare între coloni}ti, felul în

care Thomas Jefferson, cel care aredactat schi]a, men]iona drepturilenaturale ale oamenilor }i rolul ca atareal autorit@]ii, al guvernului pentrurespectarea lor: „Avem în vedere caevidente urm@toarele adev@ruri: to]ioamenii sunt crea]i egali; ei suntdota]i de c@tre Creator cu unele drep-turi inalienabile; printre aceste drepturise pot releva via]a, libertatea }i drep-tul pentru fiecare de a-}i c@uta feri-cirea. Guvernele sunt constituite print-re }i pentru oameni pentru a garantaaceste drepturi, iar justa lor putereeman@ din consim]@mântul guver-na]ilor. Pe oricare form@ de guver -n@mânt care devine distructiv@ fa]@ deaceast@ ]int@ poporul are dreptul s@ oschimbe, are dreptul de a o aboli }ide a stabili o nou@ form@ deguvern@mânt, fondând-o pe principiilemen]ionate }i organizând-o în formacare lui îi pare cea mai propice pen-tru a-i da siguran]a }i fericirea”. Defapt, a}a cum conchide profesorulKaspi: „Era vorba mai ales de o rev-olu]ie în stil englezesc. Americanii aur@mas, în realitate, englezi. Ei ap@raulibert@]ile engleze a}a cum leîn]elegeau. În ochii lor, Anglia încetase

s@ respecte propriile principii”. Iarindependen]a odat@ câ}tigat@ va per-mite ca ele s@ fie men]inute decealalt@ parte a Atlanticului: „Lupt@toriiau salvat sufletul, spiritul Angliei, sep-arându-se de metropol@”....Sunt }i acestea argumente pentru ademonstra, neîndoielnic, pe exemplulrelevant al constituirii Statelor Unite,c@ marile descoperiri geografice real-izate de Europa }i constituirea apoi, înnoile teritorii, a unor forma]iuni insti-tu]ionale, indiferent cum s-au numitele, preluând civiliza]ia }i religia euro-pean@, abordând economia în aceea}itermeni europeni – de ini]iativ@, între-prindere, produc]ie, profit, cheltuial@,buget, productivitate, raport dintreindivid, întreprinz@tor }i institu]ii,schimb, avantaje, etc. – au constituit}i constituie o etap@ fundamental@ aglobaliz@rii v@dite în mare m@sur@dezirabil@ ast@zi. O globalizare care s@genereze avantaje pentru to]i, bazat@}i pe solidaritate economic@ }isocial@... %n fapt, pentru “solidaritate”,au fost }i sunt aproape infinitenuan]e. La o parte din ele ne vomreferii ^n continuare. (va urma)

Dan POPESCU

economic@ semnifica]ii -

Benjamin Franklin Thomas Jefferson

Confruntarea de la Lexington - 1775

DEZVOLTARE DURABIL~ {I SUSTENABIL~ VINERI 4 MARTIE 20116

urmare din pag.1De aceea, continuarea în acela}i ritm,sens }i stil, poate fi justificat@ decapacitatea (verificat@ în cursul isto-riei) c@ omenirea va g@si solu]iile deie}ire din criz@ la momentul potrivit,dar nu poate fi sus]inut@ pentru c@în materie de mediu efectele nu suntimediate. Aceste efecte, cel mai ade-sea ireversibile, sunt deja sim]ite.Stoparea ritmului de dezvoltare eco-nomic@ la nivelul minim al asigur@riimateriale }i al cre}terii popula]iei esteo solu]ie nerealist@. Controlul popula]iei este neacceptatde religie sau tradi]ie (evolu]ia pop-ula]iei în China schimb@ multe reguliale economiei mondiale), iar lim-itarea accesului popula]iei labun@stare este împotriva firii umane.Impunerea în rândul societ@]ii a uneiatitudini ecologice prin metode dicta-toriale nu este fezabil@, istoriarecenta dovedind inca odata (eveni-mentele recente din Tunisia, Egipt,Libia }i alte ]@ri care vor urma),dacamai era nevoie, ca solu]iile nedemo-cratice nu au viabilitate.Practic, singura solu]ie unanimacceptat@ este dezvoltarea durabil@,care conduce la promovarea ele-mentelor economiei de pia]@ într-uncadru democratic, prin respectareaexigen]elor }i criteriilor ecologice.Dac@ aceste modele (continuare, sto-pare, impunere) erau avute in vedereînainte de a începe actuala criz@ eco-nomico-financiar@ global@, în prezentputem spune c@ ne încadr@m înmodelul al doilea: „stoparea ritmuluide dezvoltare economic@”, chiar dac@modelul optim trebuie s@ îl reprez-inte ”dezvoltarea durabil@”.Desigur, elaborarea unui nou modelde dezvoltare a societ@]ii umane pre-supune o schimbare a vechilor con-cepte, mai ales a celor economice }iracordarea lor la specificul manage-mentului de mediu }i la condi]iilecrizei actuale.În acest sens ne-am oprit la analizaa dou@ din componentele de baz@ale conceptului dezvolt@rii durabile:economia, pe de o parte }i protec]iamediului, pe de alt@ parte. Acestecomponente se reg@sesc }i capuncte de plecare ale domeniuluieco-economiei, care trebuie s@ ela-boreze mecanisme, criterii, instru-mente, modele ce pot fi avute învedere într-o viziune economico-eco-logic@ de dezvoltare a societ@]ii.Subliniem c@ g@sirea alternativeloroptime între economie }i protec]iamediului depinde de abilitatea facto-rilor de decizie la nivel local saucentral de a alege }i utiliza instru-mente financiar-economice adecvateunei eficiente promov@ri a ac]iunilorde protec]ia mediului.Instrumentele financiare ce pot fiutilizate, a c@ror eficien]@ a fost ver-ificat@ în alte ]@ri sunt: impozite(taxe) care pot fi promovate }i subforma unor diferen]ieri de taxe; sub-sidii care s@ încurajeze schimbareade atitudine }i s@ disponibilizeze fon-duri pentru stoparea polu@rii; sis-teme de rambursare a depozitelor;introducerea unor mecanisme aleeconomiei de pia]@ (comer] cu drep-tul de emisii, asigur@ri); stimulentepentru consolidare financiar@ etc.Se pune îns@ }i problema rezultatelor}i consecin]elor economice ale dez-volt@rii durabile. Din acest punct de

vedere, nu exist@ o experien]@ petermen lung în aplicarea acestui con-cept. O serie de consecin]e pot fiintuite, f@r@ a avea în vedere unanume grad de certitudine }i f@r@ apretinde c@ ar fi epuizate: îmbun@ -t@]irea calit@]ii serviciilor; evolu]iasectoarelor mari consumatoare deenergie }i resurse spre tehnologii“mai curate” }i utilizatoare de maipu]ine resurse; dezvoltarea unor noitipuri de preocup@ri, locuri de mun -c@, activit@]i; reducerea resurselor }iurgen]elor de mediu }i în special aefectelor acestora.Constat@m c@, la nivel mondial s-aajuns deja la un larg consens în ceeace prive}te limitele tipului de cre}tereeconomic@ ce a predominat în sec-olele XIX }i XX. Conceptul de dez-voltare durabil@ reprezint@ o punteîntre un deziderat al dezvolt@rii urm@ritpatru decenii f@r@ rezultate sat-isf@c@toare }i o mi}care de salvare anaturii }i a mediului ambiant. Este oalian]@ a dou@ mari curente contem-porane, n@scute ambele în secolul XX. No]iunea de dezvoltare durabil@, nu -mi t@ }i ecodezvoltare, presupunerealizarea unei interdependen]e întrecele trei modalit@]i principale de atin-gere a acestui deziderat: educa]ie,cercetare }tiin]ific@, ac]iune politic@.Economistul finlandez Malaska ex -plic@ mai pe larg: ”Dezvoltarea uma -n@ este ecologic durabil@, în rela]iecu mediul, dac@ interven]iile }i efec -tele impuse de activit@]ile umane, fieele economice, tehnologice, socialesau culturale, nu altereaz@ rataschim b@rii naturii }i ecosistemelorîntr-un fel necontrolabil de natur@

sau într-o form@ ireversibil@ dinpunct de vedere al genera]iilorviitoare”. Domeniul economic condi]ioneaz@aspectele sociale prin produc]ia }idistribu]ia bunurilor }i serviciilor,venind în întâmpinarea necesit@]ilorpopula]iilor umane. Autorit@]ile suntchemate s@ asigure o politic@ în cen-trul c@reia este plasat omul }i drep-turile sale. Este necesar@ sublinierea faptului c@majoritatea problemelor actuale demediu sunt determinate de modul devia]@ al indivizilor }i c@ solu]iile sereg@sesc atât prin transformareacondi]iilor sociale cât }i prin modifi-carea stilului de via]@ al fiec@ruia.Foarte importante sunt structurileeconomice }i politice responsabile dedeterminarea a}a-numitei inechit@]iintra-genera]ii, adic@ a diferen]eimajore între p@turile s@race }i bogateale societ@]ii umane, care s-auaccen tuat o dat@ cu derulareaactualei crize globale.Întrucât dezvoltarea durabil@ ia cabaz@ etica ecologic@, meritele aces-teia îi revin, dar o dat@ cu ele }isl@biciunile semnalate. În plus seada ug@ dou@ lacune ce îi sunt pro-prii. Este uzual@ critica indicelui PIBcare m@soar@ peste tot în lumegradul de dezvoltare a economiei. UlHak a venit cu ideea unui indice maicuprinz@tor, care s@ m@soare nunumai avu]ia, ci }i speran]a de via]@,educa]ia, bun@starea, încorporate în”Rapoarte asupra dezvolt@rii umane”ini]iate în 1990. Malaska introducetermenul de “bun@stare” a capitalu-lui, un fel de a m@sura capacitatea

PIB-ului, pân@ nu demult singurulcriteriu obiectiv de a observa m@rirea“ofertei” civiliza]iei.Pân@ în anul 2050, popula]ia globu-lui, în prezent estimat@ la peste 6miliarde, se va situa între 7,7 mil-iarde }i 11,2 miliarde. Ultimaproiec]ie medie este de peste 10miliarde locuitori. Cre}terea popu-la]iei constituie principala presiuneasupra mediului }i este inexorabil@.Imperativul supravie]uirii se traduceîn obliga]ia de a satisface nevoileacestei uria}e popula]ii.Pân@ acum doi ani afirmam cu convin-gere c@ dezvoltarea durabil@ presupunecre}terea economic@ (nu cre}tere zerosau negativ@) în consonan]@ cucerin]ele echilibrului ecologic (nu cuprezervarea naturii pur }i simplu) }i cuîntreaga dezvoltare uman@.%n condi]iile actuale ale recesiuniieconomiei mondiale, trebuie s@ regâ -ndim aceste no]iuni }i s@ încerc@mg@sirea unor solu]ii adecvate de con-tinuare a dezvolt@rii durabile, chiar încondi]iile sc@derii rezultatelor finan-ciare.Desigur, conceperea }i înf@ptuireanoului gen de dezvoltare depind deexperien]a anterioar@ a oamenilor }iguvernelor, de capacitatea de re cep -tare a prezentului, de dificult@]ilemul tiple cu care se confrunt@popoarele în prezent.Fundamentul tehnic substan]ial alacestei dezvolt@ri va fi un nou modtehnic de produc]ie. Una dintretr@s@turile fundamentale ale acestuiaconst@ în a}ezarea lui pe a}a-ziseletehnologii “moi” –biotehnologiile- }irestrângerea pân@ la eliminare a

celor “tari” (mecanizate, chimizate), ac@ror folosin]@ a poluat puternic anu-mite zone geografice.Problema care se pune nu este de a}ti care este volumul cre}terii, ciaceea referitoare la genul cre}teriic@utate }i realizate.Desf@}urându-se în condi]iile unorresurse limitate }i în mare m@sur@neregenerabile }i nerecuperabile,procesul cre}terii economice nu esteun set continuu de fluxuri circulare,ai c@rui poli sunt produc]ia }i con-sumul personal final. Aceastaînseamn@ c@, pe de o parte, dez-voltarea economic@ este dependent@de mediul natural, de calitatea lui. Pede alt@ parte, orice activitate eco-nomic@ provoac@ deregl@ri întrenatur@ }i economie, între om }imediul s@u natural. Acest raportbilateral între activitatea economic@}i mediul natural este pus în evi-den]@ prin no]iunile de entropie,entropic }i antientropic.În plan economic, entropia exprim@procesul de degradare a resurselormateriale }i energetice, proces ce areloc atât în cadrul activit@]ilor eco-nomice, cât }i în afara acestora. Dac@ energia dintr-o anumit@ resurs@ar putea fi folosit@ la infinit, nu armai exista activitatea economic@, decinici economie nu ar mai fi.Energia liber@ este energia utilizat@pentru ob]inerea unui anumit buneconomic. În urma de grad@rii ei, atransform@rii acesteia în de}euri,energia liber@ de vi ne indisponibil@ (lanivelul teh nicii }i }tiin]ei din epoc@),adic@ se transform@ în energie legat@.

(va urma)

Principiile eco-economice - elemente esen]iale în restabilirea echilibrului ecologic global

conf. univ. dr. Virgil NICULA

SCHENGEN SCHIMB~RIVINERI 4 MARTIE 2011 7

urmare din pag.1Cum va percepe România aerulacestor schimb@ri? Cel mai simplu - printr-o schimbarede premier. A devenit aproape cert@,de}i nici numele nici data schimb@riinu sunt deloc clare. Poate este celmai clar exemplu al schimb@rii dedragul schimb@rii (de}i este maimult decât clar c@ resursele guver-nului Boc s-au epuizat complet iarproasta guvernare din ultimii doi anitrebuie decontat@ cu o …schimbare).Lipsa scopului clar constructiv alschimb@rii este îns@ o gre}eal@.Aceast@ motiva]ie nu este complet@atunci când porne}te cu „nu”. Ea tre-buie s@ vizeze ceva dincolo de strate-gia politic@. {i acest „ceva” lipse}te:fie c@ e vorba de o alt@ politic@ fis-cal@, o strategie industrial@, alt@ abor-dare a investi]iilor publice sau araportului cu investi]iile str@ine.Subliniez toate acestea pentru c@ secoace încet dar constant, }i ca urmarea presiunii pe care anul schimb@rii2011 o aduce, o nou@ rela]ionare astatului }i societ@]ii. Este absolut clarc@ ambiguitatea rela]iei dintre stat }isocietate trebuie înl@turat@ sau clarifi-cat@ c@ acesta este marele efect aschimb@rii în varianta româneasc@.Poate va fi un proces mai lung, careva trece dincolo de orizontul pân@ laurm@ scurt al anului 2011, dar proce-sul începe pentru simplul motiv c@ambiguitatea este prin ea îns@}i gen-

eratoare de tensiuni interne }i în con-secin]@ de schimbare.Românii trebuie s@ se l@mureasc@ ces@ cear@ de la statul lor. Pe de oparte, exist@ un dispre] puternic }i odelimitare cât mai clar@ fa]@ de stat}i sectorul public. Nimeni nu leadmir@, nimeni nu le invideaz@. Maimult, s-a creat o puternic@ ruptur@între public }i privat, în condi]iile încare criza este pus@ pe seama sec-torului public }i tot sectorul publicdomin@ actualitatea prin nesfâr}itele

probleme care apar cu restructurareaacestui sector. Sectorul privat, }i a}aprecar dup@ ultimii doi ani derestructurare, se simte în parteexploatat de un sector public inefi-cient. Exist@ }i o celalat@ fa]@ a mon-edei. O solicitare constant@ }i puter-nic@ a interven]iei }i înt@ririi statuluiîn economie }i societate. Este osolicitare valabil@, se poate spune,de vreme ce deficitul de infrastruc-tur@ nu poate fi dezvoltat altfel, celpu]in ]inând cont de specificul istoric

}i cultural local. Dar în afara unorpreten]ii legitime legate de infrastruc-tur@, educa]ie, s@n@tate, securitate unraport just legat de implicarea statu-lui în economie este necesar. De doiani auzim solicit@ri vehemente pentrufacilit@]i fiscale }i investi]ii publice.Guvernan]ii au c@zut la rândul lor înaceast@ capcan@ a ofertelor. „Investi]iapublic@ masiv@”, „garan]ia de stat”,„cofinan]area fondurilor structurale”,toate aceste au ajuns expresii tipice ac@ror utilizare repetat@ ar presupune

succesul unei guvern@ri. Foarte fru-mos, dar anul schimb@ri presupunemult mai mult, indiferent de cât@prestan]@ ar dori guvernul s@ aduc@implic@rii sale în societate }ieconomie. Guvernarea cap@t@ tot maipu]in@ independen]@ în raport cuBruxelles-ul }i tot acest entuziasmguvernamental sau solicitarea per-vers@ de implicare a guvernului îneconomie venit@ dinspre mediul pri-vat, risc@ s@ fie absolut de parad@ încondi]iile în care ^n bugetul de stataprobat de Comisia European@,deficitele nu mai sunt tolerate, iar sta-bilitatea fiscal@ }i financiar@ devineprincipalul obiectiv }i nu cre}tereaeconomic@. Rolul guvernului se vaa}eza dincolo de dorin]e spre o insti-tu]ie care încearc@ cu orice pre]p@strarea echilibrelor }i nu s@ seocupe de performan]ele statului socialsau s@ fie un partener pentrucre}terea economic@. Una peste alta,rolul guvernului va fi redefinit nu princererea social@ a partenerilor dinmediul privat }i cet@]enilor, ci caurmare a noilor solicit@ri ale UniuniiEuropene care reduc din indepen-den]a alt@ dat@ sacr@ a politicii fiscale}i o dat@ cu ea a politicilor publicepropriu-zise. De multe ori, marileschimb@ri apar tacit în anii în careschimb@rile majore par a merge înalte direc]ii. Dar schimbarea apare }ide prea multe ori ea este esen]ial@.C@ vrem sau nu vrem, tr@im oasemenea perioad@.

Un an al marilor schimb@riDan SUCIU

Dispozi]iile acquis-ului Schengen (I)Comunitatea European@ a început prina fi una economic@, apoi social@ }i încele din urm@ politic@ }i militar@. Pelâng@ obiectivele generale privindînl@turarea diviz@rii Europei }i unifi-carea ei, ata}amentul la valorile demo-cratice, respectul fa]@ de drepturileomului }i libert@]ile fundamentale alestatului de drept, ]@rile semnatare }i-au exprimat dorin]a de a aprofundasolidaritatea între popoare }i respectulfa]@ de istorie, cultur@ }i tradi]iile lor,sunt formulate idei cu caracter eco-nomic, care marcheaz@ o viziune nou@asupra ordinii economice europene.Sub presiunea cerin]elor de libertatede mi}care a bunurilor }i per-soanelor pe care comunitatea eco-nomic@ le solicita tot mai stringent,la 14 iunie 1985, Republica Federal@Germania, Fran]a, Belgia, Luxemburg}i Olanda au luat decizia politic@ dea semna Acordul Schengen, pentruabolirea treptat@ a controlului vamalcomun acestor ]@ri. Prin acest acorddoreau s@ stabileasc@ o zon@ f@r@restric]ii privind circula]ia per-soanelor }i a m@rfurilor, în care con-troalele la frontier@ dintre ]@rile par-ticipante s@ fie eliminate }i s@ existeo cooperare mai strâns@ în vedereacombaterii criminalit@]ii transna]ionale.Acordul Schengen din 1985 este oîn]elegere între statele europene princare se stabilesc politici comune deimigrare, inclusiv problematica vizeiSchengen }i se construie}te o nou@grani]@ l@rgit@ }i comun@. %n timplucrurile au evoluat. UniuneaEuropean@ de ast@zi nu se suprapunepeste grani]a Acordului Schengen, laacesta participând ]@ri precum:

Norvegia, Islanda sau Elve]ia, nemem-bre UE. De asemenea, exist@ ]@ri aleUniunii Europene, precum MareaBritanie }i Irlanda care nu fac partedin Acord, îns@ au politici clare decooperare }i liber@ circula]ie.Începând cu 1 mai 1999, ProtocolulSchengen al Tratatului de laAmsterdam din 2 octombrie 1997 aintegrat cooperarea Schengen încadrul Uniunii Europene. Astfel,Comunitatea European@ }i-a asumatcompeten]a pentru largile spa]ii aleacquiurilor Schengen, precum }ipentru ulterioara sa dezvoltare. Pen -tru Marea Britanie, Irlanda }i Dane -marca s-au t@cut aranjamente spe-ciale. De}i Marea Britanie }i Irlandanu sunt p@r]i ale Acordului Schen -gen, ele pot, cu aprobarea ConsiliuluiUE, s@ aplice acquis-urile Schengenîn întregime sau în parte }i s@ par-ticipe la dezvoltarea ulterioar@. Dane -marca va decide pe baz@ de analiz@de caz dac@ va participa, sub pr e -vederile legisla]iei interna]ionale, ladezvoltarea ulterioar@ a acqui-urilor}i dac@ va integra în legisla]ia sana]ional@ }i legisla]ia Comunit@]ii,dezvoltat@ f@r@ participarea sa.Acordurile de cooperare dintre ]@rilesemnatare Schengen,Norvegia }iIrlanda au fost înlocuite cu Acor du -rile Asociate cu UE, foarte asem@ -n@toare la con]inut, încheiate în bazaTratatului de la Amsterdam.Pentru cet@]enii UE }i cet@]enii]@rilor-ter]e care locuiesc în UE,Acordul Schengen are drept rezultatcre}terea substan]ial@ a libert@]ii dec@l@torie }i îmbun@t@]irea siguran]eiîn interiorul ]@rilor Schengen }i fron-tierelor lor externe.

În prezent, ]@rile semnatare ale Acor -dului Schengen sunt Austria, Belgia,Danemarca, Fran]a, Finlanda, Ger ma -nia, Grecia, Islanda, Italia, Luxem -burg, Olanda, Norvegia, Portugalia,Spania }i Suedia.Pentru a institui o zon@ cu o fron-tier@ extern@ comun@ }i f@r@ con-troale la frontierele interne, toatestatele participante trebuie s@ aib@condi]ii de intrare în ]ar@, identice.Acest lucru înseamn@, de exemplu,c@ trebuie s@ existe norme comuneprivind categoriile de cet@]eni ai]@rilor ter]e c@rora li se solicit@ viz@.Pe de alt@ parte, vizele acordatesunt, în general, valabile în toate]@rile Schengen. Mai mult, toatestatele participante trebuie s@ sepoat@ baza pe capacitatea celorlalte]@ri de a efectua controale sat-isf@c@toare la frontier@. De aceea,acquis-ul Schengen include normeprivind m@surile de control care tre-buie puse în aplicare la frontieraextern@ a zonei Schengen. Pentru asigurarea unei zone de fron-tier@ extern@ comun@, m@surile com-pensatorii au trebuit luate de c@trestatele semnatare ale Acordului. Prin-tre cele mai importante prevederi aleacquis-ului Schengen se prevedecooperarea dintre autorit@]ile poli]i -ene}ti din statele participante. Un sis-tem comun de informa]ii, Sis temulde Informa]ii Schengen, (SIS), le per-mite poli]i}tilor din ]@rile Schen gens@ emit@ avertiz@ri privind criminaliic@uta]i într-o ]ar@ anume, persoaneledisp@rute sau bunurile furate.Cooperarea Uniunii Europene în dome-niul Justi]iei }i Afacerilor Interne s-aextins treptat pentru a include mai

mult decât simpla cooperare Schen -gen. Tendin]ele actuale vizeaz@ o coop-erare mai strâns@ între poli]ie }i procu-raturile din diferite ]@ri, armonizarealegisla]iei din domeniul dreptului civil

}i penal }i o politic@ comun@ privindimigra]ia }i acordarea dreptului de azil.Acordul Schengen nu implic@ automatfaptul c@ Norvegia face parte dinaceast@ cooperare extins@. (va urma)

dr. Paul LUCIAN

Sediul Guvernului Rom$niei

ART~ ECONOMIE VINERI 4 MARTIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Mi}carea paradoxist@ }i-a c@}tigatîn cei peste 20 de ani de existen]@,drept de cetate în lumea literaturii }iartei contemporane.

La jum@tatea secolului XX, arta }iliteratura din România traversa o„letargie”, un soi de moarte aparent@sus]inut@ }i determinat@ de comanda-mentele realismului socialist.

În crea]ia arti}tilor }i scriitorilor dingenera]iile anilor 60-70 se observ@ omasiv@ orientare spre tezele post- mod-ernismului, cu expansiunea acestuiaspre discursurile specifice ale semioticii.

Un post-modernism românesc pre-figurat de mi}carea „Dada”, (fondatorulei, tot un român, Tristan Tzara) urmat@de futurism, urmuzism, constructivism,integralism, }i alte „ isme”, regasite încrea]iile unor litera]i }i plasticieni avan -gardi}ti ca: Marcel Iancu, Ion Vinea,M. H. Maxy, F. Brunea-Fox, Ion C@lu -g@rul, B. Fundoianu, Ilarie Voronca,Mattys Teutsch, Sa}a Pan@, AurelBaranga, Geo Bogza }i al]ii.

Sensibilitatea poetic@ a deceniului80 este deschis@ spre senza]iile cotid-ianului. Lirica lui Nichita St@nescuanun ]@ sfâr}itul modernit@]ii }i înce -putul post-modernit@]ii românesti („Ne -cuvintele” }i „ În dulcele stil clasic”).Paradoxismul este în partea lui for-mal@ o extensie exacerbat@ a post-modernismului.

Reputatul istoric literar Ion Rotaru,cunoscut pentru aportul s@u esen]ial lacultivarea valorilor perene ale literaturiiromâne vechi, se arat@ interesat, înultima perioad@ a vie]ii sale, demi}carea paradoxist@.

Într-un eseu dedicat noului curentliterar euro-american, paradoxismul,

istoricul literar lanseaz@ câteva idei, nulipsite de importan]@ pentru formulareateoretic@ a paradoxismului, justific@apari]ia acestuia ca reac]ie fireasc@ }inecesar@ împotriva demonetiz@rii liter-aturii anterioare. El este pentru culti-varea justificat@ a non- poemelor, aanti-literaturii ca literatur@, a non-stilului ca stil, a scrierii paralingvis-tice, a poemelor f@r@ versuri, a faceliteratur@ din orice.

Paradoxismul în artele plastice cu -noa} te o evolu]ie specific@. Primelepro duc]ii paradoxiste în America (mai

nou }i în România) au fost vestitele,hulitele, mult blamatele }i controver-satele Graffiti, acceptate în final, dup@multe conflicte între proprietariispa]iilor }i graffiti-cieni, care î}i exerci-tau „operele” clandestin }i ilegal. Estevorba de inscrip]ii, desene, embleme,taguri, realizate pe pere]ii sta]iilor demetrou, pe ziduri, pe vagoane de trenpe pere]ii caselor. Acestea au ap@rut înanii celui de al II lea R@zboi Mondial,la New York, Philadelphia etc...

Str@mo}ii arti}tilor Graffiti }i-auîncercat talentul înc@ din antichitate. În

catacombele Romei antice pe zidurilemormintelor, în Pompei, desene }iinscrip]ii, care ne ofer@ o perspectiv@direct@ asupra vie]ii de strad@, desprelatina vulgar@, insulte, magie, declara]iide dragoste, ^n Grecia veche (Ephesus,Turcia de ast@zi, s-a g@sit un desenstilizat reprezentând o reclam@ la pros-titu]ie), în Egipt. În Guatemala, situlmaia} Tikal, Neworange în Irlanda.

Dac@ la începuturi aceast@mi}care a fost total dezagreat@, cutimpul ea s-a oficializat. S-a înfiin]ato asocia]ie a arti}tilor graffiti. În

prima perioad@ ar ti} tii „str@zii” erauanonimi, urm@ri]i de poli]ie, apoi lis-a oferit spa]ii speciale, unde s@-}ipoat@ exprima p@rerile }i talentul.

Produc]iile acestora au intrat înaten]ia criticii, a esteticienilor, a mijloa -celor media. Primul artist care a de venitcelebru }i care }i-a conturat un stil per-sonal, a fost Jean-Michel Bas quiat, cupseudonimul SAMO, despre care s-auscris în coloanele cotidienelor new-york-eze ^n 1980, cronici elogioase. Pe lâng@acesta s-au afirmat Keit Haring,Raymond Sanders, AL Diaz }i al]ii.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Totul este posibil, imposibilul de asemenea.(II)

Sibiu - Pia]a Mare ^n pragul unor prim@veri de alt@dat@