Curs Piete Financiare

Structura Sistemului Financiar

Internaţional

Pieţe internaţionale de acţiuni

1

Prof. univ. dr. Gheorghe HURDUZEU

Academia de Studii Economice Bucureşti

Strategii de finanţare la nivel global

Operaţiuni financiare pe piaţa locală

• Emisiune de obligaţiuni la nivel internaţional – Pieţe mai puţinprestigioase

• Emisiune de obligaţiuni la nivel internaţional – Pieţe ţintă sau pieţe deEuroobligaţiuni

• Listare la Bursa de valori – Pieţe mai puţin prestigioase

• Emisiune de acţiuni – Pieţe mai puţin prestigioase

• Listare la Bursa de valori – Pieţe ţintă

• Emisiune de Euroacţiuni – Pieţe globale

Structura financiară optimă

Structura financiară optimă a unei companii este determinată de raportul

între datorii și capitalul proprii, care minimizează costurile firmei de capital

pentru un anumit nivel de risc de afaceri, luând în considerare taxele și costurile

de faliment. (Traditionalişti/ Modigliani& Miller)

Rata îndatorării (%)

Costul capitalului (%)Costul minim al

capitalului

(interval)

ke= costul capitalului

30 60

kwacc= costul capitalului după

impozitare (medie ponderată)

kd(1-t)= costul datoriei (după impozitare)

Structura financiară optimă şi MNE

Teoria structurii financiare optime adaptată:

Disponibilitatea capitalului

Costuri mai reduse privind capitalul şi datoriile

Cost marginal al capitalului constant

Diversificarea fluxurilor financiare

Aşteptările investitorilor internaţionali de portofoliu

Riscul valutar şi costul datoriei

Cost efectiv=costul rambursării principalului şi dobânzii (după taxe)

kdoc= [(1+ kd

fc) x (1+s)] - 1

kdoc= costul datoriei în moneda naţională

kdfc= costul datoriei în moneda altei ţări

Surse de capital la nivel global

Emisiune de acţiuni

Ofertă publică iniţială (IPO)

Ofertă publică secundară(SPO)

Euroacţiuni

Emisiune directă

Listarea la bursă

Acţiuni ale firmelor cotate la bursă

Cross-listing

Certificate de depozitare (DR)

Plasamente private

Vânzarea unui titlu de valoare (titlu de proprietate saude datorie) unui investitor privat

Vanzări de plasamente private

Acţiuni private

Modalităţi de creştere a capitalului

prin acţiuni

IPO

•Acţiuni ale unei firme private vândute pentru prima dată

•Oferta secundară- acţiuni suplimentare emise ulterior

•Certificate de depozitare -emitere corporativăstrăină

Emisiune de Euroacţiuni

•Acţiuni emise în acelaşi timp la două sau mai multe burse din două sau mai multe ţări

Emisiune directă

•Acţiuni vândute unei anume piete sau unei anumite burse

•Acţiuni vândute unui grup anume de interese private

Plasamente private

•Plasamente private de acţiuni publice

•Plasamente private de interes privat

•Acţiuni private

•Parteneriate strategice/ alianţe

Privat / Public

Ofertă publică iniţială

emisiunea iniţială de acţiuni

15-25% din controlul unei firme

Ofertă publică secundară

acţiuni suplimentare emise după ce compania a fost listată la bursă

Emisiune de Euroacţiuni

IPO la mai multe burse din mai multe ţări în acelaşi timp Privatizare prin Euroacţiuni

Companii deţinute de stat (SOE) Tranşe

Emisiune directă de acţiuni publice

orientate către investitori dintr-o singură ţară şi subscrise parţial sauîn totalitate de instituţii de investiţii asociate de cele mai multe cu operaţiuni de cross-listing

Instrumente utilizate pe piaţa de capital

Certificate de depozitare (DR)

titluri negociabile emise de o bancă depozitară în favoarea

unor beneficiari locali, care atestă un drept de proprietate

asupra acţiunilor emise de o societate dintr-o altă ţară

Certificate de depozitare globale - certificate tranzacţionate în afara SUA

Certificate de depozitare americane - certificate tranzacţionate în SUA şi

exprimate în $

Acţiuni nominative globale (GRS)

Titluri de proprietate tranzacţionate fără conversie la care o

acţiune tranzacţionată la bursă într-o ţară este echivalentă

unei acţiuni tranzacţionate la bursă în străinătate



Plasamente private

Vânzarea unui titlu de valoare unui grup restrâns decumpărători instituţionali calificaţi (companii de asigurări sausocietăţi de investiţii).

Vânzări de plasamente private

Cumpărătorii instituţionali calificaţi (QIB) pot tranzacționa titluri devaloare plasate privat fără restricții precum perioada de deținere șiînregistrarea în prealabil (SEC Rule 144 A)

QIB: entitate care deține și investește în mod discreționar 100milioane dolari în titluri de valoare care nu sunt emise de instituţiiafiliate.

Acţiuni private

Fonduri de capital privat care implică, de obicei, parteneriate limitatede investitori instituționali, care tranzacţioneaza fonduri pe majoritateapiețelor de capital – urmăresc obţinerea controlului unor firme aflate înproprietate publică


Alianţe strategice

acord între entități distincte din punct de vedere juridic dea împărţi costurile și beneficiile în vederea desfăşurăriiunei activităţi profitabile

implică investiţii considerabile

nivel redus de colaborare

cea mai potrivită formă de colaborare pentru companii cevor să facă schimb de expertiză sau se află în situaţia încare există diverse restricţii (legale, culturale)

Asociaţii în participaţiune (Joint venture)

două sau mai multe firme independente formează șicontrolează în comun o entitate diferită, care este creatăpentru a urmări un obiectiv specific

Listarea la bursă şi emisiunea de acţiuni pe

pieţe externe

Motivaţii:

îmbunătăţirea gradului de lichiditate

creşterea preţului acţiunilor

creșterea vizibilității firmei

achiziţia de firme pe piaţa gazdă

compensarea managementului local și a

angajaților din filialele din străinătate

Listarea la bursă şi emisiunea de acţiuni pe

pieţe externe

Dezavantaje:

Angajamentul de a furniza informații complete șitransparente privind rezultatele de exploatare

Transparenţa completă:

- reduce costurile de capital- împovărătoare, costisitoare

Omiterea de informaţii/ informaţii imprecise: agravareadeclinului pieței de capital

Program continuu de comunicare cu investitorii

Structura sistemului financiar

internaţional

Pieţe internaţionale de

obligaţiuni

2

Instrumente utilizate pe pieţele

internaţionale de datorii

•Credite bancare și sindicalizate (dobândăvariabilă, pe termen scurt pe termen mediu)

Credite bancare internaţionale

Eurocredite

Credite sindicalizate

• Piaţa Euronote(dobândă variabilă, pe termen scurt şi pe termen mediu)

Euronotes şi euronotes facilities

Eurocommercial paper

Euro-medium term notes

• Piaţa internaţionalăa obligaţiunilor (dobândă fixă și variabilă, pe termen mediu și lung)

Euroobligaţiuni

Împrumuturi obligatare străine (foreign bonds)

Împrumuri bancare şi credite

sindicalizate

Credite bancareuna dintre cele mai mari și cele mai vechi surse

de datorie la nivel internațional

completate prin extinderea eurocreditelor și a

creditelor sindicalizate


sindicalizate

Eurocredite credite bancare pentru MNE, guverne, instituții și bănci

internaționale

denominate în eurodevize și acordate de bănci din alte țări decât cea în a cărei monedă este denominat împrumutul

conexiune strânsă de LIBOR

scadențe pe termen scurt și mediu, de obicei cu tranzacţii de şase luni sau mai puțin

sunt însoţite în principiu de o dobândă variabilă

Net de impozite

Eurocredite

Caracteristici:

Consimtite in eurodevize

Sa comporte riscuri specifice

Insotite de dobanda variabila

două categorii principale:

Term loan (term facility)

Standy-by / revolving


Realizate de către o bancă principală pe numele clientului său

Banca respectivă caută participațiile unui grup de bănci, fiecare participant oferind o parte din fondurile împrumutate

Permit divizarea riscului aferent împrumuturilor mari între un număr de bănci participante

Cheltuielile periodice sunt compuse din două elemente: 1. rata de dobândă reală aferentă împrumutului (bază de rată variabilă a dobânzii, cum ar fi LIBOR) 2. comisioanele de angajament aferente soldul rămas de rambursat

Prima de risc = dobânda plătită de debitor, peste nivelul de referinţă LIBOR


sindicalizate



•Credite bancare și sindicalizate (dobândăvariabilă, pe termen scurt pe termen mediu/ lung)


Eurocredite







Euroobligaţiuni


Piaţa Euronote

titluri de creanță pe termen scurt şi mediu

2 categorii:

1. facilități subscrise - utilizate pentru vânzarea de Euronotes 2. facilități nesubscrise - folosite pentru Euro-commercial paper și Euro-medium term notes

Euronotes şi euronotes facilities (facilităţi pentrusubscrierea de emisiuni sau prin facilităţi pentru euro-efectecauţionate)- titluri de valoare emise pe piata eurovalutelor

Bilete la ordin pe termen scurt, negociabile

Rate de dobanda < credite sindicalizate

Facilităţi : - revolving underwriting facilities (ruf)

- note issuance facilities (nif)

- stand-by note issuance facilities (snif)

Piaţa Euronote

Eurocommercial paper (ECP)

obligație pe termen scurt a unei corporații sau bănci (maturitate: 1, 3 sau 6 luni)

Euro Medium-Term Notes

permite companiilor să obțină o înregistrare de bază și să emitaobligaţiuni pe o bază continuă, fără o nouă înregistrare

cele mai multe dintre acestea sunt subscrise

reduc decalajul dintre ECP și obligațiuni

caracteristici similare cu obligațiunile. Cu toate acestea: -permit emisiunea continuă -cupoanele sunt plătite la date calendaristice stabilite-emise la valori nominale relativ mici

-rata de dobanda fixa sau mobila sau cu cupon zero



•Credite bancare și sindicalizate (dobândăvariabilă, pe termen scurt pe termen mediu)


Eurocredite







Euroobligaţiuni


Piaţa de obligaţiuni

Pieţele de obligaţiuni operează cu instrumente

financiare ce reprezintă împrumuturi acordate

marilor companii şi organizaţii, despre care

investitorii cred că vor fi în măsură să-şi onoreze

obligaţiile referitoare la rambursarea împrumutului

şi plăţilor dobânzilor datorate

Obligaţiunea reprezintă un contract prin care unui

emitent i se cere să ramburseze investitorului suma

luată cu împrumut, plus dobânda de-a lungul unei

perioade convenite

Piaţa internaţională a obligaţiunilor

Euroobligaţiuni

Subscrise de un sindicat international de bănci și alte firme

de valori mobiliare și vândute exclusiv în alte țări decât țara

în a cărei monedă este exprimată

Emise de:

MNE

guverne

întreprinderi guvernamentale

instituțiile internaționale


Euroobligaţiuni

reprezintă datorie negarantată, ce poate fi emisă simultan

în ţări diferite, de către un sindicat internaţional

prezintă scadenţe de 3-20 ani

majoritatea sunt denominate în Euro sau USD

valoare paritară redusă, cu scopul de a atrage şi investitori

persoane fizice prin suma minimă de tranzacţionare

accesibilă

cele mai utilizate tipuri de obligaţiuni pe pieţele

internaţionale

Euroobligaţiuni

Obligatiuni a purtator

Mediu de afaceri mai putin restrictiv

Pot fi emise in orice tara si in orice moneda

Cupoane platite annual

Pot fi listate la bursa de valori, dar in principal

pe OTC

Pot fi denominate in orice moneda ($, ¥)


Euroobligaţiuni

Straight fixed-rate issue (emisiuni cu dobândă fixă)

structurate precum majoritatea obligaţiunilor de pe pieţele interne

• cupon fix (plătit anual)

• scadenţă determinată

• plata integrală a principalului înainte de scadenţă

Floating rate note (FRN) (obligaţiuni cu dobândă variabilă)• cupon semi-anual, calculat folosind o bază variabilă

• LIBOR+rată fixă

Equity linked

emisiuni convertibile şi cele cu warrants- acţiuni


Foreign Bonds (obligaţiuni straine)

emise pe piaţa internă de către un emitent străin şi

denominate în moneda internă

cupoanele sunt de regulă plătite cu aceeaşi frecvenţă

au adesea denumiri asociate ţării de emisiune

Yankee, Bulldog, Samurai, Matador, Rembrandts,

Navigators, Matildas

pieţele sunt reglementate de autorităţile interne

fac obiectul unor cerinţe de piaţă, convenţii şi condiţii mai

stricte decât cele referitoare la europieţe

Fara expunere valutara!


Obligaţiuni globale

tranzacţionate simultan, atât pe europieţe, cât şi pe unasau mai multe pieţe interne

ex: o obligaţiune globală va fi înregistrată prima dată înSUA şi tranzacţionată simultan pe pieţele interne din SUAşi Asia, precum şi ca euroobligaţiune

Obligaţiuni Dragon

pot fi emise în orice monedă, de regulă în USD, la celpuţin două dintre bursele de valori Dragon: Hong Kong,Singapore, Taiwan

tranzacţionarea are loc în cadrul zonei orare asiatice

Caracteristici:

oferă debitorului o varietate de scadențe, structuri derambursare și valute de denominare

numeroase instrumente care variază în funcție de sursa de finanțare, structura de stabilire a prețurilor, maturitate și subordonare / legături cu alte instrumente de datorie / capitaluri proprii

Caracteristici distinctive:

lipsa de interferență prin reglementare

condiţii de transparenţă mai puțin stricte

tratament fiscal favorabil


Elementele unei obligaţiuni

a. Scadenţa

b. Valoarea nominală

c. Preţul de emisiune

d. Cuponul

Rambursarea

Serii egale

Anuităţi egale

Tranşă finală

Cupon zero

Tipuri de obligatiuni

Principalele tipuri de obligaţiuni tranzacţionate

pe pieţele financiare internaţionale

a. Obligaţiunile cu rată fixă

b. Obligaţiunile cu dobândă variabilă

c. Obligaţiunile convertibile

d. Obligaţiuni cu bon de subscriere (warant)

e. Obligaţiunile cu cupon zero

Cum se tranzactioneaza?

La purtator

Prin inregistrare la emitent

Book entry

Case de compensare: Euroclear (1986)

Cedel (1970)

Principalele organisme International Primary Market Assocation

International Securities Market Asociation TRAX

Structura sistemului financiar

internaţional

Piaţa valutară

2

Piata valutara

Piaţa valutară reprezintă ansamblul relaţiilor care iaunaştere între bănci, ca şi între bănci şi clienţii lor, privindcumpărarea şi vânzarea de valute în vedereareglementării plăţilor şi încasărilor care apar în procesulschimburilor economice cu străinătatea.

Aceasta este alcătuită din reţeaua de bănci, burse devalori şi alte instituţii specializate pe planinternaţional, care funcţionează în diverse centrefinanciare din statele dezvoltate cu economie de piaţă.

Practic, piaţa valutară deţine o reţea imensă de legăturielectronice între dealerii din diferite bănci ale lumii.

Piaţa valutară

structura fizica si institutionala in care are loc

schimbul unei monedei in moneda altei tari, in care

este determinat cursul de schimb intre valute si in

care au loc tranzactii valutare

tranzactie valutara: acord intre cumparator si

vanzator privind transferul unei sume determinate

de bani intr-o moneda pentru o alta moneda la un

raport determinat

Funcţiunile pieţei valutare

Transferul puterii de cumpărare - necesar deoarece

comerţul internaţional şi tranzacţiile de capital implică, în

mod normal, persoane (participanţi) care trăiesc în ţări cu

monede naţionale diferite.

Acordarea unor credite.

Minimizarea riscului valutar. Piaţa valutară oferă unele

facilităţi cum ar fi hedging-ul valutar în vederea transferării

riscului valutar asupra unei alte persoane.

Participanţii pe piaţa valutară

bănci şi dealeri valutari nebancari (operează pe ambele

segmente pieţei)

persoane fizice şi juridice (importatori şi exportatori, investitori

străini, companii multinaţionale şi de turism)

arbitrajişti (obţin profitul din tranzacţionarea de pe piaţă; ei

operează în numele lor, fără a urmări deservirea clienţilor sau

asigurarea unei continuităţi a pieţei)

bănci centrale şi trezorerii (urmăresc obţinerea sau cheltuirea

rezervelor valutare ale ţărilor lor, precum şi influenţarea cursului de

schimb la care moneda lor naţională este tranzacţionată)

brokeri valutari (agenţi care intermediază tranzacţiile dintre

dealeri, fără ca aceştia să devină participanţii principali la tranzacţii).

Pieţe valutare

Literatura de specialitate face diferenţierea între pieţele valutare naţionale

şi piaţa valutară internaţională. Suportul existenţei, funcţionării şi

dezvoltării pieţei valutare internaţionale îl constituie pieţele valutare

naţionale.

Piaţa valutară naţională cuprinde ansamblul relaţiilor care se formează

între persoane fizice şi juridice privind cumpărarea şi vânzarea de valute,

instituţiile specializate în aceste operaţiuni, precum şi normele şi

reglementările care facilitează efectuarea acestor tranzacţii.

Piaţa valutară internaţională concentrează, în mod sintetic, oferta şi

cererea de valută la nivel internaţional. Piaţa valutară internaţională

cuprinde totalitatea pieţelor valutare naţionale pe care sunt permise astfel

de tranzacţii, în interdependenţa lor.

Ore de tranzacţionare globale

Operaţiunile specifice pieţei valutare

Pe pieţele valutare se realizează o multitudine de

operaţiuni, care pot fi clasificate astfel în funcţie de:

• operaţiuni la vedere

• operaţiuni la termennatura lor

• operaţiuni de arbitraj, speculaţie sau acoperire

scopul urmărit

• operaţiuni simple

• operaţiuni de swap

gradul lor de complexitate

Tranzactii valutare

Instrumente de tranzactionare

Spot Valute versus usd

Cursuri de schimb cross

Tranzactii forward Tranzactii forward directe

Swap-uri valutare

Produse valutare derivate SAFE

Futures pe valute

Optiuni pe valute

Operatiuni SPOT

Operaţiunile la vedere (spot) sunt operaţiunile cu livrarea imediată a

valutei; de obicei, aceste operaţiuni sunt reglate cel târziu a doua zi

lucrătoare de la data încheierii tranzacţiei.

Aceste operaţiuni se efectuează la cursul zilei, denumit curs la

vedere (spot).

Un caz tipic de tranzacţie la vedere de pe piaţa valutară implică o

bancă americană într-o zi de luni pentru transferarea a 10,000,000

lire sterline în contul unei bănci din Londra. Dacă cursul de schimb la

vedere era $1.6984/lira sterlină, banca americană ar trebui să

transfere miercuri 10,000,000 lire sterline băncii din Londra, iar

banca din Londra ar trebui să transfere în acelaşi timp suma de

$16,984,000 băncii americane.

Valute versus USD

USD JPY = 131,700 - 780

valuta cotanta

Valuta de baza

bidoffer

spread

Long / short

Trade date – ziua tranzactiei

Settlement date – ziua in care se realizeaza decontarea tranzatiei (schimbul

efectiv al celor 2 valute) - 2 zile lucratoare de la trade date

Tranzactii pe cursuri cross

Un curs cross reprezinta o pereche de valute in

cadrul careia nici una dintre valutele implicate nu

este dolarul american.

Curs cross direct

Curs cross la dolar

Valute perechi Bid Ask

USD/ VALUTA 1

USD/ valuta 2

B1 A1

B2 A2

Cursuri cross Bid Ask

Valuta 1/ valuta 2

Valuta 2/ valuta 1

B2/ A1 A2/B1

B1/A2 A1/B2

Tranzactii forward

Tranzactii forward directeO tranzactie forward directa reprezinta aranjamentul dintre

doua contrapartide de a schimba intre ele doua valute

diferite, la un curs de schimb convenit astazi, cu livrare la o

data viitoare convenita

Caracteristici:

- scadenta

- settlement (ziua la care vor fi livrate cele doua valute:

scadenta + 2 zile lucratoare)

Contract forward

acord între două părţi, vînzătorul şi cumpărătorul, de a livra

şi respectiv de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută

sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul

contractării

contractul este deci determinat, în elementele sale esenţiale

(obiect, preţ, scadenţă), în momentul perfectării tranzacţiei

cumpărătorul se obligă să cumpere o anumită marfă sau

valoare (activ financiar sau valută) la un preţ stabilit în

momentul încheierii contractului (preţ forward), la o scadenţă

fixă

apare ca un bloc compact, cumpărat la o anumită dată şi

menţinut pînă la expirare.

Contractul forward

Contractul forward

Pretul forward al unui contract reprezinta pretul, stabilit la

momentul negocierii contractului, de livrare, la o data

ulterioara (maturitate, scadenta) a activului (suport).

Pretul forward depinde de pretul spot al activului,

maturitate, randamentele/dobanzile activelor suport

Contractul forward este tranzactionat pe piata OTC, in

afara bursei, prin negociere directa

Swap-uri FX

un swap FX (swap valutar) este o pereche de

tranzactii cu valute, o cumparare si o vanzare,

pentru doua date ale valutei diferite, dintre care

una este spot

Executate ca o singura tranzactie

Contabil inregistrat ca doua tranzactii

Swap valutar (SWAP FX) ≠ swap cu valute

Tipuri de swapuri

Spot contra forward

First leg: la data spot (2 zile dupa tranzactie)

Second leg: o data viitoare (ex: 1 luna dupa spot)

Forward contra forward

Termene scurte

Pcte forward pcte swap

Piata valutara

Tranzacționare în piețele de schimb valutar in

medie de 5300 miliarde dolari pe zi, în aprilie

2013. Acest lucru este de până la 4,0 miliarde de

dolari în aprilie 2010 și 3300 miliarde dolari în

aprilie 2007. Swap-uri valutare au fost cele mai

tranzacționate în mod activ instrumente în aprilie

2013, la 2200 miliarde dolari pe zi, urmate de

punct comercial la 2,0 miliarde de dolari.

Evolutia pietei valutare

Structura in functie de valute si perechi de

valute

Cum două monede sunt implicate în fiecare tranzacție, suma de acțiuni în valute vor totaliza 200%. Ponderea altele decât cele

enumerate monede este de 12,2% în anul 2013 și de 13,7% pentru anul 2010. 3 Cifra de afaceri pentru 2010 ar putea fi subestimat

din cauza de raportare incomplet de tranzacționare offshore. Metodologic schimbări în sondajul 2013 a asigurat o acoperire mai

completă a monedelor indicate

Structura in functie de participanti

Structura in functie de instrumente

Produse valutare derivate

SAFE

Futures pe valute

Opţiuni pe valute

SAFE

Aranjamente sintetice pe schimburi valutare

Combinatie intre:

aranjamentele pe schimburi valutare (FXA-

Foreign Exchange Agreements/ Forward-uri non

livrabile NDF) si

arajamentele pe cursuri de schimb (Exchange

Rate Agreements - ERA)

SAFE

FXA= tranzactie forward speculativa, in cadrul careiacontra-valuta nu este livrata la scadenta, dar inschimb, afacerea este reglementata cash, in valutabaza (echivalentul unei tranzactii valutare forwarddirecte impreuna cu o tranzactie valutara spotinversata la data de reglementare)

ERA= tranzactie speculativa swap forward/forward,in cadrul careia contra-valuta nu este livrata la datareglementarii, insa afacerea este, in schimb,reglementata cash in valuta baza (echivalenta unuiaranjament valutar forwad (spot care devine forwardsi forward care devine forward /forward)


SAFE

Futures pe valute

Opţiuni pe valute

Contracte la termenContract Forward Contract Futures

un acord între două părţi, vânzătorul şi

cumpărătorul, de a livra şi plăti la o anumită

dată viitoare o marfă, valută sau un activ

financiar la un preţ stabilit în momentul

contractării si este determinat de obiect, preţ,

scadenţă

un acord de voinţă de a cumpăra/vinde o

cantitate determinată dintr-o marfă, valută

sau activ financiar la un preţ stabilit în

momentul încheierii contractului, cu

lichidarea contractului la o dată viitoare

1. Se încheie în afara bursei, prin negociere

directă între părţi.

1. Se încheie în bursă, printr-un mecanism

tranzacţional specific.

2. Nu este standardizat. 2. Este întotdeauna standardizat.

3. Are o valoare fixă, iar rezultatul virtual la

scadenţă este dat de diferenţa dintre preţul

contractului (forward) şi pretul curent (spot)

al activului care face obiectul contractului.

Nu are piaţă secundară.

3. Are o valoare variabilă, fiind zilnic marcat

la piaţă pe baza diferenţei dintre preţul

curent.Are piaţă secundară, cotând la bursă

ca un titlu financiar derivat.

4. Este lichidat la scadenţă în natură, prin

predarea activului, respectiv plata

contravalorii acestuia la preţul forward din

contract.

4. Poate fi executat în natură,cash sau lichidat

în bursă (vânzare, de către cel care are o

poziţie long, cumpărare pentru cel cu poziţie

short).

Contractele futures

Initiate de International Money Market (IMM-

diviziune a CME), in 1972

Tranzactionate si la alte burse, precum:

SIMEX

MAC (Mid American Commodity Exchange

FINEX (divizia americana a New York Cotton

Exchange)

Elementele definitorii ale unui

contract futures

Denumirea contractului: contract "viitor"

Unitatea de tranzacţie (trading unit)

Cotaţia (price quote)

Variaţia minimă de preţ (tick size)

Limitele de variaţie zilnică a preţului (daily price limit);

Lunile de livrare (contract months)

Anul contractual (contract year)

Ultima zi de tranzacţii (last trading day)

Ultima zi de livrare (last delivery day)

Programul bursier (trading hours)

Contracte futures la CME

Scadenta: a treia zi de miercuri din luna martie, iunie, septembrie sau decembrie

Durata maxima:12 luni

Principalele contracte

standard:

125.000 €

12.500.000 ¥

62.500 £

125.000 CHF

100.000 AUD

100.000 CAD

Contract Size 125,000 euro

Contract Month Listings Six months in the March quarterly cycle (Mar, Jun, Sep, Dec)

Settlement ProcedureDaily EUR/CAD Settlement Procedure (PDF)

Final EUR/CAD Settlement Procedure (PDF)

Position Accountability 6,000 contracts

Ticker Symbol

CME Globex Electronic Markets: ECD

Open Outcry (All-or-None only): UEC

AON Code: UEC

Minimum Price Increment

.0001 Candian dollars per euro increments (12.5 Canadian dollars). .00005 Canadian

dollars per per euro increments (6.25 Canadian dollars) for EUR/CAD futures intra-

currency spreads executed on the trading floor and electronically, and for AON

transactions.

Trading Hours

CME Globex (ETH)

Sundays: 5:00 p.m. – 4:00 p.m. Central Time (CT) next day.

Monday – Friday: 5:00 p.m. – 4:00 p.m. CT the next day,

except on Friday - closes at 4:00 p.m. and reopens Sunday at

5:00 p.m. CT.

CME ClearPortSunday – Friday 5:00 p.m. – 4:15 p.m. Chicago Time (CT)

with a 45–minute break each day beginning at 4:15 p.m.

Open Outcry (RTH) 7:20 a.m. – 2:00 p.m. Central Time (CT) AON Only

Last Trade Date / Time

View calendar

9:16 a.m. Central Time (CT) on the second business day immediately preceding the third

Wednesday of the contract month (usually Monday).

Exchange Rule These contracts are listed with, and subject to, the rules and regulations of CME.

Block Trade Eligibility Yes. View more on Block Trade eligible contracts.

Block Trade Minimum 50 Contracts

EFP Eligibility Yes. View more on EFPs.

Elemente standardizate ale contractului EUR/CAD la CME

http://www.cmegroup.com/trading/fx/files/cme-eur-cad-daily-settlement-procedure.pdf

http://www.cmegroup.com/trading/fx/files/cme-eur-cad-final-settlement-procedure.pdf

http://www.cmegroup.com/trading/fx/g10/euro-fx-canadian-dollar_product_calendar.html

http://www.cmegroup.com/clearing/trading-practices/block-trades.html

http://www.cmegroup.com/clearing/trading-practices/efp-ebf-efr-trades.html

Detalii contract EUR/RON Futures

listat la BVB:

Simboluri disponibile la tranzactionare: EUR09JUN, EUR09SEP,EUR09DEC, EUR10MAR;

Luni de scadenta: martie, iunie, septembrie, decembrie;

Data scadentei: a 3-a zi de vineri din luna de scadenta (ex: 19iunie 2009 pentru EUR09JUN);

Marimea contractului (multiplicator): 1.000 Euro;

Cotatie exprimata in lei / 1 Euro (4 zecimale);

Pasul de tranzactionare: 0,0005 lei / Euro;

Marcare la piata: in timp real (dupa fiecare tranzactie cucontracte futures incheiata in piata);

Decontare zilnica in fonduri a profiturilor/pierderilorrezultate in urma procesului de marcare la piata: o In fiecare zi, la pretul stabilit in piata contractului futures;

o La data scadentei, la cursul de schimb publicat de BNR.

Contractul Futures

Încheierea şi derularea contractului

Procesul iniţierii, încheierii şi lichidării unui

contract futures cuprinde următoarele etape:

• transmiterea şi executarea ordinului

• operarea contului în marjă

• intervenţia casei de compensaţie

• executarea finală a contractul

Contractul Futures

Tranzacţiile FUTURES sunt:

încheiate într-un cadru special

sunt încheiate prin strigare deschisă

sunt realizate prin contracte standardizate

Contractele pot fi lichidate prin compensaţie

şi sunt garantate de Casa de Clearing.

Regula pentru a câştiga: cumpără ieftin -vinde

scump; vinde scump – cumpără ieftin.

Mecanismul tranzactiilor futures

Mecanismul tranzacţiei futures

1) Tranzacţia este iniţiată de umpărători/vânzători ce

dau ordine firmelor broker cu care lucrează pentru

încheierea unui contract futures; ordinul este transmis

brokerului de bursă (floor broker), care urmează să-l

execute în sala bursei, în "groapă" (pit).

2) După încheierea contractului, brokerul de bursă

semnează tichetul de ordine şi-l trimite la firma sa,

acesta înştiinţându-l pe client că a fost executat

contractul şi precizându-i condiţiile acestuia (în speţă

preţul şi volumul tranzacţiei).

Mecanismul tranzacţiei futures

(3) După încheierea tranzacţiei în sala de negocieri, un angajat al bursei -raportor (pit reporter) transmite preţul şi volumul tranzacţiei la departamentul decotaţii şi totodată la personalul care operează sistemul informatic al bursei;preţul va apărea instantaneu pe tabela electronică.

(4) În cazul că nu este membră a casei de cliring, firma broker ia legătura cu ofirmă membră (numită membru cliring -clearing member), transmiţându-iacesteia datele din contract, pentru a fi comunicate la casa de compensaţie(4a). Aceasta din urmă procedează la marcarea la piaţă a poziţilor deschise şiefectuează operaţiunile legate de compensarea poziţiilor şi lichidareacontractelor, înştiinţând membrul cliring despre aceste activităţi (4b).

(5) Casa de cliring dă instrucţiuni băncii care asigură decontările băneştirezultate din operaţiune în legătură cu creditarea/debitarea contului membruluicliring (5a), iar banca avizează ulterior în legătură cu efectuarea operaţiunii(5b).

(6) Banca plăteşte/încasează de la membrul cliring sumele băneşti rezultate dinefectuarea compensaţiilor. Ulterior, membrul cliring anunţă firma broker, iaraceasta face reglările corespunzătoare în contul clientului.

Marcarea la piaţă

(marking to market) reprezintă adaptarea zilnică a contractelor futures

deja încheiate în raport cu evoluţia cursurilor futures pe piaţă. Regula

este că dacă valoarea contractului creşte, cumpărătorul primeşte în

contul său în marjă o sumă cash echivalentă cu diferenţa dintre preţul

de lichidare (regularizare) al zilei curente şi cel al zilei precedente,

multiplicată cu numărul de contracte. Dacă valoarea contractului scade,

se deduce din contul său în marjă o sumă obţinută prin multiplicarea

numărului de contracte cu diferenţa dintre preţul curent şi cel al zilei

anterioare.

Pretul Futures

Marja curentă (mc) se calculează în felul

următor:

mc = EQ + P - P', unde:

- EQ = garanţia cash depusă iniţial;

- P = profituri din poziţiile deschise;

- P' = pierderi din poziţiile deschise.

Contractul futures

Marcarea la piata

Lichidarea contractului

Lichidarea contractului futures pe marfă se poate

face în două modalităţi:

prin livrare (engl. delivery), adică prin

predarea/plata activului, sau

prin lichidarea poziţiei (engl. liquidation), adică

prin compensare cu o operaţiune de sens

contrar.

Pretul futures

Pe o piaţă la termen, preţurile reflectă nivelul cererii şi alofertei pentru marfa respectivă, atât în prezent cât şi în viitor,fiecare contract futures având propriul preţ.

Pieţele futures, cu alte cuvinte, identifică preţurile deechilibru curente (cash) cât şi cele ce vor exista la anumitemomente în viitor, ele fiind de fapt preţurile spot anticipate.

Deoarece, funcţie de factorii specifici, care influenţeazăpieţele la vedere şi la termen, ele au preţuri diferite, întrepreţul cash şi preţul futures există, de cele mai multe ori,diferenţe.

Aceste diferenţe sunt cunoscute sub denumirea de bază(engl. basis).

Variatia bazei in functie de timp

spot

futures

Baza = pret spot – pret futures

Timp

Variatia

bazei

baza

Pretul Futures

Determinarea bazei:

Dacă preţul futures este superior celui spot, se vorbeşte despre o

situaţie de contango (report), preţul futures face o primă faţă de cel

cash.

Daca îi este inferior, avem de-a face cu o situaţie de backwardation

(deport), marfa la termen, tranzactionându-se cu un discount.

Diferenţa dintre cele două preţuri (cash şi futures) poate fi negativă în

primul caz şi pozitivă în cel de-al doilea caz.

Pe piaţa futures de mărfuri agricole, preţul futures este, de regulă, mai

mare dacât cel spot (deci o bază negativă), datorită aşa-numitului cost-

de-stocare (engl. cost-of -carry, carrying charges).

Prețurile futures pe valute străine in raport

cu $, sunt cotate prin echivalenta fata de $

american.

Tabelul arată costul $ per unitate de valută

străină.

Pretul unui contractul este pe valoarea

unitară din tabel, înmulțită cu

mărimea contractului.

Cotatii futures


SAFE

Futures pe valute

Opţiuni pe valute

Tranzactiile cu OPTIUNI

Opţiunile sunt contracte standardizate încheiate

între vânzătorul opţiunii (engl. option seller; writer;

maker) şi cumpărătorul opţiunii (engl. option buyer;

holder) prin care primul vinde celui de-al doilea

dreptul de a cumpăra sau de a vinde un activ

determinat

Tranzacţiile cu opţiuni

Opţiunea de cumpărare (engl. call; fr. option d'achat) este un contract, în formă

negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului (buyer, holder) ca într-o anumită

perioadă de timp, să cumpere de la vânzătorul opţiunii (seller, writer) activul de

bază, la un preţ stabilit prin contract. Pe de altă parte, vânzătorul opţiunii call îşi

asumă obligaţia de a vinde cumpărătorului activul de bază, la preţul stabilit, dacă

opţiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.

Opţiunea de vânzare (engl. put; fr. option de vente) este un contract în formă

negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca într-o anumită perioadă să

vândă activul de bază vânzătorului acesteia, la un preţ stabilit prin contract. Pe de

altă parte, vânzătorul unui put îşi asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază de

la cumpărătorul opţiunii la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată într-un

anumit interval de timp.

Tranzacţiile cu opţiuni

O opţiune americană poate fi exercitată de cel

care o deţine oricând în perioada dintre momentul

în care a fost cumpărată şi data expirării.

O opţiune europeană poate fi exercitată numai

într-o scurtă perioadă - care poate fi şi de o zi -

înainte de data expirării

Caracteristicile optiunii

CARACTERISTICILE

OPŢIUNII

MĂRIMEA

OPŢIUNII

DURATA DE VIAŢĂ

PREŢUL DE

EXERCITARE

PREŢUL OPŢIUNII

VALOAREA

INTRISECĂVALOAREA TIMP


Mărimea opţiunii

Fiecare opţiune are ca obiect un activ standardizat din punctul

de vedere al volumului sau valorii

La futures options fiecare opţiune poartă asupra unui anumit

contract futures, valoarea activului de bază fiind egală cu unitatea

de tranzacţie de la contractul futures

Durata de viaţă

este perioada de timp în care opţiunea poate fi exercitată

data finală pentru exercitarea opţiunii se numeşte data expirării

(engl. expiration date)

perioada de exercitare se determină pe baza aşa-numitelor

cicluri de expirare (engl. expiration cycles)


Preţul de exercitare

Preţul la care se poate cumpăra/vinde activul de bază

al opţiunii se numeşte preţ de exercitare (engl.

exercise price), deoarece la acest preţ se exercită

dreptul pe care îl conferă opţiunea; el este determinat

în momentul încheierii contractului (de aici denumirea

de striking price). Acest preţ depinde de preţul activului

de bază din momentul cumpărării opţiunii şi este

stabilit de bursă de o manieră standardizată.


Preţul opţiunii

în schimbul dreptului care i se oferă

prin opţiune, cumpărătorul plăteşte

vânzătorului o primă (engl. premium; fr.

prime), care reprezintă preţul opţiunii,

achitat în momentul încheierii contractului


Valoarea intrinsecă (engl. intrinsic value):diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şipreţul activului de bază al opţiunii.

Opţiune call Opţiune put

"în bani""la bani"

"fără bani"

C > PEC = PEC < PE

C < PEC = PEC > PE

C = preţul (cursul) activului de bază;PE = preţul de exercitare al opţiunii.


Valoarea timp (engl. time value)

este valoarea suplimentară, peste cea

intrinsecă, pe care opţiunea o poate

dobândi pe piaţă ca urmare a cererii /

ofertei de opţiuni;

este egală cu diferenţa pozitivă dintre

preţul opţiunii şi valoarea sa intrinsecă.

Tipuri de contracte cu opţiuni

CALL PUT

VÂNZĂTORUL

Îşi asuma irevocabil obligaţia

de a vinde sau de a cumpăra

activele suport deţinute de

cumpărător, în condiţiile

stabilite, indiferent dacă piaţa

îi este favorabila sau nu.

Se acoperă împotriva

riscului de scădere a valorii

activelor deţinute;

acoperirea riscului este

limitată la valoarea primei.

Se acoperă împotriva riscului

de creştere a cursului;

acoperirea riscului este

limitată la nivelul primei.

CUMPĂRĂTORUL

Are dreptul, dar nu şi obligaţia

de a cumpăra/vinde la o

scadenţă determinată, o

anumită cantitate de active.

Se acoperă împotriva

riscului de creştere a

preţului activului suport;

acoperirea este nelimitată.

Se acoperă împotriva riscului

de scădere a preţului

activului suport; acoperirea

este nelimitată.

Contracte cu opţiuni

Tranzacţionarea opţiunilor presupune asumarea

unor riscuri limitate pentru cumpărători şi

nelimitate (cel puţin în cazul opţiunilor Call)

pentru vânzători. În funcţie de obiectivele

investitorilor, aceste instrumente derivate pot fi

utilizate atât în cadrul unor strategii de

management al riscului de portofoliu cât şi în

scop speculativ.

Cumpărătorul

CALL

Vânzătorul

CALL

Cumpărătorul

PUT

Vânzătorul

PUT

Plateste prima.

Are dreptul de

exercitare si sa

cumpere activul

suport.

Profita de cresterea

preturilor.


volatilitatii.

Deprecierea timp ii

este defavorabila

Pierdere limitata -

castig potential

nelimitat.

Poate sa vanda

optiunea inainte de

expirare.

Încaseaza prima.

Este obligat sa vanda

actiunile daca este

exercitat.

Profita de scaderea

preturilor sau de piata

fara trend.

Profita de volatilitatea

scazuta.

Deprecierea timp ii

este favorabila.

Pierederi potential

nelimitate - castiguri

limitate.

Poate rascumpara

optiunea inainte ca

aceasta sa expire

Plateste prima.

Are dreptul de

exercitare si sa vanda

activul suport.

Profita de scaderea

preturilor.


volatilitatii.

Deprecierea timp ii

este defavorabila.

Pierdere limitata -

castig potential

nelimitat.

Poate sa vanda

optiunea inainte de

expirare.

Incaseaza prima.

Este obligat sa

cumpere actiunile

daca este exercitat.


preturilor sau de

piata fara trend.

Profita de volatilitatea

scazuta.

Deprecierea timp ii

este favorabila.

Pierederi potential

nelimitate - castiguri

limitate.

Poate rascumpara

optiunea inainte ca

aceasta sa expire

Rezultatul virtual în tranzacţiile cu opţiuni

CUMPARATOR (LONG)

VÂNZĂTOR(SHORT)

CALL

C>PE+p

C<PE

PE<C<PE+p

exercită opţiunea şi câştigă: [C-(PE+p)]

abandonează opţiunea şi pierde p

exercită opţiunea şi pierde (p-N)

pierde [C-(PE+p)]

câştigă p

câştigă (p-N)

PUT

C<PE-p

C>PE

PE-p<C<PE

exercită opţiunea şi câştigă: [C-(PE-p)]

abandonează opţiunea şi pierde p

exercită opţiunea şi pierde (p-N)

pierde [C-(PE-p)]

câştigă p

câştigă (p-N)

Cumparatorul unei optiuni PUT the € 125,000 euro , la un PE= X($/€), plateste vanzatorului $1,000.

Daca S ($/ €) (pret spot) ≥ X($/€) optiunea este in afara banilor, vanzatorul castiga 1000$, cumparatorul

pierde 1000$.

Daca S ($/ €) (pret spot) - X($/€) = 0,008, atat cumparatorul cat si vanzatorul vor castiga 1000$

Daca S ($/ €) (pret spot) - X($/€) ≤ 0,008, optiunea va fi exercitata, cumparatorul optiunii put va castiga

nelimitat, vanzatorul va pierde nelimitat

Cumparatorul

optiunii

Vanzatorul

optiunii

Avantajele opţiunii Riscurile opţiunii

Managementul riscului - Opţiunile

Put oferă o poliţă de asigurare

împotriva scăderilor de preţ;

Opţiunile Call oferă posibilitatea

hedgingului de portofoliu.

Speculaţia - a tranzacţiona

opţiuni intrând şi ieşind din poziţii

fără a avea intenţia de exercitare

Efectul de levier - se obţine un

caştig mare dintr-o investiţie iniţială

mică

Multifuncţionalitatea - Clientul

poate profita de modificarea

volatilitaţii pieţei, de timpul până la

scadenţă sau de schimbarea altor

elemente specifice opţiunilor.

- Vânzarea descoperită de opţiuni se

poate solda cu pierderi importante şi

imediate

- Nimeni nu poate garanta câştiguri

sigure în urma tranzacţiilor cu opţiuni

- Pentru a marca profitul în cazul

exercitării opţiunii, este necesară

închiderea în piaţă a poziţiei futures

rezultată

- Toate tranzacţiile pe instrumente

financiare derivate implică risc şi nu

există nici o strategie de

tranzacţionare care să îl elimine

complet

Opțiuni pe valute tranzacționate la CME

sunt optiuni pe contracte futures care

tranzacționează la aceeași bursă.

Prețurile cotate sunt

exprimate in cenți americani/ unitate de

valută străină.

Prin urmare prețurile de contract sunt

prețurile cotate înmulțite cu dimensiunea

contractului.

Optiuni pe valute la NASDAQ OMX PHLX

NASDAQ OMX PHLX tranzactioneaza optiuni pe valute spot contra $

Contractul specifica valori determinate pentru valutele cotate

10,000 unitati valuta pentru AUD, £, CAD, €, CHF

1,000,000 ¥

Lunile de expirare: martie, iunie, septembrie,si decembrie plus cele maiapropiate 2 luni viitoare

Ultima zi de tranzactionare: a treia vineri din luna expirarii

Stilul de exercitare: European

Ultima zi de tranzactionare: ultima vineri

Preturile sunt cotate in centi (si 0.01 centi pentru optiunile pe ¥)-> omodificare cu un punct a pretului optiunii corespnde unei pierderi sau unuicastig de $100 pentru fecare contract

Options Clearing Corporation este casa de compensare oficiale pentruoptiunile tranzactionate la

NASDAQ OMX PHLX

Hedging, arbitraj si

operatiuni speculative

Operatiuni pe

pietele internationale

Riscul valutar

Riscul de schimb valutar este prezent ca urmare a incertitudiniiasociate cursului de schimb valabil în viitor (după ce a fost luatăo decizie care implică așteptări ale cursului de schimb, astfelîncât rezultatul depinde de materializarea așteptărilor). Aceastase referă la variabilitatea valorii valutei de bază a activelor,datoriilor și fluxurilor de numerar (contractuale sau de altănatură), care rezultă din variabilitatea cursului de schimb.

Prin urmare riscul de schimb valutar este prezent atunci când ofirmă realizeaza tranzactii internationale ce implica valute, alteledecât moneda de bază, fie ca sunt operatiuni de import, export,de investire sau de finanțare. Ca urmare, firma va fi expusa laactive, pasive și fluxuril de trezorerie denominate în altemonede decât moneda de baza.

Riscul valutar este asociat unor schimbări neașteptate aleratelor de schimb, deoarece schimbările anticipate sunt reduseși se reflectă în valoarea firmei.

Riscul valutar

Riscul – fara a avea o definitie precisa in literatura de

specialitate, riscul este vazut cel mai adesea ca o posibila

pierdere de capital.

riscul valutar este legat de variabilitatea valorilor activelor

sau pasivelor, exprimate in moneda interna, ca urmare a

modificărilor neașteptate ale ratelor de schimb

Are doua componente interconectate:

Incertitudinea Expunerea

Expunerea valutara

Expunerea valutară reprezinta sensibilitatea

modificări valorii reale a monedei locale in

care sunt exprimate activele sau pasivele unei

companii la modificări ale ratelor de schimb

Expunere economica / operationala

contabila / reala

Riscul valutar

Riscul valutar pentru vanzator apare in situatia in care, la dataincasarii sumei, valuta in care s-a efectuat tranzactia, valuta decontract are o putere de cumparare mai mica decat inmomentul incheierii contractului => pe intervalul de timp ce atrecut din momentul incheierii contractului pana in momentulsumei, valuta de contract a suferit o depreciere (devalorizare).

Deprecierea unei monede constă în creşterea raportuluide schimb dintre moneda naţională şi cea străină (1,2 $/€ -> 1,3$/€).

dolarul s-a depreciat în raport cu euro euro s-a apreciat în raport cu USD

Debitori / creditori

t0 t1

rata de schimb $/€ 1,20 1,30

Hedging-ul valutar

Operaţiunile de acoperire sau de hedging sunt

tranzacţii la termen, al căror scop este de a oferi

protecţie împotriva aprecierii/ deprecierii monedei

contractuale.

Hedging-ul constă în luarea la bursă a unei poziţii

aproximativ egală, dar opusă în raport cu o poziţie

cash existentă sau anticipată în momentul

încheierii contractului bursier.

Tipurile de hedging

hedging de vânzare sau “scurt” (selling hedge,

short hedge)

hedging de cumpărare sau “lung” (buying

hedge, long hedge)

Hedgingul valutar se adreseaza persoanelor fizice si

juridice care in mod constant efectueaza plati sau

incaseaza venituri in valute straine si care pot suporta

pierderi importante datorita fluctuatiei cursului de schimb

(exportatori/ importatori; debitori/creditori).

Hedging valutar

Forward

Futures

Options

Hedging

Hedging - forward

Tranzactionarea la termen implica un castig sau opierdere comparativ cu tranzactionarea pe piata spot

Decizia de utiliza hedgingul- cost ex-ante:

cost ex-ante al hedgingului=Fwd($/ask£)- S* ($/ ask£)

Fwd =pret forward

S* =pret spot asteptat

cost ex- post= S1-pret forward

Cumparare: S1-pret forward >0 profit

Vanzare: S1-pret forward <0 profit

la cumparare

Hedging - forward

Exemplu:

Firma A ce activeaza pe piata americana a cumparat de la

firma B bunuri pentru care va trebui sa plateasca £1,000,000

in 90 zile. Cursul la care A va reusi sa cumpare lire va fi

$1.53/£. Firma A risca sa piarda bani daca lira se intareste

fata de dolar (daca dolarul se depreciaza).

Pierderea/ castigul rezultat din diferente de curs de schimb

inregistrata pentru suma de £1,000,000, pe care va trebui sa

o plateasca peste 90 zile va fi compensata de diferenta de

curs de curs inregistrata pentru suma de £1,000,000 pe care

o va primi prin contractul forward.

Castigul si pierderea rezultate in urma utilizarii hedging-ului

prin tranzactii forward

Hedging - forward

Poziţia în

contractul

international

ExpunereaStrategia

forward

Debitor/

importator

Moneda locală

se depreciazăLong Forward

Creditor/

exportator

Moneda locală

se apreciazăShort Forward

Exemple

1. O firma americana A a cumparat bunuri pentru care va trebui

plateasca peste 90 zile 4 milioane euro. Pretul spot al zilei in care a fost

incheiat contractul este S0=$1,10/€. Pretul forward cu livrare peste 90

zile este $1,08/€. Firma A va trebui sa plateasca in valuta euro peste 90

zile, de aceea este expusa riscului ca euro sa se intareasca ($ sa se

deprecieze). Pentru a compensa acest risc, va cumpara forward. Astfel,

datoria pe care va trebui sa o platesca in euro a fost compensata prin

cumpararea unui activ de aceeasi valoare.

T0 T1 (90 zile)

Pretul spot S0=$1,10/€

Pretul forward F0=$1,08/€

Va primi 4 million euro, pentru care a

platit $1,08/€ x 4 milioane€ = $4,320,000

Exemple:

2. O firma britanica British Company (B.C.) a vandut stilouri unei firme japoneze,

pentru care va incasa ¥5.000.000 dupa 30 zile de la contractare. Pretul spot al

zilei in care a fost incheiat contractul este S0=¥176/£. Pretul forward cu livrare

peste 30 zile este ¥180/£.

Firma B.C. va avea peste 30 zile un activ denominat in ¥, de aceea este expusa

riscului ca ¥ sa se deprecieze. Pentru a compensa acest risc, va vinde forward.

Astfel posibila pierdere inregistrata ca urmare a deprecierii ¥ a fost eliminata prin

asumarea unei datorii de valoare echivalenta cu activul pe care il va detine peste

30 zile.

T0 T1 (90 zile)

Pretul spot S0=¥176/£

Pretul forward 30 zile F0=¥180/£

Va vinde forward 30 zile ¥500,000,000

Va incasa

¥180/£ x ¥500.000.000=£2.777.778

Hedging - futures

funcţie principala a pieţelor futures

reprezintă cumpărarea şi vânzarea contractelor futures

pentru a compensa riscul apariţiei unor schimbări a

preţurilor pe piaţa spot

acest mecanism de transferare a riscului a făcut ca

utilizarea contractelor futures să fie indispensabila

companiilor şi instituţiilor financiare din întreaga lume.

Hedging - futures

Short hedge: operatiune de hedging care implica

luarea unei pozitii short pe piata futures ↔

utilizata pentru active ce nu sunt detinute in

prezent, dar for fi vandute in viitor

Long hedge: operatiune de hedging care implica

luarea unei pozitii long pe piata futures ↔ utilizata

atunci cand o companie va trebui sa cumpere un

activ in viitor si vrea sa blochze un pret in prezent

Hedging - futures

La jumatate lunii februarie, o firma americana Pen a semnat un contract cu o firma

japoneaza privind vanzarea de stilouri a caror contravaloarea (=€250.000) va fi platita

firmei americane la jumatatea lunii martie. Pen va incasa €250.000 ce constituie un activ

pentru companie, fapt ce va determina o pierdere pentru companie in situatia in care €

se va deprecia in raport cu dolarul. Pentru a se proteja de acest risc, Pen va face

hedging, dobandind o datorie cu o valoare echivalenta cu a activului pe care il va primi

in martie->va recurge la short hedge, vanzand la termen 2 contracte futures (1 ctr

futures la CME=125.000€)

Piata spot Piata futures: short

februarie $1,24/€ $1,23/€

martie $1,20/€ $1,20/€ (€ s-a depreciat in raport $)

rezultat €250,000 x $1,20/€= $330000

Pierde ($1,24/€ - $1,20/€) x 2 x

€125.000=$10.000

($1,23/€ - $1,20/€) x 2 ctr x 125.000

€/ ctr.= $7,500 castig

Rezultat net: -$10.000 + $7.500=$2.500

Variatia bazei in functie de timp

spot

futures

Baza = pret spot – pret futures

Timp

Variatia

bazei

baza

Hedging - futures

Piata spot Piata futures: short

februarie $1,24/€ $1,23/€

martie $1,35/€ $1,35/€ (€ s-a apreciat in raport $)

rezultat €250,000 x $1,35/€= $337,500 ($1,23/€ - $1,35/€) x 2 ctr x

125.000 €/ ctr.= -30. 000$

Rezultat net: $337.500 – $30000=$307.500

Cursul de scimb efectiv $307,500/$250,000 = $1.23€

Hedgingul

blocheaza un

curs de schimb

Hedging - futures

Rata de hedging este raportul dintre mărimea poziţiei luate în

contracte futures şi mărimea expunerii la risc sau cu alte

cuvinte, numarul contractelor futures care ar trebui folosite

pentru acoperirea riscului de preţ de pe piaţa cash.

HR = poziţia futures / poziţia cash

Hedging - futures

Rata de hedging este (+1) la poziţiile long pe futures şi (– 1)la poziţiile short pe futures.

Să presupunem că operatorul deţine un portofoliu de poziţii,profitul sau pierderea sunt date de relaţia:

P = S + F HR unde:

ΔS = variaţia preţului spot S pe perioada cât durează hedging-ul

ΔF = variaţia preţului futures F pe durata acoperirii

HR = rata de hedging.

Profitul ar reprezenta, în acest caz, modificareapreţului spot la care se adaugă schimbarea preţului futuresmultiplicată cu numărul de contracte.

Strategiile delta neutre

Dacă profitul sau pierderea futures compenseazătotal pierderea sau profitul spot, profitul în urmaoperaţiunii de acoperire este zero (P = 0).

Aşadar:

S

HR = -

F


Din moment ce presupunem ca preţul futures şi celspot se vor modifica în aceeaşi direcţie, S şi Fvor avea acelaşi semn, dând astfel un HR negativ.Acest exemplu se explică deci pentru short hedge,dar conceptul este valabil şi pentru long hedge,unde:

P = - S + F HR

Hedging - futures

Avantajele hedging-ului

creşterea flexibilităţii unei firme

procedând la acoperire, o firmă îşi poate reduce costurile

o operatiune de acoperire poate îmbunătăţi marjele de profit

condiţii de finanţare favorabile

planificarea mai eficientă a deciziilor, conferind operatorului o mai

mare libertate de acţiune

reducerea taxelor pe veniturile viitoate

Hedging - futures

Problemele hedging-ului:

Marja şi marcarea la piaţă

Costuri suplimentare

Poate conduce la diminuarea castigurilor

Necesita implicarea unor specialisti

Alegerea contractului futures:

activul futures;

luna de expirare;

tipul poziţiei (long sau short);

numărul de contracte sau hedge ratio.

Hedging prin optiuni

Prin hedging se înțelege o investiţie care esterealizată în special pentru a reduce sau aanula efectele riscului unei alte investiţii.

Delta arata sensibilitatea optiunilor la variatiapretului activului suport.

Pentru long call si short put valoare delta este în intervalul [0;1], iar pentru long put si short call in întervalul [-1;0].


Ratio Spread - este realizata prin cumpararea sivanzarea unui numar impar de contracte din acelasiactiv suport:

- pe baza de put: se urmareste acoperirea unei pozitiilong pe actiuni, impotriva scaderii cursului. Estecompusa dintr-o optiune long put si doua optiunishort put;

- pe baza de call: acoperirea unei pozitii short peactiuni, impotriva cresterii cursului. Se compunedintr-un long call si doua pozitii short call.


Ratio Backspread - este mai puțin riscanta decat Ratio

Spread;

-- pe baza de put: ofera protectie impotriva scaderii de

curs si este compusa din doua optiuni long put si o

optiune short put;

- - pe baza de call: pentru riscul cresterii de pret, este

realizata prin vânzarea unui call si cumpararea a doua

optiuni call


Ratio Spread

- pastreaza profitul cu care s-a intrat în

pozitie, dar pe o perioada de timp limita;

Ratio Backspread

- conserva acelasi profit (diminuat cu

valoarea primei platite) pe toata perioada

de evolutie a cursului.


Hedging partial: tehnica acoperirii partiale-

ofera o protecție incompletă.

Hedging dinamic: in functie de toleranta la risc,

se poate aplica la un hedging pasiv, tradițional,

sau se poate alege o abordare mai dinamică.

Exemplu:

Pe 1 octombire 2013 o companie americana (C.A.) a incheiat un contract de export

conform caruia va trebui sa primeasca pentru marfa vanduta 500.000£ pe 19 martie

2014.

Pretul spot: 158,34c/£

Pretul forward 170 zile: 158,05c/£

Option data for March contracts in ¢/£:

PE Prima CALL Prima PUT

158 5 4,81

Intrucat firma va incasa lire, riscul este ca lira sa slabeasca in

raport cu dolarul

Piata spot Piata options

octombrie 158,34c/£ Put option pentru care plateste prima:

4,81c/£ x £500.000=$24.050

martie 156,25c/£ Va exercita optiunea, pe care va incasa

158c/£ x £500.000=$790.000

Rezultat: $790.000 – $24.050=$765.950

Daca pretul spot in martie> PE atunci C.A. va vinde optiunea pe piata spot

Daca pretul spot in martie> PE atunci C.A va eecita optunra


Strategii de hedging

Incasare de valuta Plati in valuta

forward short long

futures short long

options cumparare de put cumparare de call

Hedging, operatiuni speculative si

arbitraj

Operatiuni pe


Operatiuni speculative

Speculația este o tranzacție realizata în scopul obținerii unui profit și

constă în luarea unei poziții futures, fără acoperire pe piața reală a

acestor mărfuri.

Un speculator este acel operator de pe piaţă care nu are intenţia de a-şi

acoperi un risc definit, ci, dimpotrivă, el accepta riscul în speranţa obţinerii

unui profit prin anticiparea mişcării preţului.

Dacă un operator mizează pe o creştere a preţului în viitor, el va cumpăra

în prezent, la un anumit preţ şi va vinde mai târziu, dacă previziunea sa se

dovedeşte corectă, la un preţ mai mare, obţinând deci un profit din

diferenţa de preţ.

Astfel, dacă mizează pe o creştere a preţului este speculator "la

creştere“ (engl. bull, fr. a la hausse). În caz contrar, este un speculator

"la scădere" (engl. bear, fr. a la baisse).


contra-partida operațiunilor de acoperire

asigura lichiditatea piețelor

fac posibilă cumpărarea sau vânzarea rapidă a

contractelor bursiere

aport semnificativ la una din principalele funcţii ale

pieţelor futures, aceea de "descoperire a preţului

viitor"

Operatiuni speculative vs. hedging

Motivul pentru care

cumpără

Motivul pentru care

vând

Hedger

Pentru a bloca un preț și

pentru a obține protecție în

cazul creșterii preturilor

Pentru a bloca un preț și

pentru a obține protecție

în cazul scaderii preturilor

SpeculatorPentru a profita de

creșterea preturilor

Pentru a profita de

scaderea preturilor

Tipuri de speculatori

Din punct de vedere al statutului:

1) membri ai burselor de mărfuri, care sunt proprietari ai unor

"locuri în bursă", ce le conferă dreptul de a tranzacţiona

orice tip de contract din respectiva bursă (engl. full seat);

2) cei asociaţi sau licenţiaţi să tranzacţioneze doar anumite

contracte; de regulă, închiriază dreptul de a tranzacţiona

de la membrii „deplini‟ ai burselor;

3) traderii independenţi (engl. proprietary traders);

4) speculatorii din marele public

Tipuri de speculatori

În funcție de intervalul de timp pentru care plănuiesc

să dețină o poziție speculativă:

speculatori ultra-rapizi sau scalpeorii (engl. scalpers),

speculatori pentru o zi (engl. day traders) și speculatori

pe termen lung (engl. position traders).

Operatiuni speculative simple

Cei care efectuează operațiuni speculative "a la hausse" sauspeculația la creștere, cumpără contracte futures pe diferite activesperând că până la scadență prețurile să crească și prin operațiuniinverse (de vânzare), să obțină profit. Dacă prețul va crește vorputea lichida contractele cumpărate, vânzându-le și câștigânddiferența de preț.

Operațiunile speculative "a la baisse" sau speculația lascădere, constau în vânzarea de contracte futures pe mărfurisperând că până la scadență cotațiile să scadă și, prin operațiuniinverse (de cumpărare) să obțină profit. Dacă în intervalul de timprămas până la scadență prețul va scădea sub cotația inițială, voravea posibilitatea să adopte poziții opuse (long) pe care să lecompenseze cu obligațiile de vânzare, câștigând diferența dintrecele două cotații.


Spot

Forward

Futures

Options

Profit si pierdere din operatiuni

speculative pe piata forward

Profit Profit

Pierdere

Pierdere

Hedging, operatiuni speculative si

arbitraj

Operatiuni pe


Operatiuni de arbitraj

Arbitrajul valutar reprezintă operaţiunea de vâzare şi

cumpărare, adeseori simultane, de valută pe pieţele

valutare, în scopul exclusiv al realizării unui câştig din:

• diferenţa de curs a aceleiaşi valute pe două pieţe

diferite;

• diferenţa de curs a aceleiaşi valute pe aceeaşi piaţă, la

date diferite;

• diferenţa de curs între două valute şi două pieţe diferite

Forme de arbitraj

Arbitrajul direct: vânzarea unei valute pe piaţa pe

care cotează cel mai bine şi cumpărarea concomitentă

a aceleiaşi valute pe piaţa care cotează cel mai slab.

Arbitrajul dublu: situaţia în care pe o piaţă valutară se

iniţiază succesiv sau simultan operaţiuni de vânzare-

cumpărare prin tehnica cursurilor încrucişate.

Arbitrajul multilateral: combinarea cursurilor

existente pe piaţă pentru valute diferite, pe pieţe

diferite, în acelaşi moment, în vederea procurării unei a

treia valute la un curs mai avantajos.

Forme de arbitraj

arbitrajul la termen. Acesta se poate efectua pe una sau pe două pieţe şi anume:

• arbitrajul la termen pe o singură piaţă: în scopul realizării unui câştig dindiferenţa de curs a unei singure valute pe aceeaşi piaţă, la două datediferite;

• arbitrajul la termen pe două pieţe: prin această formă de arbitraj, arbitrajistul caută să realizeze un câştig de pe urma diferenţelor de curs valutar la termen, pe două pieţe;

• arbitrajul combinat: prin această formă de arbitraj, arbitrajistul jonglează cu termenele şi pieţele, şi anume: el vinde la vedere pe o piaţă şi cumpără la termen pe aceeaşi piaţă sau cumpără la vedere pe o piaţă şi vinde la termen pe o altă piaţă, în funcţie de aprecierile pe care le face cu privire la evoluţia cursurilor valutare pe acele pieţe;

• arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor: este forma de arbitraj în care beneficiul rezultă din diferenţa de dobândă care se poate obţine dintr-un plasament de capital pe o piaţă sau alta.

Efectele arbitrajului

ce implica 2 valute

Sursa: International Financial Operations, Moosa, p.9

Efectele arbitrajului ce

implica 3 valute diferite

Sursa: International Financial Operations, Moosa, p.14

Arbitrajul

Arbitrajorii sunt cei care se expun cel mai puţin riscului de preţ,

acestia investindu-si resursele financiare cu o aversiune ridicata la

risc (prin arbitraj riscul tinzând spre 0). Strategia fundamentala a

acestui tip de operaţiune este „Vinde în piaţa mai scumpă şi

concomitent cumpără în piaţa mai ieftină!”

Operaţiunea de arbitraj nu comportă teoretic nici un risc, însă implică

resurse financiare dar şi logistice considerabile (randamentul mic implică o

sumă investită semnificativ mai mare pentru a înregistra profituri

consistente, iar conectarea la pieţe diferite implică alte costuri rezultate din

accesibilitatea lor).

Documents

Curs Piete Financiare