13
CUVÂNT CĂTRE ADOLESCENȚI (Tabără Durău, 2012 – seria pentru adolescenți) Nici mie nu mi-a fost ușor când eram ca voi. E vârsta cea mai grea, vârsta adolescenței. Unii spun că bătrânețea e mai grea decât tinerețea, dar eu consider că nu este adevărat. La bătrânețe e mult mai ușor. Dacă ai găsit o lumină și un sens în perioada de tinerețe, după aceea e ușor. În tinerețe m-am străduit mult să mă-mprietenesc cu durerea sufletească. Apoi, îmbătrânind, am învățat să mă împrietenesc și cu durerea trupească. Mă doare peste tot dar durerea e deja prietenul meu. Când eram mică mă revoltam împotriva durerii pentru că e în noi o forță care spune „nu” durerii, nu-nțelege de ce trebuie să ne doară. Și, de-abia târziu am înțeles că dacă nu trăiesc o durere până la capăt, nu mă nasc la o realitate pe care o caut. Orice lucru bun se naște, ajunge în noi printr-o durere și asta s-a-ntâmplat pentru că primii noștri părinți, proto-părinții noștri, au ales să nu mai folosească puterea necreată a lui Dumnezeu. Noi nici nu de dăm seama cum ar fi fost omul dacă ar fi folosit puterea aceea pe care o avea de la Dumnezeu, omul, la facere. Era o putere prin care omul își împlinea toate dorințele, fără niciun fel de efort și nu simțea durere, și nici nu murea și nu simțea niciun fel de plăcere în părțile senzitive ale ființei, ci totul era resimțit ca o plăcere a minții. Doar că nu ne putem da seama ușor cum era mintea omului atunci. Acum, mulți dintre voi ați gustat deja o plăcere care nu ține neapărat de simțuri. Așa se întâmplă când simți o plăcere spirituală, ești mândru, ești mândră, ești satisfăcut … E o plăcere resimțită în alt loc decât pe limbă sau în celelalte părți în care simțim noi plăcere. Dar acest loc nu mai e acea minte curată pe care o avea omul când l-a creat Dumnezeu. Noi, cei de astăzi nu cunoaștem altfel de viață decât aceasta trasă între plăcere și durere... Toată viața lui omul fuge de durere și aleargă după plăcere. Majoritatea oamenilor. Acesta este omul care a căzut la nivelul animalului. Sigur, el a căzut la nivelul animalului în sensul atitudinii față de realitate și nu este animal. Omul rămâne ființă rațională, liberă, creativă. Animalul nu creează niciodată. Omul este o ființă creatoare, el creează, din orice face altceva, da? Nu mănâncă grâu, face prăjituri, pâine; nu bea struguri, bea vin, nu? Ba chiar e în stare să producă și artificial niște substanțe care nu există în natură, dar pe care el le creează pornind de la acelea pe care le-a 1

Cuvânt către adolescenț i.docx

  • Upload
    elena-s

  • View
    214

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Cuvnt ctre adolesceni(Tabr Duru, 2012 seria pentru adolesceni)

Nici mie nu mi-a fost uor cnd eram ca voi. E vrsta cea mai grea, vrsta adolescenei.Unii spun c btrneea e mai grea dect tinereea, dar eu consider c nu este adevrat. La btrnee e mult mai uor. Dac ai gsit o lumin i un sens n perioada de tineree, dup aceea e uor. n tineree m-am strduit mult s m-mprietenesc cu durerea sufleteasc. Apoi, mbtrnind, am nvat s m mprietenesc i cu durerea trupeasc. M doare peste tot dar durerea e deja prietenul meu. Cnd eram mic m revoltam mpotriva durerii pentru c e n noi o for care spune nu durerii, nu-nelege de ce trebuie s ne doar. i, de-abia trziu am neles c dac nu triesc o durere pn la capt, nu m nasc la o realitate pe care o caut. Orice lucru bun se nate, ajunge n noi printr-o durere i asta s-a-ntmplat pentru c primii notri prini, proto-prinii notri, au ales s nu mai foloseasc puterea necreat a lui Dumnezeu. Noi nici nu de dm seama cum ar fi fost omul dac ar fi folosit puterea aceea pe care o avea de la Dumnezeu, omul, la facere. Era o putere prin care omul i mplinea toate dorinele, fr niciun fel de efort i nu simea durere, i nici nu murea i nu simea niciun fel de plcere n prile senzitive ale fiinei, ci totul era resimit ca o plcere a minii. Doar c nu ne putem da seama uor cum era mintea omului atunci. Acum, muli dintre voi ai gustat deja o plcere care nu ine neaprat de simuri. Aa se ntmpl cnd simi o plcere spiritual, eti mndru, eti mndr, eti satisfcut E o plcere resimit n alt loc dect pe limb sau n celelalte pri n care simim noi plcere. Dar acest loc nu mai e acea minte curat pe care o avea omul cnd l-a creat Dumnezeu. Noi, cei de astzi nu cunoatem altfel de via dect aceasta tras ntre plcere i durere... Toat viaa lui omul fuge de durere i alearg dup plcere. Majoritatea oamenilor. Acesta este omul care a czut la nivelul animalului. Sigur, el a czut la nivelul animalului n sensul atitudinii fa de realitate i nu este animal. Omul rmne fiin raional, liber, creativ. Animalul nu creeaz niciodat. Omul este o fiin creatoare, el creeaz, din orice face altceva, da? Nu mnnc gru, face prjituri, pine; nu bea struguri, bea vin, nu? Ba chiar e n stare s produc i artificial nite substane care nu exist n natur, dar pe care el le creeaz pornind de la acelea pe care le-a fcut Dumnezeu. Aadar omul este o fiin creatoare i rmne i cnd se poart ca un animal. Unde seamn omul cu animalul? Voi tii c muli dintre cei care ne cresc pe noi ne spun c te-ai purtat ca o dobitoac!, eti un dobitoc!, i cuvntul la ne nsoete de cnd suntem mici. Este un fel prin care noi suntem categorisii ca nefiind cum se atept de la noi. Aadar unde seamn omul cu animalul? Nu n faptul c mnnc. i animalele mnnc, i oamenii mnnc. Ci n felul n care mnnc i ce mnnc. El mnnc cu totul i cu totul altfel, nu? Nu se duce n cotinea s ia gina s-o mnnce cu fulgi cu tot, ci o pregtete. Nu se deosebete nici prin faptul c elimin resturile neasimilate ale mncrii, ci n felul omenesc n care o face. O face n locuri speciale, innd cont de anumite condiii i o face cu gndul la ceilali. Omul se ruineaz cnd face acest lucru, pe cnd pisica i cinele i animalele nu se ruineaz cnd i fac nevoile. Deci atitudinea omului, marcat de delicatee i de sensibilitate este cu totul diferit de cea a animalelor. Deci nici aici nu seamn omul cu animalul. Sigur c uneori putem s ne purtm ca nite dobitoci dac ne facem nevoile la ntmplare, n crare, fr s ne ngrijim de ce lsam n urma noastr... ne putem purta un moment ca un animal, nu? Dar n acele momente omul este iresponsabil, ori supus unei presiuni prea mari, sau o neputin a minii obosit, adormit sau mbtat cu ceva. Deci nici n asta nu seamn omul cu animalul. Atunci, unde se afl aceast asemnare a omului cu dobitoacele necugettoare? n felul n care se raporteaz la mplinirea nevoilor sale. Animalul are un program nluntrul su prin care i asigur existena fiind atras prin plcere de ceea ce i este necesar, fr s se gndeasc. Aa e fcut el. Informaia genetic i spune ceea ce i face bine i ceea ce nu-i face bine. O vac pate fr niciun fel de studii ntr-o poian i nu mnnc o iarb care-i face ru, nu se otrvete. Toate animalele tiu s se-ndrepte ctre ceea ce le este plcut, ce e folositor i ce nu. Aici omul este superior animalelor, omul este n stare s mnnce ceva prost sau ceva otrvitor, ceva care-i face ru pentru c tie c e ru dar face pentru c este liber. i poate s fac un lucru care-i face ru. Deci nici aici nu seamn cu animalul. Semn cu animalul doar la atitudinea pe care o are cnd nu-i poate mplini o nevoie sau o dorin, numit agresivitate. Animalul atunci cnd nu poate s-i mplineasc o nevoie devine agresiv. Dac vrea s mnnce i cineva l mpiedic, el devine agresiv i se lupt pentru hrana sa. Dac un animal are nevoie s se nmuleasc i e mpiedicat, de obicei masculul, devine agresiv. i sigur va birui cel care este mai puternic. Dar omul ajunge s se asemene cu animalele dup felul n care i folosete agresivitatea omul. Ori de cte ori folosete agresivitatea i violena ca s-i mplineasc o nevoie, ne dm seama c a deczut la nivelul animalului i c nu mai este om cu adevrat. Omul are alte posibiliti de rezolvare a problemelor sale legate de satisfacerea nevoilor i mplinirea dorinelor. Dar sigur c nici aici nu suntem cu totul animale, pentru c un animal nu e ru, moral vorbind, cnd e agresiv, pe cnd omul este. Un lup dac se bate cu un alt lup, un mascul care se bate cu un alt lup pentru a deveni ef de hait, n momentul n care lupul mai slab e n pericol i-i piard viaa, realizeaz c a pierdut i-i ndreapt gtul, jugulara, ctre adversar oferindu-i posibilitatea s-l ucid. n momentul acela lupul biruitor nu doar se oprete din lupt, ci i i d un prim ajutor. Face pipi pe rnile lui, i asta are un puternic efect de vindecare. Apoi, ntre cei doi se stabilete un protocol de supunere, ascultare i loialitate: cel slab ascult de cel puternic. i nu se rzbun cnd l prinde la col pe cel mai tare, nu se rzbun pe el i nici nu ncearc s-l lucreze pe la spate, uotind cu ali lupi cum s fac s-l dea jos pe ef. l slujesc cu foarte mult credin, cu foarte mult devotament pentru c el nelege, n legea lui, c fericirea i starea lui de bine ine de binele ntregii comuniti. Ceea ce omul nu e capabil cu una cu dou Aadar, starea aceasta n care noi semnm cu animalele este felul de via numit, att de nvtura Bisericii ct i de tiin, supravieuire. Aceasta este o stare, un fel de a fi, n care noi nu ne gndim i nu ne-alegem comportamentul. Comportamentul nete de la sine, automat, dictat de raiuni care nu sunt ale contiinei noastre. Muli spun sunt liber s fac ce vreau!, dar aici se afl cea mai mare nelare i cea mai mare minciun. Nimeni nu face ce vrea. Doar sfinii. n rest, noi facem ce ne vine. Dar ia s ne gndim bine de unde ne vine, ce ne vine s facem? Dac privim atent sesizm o putere care ne mpinge s facem ceva i ne dm seama c nu suntem liberi. Cnd le vine s bat pe cineva, foarte puini oameni rezist impulsului. i trebuie o putere extraordinar ca s biruieti acea for n care-i vine s-l loveti pe cellalt. Nu mai spun s-i vin s te uii urt... Era odat un brbat foarte fioros care nu putea s se abin s bat cnd i venea Nu putea! i s-a dus la un specialist i l-a ntrebat: Avei vreun tratament pentru mine? C a vrea s pot s m abin, dar eu nu pot. Am n mine o pornire c nu pot, n-am timp s m stpnesc, n clipa n care-mi vine s lovesc, eu i lovesc i specialistul i-a spus: Uite, timp de o sptmn vei fi nsoit de acei doi specialiti de serviciu (care erau doi bodyguarzi mai mari i mai solizi dect agresivul) i ei vor sta lng dumneavoastr. Cnd dorii, simii nevoia s lovii pe cineva, ei v pocnesc nainte de asta. Timp de dou sptmni, omul nostru n-a lovit pe nimeni. Nu-i mai venea! Cum i venea, cum i trecea, da? Deci aceast minciun pe care i-o spunea, c nu poate s se abin, de fapt era o iluzie. Nu avea niciun motiv s se abin. N-avea nici o motivaie. Omul are nevoie de-o motivaie ca s fac sau s nu fac lucruri. Dac nu are o motivaie mai nalt, el se las trt de ceea ce-i vine. Doar c spre deosebire de animal, lui nu-i vine de la fire, ci de la ce a nvat. Animalului i vine ce-a pus Dumnezeu l el ca s supravieuiasc. Animalul nu are iniiative, el nu are aceast libertate... Nici un animal n-o s ia hotrrea la un moment dat s miaune dac e cine, sau dac e pisic, s latre. Orict de educat ar fi un cine i orict de dresat ar fi, el se va exprima prin limbajul specific cinelui. N-o s-l auzim mieunnd niciodat. Un om este n stare s miaune, s fac la fel ca un purcel, ca o pisic i n comportament i n limbaj, pentru c ceea ce face omul nu este dat prin fire, ci se nva. Acum, s ne-ntrebm: De la cine a nvat omul comportamentul numit animalic? De la cine a nvat s fie violent? Oamenii spun despre unii c aa s-au nscut ei. Nu-i adevrat. Niciun om nu se nate violent, ru, agresiv, mincinos, fricos, la. Acestea sunt lucruri care se nva. Cnd le nvm? Aici avem de descoperit trei lucruri: avem trei moteniri. Primele apucturi pe care le-am nvat sunt cele pe care le nvm de la prinii notri nc din momentul zmislirii. Ct stm n burtica mamei noi deja nvm o mulime de lucruri despre lumea real i cum s ne purtm. Deja simim cnd e violen, cnd e agresivitateDac-am trit ntr-un mediu violent vom fi violeni, dac-a fost agresat mama noastr vom fi agresai sau agresori. Sunt copii care n pntecul mamei vor s bat oameni, pentru c mama lor a fost agresat. Eu cunosc o domnioar care vroia s-i bat pe cei din jur cnd avea ase luni nuntru pntecului mamei sale, pentru c cei din jur vroiau ca ea s fie avortat, s fie ucis. i ea nu i-a amintit pn cnd nu a fcut anumite exerciii, terapii. Aadar, majoritatea lucrurilor le-nvm pn cnd apar cuvintele. ntre momentul zmislirii i pn la 7 ani cnd ncepe vrsta responsabilitii, informaia de la prini la noi trece ca informaia de pe stick pe hard. Adic este arhivat, trec numai impulsurile acelea, fr imagini. Dac prinii votri se uit la filme pentru aduli cnd voi suntei n burta mamei sau avei un an sau doi ani, voi o s avei tendina s v uitai la filme pentru aduli nc de la doi sau trei ani. Dac prinii votri au fcut lucruri legate de o sexualitate bolnav, voi v vei trezi nc din primii ani de via cu tendine de acest fel. Tot mai muli prini se plng c copiii lor fac lucruri anormale din perspectiva sexualitii, la ase luni, la opt luni, la un an. Acestea sunt lucruri pe care le-au nvat cnd erau n pntecul mamei. Voi, generaia de astzi, v-ai nscut ntr-o lume n care imaginile care celor dinaintea voastr le fceau ru, le era ruine, sunt aproape fireti. Aceste imagini sunt n mintea voastr, n adncul vostru i ele se activeaz n clipa cnd nu mai suntei stpni pe voi. Copilul poate s nvee dou feluri de a fi: un copil bun, n acelai copil, un copil ru inut n ascuns, de care i e i fric i ruine. Un copil olimpic, de la un liceu, asculta o formaie de muzic... o porcrie, cu texte agresive i urte. mi povestea asta la un seminar. i l-am ntrebat: i place? Da!. Poi s-mi pui i mie acea muzic? Nu. De ce? Pi, mi-e ruine.... Atunci cum, de ce simi nevoia s asculi lucruri pe care i-ar fi ruine s mi le povesteti? i zice Pentru c n mine sunt doi biei: un biat bun, pe care-l cunosc profesorii i prinii mei, i unul ru pe care-l cunosc numai eu, i care din cnd n cnd vrea, ine neaprat s fac i el ceva, s fac lucruri care-i plac lui. i l-am ntrebat dac-ar dori s-l biruiasc pe biatul ru i la-nceput a zis: Da i nu, pentru c, tii, el face o mulime de lucruri care-mi plac i, pe urm, nici n-am timp, c el nici nu m-ntreab. M trezesc c am fcut ce am de fcut i pe urm mi-e ruine, mi pare ru, da puin, c pe urm iar fac ce-mi place. Dar pn la urm a reuit pentru c a ales s-l scoat la lumin pe biatul ru spovedindu-se, adic artndu-l Domnului care l nelege i-l iubete i vrea s-i dea putere s se fac bun. Scond din ascuns faptele biatului ru n-a mai avut nevoie s-l alimenteze cu lucruri ruinoase. Da, n fiecare dintre noi exist un om bun i unul ru, pentru c noi avem dou dimensiuni de educaie. Cei care ne-au adus pe lume au o dimensiune de oameni buni: cine mai e ca mama, cine mai e ca tata..., i-o dimensiune de oameni ri: au neputine i lucruri care nici lor nu le plac i nici nou nu ne plac. i noi motenim din neam n neam, de la bunici, de la strbunici, att o dimensiune superioar, n care ducem valorile familiei mai departe n neamul nostru, n familia noastr, acele lucruri cu care ne mndrim, i dedesubt, avem lucruri cu care ne ruinm. Unele lucruri sunt foarte ruinoase, c nici nu se mai vorbete despre ele. Parc-am auzit c bunicul a fcut nu tiu ce, parc aveam un unchi care a fcut nu tiu ce, dar despre aceste lucruri nu se vorbete, se bag la fund, nu se discut, i-atunci la suprafa omul se poart numai cu lucrurile frumoase, le proceseaz, i pe cele ruinoase sau dureroase le bag dedesubt se numete subcontient. Aa ajungem ca pe noi, de fapt, s ne conduc acest subcontient. De exemplu, dac Tudor se-nfurie foarte tare ntr-o relaie, att de tare nct e i mir spunndu-i Oare, de ce m-am nfuriat aa de tare pentru nimic toat? e un semn c undeva n viaa lui Tudor a fost un eveniment foarte traumatic de care-i amintete acest mic eveniment prezent. Sau ceva-n viaa tatlui su sau, mai ales, a bunicului c noi activm mai mult traumele bunicilor. Ceva i s-a-ntmplat bunicului i cnd ceva din viaa mea seamn cu ce s-a-ntmplat tatlui meu, sau bunicului meu, sau mamei mele, sau bunicii mele, eu voi activa comportamentul acela i spun Nu tiu ce m-a apucat!. Ori de cte ori avem un comportament de care ne mirm c nu tim ce ne-a apucat, s tim c vine din adncurile acestea ale noastre care sunt slbatice. E n fiecare om un torent de slbticie i cruzime generat de: crime, rzboaie, violuri, beii, pornografie, furturi. Toate aceste realiti curg prin noi, prin sngele nostru de la prini i strmoi, prin mintea noastr de la sursele la care ne conectm prin filme, internet etc. Aa te poi trezi c faci lucruri de groaz, pe care le-ai vzut n alt parte, sau despre care credeai c nu sunt cu putin. Asta este o dovad c tot ce-au fcut i fac oamenii este n noi. Eu, maica Siluana, sunt n stare s fac tot ce-au fcut oamenii ri de pe pmnt. Toate aceste informaii ale rutii sunt n mine. i tiparele acestea ale crimelor, ale rutii sunt n mine, doar c eu am dobndit o putere i o tiin prin care le spun Nu!. i uneori m depesc. De exemplu, dac cineva m-nfurie i-mi vine s-l lovesc cu cest b (pe care-l port pentru sprijin, nu pentru btaie), eu pot s gsesc puterea de a spune nu impulsului de a lovi dar nu si s nu m uit urt la el! Sau s spun un cuvnt dureros!.. Deci nc n-am depit, dup ani de zile m-apropii de 70, nc n-am depit cu totul aceast for agresiv, violent i rea din adncul meu... Dar nu dezndjduiesc!tii, ajutorul pe care-l dau eu oamenilor care vor s se ajute i ei ca s ias din suferine, const n a contientiza c avem nevoie de mult curam ca nsoirea lor, o vreme, s descoperim n noi acel filon de rutate i s-nvm s ne vindecm i s ne eliberm de el cu harul lui DumnezeuOare numai omul de azi e ru? Nu! De cnd a czut omul din legtura vie cu Dumnezeu, exist i aceast rutate care tot crete i crete De atunci exist i rzboaie i crime i violuri Dar de la ntruparea Fiului lui Dumnezeu omul a primit puterea de a birui rul i de a fi bun, dup dorul inimii lui. Aa, de exemplu, cnd eram eu copil toat lumea din sat se spovedea i se-mprtea. Toat lumea din satul meu primea de la Dumnezeu acea energie necreat, singura care poate s ne fac oameni, singura care poate s ne vindece de rutate. Nu exist alt for. Dar, din pcate, cu venirea comunismului oamenii n-au mai mers la Biseric, nu s-au mai spovedit, nu s-au mai mprtit, i rul face ravagii pentru c puterile rului care sunt n noi, nu pot fi biruite cu nimic dect de Dumnezeu. Muli spun Da` de ce s cred n Dumnezeu?. Ca s scapi de rutatea din tine. Iluzia c rutatea e n afara noastr, asta e lucrarea vrjmaului. Vrjmaul ne pclete i ne spune tu nu eti ru, el e ru, tatl tu e ru c i-a fcut asta. Dar tatl meu i mama mea, i toi cei care-mi fac ru, sunt victimele aceleiai ruti care vine i la mine. i singura lupt se d n inima fiecrui om. Numai eu pot s pun capt rutii mele intrnd n legtur direct cu energia acesta a lui Dumnezeu. i omul este energie, are o energie, o energie creat de Dumnezeu. Dumnezeu ne-a adus la existen pe diferite nivele de a fi, i pe fiecare-l menine-n existen cu energia Lui necreat. Mie n plus mi d energia aceea de a deveni ca El, de-a fi creatoare, de-a fi bun, de-a fi fericit. Asta se d numai dac vrei. Fr aceast energie necreat, numit har, eu nu pot s ating fericirea pe care-o doresc. Cnd descopr asta viaa mea se schimb. Cnd viaa mea se schimb i realitatea mea se schimb. Fiecare om, prin vibraiile lui i prin energiile lui, creeaz n jur o realitate ca el. Deci dac un om lacom se duce-ntr-un loc va-ntlni numai oameni lacomi i va gsi ntr-o comunitate civa cu care s intre pe acelai nivel de vibraie i s fac lucruri pe care le fac cei lacomi. Dac cineva violent vine-ntr-o comunitate, vibraiile lui negative vor strni n cei din jur care sunt mai slabi vibraii de aceeai intensitate i vor face mpreun lucruri. Dac cineva este un om bun sau luminos i intr-ntr-o comunitate, el va atrage i va fi atras de oameni luminoi i de vibraie nalt. Cnd prinii votri spun c anturajul v-a stricat, ntr-un fel au dreptate. Dar stricciunea e de la prinii notri i nu de la anturaj. Pentru c dac-n mine n-ar fi nclinaia aceea ctre ru, nimeni n-ar putea s m determine s fac ceea ce nu vreau i vibraiile rutii trec pe lng mine fr nici un efect... Sigur, s presupunem c suntei apte ntr-un loc i cineva spune Haidei s spargem acea main i s lum din ea lucruri, c sunt lucruri care ne intereseaz, cel care face propunerea este la un nivel de vibraie, doi sau trei care spun Hai! sunt cam la acelai nivel i formeaz o for mai mare dect a unuia singur i cei care singuri nu ar alege s fac acel ru pot fi influenai,dar tot pentru c au n ei vibraii joase, fric de exemplu. Cel fricos poate s-i spun Dac nu fac i eu, tia spun despre mine c sunt bleg, spun c nu sunt viteaz i-o s fac i el. Dar doi sau trei or s spun Nu!. Cine e puternic? Cel care poate s spun Nu!. i poate s spun acel Nu pentru c are n el o vibraie de nivel superior, pentru c n el este o putere de nivel superior care tie s zic nu rutii i nu pentru c a ales n acel moment. Aa c dac vi se-ntmpl s vedei oameni fcnd ru s nelegei c sunt robi acestor vibraii de tensiune foarte joas. Sunt robii unor energii foarte joase. Dac ne rugm pentru ei, dac facem educaie, dac-i ndemnm, dac-i pedepsim de exemplu, o pedeaps este dat ca s strneti ntr-un om dorina de a iei din vibraie proast, i dorina de a iei dintr-o vibraie te scap. Adic nimeni nu este rob definitiv. Aadar, scopul cuvntului meu din seara asta este s descoperim c toi avem n noi porniri spre rutate i vibraii joase, dar c fiecare dintre noi poate s aleag ce i cum s triasc lsndu-se dus de valul acela slbatic, sau conectndu-se la energia vindectoare Mntuitorului care ni se d gratuit n Sfnta Biseric.i, atenie, alegem, mai ales la vrsta adolescenei, dac viaa ne triete pe noi sau noi ne trim viaa. Viaa mea e tot ce vibreaz n mine: mi-e foame, mi-e sete, mi place, nu-mi place, vreau, nu vreau. Deci aceste vibraii sunt n mine i asta este viaa mea. Ea poate s m triasc pe mine: vreau, iau; nu vreau, resping; mi place, m duc; nu-mi place, nu m duc, i viaa trage de mine-n toate direciile i n-am timp s-mi dau seama nici cum m cheam i ce fac. M trezesc ntr-un loc n care n-am vrut s m duc, n situaii n care n-am vrut s fiu i aa, m trte viaa i nu-mi mai rmne dect s filozofez c asta-i viaa. Da, asta este viaa, dar e viaa care m-a trit ea pe mine. Valurile acestea vin n mod impersonal i fac ce vor din mine. Eu pot s m schimb acuma i s zic Vreau s-mi triesc eu viaa!. Ce se-ntmpl cnd mi triesc viaa? Simt o furie? Da, eu triesc aceast furie i eu aleg dac s-o ascult sau nu. Eu pot s-o ascult, eu pot s-o contemplu, deci eu i furia mea suntem lucruri diferite. Eu i viaa mea suntem realiti diferite. n clipa n care eu m privesc pe mine, mi privesc viaa, eu deja am o libertate fa de aceasta i pot s aleg s spun nu! oricrei porniri. Nu pot s aleg s nu m-nfurii. Dac tu vii i-mi iei bul, n mine se ridic imediat o furie. Eu n-am timp i nici putere s in piept acestei furii. Nu pot. La fel: dac cineva aluat premiu i eu n-am luat, invidia a i nit. De ce? Invidia, furia, ura, pofta sunt energii care nesc n mod automat din noi i noi n-avem niciun control asupra lor. Dac-i las gura ap cnd cineva mnnc ceva, nu e pcat. Dac cumva simi fiori pe undeva cnd vezi o fat nu tiu dac voi ai ajuns la vrsta fiorilor - eti absolut nevinovat, pentru c nu poi s-i spui trupului s nu simt poft sau s nu simt fiori. Deci de asta nu suntem responsabili. Dar putem s nu ne lsm tri de ceea ce ne vine s facem cu energiile acestor sentimente. Dac-i smulg sticla din mn pentru c mi-e sete, i iau covrigul pentru c mi-e foame, te srut pentru c am fiori, atunci viaa m triete pe mine i m trte-n situaii care au consecine neplcute pentru mine, i pentru tine. i de multe ori grave Aadar, n-am puterea s nu am impulsuri, dar am puterea s zic nu oricrui impuls dac cer ajutor de la Dumnezeu. Acum nu beau, acum nu fac lucrul sta, aleg s nu fac ceea ce-mi vine, aceasta este libertatea. E greu! Mai ales dac suntem dependeni de un comportament. Dac cineva e dependent de un drog sau de alcool, sau de imagini pornografice, sau de jocuri de noroc, cele mai cumplite dependene care sunt acum, de care sufer lumea i muli oameni sunt distrui (o s revin s v spun ce se-ntmpl n creierul omului cnd omul e dependent) cnd se oprete, apare o suferin care se numete sevraj. Un alcoolic nu poate s nu bea, pentru c suferina de a nu bea este att de puternic, nct el alege s se degradeze, s se-ntmple orice; nu mai poate s se opreasc. Are nevoie de un ajutor. De aceea nici alcoolicii, nici dependenii de drog sau de altceva nu reuesc singuri s se opreasc. Au nevoie de ajutor, de cineva care s-i nsoeasc n perioada de chin, cnd se lepd de substana sau obiectul dependenei. Cum se creeaz dependena? Cnd se folosete o substan sau un lucru sau o persoan ca s astupe o suferin sufleteasc. Dac, de exemplu, cineva care are o prere proast despre sine, care n-are umor, nu vorbete cu uurin, dar cnd a but puin se simte cel mai tare din parcare de fapt nu mai judec, nu se mai vede pe sine i se d mare i vorbete i face lucruri grozave, i simte plcere de parc ce crede ar fi real. Plcerea aceasta este simit n creier unde se produc nite substane, numite neuro-transmitori, ai plcerii. Acetia intr n celula nervoas i dau senzaia de plcere, de putere, de stpnire... n clipa-n care aceti hormoni ai plcerii sunt prea muli, celula nervoas se-nchide, are nite receptori prin care primete hormonii i i nchide porile, i rupe aceste piciorue ca s nu mai primeasc, fiind pre mult... Atunci cel care bea sau care se drogheaz, dubleaz cantitatea, bea i mai mult, se drogheaz i mai mult ca s simt plcerea pe care-o simea la-nceput. Receptorii se-nchid i mai mult, dependentul mrete doza... Pn cnd ajunge celula fr niciun receptor deschis. Se nchide total i fiind nchis total cade, se izoleaz, nu mai funcioneaz. Cade i moare. Creierul unui dependent de pornografie, de alcool, arat ca un burete, ngrmdiri de neuroni, de celule nervoase care nu mai funcioneaz i el nu mai e omul dinainte, nu mai nva, nu mai citete, nu mai discut, nu te mai nelegi cu el c nu are cu ce Vestea bun este c dac se las i renun, creierul i se reface. Mult vreme s-a crezut c nu se reface. Creierul omul se reface i celula nervoas poate s funcioneze din nou normal i omul s fie iari viu i creator. Pentru tine care eti la vrsta asta ar fi vital s-nvei ce-i este de folos i ce nu. i cel mai folositor lucru este s te biruieti pe tine, s fii autorul vieii tale i s nu faci ce-i vine pentru c atunci cnd faci ce-i vine e att de banal... M duc ntr-o pucrie i adunm 30 de deinui i fiecare se crede unic. i cnd povestesc ce-au fcut i cum triesc, descoper c toi sunt la fel. Rutatea este absolut la fel. La fel nu s-au putut abine de la ru, i-au fcut asta i asta i asta... Cnd omul este liber, fiecare este diferit. Cnd omul este robul unei plceri sau al acestei porniri dinuntru, toi suntem la fel, deci toi suntem n aceeai situaie de victime. La-nceput multora li se pare c mie n-o s mi se-ntmple aa ceva, eu tiu s am msur, eu pot s beau numai puin, eu pot s m opresc cnd vreau, eu pot s gust iarb pn cnd vreau eu... Este o iluzie, este o lucrare a nelrii i a celui ru, diavolul. Apo ajungem n situaii disperate Un cuvnt pe care-l spunei voi i eu l-am nvat de la voi, cnd ntrebi pe cineva De ce faci asta?, acela spune privind provocator: Aa vrea muchii mei!. El crede c e mecher dar, de fapt, confirm o descoperire tiinific. C a descoperit i dovedit tiina? C atunci cnd percep un obiect sau un eveniment, informaiile se duc mai nti la partea din creier numit creierul emoional care-mi spune dac e bine sau ru, dac e plcut sau neplcut dac e periculos sau nu pentru supravieuire. Abia apoi va fi trimis informaia sau o parte a ei la creierul raional care-mi spune ce s fac i ce consecine poate s aib ceea ce voi face. Da, creierul raional mi spune ce s fac i ce m va costa dac aleg s fac ce-mi vine sau ce-mi palce fr s analizez consecinele. Dar uneori informaia nu se mai duce de la creierul emoional la creierul cel raional. De exemplu, dac merg pe strad i aud n spatele meu o frn foarte puternic, eu nu apuc s m gndesc o fi roie maina? O fi verde? O fi biat la volan? O fi fat? Ce numr o fi avnd?, ci pur i simplu sar pe trotuar i scap cu via... Apoi simt ct de tare mi tremur genunchii. De ce? Pentru c n clipa aceea, cnd organismul meu a perceput evenimente periculoase pentru mine, sngele nu s-a mai dus la creierul care gndete, ci a fost trimis numai la muchi, la muchii picioarelor i la muchii minilor. Dac tu m faci pe mine proast, eu m-nfurii pentru c m simt n pericol: tu m amenini pe mine, tu ai s-mi furi demnitatea, tu ai s-mi faci ceva dureros i-n clipa asta eu nu mai gndesc, tot sngele se duce la muchii minii sau la muchii picioarelor. Dac tu eti mai plpnd folosesc muchii de la mini i vin i te pocnesc. Dac eti mai mare folosesc muchii de la picioare i-o rup la fug. Deci fac aa cum mi comand muchii mei. Dar unde-i raiunea n momentele astea? Nu este! i bine face dac e vorba de a fugi din calea unei maini care m poate lovi! i nu numai raiunea nceteaz, ci nceteaz i celelalte funcii ale trupului. De exemplu: eti n cort n pdure, ai mncat nu tiu ce i ai diaree i mergi n tufi i mai stai puin i iar te duci, i iar intri n cort, i iar iei, i ai dureri i crampe i suferi pentru c ai o destul de grav intoxicaie alimentar Dar, la un moment dat, auzi n apropiere pai grei i un mormit Ursul! Ce se va ntmpla???. Pn la ziu nu-i mai vine s te duci n tufi deloc i nici crampe nu mai ai! De ce? Pentru c acel inteligent creier emoional a zis: Termin cu mofturile astea cu lupta mpotriva unor bacterii c viaa ii ei n alt pericol, mai mare i imediat! E tiinific demonstrat: n momentul n care viaa omului mea e n pericol, creterea, hrnirea, vindecarea i curirea organismului nceteaz pn a dispariia pericolului. Cineva ddea exemplu o nav de rzboi. Ca oamenii de pe ea s triasc, e nevoie s vin din cnd s mearg undeva s ia combustibil, alimente, s duc gunoiul Dar dac e atacat de inamic, toate acestea trec pe planul doi. i dac asediul dureaz mult, nava va fi plin de gunoaie, nu? C nu mai am timp s mtur, nu mai am timp s fac curat Aa arat i organismul nostru i de-asta ne-mbolnvim att de grav, - cnd trim n stare de aprare. i avem un mare talent a ne considera n pericol cnd nu este! Da, de cele mai multe ori ne simim n pericol fr motiv real: simt eu c el are el ceva cu mine, tu ai ceva cu mine... sau fel de fel de frici c n-o s m plac, n-o s fie de acord cu mine, s tii c n-am s fiu cel mai tare din tabr. Aceste frici,a ceste ripare de gndire greit, v fac s gndii cu muchii: de la mini ca s lovii, de la picioare ca s fugii inclusiv cu muchii din chiloei. Din pcate, de la o anumit vrst cei mai conductori muchi sunt aceia Cu ce-ai gndit cnd ai fcut acel lucru de care te ruinezi acum? Spui: N-am gndit... Dac muchiul meu cere... eu n-am de ales m dau btut, dus de ce vrea muchii meiAcum rdei c suntei copii, dar tii voi cte dureri i cte necazuri se-ntmpl din cauza acestui fel de a tri condui de muchi? Cte familii distruse, cte snti distruse, ci copii triti, rnii sau chiar ucii, cte fete-nsrcinate i cte prsite, ci biei bolnavi de boli incurabile i cte nenorociri se-ntmpl? Pentru c omul alege s nu gndeasc, fiindc muchiul a condus naintea lui. Cine ne scap din astea? Sfntul Apostol Pavel zice: Vai mie, om nenorocit ce sunt! C nu fac binele pe care-l doresc, ci rul pe care nu-l doresc. Dac Sfntul Apostol Pavel zicea asta, a zis-o ca noi s-auzim cuvntul sta i s ne-ntrebm Cine m scap de rutatea din mine?. C din rutatea de afar pot s m apr cumva dar de cea luntric? i eu v rspund i v spun din experien: doar Dumnezeu. i Dumnezeu ne scap printr-o energie pe care ne-o d s facem ce nu putem face fr El. De ce s m duc la biseric, ntreab cte un inteligent musculos? Ca s ai putere s faci binele pe care-l doreti i s nu faci rul pe care l-ai ndurat i te-a durut. Dar dac vrei s faci n continuare rul, Dumnezeu nu te oprete, Dumnezeu nu alearg dup noi prin pdure ca s ne opreasc de la ru pentru c ne respect libertatea. Dar dac vei ajunge nu voi, prietenii votri, oricine, dac vei ajunge n spital, n pucrii, n situaii cumplite, s v-aducei aminte de Dumnezeu. S v aducei aminte c Dumnezeu v iubete i cne-a fcut creierul capabil s se refac i c v putei ntoarce. i v putei ntoarce numai lepdndu-v de acea atitudine care v face robi muchilor care fac ce vor din voi. S contientizezi i s spui: Doamne, dar eu nu sunt numai muchi, eu am i inim i suflet i minte, vindec-m, primete-m i viaa i se va schimb.ntoarcerea la Dumnezeu uneori este foarte grea, pentru c noi suntem profund suprai. Voi stai bine, dar dac mergei ntr-un penitenciar, dac mergei ntr-o cas de copii orfani, dac mergei n satele unde-i foarte mult violen i alcoolism, copiii sunt foarte suprai, pentru c au suferit traume foarte mari. i-aceast suprare i mpiedic pe oameni s triasc bine, s fie fericii. i nimeni nu poate iei din acest iad, din aceast capcan, fr energia aceea de la Dumnezeu numit har. Cu ea i putem ierta pe cei ce ne-au fcut ru i aa ne eliberm de rul care ne chinuie pentru c l inem minte i ne dicteaz atitudinile i comportamentul i alegerile. Prin iertare cu harul lui Dumnezeu biruim rul, l scoatem din noi, devenim liberi. i primim i noi iertarea pentru rul pe care l-am fcut altora Altminteri inerea de minte a rului, frica i acele vibraii pstrate n noi, ne fac s ni se ntmple din nou i din nou lucruri asemntoare cu cele traumatizante. Cine ine minte rul i are resentimente seamn cu cel care-nghite otrav cu dorina s moar vrjmaul. Cnd urti, cnd nu vrei s ieri rul suferit, cine se chinuie? Tu! n momentul n care noi iertm, ne desprindem de cellalt i suntem liberi! i atunci primim puterea aceea creatoare de la Dumnezeu i s ne dezvoltm. Nu este uor, de aceea nu muli oameni ajung sfini. Dar toi cei care au curajul s spun Doamne, d-mi puterea s biruiesc rul din mine, ajung sfini, adic se bucur de toat viaa fr pedeaps.Poi s srui fete i s fii fericit, poi s dansezi i s fii fericit, poi s faci lucrurile adolescenei i s fii fericit, cu condiia ca acele impulsuri care vin din rutatea pe care ai nvat-o i ai motenit-o de la cei din jur, s fie biruite de Dumnezeu. Altfel vei fi ca cei care ajung dependeni de pornografie, sau homosexuali sau se prostitueaz pentru c au fost traumatizai i abuzai n copilrie, ei sau prinii sau bunicii, i nu au iertat, i nu au primit harul vindector de la Dumnezeu. i pentru c nimeni nu i-a ajutat, nu i-a nvat i poate i pentru c au ales s fie surzi le chemarea iubitoare a lui Dumnezeu .Avei grij de voi i Dumnezeu s v binecuvnteze!

7