Cursuri medicina

8/11/2019 Cursuri medicina

1/45

CURS 1

Generalitati

Gustave Flaubert - "istoria este un profet care priveste inapoi"Homer - "sa cercetam cele ce s-au petrecut , sa cunoastem cele prezente , sa prevedem

cele ce se vor intampla"Iatroistorio rafia !ist med # disciplina care a devenit azi o stiinta de sine statatoare cu

o activitate bine or anizata pe plan international in stransa le atura cu medicina dar siar$eolo ia , istoria , filosofia , sociolo ia , etica , artele %

&ctivitatea de cercetare si manifestarile in domeniul ist med incep sa fie or anizate pe plan mondial la inc sec '( , cand publicatiile din aceasta specialitate incep sa fie numeroasesi starnesc interesul c$iar si al marelui public !nespecialistii %

1)(* +eipzi - se infiinteaza primul institut de I sub cond lui Carl Sud$off

Clu , dupa I razb mond - se infiinteaza primul institut de I sub cond lui .ules Guirat1)'( &nvers - primul con res de istorie a artei de a vindeca / &cum se constituie si

"Societatea internat de ist a med"!SIH - presedinte .osep$ 0ricot Rover !bel ian1 sept 1)') - Societatea romana de I ,la initiativa lui 2ictor Gomoiu !1)3(-presed%

presedinti de onoare 4 5 Ior a , Cantacuzino ,Gerota , Ctin 6umitrescu Severeanu7-1( sept 1)3' 8ucuresti - "&l ) lea con res al SIH "31au -*sept 1)9( 8uc-Cta - "&l ''lea con res al SIH "

Medicina preistorica

&rta medicala umana deriva din instinctul primitiv al animalelor de a a uta natura invindecarea unor boli#:se poate afirma ca ist med isi are inc o data cu ist imbolnavirilor , totatat de vec$i ca si viata insasi

;ri inea cunoasterii se pierde in adancurile perpetuareade-a

lun ul mileniilor a unor ritualuri si mituri care inca mai dainuiesc , partial modificate %6escop facute in


2/45

Ritualurile se foloseau nu numai pt vindecare ci si pt a influenta vremea sau pt a aveasucces in anumite activitati!vanatoare , pescuit , dra oste %

astile , amuletele erau frecvent folosite in cursul ceremoniilor rituale %2ra itorii cautatu cu a utorul semnelor misterioase pt a identifica cauzele

imbolnavirilor , recur and frecvent la diverse obiecte--:asa num "6ivinatie" - se pastreaza siazi in 5i er % Sunt admise pt ca influenteaza spiritul individului , stimuleaza an functii alear anismului care sa il a ute sa invin a boala %

Cataplasme , plante $alucino ene , statui din metal--: simbolizeaza omul care folcoca , descoperirea oaselor !tumori , fracturi , a mumiilor , a picturilor din pesteri !0roisfreres-vec$i de 19(((ani in r Sp-Fr - mtii


3/45

Medicina Indiana

Surse actuale de informare # 3 carti 4 & ur 2eda!de 3(((aniRi veda !de 1*(( aniIa ur veda !de 9(( ani

Ajur veda- teoria umorala din medicina enuntata pt I data sub forma ec$ilibrului a 3 umori 4

suflul , bila , fle ma % Conform ei sanatatea#e i , boala #deze i intre umori- este prezentata Do a#manif prin care iti poti pastra starea de bine , sanatatea ,

respectiv e i ener etice % Sunt prezentate asa num c$acras#pcte ener etice !meridiane- masa ul- instrumente medicale- proceduri c$irur icale - erau faimosi pt t$ de rinoplastie , ablatia calc , cezariana %

Iajur veda- referiri la sist vascular - pt I data in ist apar remarcile privind notiunile de epidemiolo ie !transm a b inf-

conta , asociaza sobolanul cu ciuma , tantarul cu malaria- descriu ftizia!08C , $emostaza prin sutura!cu fir de par de cal?femeie si li % vaselor - In anatomie - considerau corpul omenesc alc din A parti !cap trunc$i , e=tremitati- prima clasif a structurilor - parti unice?duble- A((oase , '1(artic , )((tend , *((mm- ideea de nv senz?cranieni !simturile-7nv , vb cu ' nv , doarme cu 'nv

Medicina tibetana- imprumuta de la toate civilizatiile din ur si in acelasi timp le ofera acestora

cunostintele lor proprii !unii autori sustin ca teoria umorala are ori in 0ibet- truse medicale - in care se asesc pl si min dar si instrumente primitive de enul

spatulelor sau lamelor pt incizii %Medicina egipteana

In @ iptul antic medicina este subordonata reli iei , este practicata de preoti %E premiera in ist # 6umnezeul vindecarilor !I H;0@< , medic renumit zeificat dupa

moarte # persona bine definit dedicat actului de vindecare %

- templele ridicate in onoarea lui au si functie de spitale iar preotiicare il slu esc au cunostinte si atributii medicale %

- a e=istat si o biblioteca medicale !prima in emp$is

E scoli medicale - la S&IS !descrisa de Herodot ,- @


4/45

E &natomie - I sursa # vivisectia#disectia pe subiecti in viata !prizonieri de razboi ,condamnati la moarte

- aIIa sursa # t$ de inmormantare#mumificareaE Reprezentanti - @rasistrat

- 0e$erofil?Herop$illus--:descrie planseul ventric% !calamusscriptorius sediul sufletului , si da numele incrucisarii vv de la niv protub occipit int!teascullui Herop$il , a facut : A(( vivisectii %

Medicina chineza- este un veritabil parado= desi ca specialitate nu este foarte dezvoltata , in ist med

c$ineza intalnim numele a m m imparati cu cunostinte si preocupari medicale 4C$en 5un - 3((( idH / autor al unei lucrari privind e=tractele de plante , dro uri ,

otravuri# arele ierbar - a fost reeditat pana in 1)11ien +un !'premiere - prima enciclopedie medicala# ; linda de aur a medicinei

- or anizarea unei comisii medicale pt realiz enciclopedieiIn ac enciclopedie se re asesc principiile medicinii traditionale c$ineze 4- tratamente ca masa ul , acupunctura- :1A((( remedii , ma re asindu-se si azi ! insen ul#re ele tonicelor- teoria cosmo onica din medicina apare dat faptului ca disectia umana fiind

interzisa in C$ina , accesul la cunostinte med anato este nul % &u proiectat cunostinteleastrolo ice la niv corpului !omul are 3A(oase# rade in cerc#zz anului c$inezesc , femeia areun os in plus #o coasta / inima are 9 orif#9 stele in Carul are / s descrie *( ture in ' $#in' $ se succed *( de constelatii

- c$inezii isi e=plica starea de bine si sanatate prin lupta dintre Jin!p intunecata , rece , pasiva , ne ativa , fem si Jan % e il#sanatate , deze i#boala %

- dezvoltarea e=cesiva a stiintei pulsului - Sfi molo ia

Med la evrei- totala subordonare a actului medical celui reli ios- ideea pleaca de la 2ec$iul 0estam- boala este ori inea pedepsei divine

- referiri la b%conta !lepra , b venerice, parazitoze- interdictia consumului de carne de porc realizeaza ca porcul este vector pt multi

paraziti !tenie tri inella

- 0almud referiri medicale- reprezentanti # re ele Solomon- 'idei atribuiau functii psi$ice or anelor interne !inima andea si adapostea

constiinta , ficatul era sediul pasiunilor violente , rinic$ii det veselia , stomacul prodsomnul , nasul prod desteptarea

contributia parintilor la prod% de conceptie 4 mama-piele , par , carne , stata- vase , creier


5/45

6zeu-viata, simturi, inteli entaCurs67.05.2007

e!initia bioeticii e data in enciclopedia de bioetica de la


6/45

repturi"I. In!ormarea" #. informatia privind serviciile de sanatate si modalitatea optima deutilizare a lor va fi pusa la disp publicului

2. pacientii au dreptul de a fi informati corect si complet asupra procedurilor medicale propuse, asupra riscurilor si beneficiilor, asupraalternativelor, asupra 6 , pro nosticului si evolutiei sub tratament siasupra consecintelor refuzului tratamentului propus% $. in mod e=ceptional informatia nu va fi comunicata pacientului cande=ista motive serioase sa se creada ca ar putea produce un rau rav faraa aduce vreun beneficiu% %. informatia trb comunicata pacientului intr-un mod adecvatcapactatii sale de intele ere, reducand pe cat posibil folosirea

terminolo iei te$nice sau de specialitate% 6aca pacientul nu vorbesteaceeasi limba sau limba comuna e obli atorie asi urarea unei forme detraducere% 5. la cererea sa e=presa pacientul are dreptul de a nu fi informat

6. pacientii au dreptul de a decide cine sa fie informat in numele lor daca aceasta persoana e=ista 7. pacinetii au dreptul la o a doua opinie medicala &. in cazul internarii pacientii au dreptul de a fi informati asupraindentitatii si statutului profesional al personalului de in ri ire cu carevin in contact precum si asupra re ulilor si re lementarilor la care vor fisupusi pe perioada internarii '. la e=ternare pacientii au dreptul de a primi in scris rezumatul 6 ,trat si al in ri irilor

II Consimtamantul 4 #. Consimtamantul informat constituie o conditie preliminara pentruorice interventie med% 2.


7/45


8/45

6. 5u e admisa interventia in viata particulara a pacientului decat incazul in care aceasta e necesara d , tratamentului sau in ri irii

pacientului% 7. Interventiile medicale pot fi efectuate numai cu respectul necesar fata de intimitatea individului, respectiv doar in prezenta acelor

persoane necesare respectivei interventii daca pacientul nu a solicitataltfel% &.


9/45

#0. pacientii au dreptul la o in ri ire umana si dreptul de a muri indemnitate

Curs$ #'.0$.2007

M* ICI+, I+ *(- M* I-

@vul mediu - de la caderea Imp Roman de &pus!sec%2-2I ? anul 1((( dupa unii pana la Renastere!sec% 2- 2I Caracteristici4

1% dominarea @uropei de popoarele mi ratoare'% relatiile de tip feudal isi pun amprenta pe intrea a societate4

sclava ismul a disparut concentrarea puterii la niv% de orase # orase cetati aparitia seniorilor locali cu puteri dictatoriale

3%dominatia absolutista a 8isericii!era o supraputere in stat 4 pedepsele 8isericii erau mai aspre decat cele laice !e=comunicarea interzicerea completa a oricarei cercetari stiintifice in eneral si

medicale in special, dublata de interzicerea oricarei practici medicalelaice

Galenus e sin urul acceptat de 8iserica concentreaza tot ceea ce inseamna cunoastere si practica medicala4a sin urele

centre de cultura # bibliotecile manastiresti b sin urii care au accesla aceste surse de info # reprez 8isericii !calu arii - vor fi sin urii autorizati sa

presteze acte de sor inte medicala desemnasera cate un sfant pt fiecare en de patol4 Sf%&poliner!&polinus -

dintii, Sf%+aurentiu- spatele, Sf%8ernard- plamanii, Sf%@rasmus- abd, Sf%8laise- atul

atin erea re ala era consid o metoda si ura de tratam in cazul epilepsiei,scrofulozei!inflam l de ori 08C

%dezv si evolutia civilizatiei arabe- pornind din


10/45

#.Scl medicala din Salerno/+apoli "-fosta statiune climaterica de succes de pe vremea romanilor, in apropierea manastirii dela onte Cassino-cursantii au dreptul la accesul la info din manastire-' premiere4

1% aparitia diplomei de medic, in urma unui decret re al- 11 (- emis de re ele Ro er II alSiciliei/ prez ' caracteristici4

in mom absolvirii cursantii depuneau un " uramant" pe care si-l luaufata de 8iserica

pt vremea respectiva diploma e recun in toata @ur% si iti dadea dreptulde practica in toata @ur%

'%apar femeile ca student in medicina!sec I- II - e=%0rota!0ratula -absolventala Salerno in 1)(*, scrie si publica lucrarea4"8olile femeilor"- are ' cap desprecosmetica

2.Scl. de la Mont 1ellier"-consid cea mai vec$e fac de med, fondata la 19 au 1''(-era statiune climaterica-e fondata de cardinalul orasului- Conrad 6MHurac$- e scl laica, dar subordonata autoritatii reli ioase, scl e in aceeasi incinta cu catredalaorasului-amfiteatrul e=ista si azi, pe pereti e=ista placi cu numele decanilor si sefilor de

promotie

-Francois Rabelais- absolvent al fac si ulterior decan pt o per scurtaReprezentanti4

#.,rnaud de (illeneuve"-absolvent de teolo ie si medicina, prieten al papei, care il numea4"cel mai mare omdin lume"-inventator al tincturilor- pe baza de rad si frunze macerate in alcool- le numeste "apavietii"-lucrari4 "8reviarul"# primul manual de med practica

2. uide Chauliac"-fiu de taran, studiaza med alaturi de teolo ie, initial la ont


11/45

$.3ohn addessen"-inventatorul cromoterapiei- a reusit sa il findece pe fiul re elui @duard IIde variola,fara a fi desfi urat, incon urandu-l cu carpe de cul rosie si acop toti peretii camerei cudraperii de cul rosie

%.4rancois abelais

$.Scl. medicala din 1adova #22&-1'9A-primul act cu caracter medico-le al%.-niv din 1aris5.-niv din Bologna ##2$ cu 4ac de medicina din #2506.#$%& -niv Carol din 1raga7.#%26 louvain/Belgia I fac de med din 0arile de .osReprezentanti4Ro er 8acon-absolvent, inventatoul telescopuli, microscopul,clopotul pt scafandrii,

oc$elarii, subliniaza imp e=perim in medicinaRadu i$nea- 1*)1- abs la


12/45

-costumul de medic- costum in piele de levant!cul rosie cu cioc # respirator, in caree=istau dif ierburi, prafuri cu rol de protectie-pesta bubonica si pulm!de 1( mai letala-sin ura met eficienta de control # izolarea bolnavilor in afara comunitatii, act de carerasp 8iserica!tb sa stea min 1( zile-aparitia carantinei- orasel de pe malul marii &driatice # Ra uzza- orice nava tb saastepte 3( zile pana sa intre in port- mas da rez in scurt timp #: se aplica in intrea a@ur, iar nr de zile e crescut la (, de unde si numele de carantina-ultima pandemie- sec 2III-19'(- arsilia-cel mai mare nr de victime-alte pandemii- $olera- nu e=ista pusee evolutive

8oli specifice4 0ranspiratia en leza!en lis$ fever - sec 2 in @ur, sn asa pt ca eur o puneau peseama en lezilor!dat felului de a fi al acestora si dat climei specifice insulelor en l #

caract patol la lipsa de i iena4 febra, dureri eneraliz sub f de arsuri/ ultima referiredocum- sec 2I%0arantela # dans pe care il ef in mod ritualic in intersectii pt vindecare/autorii il pun pe seama intepaturii tarantulei Raul fierbintelilor!focul Sf &nton - dureri abd f intense,sub f de arsura/ e to=i-infalim prod de parazitii din secara

epra"-e pandemia ca nr de victime, intindere, desf in timp-s f de lupta impotriva ei # izol bolnavilor in leprozerii!Franta,sec III- :'(((-pac erau izolati intr-un ritual in care erau decl "morti vii", erau obli sa poarte cu ei unclopotel, toate sub amenintarea pedepsei cu moartea/ erau deposedati de toate bunurile-era s motiv de divort acceptat de 8iserica si se puteau casatori reli ios

M* ICI+, , ,B,

-se dez odata cu Imp &rab! ((-:Nde Renastere-Imp &rab isi inc e=pansiune din sec2 pornind din


13/45

-putea profesa medicina orice pers indif de etnie si rel, sin ura conditie era sa scrie si saciteasca in araba-sunt inventatorii spitalului clinic!in care studentii intra in spital -pacientilor care eraue=am de studenti li se cerea permisiunea-consultatiile sunt ratuite, sunt acceptate donatiile de la cei bo ati-inventeaza farmacia spitalului, siropul med, perfectioneaza distilarea- alambicul, dez fmult alc$imia*tapele de dezvolatre ale med arabe"1%@t traducerilor- cea mai imp- s-au salvat lucrari pe care 8iserica le-a interzis si le-adistrus'%@t de apo eu3%@t de declinCordoba # capitala alifatului!Imp de &pus -1mil de locuitori in '*(%((( de case- li seasi ura )(( de bai publice, A(( de mosc$ei!avea scoli proprii , A(( $anuri, 19 universitati,

9( biblioteci publice!:'*(%(((volume in patrimoniu

eprezentanti"

#. ,8*S - nascut si format la 8a dad, unde si profesaza, fondeaza spitalul din8a dad/ are pre atire multilaterala!matem, filozof, alc$imist - descr corect bolile conta ioase4 variola, ru eola si bolile oculare2., B-C,SIS - a trait 1(1 ani, nascut lan a Cordoba, alenist prin structura siorientare -printre I care subl imp anato in pre atirea viitorilor c$irur i -lucrarea de capatai"@=punerea materiei"!3(vol -orientata pe c$ir si

ineco/I carti in care isi fac aparitia plansele si desenele in culori -$emostaza prin cauterizare, li atura cu fir, aplicarea de medicamastrin ente, rezectia de anevrisme, trepanatia$.,(IC*+,/IBSI+, -)7(-1(39-8u$ara!


14/45

-inventatorul siropului, a studiat plantele otravitoare si antidotul lor,descr corect mediastinul, abcesul mediast, scrie un tratat corect despre lu=atii sifracturi5.,(* 9*S - discipolul lui &venzoar, nascut in Cordoba, pre multilat, dat

presti iului e numit uvernator al &ndaluziei -"Carte universala despre medicina"- descr retina, rolul ei in vaz, I careafirma ca variola nu atin e niciodata a '-a oara acelasi subiect6.M,IM9+I * - medic evreu, nascut la Cordoba, e alun at dat ori inii si reli ieisale, a un e la Cairo, unde dev rapid medicul personal al sultanului Saladin/ era fapreciat, fiind disputat de toate capetele incoronate ale @ur!c$iar de Ric$ard inima deleu -"Ru aciunea medicala"- te=t in care sunt descr calitatile medicului -a reprez in @ur evului mediu ceea ce reprez azi uram lui Hipocrate7.IB+,++,4IS - nascut la 6amasc, profeseaza la Cairo, intemeiaza spitalul

ansari!1'7' , care e=ista si azi -"Cartea madicinii enerale" -"0ratat de oftalmolo ie" -"0ratat despre dieta" - oftalmolo , I care descr corect circulatia pulm 1'A(, cu N (( aniinaintea lui HarveJ, e printre putinii care au disecat

Curs' *%(3%'((9

M* ICI+, , (*C II *CI Civilizatia reaca se intinde pe o per : 7((ani- sec%Ai%e%n%-sf% sec%'e%n% ed% r% isi are sursele in : civilizatii4 e ipteana, babiloniana, probabil si indiana,

recii calatorind f% mult% Grecii au inv f mult de la civ. minoica -localiz in Creta- e precursoarea4 i ienei

publice, avand sist de canalizare si de distrib a apei potabile, bai, mi loace de a sedebarasa de deseuri, multe fiind sup @ur sec 2- 2I% ;rasele minoice sunt invadate la sf anului 1(((i%e%n%,ultimul fiind 0roia#:med risi tra e rad si din med minoica

Cunostintele sunt clasate si inte rate intr-un "tot special" in numeroase insule de pe coastele recesti, in special I%6elp$es, pamantul natal al lui &pollo, care pleaca la6elp$es unde se lupta cu pitonul care teroriza tinutul, care devine astfellocuibil/6elp$es devine oracol universal!nu prezicea numai soarta razboaielor, ci seru a si pt pastrarea sanatatii si vindecarii unor boli %Cnf le endei &pollo stia "arta dea vindeca"- a inv de la centaurul C$iron si a transmis inv la urmasi4 Iason, &c$ille,@sculap!&sclepios


15/45

@sculap devine pt reci un adevarat zeu-era un videcator asa de bun si a infaptuitatat de multe miracole!a facut numeroase resuscitari a%i% alte op de mica interv%Se fol serpii pt a lin eranile si dif inf oculare%Cand zeul med nu venea sa vada pacientul, acesta ramanea intemplu pana il visa pe @sculap%

0emplele erau asezate in locuri climaterice deosebite -incon de paduri, in vai, peunde tb sa cur a o apa? in apropierea marii/in eneral f% multe succese se datorausurselor de ape min reci ?calde%In tratam o imp deoseb o avea studiul viselor! de la babilonieni #: tratam are o dozaoarecare de psi$analiza-cei care tratau le induceau bolnavilor o doza mare deautosu estie

ed r i se descriu ' perioade41%per pre$ipocratica!$omeriana'%per $ipocratica

#.1er prehipocratica"

-are ' reprez%4 Homer si


16/45

Menocrit din Br:;ounti era privit ca un re e local- comunitatea i-a oferit ocoroana din aur pe care o purta, iar in amfiteatru i s-a oferit o lo a alaturi de lo are ala, in care nu intra nimeni fara permisiunea sa% :nneon/!abulist spune ca admiratia r pt medici era f mare a%i% autoritatile auinterzis femeilor si sclavilor practicarea ei% edicii r%, pe lan a ascultarea bolnavului, incep sa e=am partile bolnave prin

palpare, auscultatie% 6escendentii lui @sculap au conservat medicina fara intrerupere, initial in fam lor,apoi apar corporatiile de medici care formeaza 3 scoli4 9 9S< =9S< =+I 9S. @=ista si filosofi, matem, care se ocupa cu studiul med, apoi cu trat4e=% 1itagora ,care postuleaza ca " numarul e fundamentul intre ului univers", scrie retete,

profeseaza in 0arente, Crotona "Re nul ve etal, re nul animal si omul se inrudesc intoate, avand acelasi principiu comun, care este viata, omul deosebindu-se de sufletulanimal prin ratiune, care il apropie de zei"%

,l;amaion din Crotona , discipolul lui


17/45

Ilocuieste practicile vra itoresti si contribuie la practicarea med la un alt nivdeontolo ic%

edicul are nevoie de o precizie ridicata privind obs si consemnarea simptomelor bolii%8oala tb consid ca un fen de ori naturala, nu supranat#: pune capat dominatieivra itorilor, ma icienilor, vindecatorilor, care sunt inloc cu aparitia clinicilor# unitatide tratam%


18/45

inerele lui ipocrate< 1olib - tratat "6espre natura omului"-teoria celor umori!suflu, fle ma, bila albena si nea ra 1laton ! '9-3 9i%e%n% - reprezentant de seama a Corporatiei medicinistilorP avea

pareri eronate4 omul se form in S, S# sediul sufletului, creierul # sediul udecatei% ,ristotel , discipolul lui


19/45

#. u!us din *!es"- a practicat vivisectia pe sclavi!vivisectia era interzisa la romani-trata, capitole4"6espre numele partilor corpului omenesc"#prima lucrare cucaracter de nomina anatomica2.,ulus Cornelius Celsus"-traieste si practica med in Roma de-a lun ul a imparati romani!0iberius, Cali ula,Claudius, 5ero-lucrarea de capatai- de orientare c$ir # "6e arte medica", tradusa in : limbi de pevremea de cand traia! r, persana , in care descr corect op de cataracta si plastiacutanata prin alunecare !la fata , descr cura $erniilor, dif procedee de e=tirpare acalculilor, e=cizia usii-I care scrie despre aptitudinile unui tanar c$irur-I care condamna in scris vivisectia$. alenus/#2' 20# "

-nascut la


20/45

"6espre disectia musc$ilor" "Studentilor"

- unii il num parintele c$ir e=perim- obisnuia sa faca dem publice pe animale privinddif aspecte de fiziol?fiziopatol4 a indus paralizia prin sect S la caine, a evid di

astrica, a reusit sa induca afonia la caini, prin sect de nv larin ei recurenti- s-a bucurat de renume si presti iu din tp vietii #: motiv pt care dupa moartea sa, s-ainterzis orice forma de cercetare medicala spunand ca tot ce era de descop , a fostdescop de Galenus!un fel de oma iu adus lui Galenus-pana la Renastere el va fi sin urul acceptat de 8iserica, care nu a acceptat alteconcepte!e=% Hipocrate #: pe baza conceptiei aleniste, 8iserica va controla articmedicale, scl medicale%

Medicina arhaica

Medicina a aparut odata cu societatea umana din necesitatea pastrarii fortei de munca, necesitatea ingrijiriinou-nascutului si a gravidei, necesitatea combaterii durerii. Exista 3 izvoare principale:- paleopatologia - arheologia medico-istorica etnoiatria. aleopatologia ! patologia veche, studiaza urme ale proceselor de vindecare si procese patologiceconservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare.

"rheologia medico-istorica ! cerceteaza obiecte ce au legatura cu igiena si practica medicala,instrumentarul medical, obiectele magice etc.

Etnoiatria ! studiaza conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in prezent pe trepteleinferioare ale dezvoltarii sociale #triburi din "mazonia, "ustralia, olinezia$. Medicina populara:

Este medicina unor populatii agrare, care are la baza conceptia primitiva asupra bolii, este intenscontaminata de medicina culta. %oala a preexistat aparitiei omului pe amant: exista animale cu imbolnaviride diferite tipuri. "ctiunea de vindecare a existat inainte de aparitia omului. Exista o filogeneza a activitatiivindecatoare. &e remarca o deosebire esentiala intre actiunile vindecatoare din lumea biologica si cele dinmedicina umana. 'ele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice in timp ce actiunile medicinei umanese bazeaza pe constiinta, gandire, strategie.

aleopatologia ne arata bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exista si astazi #celeosoase$. &-au evidentiat leziuni de tip: reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase tuberculoase,luetice, leziuni de tumori osoase #osteosarcoame$. (emografia istorica. (urata medie de viata a omului primitiv era de )*-)+ ani la inceputul neoliticului, fapt demonstrat de ostatistica pe + de schelete descoperite, dintre care */ prezentau semne de mortalitate infantila, semn alfragilitatii omului primitiv. 0nele procese de vindecare ofera date despre practicile vindecatoare primitive:fracturile si alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrand aplicarea corecta a tratamentuluiconservator. in ceea ce priveste trepanatiile craniene, in Europa s-au descoperit aprox. ** cranii cu orificiitemporale #+ in 1omnia$. 2opografia sinusurilor venoase este respectata si exista semne ca unii bolnavi ausupravietuit interventiei. Majoritatea erau operatii magice, dar in unele cazuri era vorba de operatii cu efectterapeutic real. 2repanatiile se efectuau cu lame de silex oxidian #piatra vulcanica$, obiecte de bronz, fier #incazul decesului in timpul operatiei, cadavrele erau ingropate impreuna cu instrumentele cu care s-a operat$.'onceptia medicala era una animista, demoniaca, boala fiind vazuta ca o parazitare a organismului de catreun demon.


21/45

2ratamentul bolii era realizat de catre vindecatorii triburilor primitive, care reuseau eliminarea demonilorcauzatori de boala. 4n pestera 5es trois freres este reprezentat primul medic, efectund un dans ritual#paleolitic$.2erapia!amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. &trategiile devindecare difera in functie de etiologie: incantatii, inselarea spiritului malefic etc. 6u exista etica sideontologie in practica medicala, vindecatorul e doar mediator, nu isi asuma raspunderea actului vindecarii

#aceasta apare odata cu medicina hipocratica, medicina stiintifica$. artea magica era ajutata si de obiectelemagice: amulete #fragmente de os, dinti de animal, pietre semipretioase$, figurine #antropomorfe, zoomorfe$purtate in scop profilactic, talismane #cu anumite semnificatii$, tatuaje, masti.7mul primitiv era mereu in cautarea hranei. 7data cu aparitia surplusului de produse, apare si primul medic,un pas catre civilizarea societatii. "cum *** ani, in lume, diferite populatii reusesc sa realizeze primelesocietati urbane din istorie.Medicina in Mesopotamia antica #"siro-%abilonia$

rima civilizatie urbana cunoscuta este cea sumeriana, in sudul Mesopotamiei #agricultura, irigatii, tehnologiide constructie, prima scriere-cuneiforma$. Medicina sumeriana este una de tip sacerdotal, religios8 existazeitati cu atribute medicale #6inisina-zeita medicinei, 9ula-marea zeita a oamenilor cu parul negru$. "ctulvindecarii consta in interpretarea de catre medicul-preot a viselor sau a anumitor simptome. enomenelesociale, ca si evolutia bolilor, sunt puse pe seama astrelor. rognosticul bolilor se facea prin divinatie.

7rganoscopia ! studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu, in special a ficatului de miel # sila etrusci, populatie migrata din Mesopotamia, exista o divizatie prin hepatoscopie$. Existau si alte metodede divizatie. ;erodot, in cartea a 44-a, spune ca babilonienii nu au avut medici, medicina. 'ercetarilemoderne au infirmat aceasta teza. &-a descoperit o tableta de lut sumeriana #cel mai vechi documentmedical, scris de un medic la ))** %', descifrat in +< 3$, in care exista date specifice referitoare lamedicamente si forme medicamentoase destinate bolnavilor #medicina empirica$. (e exemplu suntmentionate ceapa, usturoiul, smochine, curmale, pere, brad, pielea de sarpe, uleiul de peste, oua, lapte,sarea de mare. ormele medicamentoase erau pentru uz extern si intern #substanta activa=vehicul,unguente, mixturi$. 6u exista date despre boli si dozele administrate, datorita caracterului secret pe care leaveau cunostintele medicale. 5a 6inive, tot in tablete de lut, exista date referitoare la ) * plante medicinale,+ * medicamente de origine animala si medicamente de origine minerala #au fost identificate printraducerea tabletelor aflate acum la %ritish Museum$. in codul de legi al lui ;ammurabi #primul cod de legicunoscut, scris la aprox. + * %'$, exista < articole referitoare la practica medicala, la cea a chirurgiei8 undesunt mentionate recompense si pedepse in functie de clasa sociala a medicului si pacientului. 1eferirea esteinsa limitata la anumite practici. 6u exista etica sau deontologie medicala. Medicina in Egiptul faraonic ana la cucerirea de catre macedoneni in 33* %' exista o continuitate in ciuda succesiunii de dinastii dejavorbim despre o cultura si civilizatie urbana, egiptenii cunosc diferite tehnologii de constructie, de irigatiireligie politeista, in care in general zeii sunt personificari ale elementelor naturale, cu multiple ierarhizari sispecializari exista o medicina sacerdotala, religioasa si una laica zeul suprem, "mon 1a, era si zeuvindecator exista o triada importanta de zei: 4sis #zeita naturii$, patrona cunostintele legate de plantelemedicinale, dar si de formulele magice vindecatoare 7siris #zeul 6ilului$, este zeul intineririi, al refaceriifortelor naturii si a omului ;orus #fiul lor$, cu multe atribute vindecatoare, in special in convalescentapracticienii medicinei, preotii medici, apartin teocratilor prin sanctificarea unui medic si arhitect celebru #4m;otep$, din dinastia 4 #1egatul >echi$, acesta devine principalul zeu al medicinei. in Memphis exista untemplu inchinat lui. in studiul medicinei Egiptului faraonic, ne bazam pe 3 izvoare: +.papirusurile medicale

egiptene # papirusuri referitoare la medicina, dintre care ? mai importante. &unt descrise in jur de


22/45

babilonienilor #plante cu efect terapeutic, medicamente de origine animala - mierea, ceara, oua, lapte, peste,ulei de peste, inceputul utilizarii organelor - ficat, rinichi8 metale si pietre pretioase, metaloizi, carbuneleanimal$ -este descrisa prima metoda de anestezie locala #piatra memfitica presarata pe rana=otetrefrigeratie locala$ -forme medicamentoase: unguente, mixturi, pilule, comprimate, fumigatii, emplastre,inhalatii, infuzii, decocturi. fumigatia cu cannabis indica la geto-daci #;erodot$

-papirusul &chmidt -este anterior ca timp #+ ** %'$ -de dimensiuni mai mici # m$, se refera la

chirurgie -contine ? cazuri chirurgicale, printre care fracturi, luxatii, circumcizie, plagi # luxatia "2M estetratata la fel ca astazi$ -este structurat astfel incat sa descrie afectiunile de la vertex in jos, cu observatiiclinice foarte riguroase$, observatiile empirice si rationamentul anticipeaza gndirea hipocratica -pe verso:practici religioase si o metoda de transformare a unui batrn ntr-un tnar de )* ani.

-papirusul linders- etri #Bahun$ -datat ))**-)+** %' -) < rnduri despre obstetrica, ginecologie,urologie, flebologie etc.

-papirusul %roughs #papirusul de la %erlin$ -se refera la obstetrica si pediatrie

&tudii de paleopatologice: studiile de astazi efectuate cu ajutorul 1M6 asupra mumiilor egiptenedemonstreaza cu precizie existenta anumitor boli osoase, parazitare etc.

4conografie -basoreliefuri, picturi: unele arata existenta unor boli ce altfel nu am sti ca ar fi existat n vechiulEgipt. -un portar din Memphis cu poliomielita -un individ cu 2%' vertebrala # gibozitate$ -diverse scene dechirurgie #circumcizia, operatie rituala la toate popoarele semitice$. 1emarcam conceptia pneumatista #incentrul vindecarii sta respiratia$, in timp ce la asirobabilonieni era ficatul. "u fost foarte aproape dedescoperirea circulatiei sangvine #relatia dintre puls si posibilitatea ca sangele sa curga prin organe$. 5a+3**, un medic arab #4bn an 6afis$ va descoperi mica circulatie.Medicina in 4ndia "ntica 'ontemporana cu egiptenii si sumerienii #aprox. 3*** %'$, civilizatia protoindiana afost o civilizatie urbana, localizata in valea 4ndului. 7rasele erau construite prin planificare urbana, cu case cu +-) etaje, baie proprie, sistem de canalizare,strazi perpendiculare pavate, ornamentate cu statui in pozitii ascete. in valea 4ndului si 9angelui exista opopulatie de origine indo-europeana - arienii #stapan, nobil in sanscrita$ - ce au ajuns relativ tarziu #+ **%'$. 4ndienii vechi #hindusii$ nu au pastrat scrierile proprii. ;indusii foloseau arme de fier si au reusitdomesticirea animalelor, inclusiv a calului. &e intalnesc si astazi forme de cultura indiana cu origine nvechea antichitate. &e disting 3 etape ale medicinei indice:+.etapa vedica #+ **- ** %'$ ).etapa brahmanica # ** %' - < "($3.perioada mongolica, islamica

+.Etapa vedica -cultura bazata pe religia indiana primitiva -perioada cu traduceri orale, literatura cu mituri,observatii despre natura, toate fixate in ? scrieri: 1ig >eda, "tava >eda, "Cur >eda, &ama >eda &unt primiicare folosesc o scriere alfabetica -nu mai avem versiunea lor originala, ci doar traduceri si prelucrari tardive#veda!cunostinte$8 in 1ig >eda se vorbeste despre medicul triburilor #inteleptul medicilor$. 6u aveau templededicate zeilor vindecatori, fiind inca nomazi. &e remarca asemanarile cu tracii si geto-dacii #sihastriicarturari$. in "tava >eda este descrisa pentru prima oara malaria, alaturi de ciuma, variola, holera, epilepsie,delirium tremens, reumatism, guta. 2ratamentele propuse se bazeaza pe plante medicinale. #soma trataaproape orice afectiune$. in "Cur >eda se regaseste ntreaga literatura medicala a vechii 4ndii. (intre

cunostintele hinduse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe, al fracturilor si luxatiilor, al bolilor oculareprecum si folosirea protezelor oculare si a celor pentru membre. 7data cu asezarea nomazilor, vorbimdespre a )-a etapa. ).Etapa brahmanica: medicina este sacerdotala, bazata pe urmatoarele principii: intreaga natura #macro simicro-cosmos$ este creatia lui %rahma, zeul suprem, izvor de energie magica, ce strabate toate elementelecu aceasta energie. 5umea e formata din elemente si este guvernata de forte. 4deea centrala a religieibrahmanice este aceea a transmutatiei si rencarnarii, fiecare fiinta se afla ntr-o perpetua transformare #senaste, traieste si moare pentru a se reincarna si a reincepe ciclul$. &ocietatea este foarte strict ierarhizata, in

caste: ) de conducatori militari si religiosi #medicD$, profesiuni libere, mestesugari si paria #sclavi$. eul


23/45

medicinei este reprezentat de "teCor, caruia %rahma insusi i-a destainuit toate cunostintele legate de boli.Exista doua scoli medicale, la 2axilia si %enares. 6eexistand tiparul, cunostintele se raspandeau prinmanuscrise, care erau rare, de aceea autorii le redactau in versuri. Exista insa ) carti medicalefundamentale: 'haraFa &amita si &usruta &amita.'haraFa &amita este rezultatul muncii scolii de la 2axilia, cuprinznd secretele dezvaluite de zei oamenilor#%rahma"teCor om$, cuprinde lectii = + rezumat, in versuri pentru fiecare capitol. &unt prezente cunostinte

de medicina interna #boli si tratamente$, metode de relaxare Goga, transpuse in plan medical. &e consideraca in timpul vietii omul foloseste doar o mica parte din posibilitatile psihice si fizice, dar prin asceza siexercitii alese si urmate dupa anumite reguli, se poate ajunge pana la suspendarea totala a laturii fizice,inclusiv controlul metabolic. &usruta &amisa este produsul scolii din %enares, fiind o vasta enciclopediemedicala, din ) parti, una referitoare la anatomie, fiziologie, medicamente, boli8 iar cealalta la chirurgie.6u erau permise disectii pe cadavre umane, dar se eludau interdictiile religioase prin asezarea cadavrelorintr-un cos de nuiele pe cursul unui ru, timp de ?-@ zile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea,reusind sa descrie existenta a )** oase, 3** muschi si * tuburi. 'hirurgia foarte bine tratata, ramura amedicinei cel putin egala cu medicina interna, cea mai importanta ramura a medicinei #cea mai nobila sieficienta ramura a medicinei$. Medicul care nu practica si operatii chirurgicale este ca o pasare cu o singuraaripa. 'ea mai importanta operatie era plastia nazala. "lte operatii: extragerea de calculi din vezica urinara,operatia de cataracta, folosirea protezelor, chiar oculare. Mai sunt prezentate elemente de asepsie si

antisepsie, de sutura a plagilor abdominale # cu ajutorul furnicilor negre$. lantele erau folosite pe scaralarga, de exemplu 1oAulfia carpentina in hipotensiune arteriala, psihiatrie #antidepresiv$ - remediuloamenilor tristi. %udismul a fost introdus de un rajah #%uddha$, care a decis sa se izoleze de lumea agitata,a mers intr-un pustiu, apoi dupa mai multi ani, a dezvoltat o noua conceptie asupra lumii si vietii, alatuiri denoi tehnici Goga. Mai tarziu aceasta conceptie a capatat atribute de religie. Manastirile budiste aveaucamere speciale pentru ingrijirea bolnavilor. 5ocul de nastere al civilizatiei hinduse a fost ocupat de trupelemusulmane, fiind reprezentat de actualul aFistan. >orbim astfel de un spatiu de interferenta intre traditiiletibetane, medicina chineza, brahmanica si cea budista.Medicina chineza inca din urma cu *** ani, in vaile fluviilor ;uang ;e si Gang 2ze, a aparut o civilizatieurbana, cu o scriere ideografica, de aproximativ 3)** caractere #astazi aprox.+ *$. 6u s-au pastrat decatpe oase, carapace de broasca testoasa. 0nii autori o studiaza la Evul Mediu. 'hinezii atribuie toatedescoperirile efectuate de-a lungul timpului unor imparati legendari # u Hi, ;uang 2i, 'he ;ong$ +. u Hi - cele referitoare la vanat, pescuit ).;uang 2i - stapanirea pamantului #agricultura, cresterea animalelor$, -aparitia drumurilor, targurilor-medicina, farmacologie. &e spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul chinez,impartindu-le in plante alimentare, otravitoare #cca. *$ si medicinale, cu indicatii precise. #e.g.:Efedra &inica,utilizata n afectiuni astmatice$ -acupunctura, ignipunctura3.'he ;ong - aparitia mestesugurilor, a metalurgiei -prima scriere medicala din 'hina #'artea schimbarilor$,scrisa sub forma de dialog ntre medicul curtii imperiale si mparatul respectiv. "cupunctura a aparut dupaobservatii intmplatoare. 5a inceput a fost practicata cu ace din piatra #neolitic$, apoi din metale#misterioasele ace galbene$. Energia vitala este distribuita pe +? meridiane #+) prinicipale si ) secundare$,cu 3@ puncte de acupunctura. Exista totusi unele basoreliefuri ce sugereaza originea extraterestra aacupuncturii.4n 'hina chirurgia era interzisa, singurele operatii practicate fiind castrarea eunucilor si corectarea deformariipiciorului. 5a curtea imperiala exista un singur chirurg. 2aoismul #(aoismul$, filozofia chineza contemporana

cu budismul si filozofia presocratica, considera lumea alcatuita din elemente principale #lemn, metal,pamnt, apa, foc$, care trec una n alta sub influenta Gin si Gang, doua forte care nu se exclud, nu suntcomplementare, ci se includ una pe alta. Gang reprezinta forta activa, pozitiva, masculina8 iar Gin fortapasiva, negativa, feminina. &tarea de sanatate reprezinta o stare de echilibru al energiei, condusa de Gin siGang de-a lungul meridianelor. %oala este consecinta unui dezechilibru, remediul fiind obtinut prin acupunctura si ignipunctura, in scopulredirijarii energiei vitale. in Europa, primul care a folosit ace de acupunctura chinezesti a fost dr. 5.%erlioz#tatal lui ;ector %erlioz$, in sec. H4H. in + ) , 'loIuet uitilizeaza si el acupunctura in studiile sale. 2otusi,


24/45

nemeietorul acupuncturii europene #+accinarea antivariolica,introdusa in + -4> %'$ in 9recia a aparut primul set de observatiimedicale bazate pe observatii si rationament: sistemul hipocratic inca din sec. >4 %', odata cutransformarile sociale, au aparut noi mestesuguri, in care sunt implicati oameni liberi #demos$, acestia devinmai bogati, fapt ce duce la un conflict politic ntre aristocratie si demos. 'ei din urma ies victoriosi, ceea ceduce la intemeierea primelor state democratice din lume. incepe astfel si laicizarea medicinei. 5a inceputapare periodeutul, medicul calator, care se aseza pentru o anumita peroada de timp n cetate, dadeaingrijirile necesare, apoi se muta in alta si tot asa. "poi acestia ajung sa se stabileasca n constructii specialedin cadrul polisurilor. 'ele mai importante scoli laice sunt cele din Bos si Bnidos. &coala din Bos privesteorganismul ca o unitate structural-functionala, in continua legatura cu mediul extern. %oala era vazuta ca oafectare generala a organismului n totalitate #organismul era considerat ca fiind alcatuit din umorilichidefundamentale$. 2erapia este naturista #;ipocrate este cel mai de seama reprezentant al scolii de la Bos$.Exista ideea de har, de talent, caci daca ai un har, poti sa practici medicina, daca acesta lipseste, totul estezadarnic. &coala din Bnidos se bazeaza pe gandirea analitica, prefera sa studieze organismul pe partidistincte, sa considere ca partea solida este esentiala, nu cea lichida, umorala. 2ratamentul estesimptomatic, numarul de medicamente prescrise este mare, cu o tendinta deci spre polipragmatism. ;ipocrate -exponent al scolii din Bos -nu este demonstrat faptul ca a scris toate cele @) scrieri ale colectieihipocratice - laton le mentioneaza in (ialoguri ca cel mai mare medic grec -&oranus ii scrie biografia la )**ani de la moarte #in care se demonstreaza descendenta directa din "sclepios - + generatii8 si unde seaminteste ca atat tatal, cat si bunicul lui ;ipocrate au fost de asemenea medici. (evenit terapeut,calatoreste pentru a-si insusi meseria, apoi se intoarce in Bos. 9inerele sau olib face o sinteza ahipocratismului.$ -cele @) lucrari sunt foarte diferite, ca subiect, intindere si nivel de prezentare - lucrari deetica si deontologie medicala #sistem de reguli, valori, percepte asupra relatiei dintre medic si societate pacient alti medici$. 'olectia include scrieri ale unor medici apartinand diferitelor scoli din 9recia "ntica.

-lucrari de patologie generala #aer, apa, epidemii, despre bolile omului etc.$ - prima lucrare de patologiespeciala se refera la epilepsie #%oala sfanta$ -lucrari de oftalmologie, pediatrie, obstetrica, ginecologie -nuexistau titluri si se denumeau cu primele cuvinte Medicina si chirurgia formau un tot #acest lucru rezulta din lucrarile de chirurgie$, dar totusi chirurgia eraapanajul unor categorii de mestesugari, neconsiderati medici. (intre lucrari amintim cele despre fracturi,luxatii, articulatii dar si cea referitoare la litotomia pentru indepartarea calculilor vezicali. (isectiile pecadavre erau interzise si totusi n ciuda slabelor cunostinte de anatomie, s-au scris lucrari despre inima,despre muschi etc. "forismele reprezinta o colectie de fraze si sentinte referitoare la experienta clinica amedicului hipocratic. &tarea de sanatate #eucrazia$ era considerata starea de echilibru cantitativ si calitativ al


25/45

componentelor organismului. Erau definite ? lichide - umorile cardinale: bila galbena #ficat$, bila neagra#splina$, sange #inima$, mucus, flegma #creier.$ &tarile posibile erau de rece cald8 repectiv uscat umed.Mentinerea in echilibru se datora unui principiu numit neuma, pe care organismul le ia prin respiratie.

hCsis reprezinta o forta naturala a oricarui organism ce se opune bolii, reactionnd in mod spontan pentru areaduce organismul la functionarea normala, daca ea a fost perturbata. 7bservand deosebirile dintresanatate si boala, au fost definite tipologic ? temperamente , in functie de umoarea care este predominanta:

coleric #predomina bila galbena$, melancolic #predomina bila neagra$, sanghin #predomina sangele$,flegmatic #predomina flegma$. &tarea de boala #discrazia$ era definita ca un dezechilibru intre umori, produs prin influenta unor factorietiologici #sunt incriminati in special factorii negativi din mediul extern$. 0nui medic ii este recomandat caatunci cand se duce intr-o zona, sa evalueze diferiti parametrii meteorologici. "lti factori considerati patogenisunt obiceiurile sau pozitiile vicioase, modurile de iluminare a locuintelor etc. in ceea ce priveste bolileinfecto-contagioase, acestea sunt aduse de miasme morbide #substante toxice emanate din balti cu apestagnante si apoi aduse de vnturi$. 6u exista nici o incriminare a factorilor supranaturali, nici chiar n cazulbolii sfinte #epilepsia$8 cauza este considerata la fel de naturala, doar ca nu era inca descoperita. 4nvestigatiabolnavului scoate n evidenta extraordinarul simt de observatie al autorilor hipocratici. Exista bolnavi, nu boli8se remarca efortul depus pentru individualizarea fiecarui caz. +.reconstituirea evolutiei bolii, de la debut pana la momentul prezentarii

).descrierea starii prezente dupa examinari succesive 3.formularea unei ipoteze despre evolutia de viitor a bolii -teoria zilelor critice2erapeutica hipocratica cuprindea elemente de psihoterapie, dietetica, exercitii fizice, terapiemedicamentoasa #in limite naturiste$, dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fara eficienta -medicinaoamenilor sanatosi - lucrare pentru intarirea sanatatii #medicina de palestra$1elativa pasivitate a medicului hipocratic si gaseste explicatia in credinta, in capacitatea phCsisului de aactiona in mod spontan pentru refacerea organismului si de abia dupa aceea medicul ar trebui sa intervina.Marele castig al medicinei hipocratice este metoda observatiei rationate. ana la ;ipocrate, cele douadirectii pe care se mergea erau: -metodele mitomagice -metodele empirice, fara o analiza n prealabil.

"cestea din urma au fost mbunatatite radical de ;ipocrate.Medicina elenistica: in "lexandria exista o scoala de medicina cu noutati fata de 9recia si 7rient. entru

prima oara au fost permise oficial disectiile pe cadavre umane #pna la cucerirea romana$. 'hirurgia era ceamai avansata din antichitate #pentru hemostaza se foloseau ligaturile vasculare$. in general era urmata liniascolii din Bnidos, cu tendinta spre studiul anatomo-patologic. Exponenti: ;erofil #anatomist, ginecolog,internist$ si Erasistrat #fiziolog,chirurg$. -fac diferenta intre creier si cerebel -studiaza nervii spinali, cranieni8ochiul, retina ;erofil elev al scolii din Bos #doctrina pe baza umorala$ Erasistrat doctrina solidista,-sectioneaza maduva spinarii, -a cercetat circulatia sangvina -descopera ligatura vasculara, masachirurgicala si alte +** de instrumente noi #apoi au fost interzise$. Medicina in 1oma "ntica -dominata de medicii greci #primii medici greci au fost primiti cu ostilitate$ -ainceput prin a fi religioasa #temple in cinstea lui Esculap, chiar si in (acia, la "pullum$ . 5a iacenza s-adescoperit un ficat de bronz cu lobulatie completa #animal$ &coala metodicilor "sclepiade, adept al teoriei solidiste, dezvoltate de el in asociere cu teoria atomica#5eucip J (emocrit$. Exista ) stari de boala: -porii se dilata si atomii evolueaza -ingustarea porilor cuimpiedicarea miscarii atomice "u introdus diferite medicamente, cu actiune vasodilatatoare sauvasoconstrictoare. Metodicii considera ca trebuie intervenit imediat si nu sa se astepte forta naturala

vindecatoare #combatere a lui ;ipocrate$.'elsius a lasat o enciclopedie vasta, despre toate cunostintele din acea vreme linus cel %atrn prezintainformatii complexe despre plante medicinale 1ufus din Efes psihiatrie &oranus pediatru, obstetrician.(ioscoride din adania a scris un tratat de farmacologie #se refera si la )@ plante dacice$9alen este, alaturi de ;ipocrate, cel mai mare medic din antichitate -a invatat la "lexandria -un timp a fostmedic de gladiatori -devine apoi medicul imparatului -este autorul primei anatomii complete a corpului uman,in conditiile in care in continuare nu erau permise disectiile umane, bazandu-se mai mult pe extrapolareadatelor de la animale #disectii, vivisectii$ -cea mai mare greseala a sa a fost conceptia asupra circulatieisangelui #dute-vino si se amesteca in inima$ -tratatul sau a devenit o opera crestina, deci nu a putut fi


26/45

criticata -a ramas tehnica galenica de pregatire a medicamentelor. entru fiecare legiune exista o categoriede sanitari militari.

Medicina in Evul Mediu

+.Medicina bizantina).Medicina in califatele arabe medievale 3.Medicina in Europa medievala ?.Medicina in 1enastere Medicina bizantina in 4mperiul 1oman de rasarit, cu capitala la %izant #apoi 'onstantinopol$ -despremedicina bizantina s-a scris putin -au dezvoltat o noua organizare medicala. 7ribazius #sec. 4> %'$ esteautorul unei enciclopedii cu un continut extrem de vast, lucrare in care conspecteaza si ierarhizeaza toataliteratura medicala greco-romana de pana atunci #sunt aprox. * volume$. 7ribazius consemneaza si deunde a luat fragmentele, desi in acele timpuri nu se obisnuia acest lucru. " doua lucrare a sa se intituleaza&Cnopsis si este un tratat medical cu scop didactic, structurat in 3 volume, o sinteza a medicinei antice,completata cu cazuri clinice si sinteze proprii, o carte de educatie pentru sanatate destinata calatorilor etc.

"ctius din "mida a scris un tratat de medicina in ? volume, in care vorbeste si despre difterie si unelemedicamente noi din 4ndia. "lexandru din 2rales +) volume #in intregime original$ avel din Egina #sec. >44$-a fost cel mai mare chirurg al %izantului -a folosit bisturiul, metode chirurgicale noi -lucrari despre tumorilemaligne, cancerul de san, hemoroizi "ntilos, contemporan cu 7ribazius, este autorul unei lucrari de chirurgie

despre tratamentul anevrismelor arteriale.6icolas Mepis: mare farmacolog si practician in anul 3) la 6iceea, la primul sinod, biserica crestina s-adecis sa preia grija ingrijirilor medicale umane. &-au inchis templele dedicate zeilor vindecatori,deschizandu-se institutii de caritate crestina, pe specialitati si tipuri de boli. rimul spital la 3 *, in timpul lui>asile cel Mare.Medicinai in califatele arabe: &e disting 3 perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabe medievale: +.etapade asimilare #mijlocul sec. >44 - sfarsitul sec. 4H$ -este o perioada a traducerilor -sunt traduse principaleleopere din cultura greco-romana si orientala).perioada de inflorire #sec. H-H4$ 3.perioada de declin #dupa ++**$ 4n etapa de asimilare, mai ales la %agdad, dar si la (amasc #initial$, apoi la 'airo8 se realizeaza o veritabilascoala de traduceri in limba araba a lui ;ipocrate, 7ribazius, 9alen, (ioscoride. 2raditia bizantina aspitalului #intemeiat de >asile cel Mare - 3 *$ a fost preluata, cel mai celebru fiind spitalul din %agdad. 'eimai multi medici erau crestini, dar numele crestine nu s-au pastrat, arabii dandu-le nume noi. Medicul luiMahomed a fost un nestorian #6estor fost patriarh al 'onstantinopolului, declarat eretic si refugiat in 4ran, laEdessa$. Majoritatea insotitorilor acestuia erau medici, care apoi au intemeiat spitalele din ;arada, ur$.

"rabii au fost primii mari chimisti ai lumii, ducand la aparitia farmacistului8 medicul trebuia sa delege aceastafunctie cuiva cu o pregatire specifica, cu responsabilitate morala si intelectuala, permitand astfel dedicareaunui timp mai mare activitatii medicale propriu-zise.(in perioada de inflorire, amintim personalitatea lui 1azes #"l 1azi$, din sec. 4H-H, autor de carti medicale,cea mai de seama fiind enciclopedia 'ontines #continentul$. 'artea lui Mansur #numele califului$ este o


27/45


28/45

cu formatiunile prezetate in pozitii active. 2ot la universitatea din %asel se gaseste un schelet preparat de>esal -dupa publicarea tratatului se refugiaza la Madrid, unde apare editia a 44-a #+ $ -este condamnat caeretic la moarte prin ardere pe rug, dar pedeapsa este comutata intr-o calatorie la 4erusalim #pe drum estemncat de rechini in Marea Mediterana$.4n 1enastere, si artistii au contribuit la dezvoltarea medicinei, unii au facut chiar disectii si au realizat planseanatomice #5eonardo da >inci$. -acesta a realizat peste 3* disectii umane, primele cu Marc "ntonio de la

2orre -face deosebirea intre structurile anatomice la diferite varste -aplica tehnici de injectare vasculara saucu ceara topita in cavitati -realizeaza sectiuni la diferite incidente -3* caiete, tiparite tarziu #sfrsitul sec. H4H$ "lbrecht (rer a publicat o anatomie artistica, rezultat al cercetarilor la cadavru. Este autorul unor gravurianatomice, de larga circulatie #au ajuns si in 2ransilvania, la 7radea$.

ersonalitatea cea mai reprezentativa a patologiei renascentiste este 9irolamo racastoro. -poet de limbaneolatina -autorul teoriei sferelor homocentrice in astronomie #contemporan cu 'opernic$ -primul critic literar -descrie foarte bine sifilisul #&ifile a fost un pastor pedepsit pentru ca iubea fata pe care o iubea si zeul8vindecat apoi prin remediul propus de racastoro, care descrie astfel in versuri tratamentul$ -a delimitatfoarte bine din punct de vedere clinic si epidemiologic ciuma si variola -lanseaza ideea ca bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmele morbide, ci de seminte ale bolii #(espre contagiune si bolilecontagioase - + ?@$(e abia in + , asteur si Boch demonstreaza ca bacteriile sunt factorul cauzal al diferitelor boli. &e

remarca o crestere a tratamentelor odata cu marile descoperiri geografice #4ndia, "merica K cartoful aschimbat alimentatia$. Medicamentele chimice isi fac aparitia. 2eoria iatrochimica este o varianta moderna aumoralismului hipocratic, starea de sanatate se considera ca este pastrata prin mentinerea starii chimicenormale a organismului. aracelsius -considera ca medicina trebuie sa se invete din practica, nu din carti -afacut si chirurgie, chiar daca din punct de vedere religios ii era interzis -precursor in balneologie si patologieprofesionala'hirurgia in 1enastere: 2oate facultatile de medicina erau religioase. 7ficial se cerea ca operatiachirurgicala sa fie indicata de medic iar chirurgul s-o execute la indicatiile si sub controlul medicului.

"mbroise an a fost cel mai mare chirurg din acel timp. -a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la aris#chirurg de roba lunga$ -numeroase operatii in armata franceza -numeroase inventii in chirurgie #instrumentenoi$ -redescopera ligatura vasculara -propune pansamentul simplu in tratamentul plagilor #initial tratamentulera de cauterizare cu ulei de soc fierbinte$ -autor al unei carti de chirurgie #+ ? $ -intemeietorul balisticii inmedicina legala ierre ranco, contemporan cu "mbroise an, este autorul a ) tratate de chirurgie #din carepasaje intregi au fost preluate si de an$. 1eferitor la circulatia sangvina, s-au parcurs urmatorii pasi de-alungul timpului: 4.Egiptenii #papirusurile Ebner si in special &chmidt$ au fost destul de aproape de descoperirea circulatiei44.;erofil, Erasistrat in "lexandria444.9alen credea ca in inima sngele arterial se amesteca cu cel venos prin porii interventriculari

4>.Miguel &ervet #nu a fost medic propriu-zis$ a descoperit mica circulatie, a fost ars pe rug impreuna cucartile sale (espre reinstaurarea crestinismului #au scapat doar 3 exemplare$ >. rimul care a pus sub semnul intrebarii teoria lui 9alen a fost >esal, care in editia a )-a #+ $ arata canu exista nici un orificiu interventricular >4.'olombo considera o posibila expicatie drumul sngelui prin plamn>44."ndreas 'esalpino afirma existenta a ) circulatii #mare si mica$>444.Lilliam ;arveC, a studiat la adova #+@**-+@*)$, apoi a devenit mare profesor la 7xford8 exilat mai

tarziu pe o mosie a fratelui sau si izgonit din oras. 'onceptia sa este de a se lucra in termeni cantitativi,matematizeaza lucrurile si propune metode fizice de studiu a curgerii lichidelor prin tuburi elastice.


29/45

4storia medicinei moderne

(in punct de vedere medical, sec. H>44 este un secol englez, doar ranta mai remarcandu-se in acestdomeniu prin cele ) facultati importante # aris si Montpellier$, dar care se mentin pe pozitii 9aleniste si seopun marilor descoperiri din domeniul medicinei.

rincipalele doctrine medicale sunt iatrochimia # aracelsius$, care se dezvolta in 2arile de os si 9ermania8si iatromecanica, introdusa de ;arveC si care devine doctrina dominanta in "nglia si 4talia. &altul calitativeste facut prin introducerea metodelor noi de calcul, a metodelor inductive de cercetare # r. %acon$ precum

si a celor instrumentale, experimentale.(escoperirile recente ale fizicii # fratii %ernoulli au fost medici$, studiile pe modele in vitro au ajutat multmedicina sa progreseze.

rincipala descoperire a sec. H>44 este circulatia sangelui #carte tiparita la ranFfurt pe Main in +@) -(espre miscarea inimii$. (esi fusese descoperit, microscopul nu a fost utilizat de ;arveC in studiile sale,fiind preferata o lupa foarte puternica. -;arveC este autor si al unei carti de embriologie -nu a vazutcapilarele -nu a descris o circulatie limfatica #contemporan cu el, un italian, 9asparazelius a publicat olucrare in +@)@ despre circulatia limfatica$4n +@@+ Marcelo Malpighi observa prima celula animala la microscop #hematia$, ean eIuet descoperacanalul toracic, cisterna eIuet precum si racordarea circulatiei limfatice la circulatia generala #+@?@$,danezul &tenon descrie corect parotida si canalul excretor, englezul Lharton descrie glandasubmandibulara, in %avaria, Lirsung descopera canalul principal pancreatic n ceea ce priveste clinicamedicala, se revine la medicina de observatie rationala, de tip hipocratic #2eoria &ineham - englez autor alnumeroase descrieri clinice si anatomo-clinice mergnd pe firul observatiei la patul bolnavului$. -a descoperitcoreea acuta &ineham -denumirea unei forme de opiu imaginata de el a ramas pna astazi -nu a aderat laiatrochimie sau iatromecanica. e linia iatromecanicii s-au remarcat 9lisson #capsula fibroasa a ficatului,rahitismul$, Lillis #poligonul arterial cerebral$. 42"54": &antorio #prima jumatate a sec. H>44$ -a stat timp de aproape ?* ani mult timp pe o balanta,efectund masuratori ale propriului corp, descoperind astfel perspiratia pulmonara -impune metodematematice in cercetare -a inventat metode paraclinice de masurare #puls, temperatura$8 un profesor de la

isa, medic si matematician, scrie un tratat de biomecanica #(espre miscarea animalelor$, in care aplicalegile fizicii la deplasarea omului si animalelor #in a )-a jumatate a sec. H>44$ "depti ai iatrochimiei: &Clvius, de 9raaf #foliculul ovarian$. 75"6(": "ntoni van 5evercuc #portar la primaria din 5eida, remarcat intmplator de catre de 9raaf$-compune un microscop din cateva lentile -utilizarea microscopului se extinde,

Malpighi fiind considerat intemeietorul histologiei normale si patologice, vegetale si animale. in sec. H>444,preocuparea pentru stiinta devine dominanta pentru numerosi medici, majoritatea bazati pe o finantareproprie. (aca sec. H>44 a ramas cunoscut drept secolul circulatiei, sec. H>444 este cel al luminii, al ratiunii.Medicii recurg la mai putine metode paraclinice #in afara de termometru, celelalte aparate - pulsilogiu,microscop - nu dau imagini constante$. &e acumuleaza observatiile la patul bolnavului, care nu mai suntexplicate prin iatrochimie si iatromecanica. E nevoie de doctrine noi, pentru o explicatie stiintifica a acestora. "pare un mare numar de supozitii, unice in istoria medicala, cunoscute sub denumirea de sistematica sec.H>444, care incearca sa oblige faptele sa se subsumeze, sa se supuna unor idei preconcepute:


30/45

+.2eoria dinamismului organic # r. ;offman, in ;alle$ -elementul definitoriu pentru sanatatea organismuluieste tonusul muscular -bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede si scheletice si se impartin boli hipertone si boli hipotone sau atone -au aparut medicamente, substante ce pot corecta abateriletonusului, in special al musculaturii netede -licoarea ;offman #amestec de alcool=eter$ regleaza echilibrultonic -cercetari in domeniul balneologiei #influenta apelor minerale asupra organismului$).2eoria nervista a scolii engleze #in continuarea teoriei iatromecanicii, formulata de 'ooler si %roAn -

fizician, descoperitorul miscarii broAniene$ -elementul esential: excitabilitatea neuromusculara -bolile suntsemne ale modificarii # $ pragului de excitabilitate -important este in special corolarul terapeutic 3.2eoria materialist-mecanicista, potrivit careia creierul secreta gndire?.2eoria vitalista #Montpellier$, se baza pe doctrina animista, formulata de . &tahl, tot din ;alle. -existaspiritul vital #anima$ -semnele bolii sunt rezultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuceorganismul la starea normala si nu trebuie combatute, indiferent de intensitatea lor.

.2eoria homeopatiei #;anemann$ -simptomele nu trebuie contracarate -utilizarea medicamentelor cuacelasi efect ca si cele ce au ca expresie simptomele, in cantitate cat mai mica #ex.: chinina produce ocrestere a temperaturii la omul normal$ -medicamentele trebuie folosite in sensul in care actioneaza si boalasi nu contrar -doze infinitezimale, se ajunge ca pana nici macar o molecula sa nu aiba sansa de a exista insolutie -principiul antrenarii, al dinamismului8 prin agitarea indelungata a solutiei homeopate, patrunde insolutie un spirit vindecator din neant

'ercetari recente au aratat ca apa pastreaza amprenta substantelor ce au fost dizolvate in ea, chiar candnu mai exista nici o molecula activa in solutie -incepe sa se dezvolte medicina anatomo-clinica, principiilemedicinei bazate pe anatomia patologica, pe leziuni specifice.Morgagni scrie in + @+ un tratat despre sediul si cauzele bolilor studiate prin metode anatomice#transformari morfologice la nivel macroscopic, de organ$. 6u exista inca metode clinice ca percutia,auscultatia8 ci doar inspectie, palpare.2ot in + @+, la >iena, apare o carte a lui 5eopold "uenburger despre percutie. 5ucrarea a fost apoi tradusala aris de medicul lui 6apoleon # ean 'orvisard$. "uscultatia este introdusa mai trziu, de catre inventatorulstetoscopului, 5ieneIue drept metoda de investigare a tuturor bolnavilor #2ratat asupra auscultatiei mediate -

aris, + +


31/45

eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat si in Europa. rima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut locla +@ octombrie + ?@?.&impson descopera cloroformul in ianuarie + ? .

Curs5 #6.0%.2007M* ICI+, M9 * +,

C I - I,

Sec 2III # sec revolutiei in c$irur ie pt ca in 19' are loc despartirea c$irur ilor de barbieri, sep oficiata prin le e/in acelasi an se reor z cole iul St%+ouie din


32/45

-descr neurofibromatoza?heodor Coher"-elvetian, creditat cu prima entero-anastomoza-faimos pt pensa care ii poarta numeleSpecialitati cone=e c$irur iei4

9 ?91* I,#7%# +IC 9 ,S ,+ * - publica la


33/45

17 '- raQford +on - anestezie cu eter!anestezie en - se face pt o e=tractie dentara@terul ca anestezic fusese propus de


34/45

1)A9-C$ristian 8arnard- primul transplant cardiac reusit

+*- 9C I - I*"17*(-


35/45

-in 1A(7, in Franta se da decretul de toleranta pt bolnavii mintali- le e care aboleste pedeapsa cu moartea in cazul bolnavilor psi$ici-comple=ul parizian de la


36/45

-cardiolo-creditat ca inventator de instrumentar medical4tensiometrul, pipeta


37/45

-Stolz-sint adrenalina 1)( -Harrin ton si 8ar er- sint tiro=ina in 1)'9 - atzoianis- 1)A -insulina sintetica

$. sistemica-inte rativa-debuteaza in 1)3( cand Gri ore 0%


38/45

1)33-&le=andru Caratzali, Renee 0urpin- emit ipoteza transm pe cale enetica asemnelor caract sindr 6oQnCurs % 2.0%.2007

M* ICI+, *+,S?* II

enasterea # eliberarea facultatilor creatoare si a faculattii de andire a omului:: decat in evul mediu%-aceasta reinnoire reda omului incredere in capacitatile sale si ii ofera posibilitatea dea ii satisface setea de cunoastere-in aceasta epoca se creeaza conditiile reintoarcerii la stiinta si cultura-popoarele mi ratoare care invadasera @ur% sunt convertite la crestinism, suntcivilizate si asimilate la popoarele pe care le-au cucerit#: se restab ordinea-un vant de libertate redesteapta dorinta omului de a cunoaste, de a sti/ decid sa nu

mai accepte fara sa verifice ideile si preceptele impuse de altii Renasterea culturii si stiintei e posibila dat conditiilor ist si dat unor profundesc$imbari ec si soc-calatoriile ist ale lui Columb, a elan, ant lor arco fiziol, patol en, c$irur ie dez artelor- marile enii ale lumii4 ic$elan elo, da 2inci, Rafael, 6urer- nu semultumesc numai sa contempleze si sa redea frumusetea corpului omenesc ci suntinteresati in a cun in amanunt structurile acestuia, realiz ca anato nu inseamna doar oase si musc$i, ci si viscere, vase, li am #: multi diseca cadavre, pe ascuns de celemai multe ori si deseneaza struct obs-e unanim recunoscut ca practica c$irur iei si a med in en nu e posibila fara a cun

alc corp omenesc 13 '- .ose &lcantera "Istoria disectiei este fara indoiala unul din cele maiinteresante capitole ale pro resului omenirii"-la inc Renasterii disectia e privita ca un sacrile iu, desi in antic$itate cu toata

pro$ibitia impusa s-a practicat!e ipteni-cu toate interdictiile, e=ista artisti care o practica, uneori recur and si la des$umari


39/45

1 *-1 7-6onatelo-biserica Sf% &nton din


40/45

-cele mai bune proportii in opera "&dam si @va"-tratat despre simetria partilor corpului umanMichelangelo Buonaroti/#%75 #56%-profesori4 ar &ntonio della 0ore, Realdus Columbus-Florenta-statuia lui 6avid

,natomisti"

Benvenuto Cellini"-prof48eren ario da Carpi, 2idius! descr nv% vidian, orif si canalul vidian-prof de anato la ue ubois/S:lvius #%7& #555- ontpellier,


41/45

-scrie pamflete sub pseudonimul 2illanovano prieten medic - SJmpo$orien C$ampier-ataca doctrinele lui +eonard Fuc$s! erman-tratat asupra siropurilor -lea a anumite activitati ale corpului uman de poz astrilor 1**3-e dus la Geneva, udecat si condamnat la moarte prin ardere pe ru pt ca

publica "Restitutis c$ristianisimi"-descr corect circ s - in s se afla sufletul omului

,ndreas (esalius Bru ellensis/#5#% #56%-'* feb 1*3(-Univ +ouvain-8ru=elles- stud r, latina, ebraica, araba-artic, 3-vasele, - nv, *- or di si enito-uriare, A-inima si or de resp, 9- creier >or de simt / "Fabrica lui 2esalius" # prima lucrare de anato moderna, prima lucrarecare il contrazice in scris pe Galenus/apar premiere4 meniscurile, osul sacru, ovarulcu corpul alben, UI, pilorul/ e infirmata persist oricarei comunic intre cordul dr sicel st %+ucrarea se bucura de un real succes, fiind republicata pana in sec - ulteditie e tiparita la


42/45

-fondatorul amfiteatrului de anato din


43/45

-elev al lui 2alsalva la 8olo na-descr bulbul olfactiv, cornetele nazale, sinusurile ano-rectale # coloanele lui

or a ni-fondatorul anatopat3ean 1ec>uet"-primele preocupari de studiu ale sist limfatic-descr canalul toracic si cisterna lui


44/45

-i se publica dupa moarte 1A7*"6e matre animalum"- prima lucrare de biomecanica-descr mec artic, insertiile musc, tipurile de mobilitate, de par $ii intre se mene-pp e=istenta mediatorior c$

1,?9 9 I, *+,SC*+?IS?,

termenul de patol isi are radacina in limba reaca/ e introd in practica medicala insec 2I in "0ratat despre medicina"- publicat de med francez .ean Fernel%+ucrarea eimpartita in 3 parti distincte4 fiziol, patol, terapie-pt prima data se face cls bolilor4 patol en, fara sediu precis si patol de or an-suferintele localizate

irolamo 4rancastoro"-introd in patol- boli inf? conta ioase

-introd termenul de sifilis+icolae Copernic"-prieten cu GF, astronom-lucrarea "6espre conta iune, boli conta ioase si tratam lor"1* A-2enetia- prima lucrare de boli inf- principii4

1% imparte bolile conta ioase dupa speciile pe care le afecteaza4 boli umane, bolianimale, boli comune omului si animalelor!zoonoze

'% intuieste prezenta vectorilor, c$iar a ermenilor conta iosi, pe care ii numcinta iu viu? semnintele bolilor, descr posibilele porti de intrare4 ura, cai resp,te um, in special ranile

3% def tipurilor de conta iune posibile4 contact direct- raia,08C, lepra, sifilis,contact indir4 $ainele, asternutul, contact la dist4 variola, ciuma

C I - I, *+,S?* II

Dmarea eroare a med renascentiste"- c$ir nu e recun ca specialitate medicala #:tot ceea ce insemna manevra san eranda trece in seama barbierilor c$irur i- deze=ploziva- 1*((- breasla barbierilor c$irur i- erau bine or z, casti au mai bine,aveau un reprez al breslei # primul barbier al breslei? re al- tb sa fie suprav de unmedic cu diploma/ primii care sc$teaza cabinetele private-isi creaza o vestimentatie proprie- supranumiti c$irur ii cu to a scurta


45/45

-anatomisti cu preocupari c$irur icale4 2esalisu, Fallopius-c$irur i propriu-zisi4

ieronimus BrounschEich -1 )9- carte de c$ir- introd metoda setonului intratam pla ilor- daca vrei sa eviti inf nu tb sa cosi3acob +u!er - cezariana reusita,mbroise 1arre"1*1(-1*)(-fiu de tamplar, unc$i, frate- barbieri c$irur i-nu studiaza r, latina- e=matriculat de la "Colle e de France" din

Documents

Cursuri medicina