DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE UTILIZÃRII CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI

  • Published on
    06-Jun-2015

  • View
    9.042

  • Download
    2

Transcript

DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI

UTILIZRII

Roxana CHIRIT*, Gabriela CHELE**, Cristinel STEFNESCU***, Mircea ILINCA****, Vasile CHIRIT*

Rezumat Care este efectul utilizrii calculatorului asupra mintii copiior Este calcuatorul bun sau ru pentru copii Aceste ntrebri sunt n atentia printilor si educatorilor raportndu-ne la prezenta tot mai frecvent a calculatorului la servici, n scoli si acas. Cercetrile au identificat c utilizarea patologic a calculatorului afecteaz functionarea social, psihologic si ocupational. Deci, bazndu-ne pe datele gsite n literatura de specialitate, acest articol examineaz impactul utilizrii calculatorului a copii si adolescenti. Cuvinte cheie: utilizarea calculatorului, copii, social, psihologic, ocupational. Abstract What is the effect of the computer on the mind of a child It is the computer good for children or bad for them These questions are of great concern to parents and educators, faces as we are with the growing presence of computers in the workplace, in schools, and at home. Research has identified pathological computer use which has been associated with significant social, psychological, and occupational impairment. Therefore, based upon the finding from literature, this paper examines the impact of computer use at children and teenagers. Key words: computer use, children, social, psychological, occupational.

* Profesor, Universitatea de Medicin si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi, Sef de sectie , Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi ** Medic rezident, Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi *** Sef de lucrri, Universitatea de Medicin si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi **** Profesor, Universitatea Tehnic "Gh. Asachi" Iasi

Calculatorul intr din ce n ce mai mult n viata noastr de toate zilele, tinznd, s devin un bun de larg consum. Astzi observm cu totii tendintele de implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare n viata cotidian. Ca s realizm amploarea acestui fenomen, ajunge s spunem c la nivelul anului 2004, n Romania au fost nregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane care folosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numr s creasc la 5,5 milioane. Acest fenomen de mas are att implicatii pozitive, ct si negative, ce nu pot fi neglijate. (1) Majoritatea specialistilor consider c nu trebuie s ne ntrebm dac instruirea elevilor se mbuntteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calittile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul c pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev n parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii au folosit Internetul nainte de a ajunge n scoala primar. (2) n 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vrsta

cuprins ntre 2-17 ani, detin un calculator acas si 78% din acestea sunt conectate la internet. (3) Peste 90% din copii si adolescenti cu vrste cuprinse ntre 5-17 ani folosesc calculatorul si dintre acestia 59% navigheaz pe internet.(2) Astzi, copiii afirm c utilizeaz frecvent calculatorul pentru educatie si distractie. Studiile preliminare arat c impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever dect ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sptmn la calculator pentru jocuri si aceasta nu influenteaz timpul pentru televizor. Dar se constat o scdere a timpului pentru activitti sportive sau sociale. (3) v Peste 90% din copiii cu vrste ntre 13-17 ani stiu cum s foloseasc computerul. Nu s-au evidentiat diferente ntre sexe n ceea ce priveste utilizarea sa. (4) Odat cu cresterea rolului calculatorului n viata copiilor au aprut si ntrebrile: 1. Poate calculatorul s motiveze cu adevrat copii ca s nvete mai bine si mai repede 2. Trebuie ca copii s nceap s utilizeze calculatorul de la vrsta de cinci ani pentru ca s beneficieze de un servici bine pltit mai trziu 3. Realizeaz calculatorul o "conectare" la viata real 4. Cum va fi afectat dezvoltarea lor psiho-comportamental Meritul activittilor desfsurate la calculator ar trebui reevaluate deoarece timpul petrecut acas la calculator poate nlocui alte activitti cu rol mai important pentru dezvoltarea copiilor. Printii se simt fericiti si sunt coplesiti de bucurie atunci cnd copilul si descoper abilittile de a folosi calculatorul si apoi internetul. Desi cercetrile asupra efectelor utilizrii calculatorului sunt nc putine si ambiguii totusi specialistii au evidentiat consecinte pozitive si negative. S-au urmrit efectele asupra: strii fizice; dezvoltrii psiho-cognitive; dezvoltrii relatiilor si a interactiunii sociale; si a perceperii realittii. (3) A) Efectele asupra strii fizice: Utilizarea ndelungat a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior s observm diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) (5) Favorizeaz aparitia tendinitelor, numite chiar nintendinite (dup numele jocului Nintendo), caracterizate prin durere sever la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a repetatelor apsri pe butoane din timpul jocului (5) Este un factor trigger pentru crizele epileptice (epilepsia fotosenzitiv determinat de "licririle frecvente" sau imaginile rapide luminoase). La 5% dintre epileptici aceasta poate fi precipitat de stimuli externi ca de exemplu flash light, sau alti stimuli vizuali: sursele de lumin natural, lumina soarelui care se reflect pe suprafata apei, printre frunzele copacilor, si cele artificiale, TV, jocurile video, monitorul calculatorului, lumina stroboscobic. (6) Reprezint 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vrst 7-19 ani. Este relativ rar raportndune la incidenta epilepsiei de 1/4000 din populatia general. Atacurile sunt precipitate de stimuli luminosi, cel mai des incriminat

fiind televizorul. La acestea se pot asocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant. La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitiv EEG este normal iar modificrile apar la stimularea fotonic intermitent. Un studiu european care investigheaz acest tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patru orase mari ale Europei, arat c jocul Super Mario World provoac crizele epileptice mult mai frecvent dect televizorul. Dar depinde si de tipul de televizor, cele jucate la un televizor de 50Hz determin mai frecvent crize de epilepsie dect cele pe televizoare de 100 Hz. (7) Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz, desi s-au ntlnit si cazuri la care pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. (8) Acestea apar cel mai frevent nainte de 20 de ani, la fete mai des dect la bieti. Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente, uneori pot apare la nceput crize mioclonice. (9) Persoanele cu epilepsie fotosenzitiv prezint atacuri doar cnd se expun la factorii triggeri mai sus enuntati. Opiniile actuale ale specialistior se refer la faptul c jocurile video si de pe calculator nu sunt triggeri pentru epilepsie dect dac exist un pattern caracteristic al individului. La persoanele cu epilepsie este posibil ca atacurile s fie declansate prin concentrarea intens si sustinut necesar la aceste jocuri. (9) Nu exist dovezi concludente care s evidentieze epilepsia indus de monitorul calculatorului. Noile monitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film Transistors) sunt superioare calitativ si de preferat ca s fie utilizate. Dar totusi monitorul rmne un factor trigger prin timpului ndelungat petrecut n fata acestuia, a concentrrii intense necesare activittii. (7) Timpul tot mai mare pe care l petrec n faa calculatorului duce la reducerea duratei de somn, comaruri, inversarea programului de somn. Unul din cinci copii, dintre cei care dein un computer, i petrece mai puin timp dormind dect proprii prini la aceeai vrst. Timpul fiind mai mic cu 2 pn la 5 ore. Rezultatele au fost obinute n urma interogrii a peste 1000 de prini care au instalat copiilor un calculator n dormitor. (8) Deprivarea de somn cauzeaz oboseal excesiv ce interfer cu funcionarea social i colar, poate duce la scderea rezistenei sistemului imun avnd ca consecin creterea vulnerabilitii pentru boal. (10) Alte efecte: cefalee, tulburri de alimentaie (bulimie), scderea acuitii vizuale, modificri ale frecvenei cardiace (9). B) Efectele asupra dezvoltrii psiho-cognitive: Utilizarea ndelungat a calculatorului poate determina tulburri emotionale: anxietate, iritabilitate, tolerant sczut la frustrare, pn la depresie. (10) Multi adolescenti prefer s foloseasc computerul atunci cnd se simt abandonati de familie sau cnd stau mult timp singuri acas, printii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme. (11) Peele (1991) explic mecanismul psihologic al utilizrii calculatorului: "ti d sentimentul si senzatia de satisfactie pe care nu esti capabil s le obtii n alt

mod. Poate nltura sentimentul de nesigurant si disconfort prin puterea de distragere a atentiei si creerea unei senzatii temporare de securitate, calm, putere de control a situatiei, intimitate, pn la euforie, exaltare." Ei au o stim de sine sczut si sentimentul de devalorizare. (11) Young (1997) trgea concluzia c cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de interactiunea anonim de pe internet. Orzack subliniaz comorbidittile utilizrii nocive a calculatorului ca fiind depresia si tulburrile bipolare (12). Putem vorbi de o cultur a Cyberspatiului care are propriile seturi de valori, standarde, limbaj si semne care dau sentimentul de a apartine la un grup si creeaz oportunitatea de a evada dincolo de limitele impuse de societate (13) Utilizarea calculatorului mbuntteste performantele cognitive (11). Cercetrile s-au centrat pe evidentierea dezvoltrii unui set specific de aptitudini a inteligentei vizuale, importante n utilizarea calculatorului Aplicatiile de la computer, n special jocurile, sunt proiectate s sublinieze imaginile vizuale mai mult dect informatiile verbale. Aceste aptitudini pot fi utile n domeniul stiintei si tehnologiei, unde manipularea imaginilor pe ecran este important. Numeroase jocuri pentru calculator necesit acelea si aptitudini ce sunt evaluate n testele inteligentei nonverbale, ca Wechsler si Stanford Binet. (2) Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la cresterea selectiv a scorului inteligentei nonverbale fat de cei din secolul trecut. De exemplu, compararea mediei la testul nonverbal, Raven Progressive Matrices, la adultii englezi cu aceasi vrst din 1942 versus 1992 arat o crestere important la cei din urm, pentru toate vrstele testate (14). Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a arat c cei care au acces la un calculator au note mai bune la matematic si englez dect cei care nu au. Desigur, elevii cu computer acas fac parte din familii cu un nivel material si social crescut, factor ce este nalt corelat cu performanta scolar. Dar ntre ei, cei care l folosesc n mod frecvent au rezultate scolare mai bune dect ceilalti. n alt studiu se arat c copii care particip la un program de utilizare a calculatorului dup terminarea scolii au fcut mari progrese la citire, matematic, gramatic, au cunostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele de la scoal comparativ cu copii care nu au participat la acest program. Fetele folosesc calculatorul la fel de des ca bietii si chiar cu mai mult ncredere dect acestia. Dar acestea l folosesc mai mult pentru alte activitti dect pentru jocuri. Acestea prefer jocuri bazate pe realitate, o tem destul de rar ntlnit, fat de bieti care le prefer pe cele bazate pe fantezie. Adolescentele prefer jocuri cu personaje atrgtoare, cu subiecte complicate si cu solutie final, fat de cele violente, la care singurul obiectiv este distrugerea celorlalti. Deci, jocuri non-violente cu feedback pozitiv pentru juctor. Toate acestea sugereaz c fetele nu au probleme n utilizarea calculatorului dar rmne de vzut cum aceast nou tehnologie va duce la cresterea participrii

lor

n

domeniile

tehnice.

C) Efectele asupra dezvoltrii aptitudinilor sociale: Studiile longitudinale relev cum sunt influentate trsturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti (14). M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University subliniaz c tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea social la adolescenti. Utilizarea ndelungat a calculatorului duce la tulburri de comportament: retragere social, introversie, agresivitate verbal sau fizic, comportament exploziv iritant atunci cnd i se cere s fac altceva (14). Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psihosexualittii, cu suisurile si coborsurile sale, cu prtile sale de lumini si umbre, de spectaculos si banal. S-a vzut o tendint de erodare a autorittii parentale, copii o accept mai putin. Aceasta depinde de tipul de activitate realizat la calculator si de timpul petrecut n fata ecranului (11). Pentru a dezvolta competenta social necesar copii trebuie s interactioneze cu altii. S-a evidentiat o crestere a numrului "prietenilor electronici" la utilizatorii de calculator odat cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implic interactiunea social. Mai mult, unul din cinci copii cu vrste cuprinse ntre 8-18 ani au declarat c au computer n dormitor. Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte activitti sociale, interfernd cu dezvoltarea si mentinerea prieteniilor, 60% din ei petrec timpul singuri la calculator. Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii relateaz din experienta sa c "una dintre lectiile favorite ale copiilor (5-10 ani) este trimiterea unui mesaj e-mail ctre bunici. Oricui i place s primeasc scrisori, iar copiilor nu prea le place s astepte. Avantajul este c i pot scrie bunicii si vor primi un rspuns peste cel mult o jumtate de or.. Componenta social a utilizrii computerului este cel putin la fel de important ca lectiile nvtate cu ajutorul calculatorului. Faptul c folosesc Internetul mpreun cu colegii de clas i ajut pe copii s lege relatii mult mai usor" (6). Studiile longitudinale relev cum sunt influentate trsturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti (11). Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesiv (peste 30h/sptmn) si jocurile violente pot duce la cresterea comportamentului agresiv, a ostilittii la copii. nc din 1980 armatele englez si american utilizeaz jocuri video violente pentru a desensibiliza soldatii si ai face mai capabili s ucid. Cercetrile expunerii la jocurile violente pe calculator sau video sugereaz o crestere a comportamentului agresiv prin dezvolta...

Recommended

View more >