8/9/2019 CURS_ ASPO

1/53

Cursul nr. 3. - Medicina dentară în cadrul sistemelor de asigurări de

sănătate reprezentative din Uniunea Europeană

3.1.  Sistemul de asigurări de sănătate din Franţa

Sistemul public de asigurări de sănătate care funcţionează în Franţa este

unul de tip Bismarck, dar adaptat particularităţolor socio-culturate specifice

 populaţiei sale. Fiind vorba de un sistem de stat, având un pronunţat caracter 

socialist eprimând în acela!i timp !i caracterul social al statului, guvernul estecel care stabile!te politica de sănătate care este publică !i care reglementează !i

sistemul de asigurări de sănătate.

Finanţarea de la bugetul de stat a sistemului de sănătate public în Franţa a

crescut în ultimii ani de la ",#$ la %%,%$ din &'B, rămânând totu!i în urma altor 

state care posedă un sistem de sănătate foarte dezvoltat !i care alocă un procent

finanţare superior,Sistemul de securitate socială este organizat pe două compartimente

()egimes*.

+ompartimentul general (e )egime eneral* care reprezintă

aproimativ /$ din asiguraţi !i care cuprinde casa de asigurări de sănătate

(es +aisses d01ssurance 2aladie*, casa de asigurări pentru bătrâni(es +aisses

d01ssurance 3ieillesse*, casa de asigurări pentru familii (es +aissesd01llocation Familiale* !i sistemul de asigurări financiare (es 4rganismes

Financiers*.

1l doilea compartiment este reprezentat de sistemele de asigurări

 particulare(es )egimes &articuliers* !i cele speciale(es )egimes Speciau*.

Sistemele de asigurări de sănătate speciale sunt5 cel al agricultorilor, care

cuprinde aproimativ 6,7$ dintre asiguraţi8 cel al salariaţilor independenţi

8/9/2019 CURS_ ASPO

2/53

(artizani, comercianţi !i profesii liberale* !i care cuprinde aproimativ 7$ dintre

asiguraţi8 cel al funcţionarilor publici8 al feroviarilor(S9+F* !i cel al militarilor.

+onsumul anual de servicii de sănătate de medicină dentară (Soins de

Biens 2edicau :entaire* reprezintă aproimativ 7,$ din totalul servicilor de

sănătate(Soins de Biens 2edicau*, !i au o valoare de aproimativ %;an>

 persoană (?nvelope lobal :entaire*.

Bugetul sistemului de asigurări de sănătate francez ()esurces 1ssurance

2aladie* este realizat în proporţie de ;",$ din contribuţiile salariale !i din

7 2utueles*.

în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate funcţionează în

 paralel !i sisteme de asigurări de sănătate destinate anumitor categorii sociale,

în special pentru cadrele militare5 marină, aviaţie, armată terestră, etc. în cadrul

acestor sisteme paralele gradul de rambursabilitate a serviciilor medicale

dentare este etrem de ridicat eistând o decontare cAiar în totalitate a oricărui

serviciu de medicină dentară, inclusiv de implantologie, în cazul asiguraţilor 

din aviaţie, urmând ca pe al doilea loc în clasamentul rambursabilităţii să se

situeze cei din marină. Fiind vorba de sisteme cu circuit încAis, care au un

număr fi de angaaţi cadre militare active, toţi aflaţi în stare foarte bună de

sănătate la angaare, precum !i datorită faptului că sunt obligaţi prin

regulamentele militare !i controalele medicale periodice să î!i menţină această

stare, în caz contrar eistând posibilitatea sancţiunilor !i cAiar a trecerii în

rezervă, sistemul poate avea atât o planificare riguroasă cât !i o eficientizare

8/9/2019 CURS_ ASPO

3/53

optimă a raportului necesităţi-posibilităţi-costuri.

1stfel procentual costurile servicilor de medicină dentară, în funcţie de

tipul de tratament, pot fi rambursabile parţial sau total, sau nerambursabile de

către sistemul de asigurări, tabelul '.

Tratamente Decontare

AMO

Decontare

AMC

acient -

!estant "

!am$ursa$ile - Cera ie 6

8/9/2019 CURS_ ASPO

4/53

asigură +2E+omplementaire, acest lucru însemnând că ace!tia nu trebuie să

 plătească nimic medicului, statul rambursând integral medicului costul

manoperelor. în acest ultim caz +2E+omplementaire are un număr de servicii

de bază (panier de biens* orice altă manoperă stomatologică se plăte!te de către

 pacient direct medicului iar casa de asigurări rambursează o anumită diferenţă

 pacientului la nivelul celorlalte tipuri de asigurări.

în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate serviciile de medicină

dentară sunt oferite în cadrul unor unităţi subvenţionate de la bugetul de stat,

reprezentate de către centrele spitalice!ti universitare sau militare, precum !i în

cadrul unor cabinete particulare sau asocieri de cabinete particulare. 1!a cumam menţionat în paragrafele anterioare costurile serviciilor medicale fiind

stabilite de către asigurator iar maoritatea cabinetelor private având contract

cu asigurătorul public de sănătate precul !i cu cel privat, practic pe tot teritoriul

Franţei costul acestor servicii medicale rămâne relativ fi. Singurul aspect ce

variază în funcţie de asigurator este gradul de rambursabilitate al costului

tratamentelor stomatologice, acesta fiind mai ridicat la asigurătorul privat, pentru anumite tratamente protetice !i de implantologie.

3.2. ozi*ia medicului dentist+c#irurgien dentiste în cadrul

sistemului de medicină dentară

în clinicile universitare pentru a atrage pacienţi pentru practica studenţilor 

se realizează o convenţie între universitate !i asigurator astfel încât pacientul nu

mai plăte!te nimic sau doar suma nedecontată de asigurator, care de regulă este

etrem de mică de ordinul a maimum câtorva sute de euro. 9ivelul de dotare al

unui +entru Spitalicesc Eniversitar(+entre Gospitaliere Eniversitaire-+GE*

este etrem de ridicat, numărul studenţilor fiind etrem de redus, datorită

numerus clausus, stabilit de către 2inisterul Sănătăţii în colaborare cu cel al

învăţământului pe baza studiilor statistice !i a colaborării cu +olegiul 2edicilor 

8/9/2019 CURS_ ASPO

5/53

(+onseil de l04rdre des +Airurgiens :entists*.

Sistemul de învăţământ universitar este structurat în / cicluri de studiu. în

 primul ciclu care cuprinde anii ' !i '' este reprezentat de selecţia candidaţilor,

care se realizează la sfâr!itul anului '.

Hn ciclul al doilea cuprinzând anii '''-3 cuprinde atât partea preclinică cât

!i cea clinică realizând în stagiul clinic toate tipurile de mopere stomatologice,

având posibilitatea de a conduce tratamentul unui caz clinic de la început până

la sfâr!it.

Eltimul ciclu este reprezentat de anul 3' fiind dedicat în totalitate

 practicii clinice, aată în mod special pe ramura de prevenţie stomatologică !i

elaborării lucrării de diploma(::S*.

&e parcursul anilor de studiu studenţii sunt obligaţi să parcurgă o serie de

module creditate obligatorii, dar la alegerea studenţilor, împărţite în două nivele

de câte #< de credite fiecare, care defapt la sfâr!itul celor !ase ani de facultate le

asigură primirea automată alături de diploma de medic dentist>cAirurgien-

dentiste(::S* !i diploma de master dacă a obţinut cele %@< de credite( la

Eniversite de Bretagne 4ccidentale- Brest*.

:upă finalizarea studiilor prin ::S proaspeţii absolvenţi pot intra în

sistemul de învăţământ ca asistenţi universitari sau ca medici ata!ati>atacAe

universitaire, sau pot practica toată viaţa în mediul privat.

Enui asistent universitar pentru a intra în sistem îi sunt suficiente doar 

::S !i primul nivel de master(cele #< de credite din totalul de %@

8/9/2019 CURS_ ASPO

6/53

cercetărilor este obligatorie publicarea de trei articole în reviste cotate 'S'.

:upă /-; ani poate aunge +onferenţiar(maitre de conferences* urmând

ca după încă trei ani poate aunge profesor. :e la numirea în funcţie profesorul

trebuie să desfă!oare în calitate de conducător o cercetare pe timp de un an, fară

salarizare, în cadrul unui centru din afara universităţii, preferabil în cadrul unui

laborator de cercetare.

Studenţii în ultimul an, respectiv anul 3' au voie să facă

înlocuiri(remplacements*, remunerate, cu aprobarea decanului, iar pentru acest

lucru au asigurare de malprais, practic putând lucra nesupravegAeaţi, dar în caz

de indicente mai serioase responsabil este medicul titular.

1tât în clinicile uiversitare cât !i în cabinetele private se acordă servicii

medicale în conformitate cu criteriile, indicaţiile !i procedurile stabilite !i se

evaluează calitatea acestora, în baza recomandărilor elaborate de înalta

1utoritate pentru Sănătate(a Gaute 1utorite de sânte (G1S**

în momentul actual Franţa trece printr-o criză de medici stomatologi

 practicieni, numărul acestora fiind într-o continuă descre!tere acest lucru

apărînd din cauza procesului natural de pensionare.

în acest moment la facultăţile de medicină dentară s-au suplimentat

locurile aungându-se la o cre!tere de până la @

8/9/2019 CURS_ ASPO

7/53

Hn general tipul de manopere pe care au dreptul să îl realizeze medicii

stomatologi este la fel ca !i în )omania, toate tipurile de tratamente

stomatologice inclusiv cele de implantologie, mai puţin tratamentele ortodontice

care necesită specialitatea de ortodonţie. Specialitatea de ortodonţie se poate

obţine fie în urma unui rezidenţiat într-o clinică universitară, fie prin

specializare practica sub îndrumarea unui medic specialist ortodont finalizat cu

un eamen. Cotu!i marea maoritate realizează cursuri postuniversitare unele

sub formă de atestate, al căror cost începe de la %@

8/9/2019 CURS_ ASPO

8/53

medicamente, materiale sanitare !i dispozitive medicale.

+.9.1.S. funcţionează pe baza Statutului propriu !i are urmatoarele

obligaţii5

I să asigure logistica funcţionării unitare !i coordonate a sistemului

asigurărilor sociale desănătate8

I să urmărească colectarea !i folosirea cu eficienţă a fondului8

I să foloseasca miloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea,

informarea !i susţinerea intereselor asiguraţilor pe care îi reprezintă8

să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor 

disponibile.

+.9.1.S. are în subordine casele udeţene de asigurări de sănătate, +asa

de 1sigurări de Sănătate a 2unicipiului Bucure!ti, +asa 1sigurărilor de

Sănătate a 2inisterului Cransporturilor, +onstrucţiilor !i Curismului, +asa

1sigurărilor de Sănătate a 1părării, 4rdinii &ublice, Siguranţei 9aţionale !i

1utorităţii Judecătore!ti.

&rincipalele atributii ale +91S5

I asigură, supravegAează !i controlează funcţionarea sistemului de asigurări

sociale de sănătate8

I administrează !i gestionează Fondul naţional unic de asigurări sociale de

sănătate, împreună cu casele de asigurări de sănătate care sunt instituţii

subordonate +.9.1.S. conform 4rdonanţei de urgenţa a uvernului nr. 7@

8/9/2019 CURS_ ASPO

9/53

asiguraţilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, elaborate de +olegiul

2edicilor din )omania8

I  participă la licitaţiile naţionale organizate de 2inisterul Sănătăţii în

vederea acAiziţiei de medicamente !i materiale sanitare specifice pentru

realizarea programelor de sănătate !i încAeie !i derulează contracte de acAiziţii

 publice pentru medicamente !i materiale sanitare specifice pentru realizarea

acestor programe8

I asigură !i controlează respectarea dreptului asiguraţilor la servicii

medicale, medicamente !i materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, în

condiţiile

legii8

I asigură, monitorizează !i controlează modalitatea de eliberare a

medicamentelor8

I  participă la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive

medicale !i de medicamente, care pot fi admi!i să lucreze în sistemul de

asigurări sociale de sănătate8

I acordă gratuit informaţii, consultanţă !i asistenţă în domeniul asigurărilor 

sociale de sănătate persoanelor asigurate, angaatorilor !i furnizorilor de servicii

medicale

în funcţie de politica de sănătate a guvernului precum !i de obiectivele

 politicii sanitare stabilite pe tremen lung asigurătorul de stat acordă prioritate, !i

implicit o finanţare mai mare pentru servicile de profilaie sau terapie. En

eemplu în acest sens este Suedia !i în general ţările nordice care începând cu

anii %"#< au stabilit o politică de sănătate bazată pe profilaia afecţiunilor 

stomatologice respectiv a leziunilor odontale (cariilor dentare !i afecţiunilor 

 parodonţiului*, politica fiind continuată în cadrul guvernărilor succesive

obiectivul fiind îndeplinit cu brio, rezultatele fiind reprezentate atât de

reducerea drastică a leziunilor odontale cât !i a afecţiunilor parodonţiului.

8/9/2019 CURS_ ASPO

10/53

Stabilirea obiectivelor politicilor de sănătate pe termen lung se realizează

 pe baza unor studii epidemiologice, sociologice, de managemet, de fezabilitate,

obiectivul principal al asigurătorului fiind atât reducerea ratei îmbolnăvirilor 

asiguratului cât în special reducerea costurilor legate direct de spitalizarea

asiguratului !i indirect de incapacitatea temporară>definitivă de muncă(zile de

concediu medical, pensie de boală, perioadă variabilă de recuperare fizică sau

 psiAică, lipsa de contribuţie la sistemul de colectare a taelor !i impozitelor,

afectarea bugetului familiei din care face parte, cu reducerea>restrângerea

cAeltuielilor care implicit afectează atât alte categorii sociale cât !i alte domenii

de activitate !i producţie*.Hn iulie %""6, a fost adoptată de &arlamentul )omâniei !i promulgată de

&re!edintele tării egea 1sigurărilor Sociale de Sănătate - egea nr. %;7>%""6.

1ceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate

obligatorie, bazat pe principiul solidarităţii !i funcţionând în cadrul unui sistem

descentralizat. ?a a intrat în vigoare, cu toate prevederile, începând cu %

ianuarie %""" dar a eistat o perioada de tranziţie în anul %"" în care :irecţiileSanitare Judeţene !i 2inisterul Sănătăţii au administrat fondurile de asigurare.

în consecinţă, de la % ianuarie %""", conform legii au funcţionat !i casele de

asigurări ca instituţii publice autonome, conduse de reprezentanţii asiguraţilor !i

 patronatului prin consiliile de administraţie, deci !i +asa 9aţională de 1sigurări

de Sănătate.

'mplementarea sistemului de asigurări de sănătate !i organizarea +91S !ia instituţiilor sale teritoriale s-a realizat prin intermediul egii nr. %;7>@

8/9/2019 CURS_ ASPO

11/53

funcţionare descentralizată, solidaritate !i subsidiaritate în colectarea !i

utilizarea fondurilor, ecAitate, accesibilitate în acordarea serviciilor medicale*

3.4. articularită*i ale sistemului pu$lic de sănătate din

!om"nia

Serviciile medicale oferite de către asigurator sunt oferite !i acAiziţionate

de către beneficiar>bolnav>pacient sub forma unor produse reprezentate de

 pacAete de servicii de bază>facultativ>minimal în cazul +asei 9aţionale de

1sigurări de Sănătate din )omânia, sau mai elaborate în funcţie de politica

fiecărui asigurator.Fiind inclus în categoria serviciilor medicul dentist>stomatolog devine un

 prestator de servicii medicale în timp de pacientul devine beneficiarul acestor 

servicii, locaţia de acordare a acestor servicii devine spitalul>clinica>cabinetul

(praisul* privat iar +asa 9aţională de 1sigurări de Sănătate devenind

contractorul>asiguratorul acestor servicii.

Ena din problemele rezultate din această activitate este reprezentată de problema financiară respectiv costul serviciilor medicale care poate fi însoţesc

afecţiunile generale au importanţă practică în diagnosticul, prognosticul !i

atitudinea terapeutică. +avitatea orală ca prim segment al tubului digestiv

aparţin semiologic atât stomatologiei cât !i 4.)..-ului, medicinii interne, etc..

:e mult este recunoscut faptul că afecţiunile orale au influenţă asupra

sănătăţii restului organismului. ?emplul cel mai elocvent este cel al bolii defocar buco-dentar. &e parcursul timpului observaţia clinică a relevat faptul că

reumatismul poliarticular acut, glomerulo-nefrita precum !i alte afecţiuni sunt

ameliorate sau cAiar vindecate odată cu asanarea cavităţii bucale, prin

colaborarea dintre stomatolog !i 4)-ist, toate acestea condiţionând agresiunea

microbiană !i producând modificarea reactivităţii organismului prin scăderea

rezistenţei acestuia. Statisticile arată că dinţii reprezintă aproimativ 7$ dintre

toate focarele de infecţie buco-dentare.

8/9/2019 CURS_ ASPO

12/53

:epistarea unei infecţii de focar atrage atenţia asupra importanţei

consultaţiei corecte, minuţioase pe care trebuie să o efectueze medicul

stomatolog. a aceasta se adaugă atitudinea terapeutică faţă de aceste focare de

infecţie din partea celorlalte specialităţi medicale, acestea lăsându-le la

latitudinea medicului stomatolog, care poate opta pentru a terapie conservativă

sau una cAirurgicală în funcţie de rezultatele investigaţiilor pe care le efectuează

dar !i în funcţie de colaborarea cu celelalte specialităţi.

En alt argument venit în spriinul apartenenţei la specialităţile medicale

cAirurgicale a stomatologiei este reprezentat de compleitatea cadrului de

desfă!urare al tratamentelor, care trebuie să corespundă normativelor impuseunitar actului medical. Crebuie subliniat faptul că eistau, încă din anii %"7spitalelor>centrelor de diagnostic !i

tratament !i, care cuprindeau în mod obligatoriu !i un cabinet de stomatologie.

Frecvent colegii din alte specialităţii apelează la serviciile de specialitate

oferite de colegii din medicina dentară, recunoscându-se !i în această manieră

autoritatea în domeniu al medicului stomatolog.

Cursul nr. . - ractica odonto-stomatologică i pra/isul privat.

.) Medicul dentist i pra/isul privat în conte/tul practicii odonto-

stomatologice

&rincipala caracteristică a practicii odonto-stomatologice este caracterul

8/9/2019 CURS_ ASPO

13/53

ei concret !i specificitatea sa, cuprinzând activităţi legate de prevenirea,

depistarea !i tratatea afecţiunilor buco-mailo-faciale în cadrul unei competenţe

 bine stabilite. 3arietatea aspectelor patologice !i compleitatea ce derivă din

acest aspect a condus la apariţia unor subspecialităţi sau a unor ramuri ale

stomatologie generale, unele dintre acestea necesitând un nivel ridicat de

specializare.

'ndiferent de aspectul sub care se pune problema, ponderea cea mai

mare, în practica stomatologică, revine medicului de stomatologie

generală, 5ar prin prisma faptului că maoritatea afecţiunilor stomatologice nu

determină o alterare a stării generale, nu necesită internarea, totuldesfa!urânduse în ambulator.

&reocuparea centrală a medicului stomatolog este legată de eistenţa

afecţiunilor stomatologice de largă răspândire !i anume leziunile

odontale(respectiv caria dentară* !i afecţiunile parodontale. 1cestea sunt

afecţiunile cele mai frecvente ale sistemului dento-mailar !i toată

 problematica care derivă din eistenţa lor constituie principalul argument aleistenţei stomatologiei ca specialitate medicală.

Hn afară de acestea de competenţa stomatologului ţin !i patologie zonei

oro-mailo-faciale. Stomatologul practic are o vedere de ansamblu asupra

întregului aparat dento-mailar. în afară de rolul de menţinere !i restabilire a

ecAilibrului morfo-fimcţional al acestui aparat îi revine !i obligaţia de a a

diagnostica afecţiuni variate localizate !i cantonat la acest nivel. 'n cazurilecare depă!esc competenţa sa medicul stomatolog trimite aceste cazuri în alte

servicii specializate.

:atorită faptului că stomatologia este o ramură medicală etrem de

sofisticată din punctul de vedere al dotării, al materialelor !i al serviciilor 

medicale oferite, implică un cost eorbitant pentru sistemul sanitar de stat.

:acă înainte de %"" totul era de stat !i al statului, cu toate că era

8/9/2019 CURS_ ASPO

14/53

etrem de ineficient !i nu producea, ci consuma, după )evoluţie din

considerente financiare totul s-a privatizat maoritatea covâr!itoare a

medicilor stomatologi !i-au descAis cabinete>praisuri private pe care

avânduâ-le în proprietate le-au dotat la cele mai înalte standarde occidentale.

Semnificativ în ceea ce prive!te această abordare a managementului

economic al sistemului actual de sănătate, prin 2inisterul Sănătăţii !i

Familiei, dar !i prin concepţia asigurătorului public, respectiv +asa 9aţională

de 1sigurări de Sănătate, este nivelul minim alocat serviciilor de medicină

dentară din bugetul total al asigurătorului, prin intermediul valorii plafonului

lunar alocat>contract. 1stfel plafonul lunar total insuficient în mareamaoritate a timpului pentru mai mult de un pacient>lună, face ca populaţia,

de!i asigurată în mod obligatoriu, să nu beneficieze de serviciile medicale la

care are dreptul, în aceste condiţii acestea acordându-se în regim privat.

'nstabilitatea creată în sistemul de acordare al serviciilor de medicină

dentară de către această abordare economică, respectiv prin subfmanţare

cronică, face ca fiecare afacere medicală, având ca obiect de activitateserviciile stomatologice, să fie îngreunată. :otarea fiecărui prais trebuie să

ţină pasul cu ultimile noutăţi teAnologice !i în acela!i timp eiste o continuă

supraspecializare a fiecărui medic practicant, toate acestea pentru a cre!te

 profitabilitatea praisului în condiţiile concurenţei acerbe impuse de piaţa

liberă. 1cest aspect al liberei concurenţe în medicina dentară de!i crează

dificultăţi profesionistului, pentru beneficiarul acestui sistem, adică fiecareindivid>pacient, este etrem de benefic permiţând accesul contra cost evident, la

cele mai de calitate servicii medicale, identice cu cele acordate de praisurile

din lume civilizată.

1ctivitatea profesionistului într-un cabinet stomatologic înseamnă

automat !i asumarea unei răspunderi. 2edicul stomatolog răspunde în faţa

 pacientului !i în faţa asociaţiei profesionale !i se înţelege de la sine că respectă

8/9/2019 CURS_ ASPO

15/53

alături +odul &rofesional !i :eontologic !i legile ţării în care î!i desfă!oară

activitatea.

?ste obligaţia Eniversităţii care îl formează !i apoi a 1socieţiei

 profesionale să-l pregătească pe stomatolog pentru activitate atât profesional cât

!i birocratico-organizatoric. :upă aceea este responsabilitatea personală a

fiecărui medic să continue acesta pregătire fie în mod individual fie în mod

Stomatologul care debutează în activitatea profesională trebuie să

cunoască regulile practicii, normativele legale !i obligaţiile sale, societatea în

care trăie!te !i munce!te are o serie de reguli scrise !i nescrise, cAiar dacă

acestea se modifică frecvent, Aaotic !i aberant de multe ori, acestea nu pot fi

eludate fără consecinţe de rigoare.

Aspecte care contri$uie la succesul unui pra/is stomatologic.

2odalităţi de abordare a luării unei decizii mature eu privire la profesarea

activităţii odonito-stomatologice în cazul unui tânăr absolvent

1spectele care duc la descAiderea unui prais propriu sunt multe, pornindde la concepţiile legate de modul de acordare al serviciilor medicale, de

onorariul cuvenit, de contet, de cadrul, de estetica !i de personalitatea

medicului proprietar. :ar ceea ce noi considerăm a fi de importanţă capitală

este maniera în care în timpul practicii medicale private î!i valorifică

cuno!tinţele însu!ite în timpul studiilor, cum abordează situaţii particulare, cu

comunică !i relaţionează cu colegii !i societatea.Linând cont de faptul că este vorba de un prais privat, medicul are o

dublă responsabilitate !i calificare, atât medicală cât !i economică. :acă am

văzut pe parcursul celor discutate în capitolele anterioare despre aspectele de

abordare morală !i deontologică a practicii medicale, un alt aspect indisolubil

legat de practica medicală este reprezentat de managementul praisului propriu.

'n funcţie de simţul economic un prais este sau nu de succes. 'n mod

8/9/2019 CURS_ ASPO

16/53

 paradoal cele mai profitabile afaceri s-au născut din ideile !i acţiunile unor 

indivizi care nu aveau o calificare economică, dar care aveau un simţ economic

înnăscut> un fler al afacerilor, sigur că în momentul în care afacerea a luat un

avânt foarte mare au intervenit !i managerii de profesie.

'n domeniul în care ne desfă!urăm activitatea, dobândirea de cuno!tinţe

economice se face în mod total dezorganizat, după 00urecAeD, prin furtul de

meserie !i informaţii din stânga !i din dreaptaD, neavând nici trupul necesar, din

cauza volumului uria! de cuno!tinţe medicale necesare !i nici eperienţa de

viaţă necesară evaluării pe termen lung a implicaţiilor unei asemenea afaceri.

Hn cele ce urmează vom încerca să prezentăm câteva aspecte care pot să

ridice o afacere, asigurându-i o bună profitabilitate.

Fiind vorba în egală măsură !i de o afacere este obligatoriu de ibordat

totul dintr-o perspectivă economică dar fără a neglia perspectiva medicală !i

moralitatea !i cu respectarea cu stricteţe atât a Jurământului Mipocratic cât !i a

+odului :eontologic. :oar un ecAilibru între cele două abordări poate să

conducă la un prais de succes, având un profit mulţumitor 8ar mai ales la o

con!tiinţă curată, la o lini!te sufletească necesară unei vieţi fericite !i unei

 practici profesionale pline de satisfacţii.

En tânăr absolvent la terminarea facultăţii, respectiv începând cu anul 3'

trebuie să î!i evalueze posibilităţii !i a!teptările de la viaţa profesională,

începând cu aspectul economic.

4 primă opţiune ar fi concursul de rezidenţiat, pe una dintre multiplele

specializări care au fost scoase la concurs începând cu toamna lui @

8/9/2019 CURS_ ASPO

17/53

aspect de loc de negliat este !i salarizarea de până la @7

8/9/2019 CURS_ ASPO

18/53

treia generaţie de medici denti!ti în acea!i familie, care au un părinte sau o altă

rudă care deţine dea un prais stomatologic, în care ace!tia pot practica sub

supravegAere, se pot instrui în continuare, pot prelua în timp pacientura

cabinetului putând astfel să practice medicina dentară conform principiilor 

etice prezentate anterior în acela!i timp putând duce o viaţă decentă iar dacă

doresc pot să etindă !i să dezvolte afacerea părinţilor.

Hn puţinul timp liber rămas, în cazul rezidenţilor, sau din contră în

funcţie de timpul pe care doresc să-l aloce acestei activităţi, în cazul tinerilor 

absolvenţi care nu au dorit>putut intra în programul de pregătire prin

intermediul rezidenţiatului, eistă posibilitatea da a practica medicina dentarăîntr-un prais sub supravegAerea unui medic mai eperimentat.

?istă mai multe posibilităţi NlegaleN de salarizare5 fie angaare Npe salar 

fiN(negociere directă*, sau Ncu cotă procentualăNde /

8/9/2019 CURS_ ASPO

19/53

.'. A$ordarea economică a pro0esiei medicale în mediul privat

Hn momentul în care consideră că este momentul să-!i descAidă propriul

 prais privat medicul, care dea are o oarecare eperienţă medicală practică,

susţinută de o practică clinica de câţiva ani, este pus în faţa deciziei de a

cumpăra un spaţiu !i apoi de al dota. 'n acest moment intervine maturitatea în

capacitatea de analiză economică a mediului de afaceri !i a comunităţii în care

dore!te acest lucru.

En spaţiu presupune o investiţie pe termen lung, frecvent prin intermediul

unui credit bancar pe @

8/9/2019 CURS_ ASPO

20/53

este sigură din punctul de vedere al ritmicităţii !i poate constitui un miloc de

 plată ecelent pentru rata lunară la bancă într-o situaţie limită.

:acă eistă disponibilitatea>posibilitatea se pot desfă!ură !i alte activităţii

aducătoare de profit care pot contribui la finanţarea ratelor lunare în situaţii

limită.

1lte aspecte ale afacerii medicale care trebuie luate în considerare de la

început sunt reprezentate atât de populaţia>pacientura ţintă cât !i de modalitatea

de a se face cunoscut acesteia !i de atragere prin intermediul

reclamei>prestigului. 9u în ultimul rînd trebuie stabilit sistemului legat de

modalitatea de programare !i de politica costurilor serviciilor medicale oferite,

care obligatoriu trebuie să reflecte calitatea tratamentelor efectuate, a

 prestigiului !i competenţei profesionale a medicului curant !i a dotărilor 

 praisului.

?ste bine de stabilit de la bun început tipul de activitate medicală !i

economică pe care medicul dore!te să o desfă!oare, care trebuie să ţină seama

de o serie de factori care constituie particularitatea sistemului sanitar !i a

mediului economic din )omânia.

Ena dintre aceste particularităţi este constituită de faptul că în )omânia

 pacientul trebuie să suporte integral costul tratamentelor stomatologice atât din

cauza politicii economice duse de Statul )omân cât !i de asigurătorul public.

1sigurătorii privaţii sunt în număr etrem de mic !i decontează în mica măsură

aceste tratamente, ace!tia putând fi consideraţi o cantitate negliabilă în acest

moment. 1cest fapt este în avantaul medicului stomatolog dar !i al praisului

 pentru că datorită concurenţei acerbe impuse de piaţa liberă !i de mediul

concurenţial în acest domeniu, atât dotarea cât !i serviciile medicale vor avea

tendinţa de a se ameliora !i de a ţine pasul cu noile teAnologii !i teAnici de

ultimă generaţie apărute pe piaţă, toate acestea asigurând calitatea tratamentelor 

stomatologice ceea ce implicit este în beneficiul pacientului.

8/9/2019 CURS_ ASPO

21/53

Se poate realiza astfel pornind de la aceste aspecte o previziune>plan de

afaceri destul de realist al viitoarei afaceri.

&entru a putea realiza un tratament stomatologic corect !i comple este

nevoie de timp alocat fiecărui pacient, ceea ce presupune un număr redus de

 pacienţi pe zi pentru fiecare pacient fiind necesară alocarea între % !i @ ore ceea

ce reduce numărul de pacienţi>interval de ore la maimum de ;-7. &entru

medic o asemenea abordare a medicinei este benefică din mai multe punte de

vedere.

Enul este reprezentat de calitatea prestaţiei profesionale care în timp va

cre!te afacerea medicală !i prestigiul medicului.

1l doilea punct de vedere este reprezentat de nivelul de fatigabilitate

 psiAică !i fizică, medicul nu va mai fi la fel de etenuat la sfâr!itul unei zi de

muncă având o medie de -%< ore, !tiut fiind faptul că o cre!tere a numărului de

 pacienţi implică !i o cre!tere a nivelul de oboseală fizică !i mai ales psiAică,

aceasta afectând prestaţia profesională.

1l treilea aspect este reprezentat de reducerea costurilor directe !i

indirecte prin reducerea semnificativă a consumului de materiale, amintind

numai de nevoia de a avea sterilizate un număr crescut de instrumente ceea ce

implică mai multe cicluri de sterilizare cu cAeltuielile energetice, de

consumabile !i de personal necesar pentru pregătirea pentru sterilizare, etc.. a

un număr redus de pacienţi modalitatea de organizare a materialelor !i

instrumentarului în urul medicului !i al unitului stomatologic, fac ca nevoia de

asistentă pentru tratamentele odonto-stomatologice obi!nuite să diminueze

etrem de mult, ceea ce conduce la diminuarea substanţială a cAeltuielilor 

salariale dar !i cele reprezentate de contribuţiile angaatorului la stat.

 Al patrulea aspect este reprezentat de faptul că creşterea timpului alocat

fiecărui pacient presupune !i un număr mai mare de manopere stomatologice

ceea ce presupune !i cre!terea nivelului onorariului. 'n scAimb un număr crescut

8/9/2019 CURS_ ASPO

22/53

de pacienţi implică timp redus alocat fiecăruia !i implicit un nivel mai redus al

onorariului încasat per pacient.

uând în calcul toate acestea !i ţinând seama ca este vorba de practicarea

stomatologiei în )omânia, unde reducerea cAeltuielilor este indispensabilă, de

aceasta practic ţine viabilitatea !i cre!terea oricărei afaceri.

4 asemenea abordare a afacerii presupune  şi un cost adecvat al 

serviciilor medicale oferite. 1cest aspect trebuie să fie eplicat pacientului

 pentru a nu apărea interpretări !i suspiciuni la adresa medicului, o bună parte

din timp astfel trebuie alocată discuţiilor cu pacientul(începând de la %

8/9/2019 CURS_ ASPO

23/53

în cazul celorlalte categorii de vârstă !i sociale de!i satisfacţia

 profesională a medicului la sfâr!itul tratamentului stomatologic prestat are un

nivel ridicat, cea materială nu este pe măsură.

&entru a putea atinge !i acapara cât mai mulţi potenţiali pacienţi din

cadrul acestor categorii este nevoie nu doar de o reclamă adecvată !i onestă dar 

!i de o calificare susţinută în mod continuu, precum !i de capacitatea de a

rezolva un caz clinic de la început până la sfâr!it, fară a mai trimite pacientul în

alte cabinete, la alte specialităţi pentru partea cAirurgicală sau de ortodonţie !i

ortopedie dento-faciala. ?ste indicat ca medicul care tratează un asemenea caz

să posede !i a doua specialitate precum !i atestate !i competenţe în acestedomenii.

4 asemenea abordare este benefică în primul rând pentru pacient, pentru

că acela!i medic poate concepe un plan unitar de tratament corect !i comple,

luând în considerare toate aspectele care pot intervini pe parcursul

tratamentului, putând în acest fel să anticipeze evoluţia ulterioară a cazului !i

astfel să-!i asume responsabilitatea tratamentului. în general în cazurilecomplee de reabiltare orală pe lângă partea de odonto-stomatologie este nevoie

!i de implantologie !i ortodonţie. :oar un medic care posedă în plus !i aceste

două specialităţi poate să realizeze corect acest tratament altfel este necesar !i

obligatoriu să ceară autorul colegilor speciali!ti în aceste domenii pentru a nu

compromite tratamentul stomatologic prin lipsa de pricepere profesională !i

logică medicală.?ste neapărat necesar ca medicul curant să posede atestate !i competenţe

recunoscute de 2inisterul Sănătăţii, pentru că în caz contrar în situaţii de litigiu,

se poate demonstra foarte u!or de către comisia de malprais !i de către eperţii

medicali că medicul respectiv nu avea competenţa de a rezolva cazul în speţă,

că nu avea voie să practice acele manopere, ceea ce automat dă cî!tig de cauză

 pacientulului în ustiţie !i implică alte probleme în cel mai fericit caz financiare

8/9/2019 CURS_ ASPO

24/53

!i în cel mai rău caz penale pentru medicul în cauză.

4 altă problemă care poate să ridice sau să coboare o afacere este

 problema dotării, un plan bun de afaceri fară dotare în acest domeniu este sortit

e!ecului de la bun început. :otarea de altfel trebuie să fie de la bun început

completă !i compleă dacă se poate, din cauza neseriozităţii vânzătorilor. ?ste

 bine să fie luată în rate împărţite pe toată perioada garanţiei, de regulă

aproimativ un an calendaristic, pentru a o putea verifica !i avea un miloc de

 presiune asupra acestora, !i pentru a face mai u!oară suportabilitatea financiară,

crucială în primul an de funcţionare.

Cursul nr. 1. 2 Asumarea responsa$ilită*ilor care decurg din

calitatea de medic stomatolog+dentist

4.1.  Asumarea responsabilităţilor care decurg din calitatea de medic

stomatolog/dentist 

Fiecare practicant al profesiei medicale stomatologice are

responsabilităţi generale derivate atât din calitatea de membru al societăţii cât !i

responsabilităţi specifice profesiei sale. 1stfel apar responsabilităţi generale,

responsabilităţi medicale !i responsabilităţii proprii profesiei sale. :elimitareaîntre aceste responsabilităţi cade în sarcina +olegiului 2edicilor :enti!ti.

)ăspunderea profesională medicală, urmăre!te, pe de o parte, protearea

intereselor bolnavului, iar de cealaltă parte, are valoare profilactică, stimulând

initiaţiva medicului în interesul bolnavului, evitând cazurile de urmărire pentru

responsabilitate. 1tunci când incriminările sunt lipsite de caracter udicios, sunt

frivole sau răutăcioase, cu nedisimulatul scop de defăimare a medicului, se poate restrânge până la anulare libertatea de acţiune a acestuia %.

8/9/2019 CURS_ ASPO

25/53

Stabilirea !i asumarea responsabilităţilor nu trebuie să limiteze iniţiativa

 practicianului, devenind astfel o permanentă sursă de ezitări !i espectativă, care

în final nu face decât să se întoarcă împotriva pacientului. :acă societatea va

mar!a puternic în potriva iniţiativei medicale, medicul stomatolog va avea

tendinţa de a renunţa la încercările de salvare ale unor resturi de ţesuturi dentare

care sunt supuse îndoielii sau în care durata de viaţă pe arcada dentară este

incertă. &ractic în loc ca pacientul să mai beneficieze o perioadă variabilă de

timp de propriile sale unităţi masticatori, le va pierde !i se va descurca mai

departe cum poate.

En medic timorat, îngrozit de răspunderea profesională va aborda celemai puţin riscante procedee, care, adesea, sunt !i cele mai puţin utile. Se poate

întâmpla, din dorinţa de a nu fi ferm, să te transformi într-un doctor cumsecade,

care nu riscă, nu gre!e!te, dar !i aută puţin. 4bsesia răspunderii determină

inAibiţie profesională, care duce la neacceptarea riscurilor utile bolnavului.

1tare situaţii de abstenţionism duc la eludarea cazurilor grele !i la degradarea

relaţiei medic-pacient prin fuga de răspundere sau la aruncarea răspunderiiasupra unei ecAipe de speciali!ti. &utem considera responsabilitatea

 profesională a medicului ca o parte a personalităţii, ca o luare de atitudine prin

care el î!i realizează imaginea morală. )esponsabilitatea medicală necesită

îmbinarea armonioasă a raţionalului, afectivului !i a prudenţei pentru a

determina eficienţa medicului.

Sistemul medicinii liberale a generat ideea înlocuirii responsabilităţiimedicale clasice cu un sistem de asigurări pentru incertitudinile medicinei !i

 pentru lacunele practicii medicale. 'n acest mod se evită discreditarea medicului

în faţa opiniei publice, se suprimă relativismul uridic !i satisface nevoia de

compensare a bolnavului.

?istă unele tendinţe ce sugerează responsabilitatea obiectivă, în funcţie

de rezultat. 'n )omânia epocii de tranziţie, ideile provenite din cutuma statelor 

8/9/2019 CURS_ ASPO

26/53

cu un nivel economic !i sanitar avansat sugerează o trecere de la

responsabilitatea bazată pe miloace la o responsabilitate bazată pe rezultat.

&opulismul actual, euforia populaţiei dar !i a corpului medical prea puţin

informat, lipsa de rutină a legislatorilor fac să nu se ia în consideraţie

dificultăţile practicii medicale !i să se accepte soluţii gre!ite.

Se formează reacţii de opinie publică !i ecouri în mass-media care

sugerează impunerea unui anumit control ob!tesc, făcut profan în cazurile de

responsabilitate medicală.

'nsuccesele sau e!ecurile medicale sunt situaţiile în care preudiciul

datorat bolii sau complicaţiilor ei nu au putut fi stăpânite de medic. 'n situaţiile

de e!ec sau insucces, con!tiinţa celui preudiciat poate fi influenţată

(manipulată* de aparţinător, reprezentanţi legali sau de reprezentanţi ai presei,

determinând urmări periculoase.

în momentul actual responsabilităţile nu-i îngrădesc medicului

stomatolog activitatea practică, dacă aceasta se realizează în cuno!tinţă de

cauză, responsabil !i prudent pe baza unei solide pregătiri profesionale !i

totdeauna motivate de un raţionament medical.

'ntervenţia uridică !i a asociaţiilor profesionale nu trebuie însă să pară, la

un moment dat un factor inoportun !i inAibitor, deoarece în ultimă instanţă au

rolul de a protea atât medicul cât !i pacientul.

Cermenul de responsabilitate înseamnă nu numai asumarea unor 

răspunderi ci !i capacitatea de a răspunde con!tient de consecinţele propriei

activităţi manifestate atât în cazurile cu succes cât !i în cele marcate de un grad

variabil de insucces.

?istă o serie de diferenţe dar !i asemănări care variază pe parcursul

timpului, între responsabilitatea civilă !i cea profesională a medicului

stomatolog, aceasta datorită predispoziţiei la scAimbare !i amendare a normelor 

 uridice !i relativei stabilităţi a celor medicale.

8/9/2019 CURS_ ASPO

27/53

1ctele medicale sunt alonate de repere profesionale care la rândul lor 

impun reguli. 1stfel lipsa cuno!tinţelor, ignoranţa profesională, imprudenţa sau

incapacitatea de a realiza corect o procedură teAnică, pot declan!a un lanţ de

erori manifestate pe parcursul tratamentelor stomatologice care vor determina

responsabilitatea medicală a practicianului.

&rin faptul că erorile medicale au un caracter profesional, sistemul uridic

este obligat să apeleze la eperţi !i epertize medico-legale pentru a putea fi

încadrate uridic cât mai corect !i conform cu adevărul. 1cesta este motivul

 pentru care o serie de decizii ale instanţelor de udecată pot fi interpretabile !i

 pot stârni precedente inustiţie dar !i controverse.

?roarea medicală este rezultatul unui act terapeutic săvâr!i contrar 

reglementărilor practicii medicale recunoscute !i admise de asociaţiile

 profesionale medicale. &ot fi clasificate pe grade de gravitate atât din punct de

vedere medical de către +olegiul 2edicilor prin comisia de malpractică

medicală cât !i uridic printr-o încadrare sau alta de către instanţa de udecată.

)esponsabilitatea individuală a fiecărei specialităţi medicale nu poate fi

stabilită fară a fi stabilite regulile !i normele fiecărei specialităţi în ceea ce

 prive!te concordanţa între un diagnostic !i calea terapeutică care trebuie urmată.

a aprecierea unei erori medicale, dar !i la încadrarea acesteia din punct

de vedere uridic orice diferenţă de semantică este esenţială, făcând deosebirea

între eroare sau accident>stare de necesitate. 1stfel pe baza unei simple

formulări semantice, dovedite de argumente de specialitate !i uridice aduse de

 părţile adverse, unui medic i se atribuie sau nu consecinţele !i responsabilitatea

rezultatului final al cazului în speţă. +eea ce pentru medic înseamnă fie acAitare

fie calea unui proces lung !i anevoios cu toate consecinţele de rigoare.

Frecvent este etrem de dificil de stabilit o diferenţă netă între accident !i

eroare, acesta fiind rolul instrumentării !i orientării cazului de către avocat !i

medicul epert al părţii respective. în cazul accidentului invocarea Aazardului

8/9/2019 CURS_ ASPO

28/53

diminuează până la dispariţie consecinţele uridice ale actului medical respectiv.

2edicul stomatolog trebuie să cunoască care sunt faptele interzise de lege

sau care sunt sancţionate de către aceasta prin încadrarea administrativă, civilă

sau penală. +olegiul 2edicilor poate acorda doar sancţiuni disciplinare care

merg de la mustrare la retragerea dreptului de liberă practică, fie pe o perioadă

variabilă de timp fie definitiv în cazuri etrem de grave.

Ena dintre faptele care sunt sancţionate de către comisiile +olegiului

2edicilor este reprezentată de atingerea prestigiului corpului profesional al

medical prin purtare necorespunzătoare, nedemnă !i compromiţătoare. Eneori

această atingere a prestigiului profesional se referă !i la fapte care nu s-au

 petrecut în timpul !i în cadrul desfă!urării profesiei medicale ci în cadrul

familial sau public în societate.

'gnoranţa profesională, dar !i incompetenţă !i incapacitatea de a stăpânii

o manevră terapeutică în contetul manoperelor elementare terapeutice este un

motiv bun de sancţiune medicală.

+olegiul medicilor are printre alte atribuţii !i rezolvarea litigiilor legate

de disciplina medicilor care de asemenea aduce atingere prestigiului corpului

medical. a fel sunt considerate !i concurenţa neloială, defăimarea !i

denigrarea colegilor sau utilizarea de titluri false.

ravitatea culpelor profesionale este deci analizată !i udecată de către

+olegiul 2edicilor care formulează !i o sentiţă disciplinară cAiar dacă nu s-au

semnalat urmări ale faptei în cauză.

)esponsabilitatea medicului stomatolog începe odată cu intrarea

 pacientului său în cabinet !i apoi cu începerea actelor medicale terapeutice. :ar 

!i pacientul în momentul în care rămâne în fotoliul stomatologic î!i dă acordul

pentru manopere dar are la dispozitie i opţiunea de a se ridica !i de a pleca.

&e parcursul eaminării clinice !i complementare permanent medicul este

supus posibilităţii de a comite gre!eli de diagnostic fie prin omisiune, fie prin

8/9/2019 CURS_ ASPO

29/53

ignoranţă. 1stfel diagnosticul pe baza căruia va fi formulată atitudinea

terapeutică, trebuie să fie rezultatul unei atitudini !i activităţi minuţioase,

utilizând tot ceea se apreciază că poate fi semnificativ în cazul respectiv.

Cergiversarea stabilirii diagnosticului corect indiferent de scuza invocată la fel

ca !i omisiunea de a recurge la miloacele disponibile pentru stabilirea acestuia

sunt considerate a fi motive de răspundere în faţa comisiilor medicale ale

+olegiului 2edicilor.

:e!i în manualele de specialitate sunt descrise în detaliu o serie de

situaţii în care survin accidente !i complicaţii, pe care medicul stomatolog este

imperativ să le cunoască, trebuie să se ţină cont în aprecierea vinei mediculuide individualitatea !i particularităţile organismului uman.

1stfel acţiunile vindicative precum !i nemulţumirile pacienţilor sunt

frecvent nemotivate !i neustificate putând depă!i aspectele legate de usteţea

tratamentului întinzându-se în sfera profitului !i relei credinţe.

1proape toate litigiile medic-pacient sunt declan!ate de problema

costurilor tratamentului stomatologic, la care sunt aduse ca argumente

nesatisfacerea pretenţiilor estetice în condiţiile în care terapia protetică este

realizată în conformitate cu rigorile terapiei corecte. 1stfel când activitatea

 profesională a medicului stomatolog se desfă!oară în deplină legalitate !i cu

respectarea preceptelor medicale, responsabilitatea nu trebuie să devină un

motiv de îngriorare.

Hn situaţia unui litigiu atitudinea medicului trebuie să fie demnă, onestă,

să participe la stabilirea responsabilităţilor !i să furnizeze celor care

investigAează cazul toate datele ce pot clarifica cazul respectiv.

Hn maoritatea ţărilor din lumea civilizată se constată o cre!tere a

numărului de litigii medic-pacient, determinate de erori medicale, încercându-

se identificarea unor soluţii pentru stăpânirea acestui fenomen de către

asociaţiile profesionale, atât prin urmărirea îndeaproape a situaţiilor respective

8/9/2019 CURS_ ASPO

30/53

cât !i prin aplicarea măsurilor ce se impun. Fiecare societate are propriile sale

valori, tradiţii economice, sociale !i culturale care impun !i particularităţile

fiecărui sistem uridic care stă (a baza răspunderii profesionale medicului.

Crebuie ţinut cont în cadrul unei situaţii de malpractică că aceasta se

 poate datora !i unor conuncturi !i situaţii etramedicale.

?istă un proces continuu pe parcursul căruia are loc o modificare a

 patologiei odată cu dezvoltarea unor noi teAnici terapeutice pentru combaterea

acestor noi probleme dar care teAnici cresc riscurile din cauza posibilei apariţii

de situaţii noi neprevăzute.

En alt aspect care poate antrena situaţii de litigiu este reprezentat

frecvent de necesitatea ca medicul stomatolog să limiteze conduita terapeutică

la un cost financiar global fi, frecvent insuficient, ceea ce impune de multe ori

situaţii de compromis.

Frecvent mass-media prezintă într-un mod unilateral aspectele unei

situaţi de litigiu cu posibila culpă a medicului în cauză. Se produce practic, în

goana după senzaţional, o victimizare a pacientului, cu eagerarea voită sau nu

a trăirilor !i percepţiilor negative ale reclamantului, conducând la o punere sub

semnul întrebării a profesionalismului, a cuno!tinţelor !i a comportamentului

medicului în cauză, ceea ce se poate constitui într-un imbold dat altor pacienţi

care se simt nedreptăţiţi !i frustraţi.

1pare astfel pericolul maor al unei serii de procese, unele motivate doar 

 prin spiritul vindicativ al pacienţilor, în scAimb altele motivate material, toate

acestea conducând la un comportament defensiv din partea practicianului.

Sunt situaţii în care cuantumul despăgubirilor solicitate este eagerat în

raport cu rezultatul !i cu culpa medicală stabilită. :in acest motiv este treaba !i

de competenţa legiuitorului stabilirea modalităţii ecAitabile de despăgubire în

fucţie de culpa medicală !i gravitatea ei.

+onform legislaţiei, organizaţiile>asociaţiile medicale trebuie să apere

8/9/2019 CURS_ ASPO

31/53

atât drepturile pacienţilor, cât !i pe cele ale medicilor, un rol cAeie în acest sens

îl are +olegiul 2edicilor :enti!ti prin comisiile sale de specialitate. :e

asemenea +2:)-ul trebuie să adopte o politică preventivă, care în practică se

traduce prin măsuri logice !i simple.

4 primă măsură este legată de informarea membrilor referitor la legislaţia

în vigoare precum !i la scAimbările care au loc, astfel încât asistenţa uridică să

se transforme din curativă în profilactică.

:e asemenea populaţia trebuie să fie informată în legătură cu riscurile

actului medical odată cu sporirea progresului teAnologic. 4mul simplu este de-a

dreptul fascinat de o noua teAnică !i procedură terapeutică fară a cunoa!te însă

implicaţiile acesteia. 1stfel că medicul va trebui să con!tientizeze pacientul

asupra acestor implicaţii !i să obţină consimţământul informat în deplină

cuno!tinţă de cauză al acestuia.

2alpractica devine pe zi ce trece o realitate care trebuie pe cât posibil

 prevenită !i sub nici o formă subapreciată. 'n aceste situaţii este recomandabilă

înţelegerea amiabilă decât cea în faţa instanţei.

Coate aceste probleme prezentate anterior pot fi evitate printr-o bună !i

continuă pregătire profesională a medicului stomatolog, printr-o cunoa!tere a

legislaţiei în vigoare !i nu în ultimul rând prin tact !i moderaţie în situaţiile

conflictuale.

4.2.  Atitudinea medicului dentist/stomatolog în faţa garanţiei tratamentului 

efectuat, solicitată de pacient.

4 problemă maoră cu care se confruntă medicina atât cea dentară cât !i

cea generală, datorită evoluţiei gradului de cultură !i civilizaţie a populaţiei dar 

!i ridicării nivelului de con!tientizare a drepturilor individuale din postura de

consumatori, este problema garanţei calităţii !i a duratei de viaţă a diferitelor 

manopere stomatologice. 1ceastă con!tientizare este în parte !i rolul educaţiei

realizate de către presă, atât cea scrisă, cât !i cea de audio-vizual.

8/9/2019 CURS_ ASPO

32/53

Crebuie avut în vedere faptul că medicina nu este o !tiinţă etrem de

eactă la fel ca domeniul teAnic sau economic. ?ste un domeniu care lucrează

 pe !i cu ţesuturi vi etrem de diferite ca reactivitate, capacitate de refacere,

sănătate, adaptabilitate sau toleranţă la miloacele terapeutice utilizate.

2edicul lucrează cu Nmaterialul biologic al clientului>pacientuluiD, el în

mod ustificat !i logic nu î!i poate asuma o garanţie fie cAiar !i verbală a duratei

de viaţă a manoperei respective.

a reu!ita oricărei manopere>tratament contribuie o mulţime de factori

unii care pot fi anticipaţi prin eamenul clinic !i paraclinic, dar eistă !i mulţi

factori care ţin de particularităţile individului respectiv.

?istă situaţii în care ne a!teptăm, în calitate de medici curanţi, de!i am

eecutat manoperele terapeutice conform protocoalelor terapeutice uzuale, la

e!ecuri !i din contră înregistrăm succese, sau din contră ne a!teptăm la succes !i

apare e!ecul. Eneori nu pot fi identificate decât parţial !i etrem de greu cauzele

acestor e!ecuri.

4rice tratament stomatologic, dar mai ales tratamentele protetice !i

impantologice sunt supuse riscurilor, fiind deosebit de costisitoare per ansamblu,

este dificil pentru pacient să accepte să plătească ceva pentru care nu i se poate

garanta.

&acientul atât prin prisma modalităţii în care a fost educat de către

societate dar !i prin cea a legiuitorului percepe medicina dentară ca pe un

serviciu. 1spectul este absolut corect din punct de vedere al încadrării

legiuitorului.

&acientul în această situaţie are tendinţa de a confunda aceste servicii

medicale, care de altfel se supun altor reguli decât cele obi!nuite, cu serviciile

oferite de producătorii de bunuri de larg consum de folosinţă medie !i

îndelungată. 1ce!tia din urmă acordă pentru produsul lor o garanţie variabilă de

la câteva luni la câţiva ani, pentru a cărei respectare vegAează 1utoritatea

8/9/2019 CURS_ ASPO

33/53

 9aţională pentru &rotecţia +onsumatorului.

Fiind vorba de o autoritate a statului, teoretic ea are urisdicţie asupra

oricărui domeniu în care sunt oferite>furnizate servicii !i în care apare noţiunea

de consumator, dar fără a ţine seama de specificul unora dintre ele. &rintre

angaaţii acestei instituţii bugetare nu se numără persoane cu cuno!tinte în

domeniu medical, mai mult normele !i reglementările sunt întocmite după

criterii adaptate sistemului medical de la producătorii de produse cărora se poate

aplica noţiunea de garanţie. 1ceste produse sunt produse în care se cunosc toţi

factorii, sau maoritatea lor, în care sunt fabricate !i în care vor fi utilizate. En

articol de încălţăminte sau articol electrocasnic este puţin probabil să sedegradeze în perioada garanţiei datorită funcţiilor relativ simple pe care le

îndepline!te. aranţia nu acoperă însă distrugerile accidentale apărute din vina

utilizatorului sau furnizorului de electricitate, ci doar cele apărute în urma unui

viciu de construcţie>producţie.

+ontroalele inopinate, realizate recent de această autoritate în cabinetele

stomatologice private din municipiul +lu-9apoca, au avut ca obiectividentificarea termenului de valabilitate al materialelor utilizate, afi!area listei de

 preţuri în sala de a!teptare, verificarea respectării orarului etc., acestea sau

soldat pentru medicii în cauză cu amnezi.

Crebuie subliniat faptul că această autoritate nu are voie să pătrundă în

incinta cabinetului !i să deraneze>întrerupă medicul din eercitarea profesiei

sale !i anume actul medical stomatologic. în caz contrar totul poate fi consideratun abuz care periclitează sănătatea !i integritatea corporală a pacientului, cel

care îl comite fiind pasibil nu doar de sancţiuni disciplinare dar !i de sancţiuni

civile sau penale în funcţie de preudiciul produs.

'nspectorii acestei autorităţi nu au competenţa necesară de a

descAide>percAeziţiona sertarele !i dulapurile. Crebuie in mod obligatoriu să fie

însoţiţi de un reprezentant de specialitate al +olegiului 2edicilor.

8/9/2019 CURS_ ASPO

34/53

En alt aspect care ridică controverse este legat de respectarea orarului.

Fiind vorba de o activitatea privată legată de domeniul prestărilor de servicii,

medicul munce!te cât dore!te. :acă pacienţii care îl solicită dacă nu îl găsesc fie

îl sună pentru a se programa, ceea ce este o abordare civilizată a servicilor 

medicale !i dovede!te înţelegerea profilului medical al serviciului, fie merg la

un alt coleg disponibil, deci este în interesul direct al medicului să respecte

orarul afi!at. :ar de aici până la aplicarea de amenzi este cale lungă, cu

interpretarea cel puţin arbitrară dacă nu abuzivă a normelor. 1 beneficia de

tratament stomatologic nu este ecAivalent cu a beneficia de servicile unei

Nfrizerii>coafor>salon de frumuseţeD.En alt aspect ţine de afi!area listei de preţuri în sala de a!teptare, pe care

 pacientul are posibilitatea să le consulte. En contraargument cel puţin la fel de

logic !i ustificat este acela potrivi căruia pacientul nu are cuno!tinţele necesare

 pentru a se autodiagnostica !i stabilii atitudinea terapeutică, ce manopere

stomatologice implică aceasta !i mai mult să înţeleagă !i terminologia medicală

specifică !i să facă diferenţa între ace!ti termeni.1stfel tot medicul este acela care prezintă pacientului înaintea oricărei

manopere terapeutice costurile !i lămure!te pacientul, tot medicul va stabili

onorariul în funcţie de ceea ce el consideră necesar, pacientul neavând ce să

argumenteze. &acientul poate fi sau nu de acord cu acest onorariu, situaţie în

care rămâne sau nu pentru continuarea tratamentului. )ămânerea pacientului în

fotoliul stomatologic după informarea de către medic referitor la costuriletratamentului reprezintă un acord tacit al onorariului prezentat.

En aspect important care trebuie avut în vedere de fiecare medic este

stabilirea unor costuri reale !i relativ unitare ale serviciilor medicale

stomatologice oferite pacientului, astfel încât să nu eiste mari discrepanţe în

onorariile diferiţilor practicanţi ale artei dentare.

a stabilirea onorarilor trebuie ecAivalate costurile diferitelor 

8/9/2019 CURS_ ASPO

35/53

tratamente(materiale utilizate dar !i nivelul de instruire al medicului necesar 

 pentru a realiza această manoperă* astfel încât o alternativă terapeutică

conservativă care implică eperienţă, răbdare, cuno!tiinţe, timp îndelungat !i o

manualitate foarte bună să devină mai prost plătită decât o altă manoperă mai

invazivă !i radicală. 1stfel un eemplu elocvent se referă la un rest radicular 

având un grad de distrucţie avansat !i având un proces periapical, dar care poate

fi recuperat printr-o serie de manopere de mare fineţe !i ale căror cost ar trebui

să fie aproimativ ecAivalentul soluţiilor terapeutice altemative(o punte metolo-

ceramică de trei elemente sau al unui implant !i a unei coroane dentare metolo-

ceramice*. 3ezi aneeleOEn alt aspect al politicii de costuri reale, dar care trebuie să înglobeze !i

responsabilitatea pe care o implică actul terapeutic stomatologic, se referă la

unele aspecte ale terapiei protetice, respectiv la ecAivalentul procentual a

costului de laborator al unei piese protetice comparativ cu costul final în

cabinetul stomatologic. 1stfel costul de laborator, în )omânia, nu trebuie să

depă!ească /

8/9/2019 CURS_ ASPO

36/53

 protetică cu laboratorul de teAnică dentară, căruia i se acAită costul

tratamentului de către paient !i care stabile!te culoarea împreună cu pacientul,

într-un cuvânt î!i asumă corectitudinea acestei piese protetice.

)evenind la problema garanţiei, dacă ne gândim la un implant dentar sau

o lucrare protetică, trebuie să ne gândim în primul rând la scopul ei !i anume

acela de a reface atât morfologic cât mai ales funcţional funcţiile

 pierdute>afectate deosebit de complee ale aparatului dentomailar. Crebuie

ţinut cont de manifestarea la nivelul cavităţii bucale a unei serii de forţe !i

încărcări total diferite la fiecare pacient, la care calitatea structurilor de suport

dento-parodontale este atât de diferită !i aflată în diferite stări cu grade diferitede distrucţie dar mai ales pe care maoritatea pacienţilor uită ca trebuie să le

menaeze, să nu le supună unor forte eagerate, să le igienizeze cât mai mult

 posibil, să renunţe la obiceiurile care afectează stuctura de suport dento-

 parodontală(fumat, alcool, etc.*.

Coate acestea pot reduce durata de viaţă a tratamentelor realizate.

?ste etrem de greu să eplici fiecărui individ>pacient aceste lucruri atât

de complee în puţine cuvinte !i în timpul limitat pe care medicul îl are la

dispoziţie dar este !i mai dificil de al face să le con!tientizeze.

1stfel dacă luam cazul particular al implantelor dentare, gradul de succes

citat în literatura de specialitate atinge frecvent cifra de "un

 pacAet pe zi durata de viaţă a implantelor se poate reduce !i la umătate din

cauza complicaţiilor generate de acţiunea nocivă a produ!ilor rezultaţi în urma

arderilor sau în cazul lipsei de igiena.

a fel în cazul lucrărilor protetice durata de viată medie citată în literatură

este în ur de %

8/9/2019 CURS_ ASPO

37/53

de ţigări pe zi, consecinţele prin distrugerea structurilor portante sunt

reprezentate de scurtarea substanţială a duratei de viaţă. Sunt însă cazuri ale

unor lucrări protetice care au o durată de viaţă de ordinul zecilor de ani.

Hn aceste situaţii pacientul revine, oarecum nemulţumit, repro!ând

medicului, care a oferit cAiar !i o garanţie verbală, că nu s-a ţinut de cuvânt>la

indus în eroare, fără a se gândi la atitudinea sa faţă de acest tratamemt !i modul

în care s-a preocupat de îngriirea acestuia.

Hn cazul obturaţiilor de amalgam atât de NAuliteD de societate !i de

firmele>companiile de produse stomatologice care produc materialele

compozite, responsabile în bună măsură de isteria generalizată legată de

toicitatea mercurului cu posibile dar nedovedite !tiinţific efecte asupra

organismului uman. +onsecinţa a fost reprezentată de înlocuirea masivă a

obturaţiilor de amalgam cu materiale compozite, dar a căror durată de viaţă este

simţitor mai redusă decât a amalgamului. Cotul în numele progresului>profitului,

în funcţie de interpretare.

4 obturaţie de amalgam poate statistic să aibă o durată de viată de ordinul

a peste %< ani, însă nu se poate spune acela!i lucru despre o obturaţie de

material compozit din motivele bine cunoscute ale limitelor atât a materialului

reprezentat de compozit cât !i a celui biologic reprezentat de mediul în care

rămâne acest material, de forţele la care este supus !i de calitatea structurii

 portante.

Hn faţa acestor studii, întocmite partizan, contra amalgamului se poate

aduce un argument logic !i de bun simţ !i anume acela conform căruia

amalgamul este folosit de peste %

8/9/2019 CURS_ ASPO

38/53

vorba de respectarea tuturor promisiunilor s-ar produce o adevărată revoluţie în

domeniul stomatologic, s-ar scoate de pe piaţă toate celelate materiale omoloage

rămânând doar produsul în cauză, ceea ce desigur nu este cazul !i nu se va

întâmpla în următorii ani cu siguranţă.

)evenind la situaţia garanţiei trebuie să mai abordăm un argument legat

de această dată de medicina generală, astfel în cazul unei banale fracturi de

membru inferior, după imobilizarea în gAips este cumva garantă că vindecarea !i

recuperarea este %igienizare, de respectarea controalelor periodice, etc..

1ceste eplicaţii de altfel este bine să fie însoţite !i de procente reale

oferite de studiile din revistele de specialitate. 1ceste studii în special statistice,

sunt de o bogăţie etraordinară, în aproape fiecare număr predominând doar 

statistică, cu greu mai găsindu-se loc pentru o procedură inovativă sau un studiu

clinic real.

2edicul responsabil !i con!tient trebuie să sublinieze că oferirea de

garanţie în medicină este interzisă atât pentru medicina generală cât !i pentru

8/9/2019 CURS_ ASPO

39/53

cea dentară, fiind stipulate eplicit în normele după care î!i desfă!oară

activitate aceste profesii !i orice medic care oferă garanţie nu doar că nu

respectă aceste reguli dar induce în eroare cu bună !tiinţă pacientul respectiv.

:oar procedând astfel medicul poate evita potenţiala degenerare, a unei

situaţii de bună colaborare cu pacientul, într-un litigiu, de altfel legată de cauze

total independente de medic, dar care sunt dificil de argumentat dar mai ales

costisitor de demonstrat în instanţă.

8/9/2019 CURS_ ASPO

40/53

Cursul nr. 42Drepturile pacientului i malpractica medicală

7.1. Drepturile pacientului şi malpractica medicală

Hncă din cele mai vecAi timpuri individul a aspirat la recunoa!terea

drepturilor sale fundamentale de către societate !i stat. 4menirea constituie o

familie în care fiecare persoană trebuie să aibă acelea!i drepturi ca oricare altă

 persoană. în afara înţelegerii acestui fapt nu vor putea eista libertatea, pacea !i

dreptatea.

)espectul drepturilor este asigurat prin învăţătură !i educaţie, într-un

cuvânt instrucţie, prin aplicarea progresivă a unor măsuri la nivel naţional !i

internaţional în mod universal !i efectiv. :repturile omului sunt proteate prin

lege ca o condiţie a progresului social.

1dunarea enerală a 9aţiunilor Enite a proclamat în %"; :eclaraţia

Eniversală a :repturilor 4mului ca un ţel comun de atins pentru toţi oamenii !i

toate naţiunile. 1ceastă declaraţie cosfmţe!te că toate fiinţele umane se nasc

libere !i egale în demnitate !i drepturi. ?le sunt înzestrate cu raţiune !i con!tiinţă

!i trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.

Hntre oameni eistă în mod cert diferenţe esenţiale legate de5 vârstă, se,

rasă, culoare, inteligenţă, grad de cultură, putere, sănătate, etc., dar toate acestea

nu constituie un motiv pentru diferenţieri între ei în ceea ce prive!te drepturile

lor ca fiinţe umane. 1ceste drepturi trebuie să fie acelea!i pentru toţi, dar această

egalitate poate eista numai într-un climat de corectitudine !i cinste.

Hn spiritul :eclaraţiei Eniversale a :repturilor 4mului fiinţele umane au

dreptul la viaţă, la libertate, la personalitate uridică, la protecţia legii, la o

 udecată dreaptă, la respectarea vieţii personale, la libertatea de circulaţie, la azil

8/9/2019 CURS_ ASPO

41/53

 politic, la cetăţenie, la proprietate, la întemeierea unei familii, la libertatea de

opinie, la libertatea con!tiinţei !i religiei. a toate acestea se adaugă dreptul la

muncă, dreptul la un trai decent, la educaţie, la cultură, la odiAnă !i dreptul la

securitate socială.

Coate enunţurile acestei minunate :eclaraţii nu au însă o prea mare

valoare uridică din cauza simplului fapt că nu sunt impuse legal. Sunt

considerate idealuri !i principii care ar trebui să stea la baza legislaţiilor tuturor 

ţărilor.

:reptul la securitate socială prevede !i dreptul la autorul medical în caz

de boală. 1m văzut pe parcursul capitolelor anterioare despre modalitatea prin

care politicul !i economicul privesc aceste precepte. &otrivit acestor drepturi

 bolnavul are drepturi, unele în raport cu semenii săi, cu societatea !i altele în

raport cu persoanele care îi acordă îngriiri medicale.

'dealul este în principal ca orice persoană să aibă dreptul să beneficieze

fară nici o discriminare de îngriire medicală corespunzătoare, iar pacientul să

fie întotdeauna tratat în conformitate cu interesele sale, iar tratamentul aplicat să

fie conform cu principiile medicale general acceptate.

&roblematica drepturilor pacientului este largă !i aspectele sale principale

sunt bine cunoscute. 2edicii cunosc aceste drepturi !i în general le respectă.

Enele aspecte punctuale pot da na!tere însă unor interpretări !i din aceste

motive eistenţa unui cadrul legal este benefică.

7.2.  Drepturile pacientului ă!ute din perspectia medicului 

1ctul medical trebuie să fie de calitate iar medicul î!i asumă această

responsabilitate a calităţii serviciilor medicale.

'n )omânia este în vigoare egea nr. ;# din @% ianuarie @

8/9/2019 CURS_ ASPO

42/53

astfel orice fel de ambiguitate de interpretare.

4rice lege poate fi eplicată, dar din păcate asociaţiile profesionale nu au

 popularizat-o în rândul membrilor lor.

Hn lege se define!te pacientul ca Npersoana sănătoasă sau bolnavă care

utilizează serviciile de sănătateD, fiind în mod clar stipulat că nu doar persoanele

în suferinţă sunt considerate pacienţi, acest statut revenind !i persoanelor 

sănătoase care apelează din diverse motive la serviciile de sănătate.

Cermenul de discriminare este eplicat în lege prin distincţia care se face

între persoanele aflate în situaţii similare pe baza seului, vârstei, apartenenţei

etnice, rasei, stării sociale, originii naţionale, religiei, opţiunilor politice sau

antipatiei personale. 1cest termen de discriminare este etrem de delicat !i

această caracterizare are în vedere în primul rând faptul că nacientul dore!te

atenţie !i uneori prioritate. ?trem de rare sunt situaţiile când un pacient ar 

 putea fi refuzat de la un tratament !i aproape niciodată pe baza criteriilor 

enumerate mai sus. Cermenul de discriminare îl poate interpreta pacientul într-

un sens neuridic apelând la el în situaţii când i se oare că atenţia de care a

 beneficiat el este inferioară celei de care a beneficiat un alt pacient. 9ota de

subiectivism determină asemenea interpretări, fiecare pacient manifestând un

anumit grad de susceptibilitate>sensibilitate.

Hngriirile de sănătate nu sunt strict numai cele înscrise în aria

tratamentelor medicale, aceste îngriiri cuprind atât serviciile medicale cât !i

serviciile comunitare !i cele conee actului medical. ?ste de la sine înţeles că ia

desfă!urarea acestor îngriiri nu ia parte numai medicul !i personalul sanitar.

1cestora li se alătură structuri birocratice, teAnice, anee care de cele mai multe

ori cuprind un personal mai numeros decât cel medical. &rin intervenţie

medicală se înţelege orice eaminare tratament sau alt act medical efectuate în

scop diagnostic, preventiv, terapeutic sau de reabilitare. în această direcţie este

eplicabil de ce eistă un număr atât de mare de intervenţii medicale cAiar în

8/9/2019 CURS_ ASPO

43/53

situaţia în care indicatorii de morbiditate generală nu sunt ridicaţi. Sumedenia

de controale periodice care le impune legislaţia în special în domeniul medicinii

muncii, controalele profilactice la cele mai largi pături ocupaţionale fac ca în

final numărul intervenţiilor medicale să depă!ească sensibil numărul cetăţenilor 

unei colectivităţi.

egea :repturilor &acienţilor stipulează că pacienţii au dreptul la îngriiri

medicale de cea mai înaltă calitate de care dispune societatea în conformitate cu

resursele umane, financiare !i materiale. 1cest articol @ al legii aduce în discuţie

o foarte dezbătută problemă !i anume cea de a avea un drept !i a fi garantat

acest drept. a orice sincopă a acordării îngriirii medicale poate eista scuzaobiectivă5 nu dispunem de paturi libere pentru internare, nu avem reactivi sau

medicamente. în toate aceste împreurări prevederile legii sunt simple înscrisuri.

 9oţiunea de cea mai înaltă calitate care o alătură legea îngriirilor medicale

medicale care se acordă unui pacient este neavenită !i putea să se rezume tetul

la Nîngriiri de calitateD.

:reptul pacientului la informaţia medicală este prevăzut de lege, dar legea românească nu precizează dacă este vorba de o informaţie generală sau o

informaţie care se referă la starea lui de sănătate. în elaborarea unei legi trebuie

să se aibă în vedere claritatea eprimării !i lipsa de ambiguitate. 9oţiunea de

Nse subînţelegeD nu se potrive!te când este vorba de formularea clară a unei

norme. :in păcate legile sunt astfel concepute de către comisiile uridice ale

&arlamentului pentru a-!i lăsa loc de manevră în interpretare în instanţă. :acătoate legile !i prevederile lor ar fi clare ar scădea drastic numărul de practicanţi

ai dreptului dar !i al clienţilor lor.

)elaţia medic-pacient depă!e!te cadrul unei simple discuţii !i a unei

informări reciproce. 1ceastă relaţie ţine de o convenţie !i cele două părţi care

contractează o convenţie trebuie să se cunoască reciproc !i să găsească un

limba comun.

8/9/2019 CURS_ ASPO

44/53

&acientul are dreptul la o largă informare despre boala sa, despre

 posibilităţile de tratament eistente, despre terapia care se preconizează să i se

aplice, despre identitatea !i statutul profesional al celui care-i furnizează

serviciile medicale. Cotodată pacientul are dreptul să fie informat în legătură cu

regulile pe care trebuie să le respecte în timpul !i la locul unde se desfă!oară

acesta.

&acientul beneficiază la dorinţa sa de dreptul de a nu fi informat în

legătură cu natura, stadiul !i prognosticul bolii sale !i poate alege o altă

 persoană care să fie informată în locul său. 'nformaţiile legate de pacient pot fi

oferite rudelor !i prietenilor acestuia doar cu acordul său.

Cot între drepturile pacientului se înscrie !i cel de a cere !i a obţine o altă

opinie medicală. a eternarea dintr-un serviciu medical se poate solicita o

 prezentare în scris a investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului !i evoluţiei pe

 perioada spitalizării. în cazul în care pacientul nu cunoa!te limba română toate

informaţiile trebuie să-i fie transmise în limba sa maternă sau în limba pe care o

cunoa!te. egea prevede !i faptul că limbaul cu care trebuie să i se adreseze pacientului trebuie să fie clar !i respectuos cu minimalizarea terminologiei

medicale de specialitate. +are sunt limitele acestei minimalizări nu se prevede

nicăieri. &acientul are dreptul de a refuza sau întrerupe o intervenţie medicală

dar trebuie să-!i asume în scris această decizie.

în situaţia unei intervenţii de urgenţă nu mai este necesai consimţământul

reprezentantului legal al pacientului. &roblema consimţământului este maicompleă decât pare la prima vedere. < intervenţie fară consimţământul

 pacientului este o limitare a libertăţii acestuia cAiar dacă intervenţia este singura

soluţie de lupta cu boala :iscernământul pacientului, apartenenţa sa la unele

secte religioase, incultura sa sau pur !i simplu frica pot influenţa Aotărârile sale.

:reptul pacientului este de a refuza o intervenţie pe care nu o dore!te, dar tot

dreptul său este !i să fie informat asupra consecinţelor unei asemenea atitudini.

8/9/2019 CURS_ ASPO

45/53

+onsimţământul pacientului este necesar !i când i se recoltează probe

 biologice. 1ceastă prevedere a legii vine în contradicţie cu altă lege care

 prevede obligativitatea recoltării unor probe biologice pentru stabilirez cadrului

legal al unor situaţii infracţionale sau arbitrare. ?emplul cel ma elocvent este

recoltarea de produse biologice de la conducătorii auto +onform unei legi clare

române!ti-egea :repturilor &acientului din @

8/9/2019 CURS_ ASPO

46/53

număr limitat. în aceste situaţii selectarea se va face numai pe baza unor criterii

strict medicale. 1ceste criterii pentru selectarea pacienţilor sunt elaborate de

către 2inisterul Sănătăţii !i Familiei !i trebuie aduse la cuno!tiinţa publicului.

+u ecepţia unor cazuri de urgenţă apărute în situaţii etreme,

intervenţiile asupra pacienţilor se pot efectua numai dacă eistă condiţiile de

dotare necesare !i personal acreditat. în timpul internării pacientul are dreptul !i

la servicii medicale acordate de un medic din afara spitalului dacă acesta este

acreditat. Cot în timpul spitalizării pacientul poate solicita un mediu de îngriire

!i tratament cât mai aproape de cel familial !i poate beneficia de spriinul

familiei, al prietenilor, de suport spiritual !i material precum !i de sfaturi.

&ersonalul medical !i nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să

epună pacientul la nici o formă de presiune pentru a-% determina să recurgă la

acordarea de recompense în afara celor prevăzute de reglementările legale.

&acientul poate însă oferi angaaţilor sau cAiar unităţii în care a fost îngriit plăţi

suplimentare sau donaţii.

îngriirile medicale acordate pacientului trebuie să continue până la

ameliorarea stării de sănătate sau până la vindecarea sa. +ontinuitatea

îngriirilor poate să de realizeze !i prin colaborare sau parteneriat cu

diverseunităţi medicale publice !i nepublice, iar după eternare pacienţii au

dreptul la serviciile comunitare disponibile. En drept al pacientului este de a

 beneficia de îngriiri terminale pentru a putea muri în demnitate.

a asistenţa medicală de urgenţă accesul trebuie să fie asigurat cu caracter 

de permanenţă, în program continuu. ?ste o obligaţie a autorităţilor sanitare să

urmărească permanent respectarea drepturilor pacienţilor !i să dea publicităţii

anual rapoarte pe această temă !i să ia măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea

oricăror abateri.

&revederile egii :repturilor &acienţilor încearcă să acopere toate

aspectele raporturilor pe care un pacient le poate avea cu furnizorii serviciilor 

8/9/2019 CURS_ ASPO

47/53

medicale !i să confere pacientului o siguranţă.

'deea dominantă a legii este respectul demnităţii umane !i este în spiritul

:eclaraţiei Eniversale a :repturilor 4mului. :repturile pacientului trebuie să

ofere acestuia un cadru de accesibilitate la asistenţa medicală. 1cest acces ridică

 probleme complee generate de ecAilibrul între resursele specifice ale unei ţări

!i posibilităţile de asigurare a serviciilor medicale. 1cest ecAilibru condiţionează

cantitatea !i calitatea asistenţei medicale a populaţiei !i implicit accesibilitatea

la asistenţa medicală.

)espectarea drepturilor pacienţilor nu se poate pune în practică decât în

condiţiile accesibilităţii la serviciile medicale. 1ceasta se realizează în

următoarele condiţii5

• se asigură accesul fiecărei persoane la servicii medicale fară îngrădire în

timp sau alte motivaţii8

• libertate reală de a alege între diferiţi ofertanţi de servicii medicale8

• informarea continuă asupra tuturor ofertanţilor de servicii medicale8

•  participarea activă a societăţii la organizarea sistemului desănătate.

a ora actuală în )omânia eistă în sănătate un sistem public !i unul

 privat. Eltimul are o bază de finaţare eclusiv privată !i funcţionează într-un

cadru legislativ insuficient reglementat ceea ce se traduce prin privilegierea

unor categorii de medici !i personal sanitar, dar !i a unor categorii sociale din

care provin pacienţii. ?ste vorba de sistemul sanitar din medicina generală, în

cazul medicii dentare fiind aproape totul privat !i organizat pe baza legilor 

concurenţei libere !i directe, eficienţa sa este maimă, serviciile oferite sunt

astfel de cea mai bună calitate. &e măsură ce ofertele private de servicii

medicale se diversifică se remarcă o restrângere a ofertelor publice. 1par astfel

tot felul de co-plăţi pretinse pentru serviciile medicale !i acestea se măresc de la

o zi la alta, accentuând astfel inecAitatea din sistem !i dintre categoriile sociale.

:e respectarea drepturilor pacienţilor ţine !i capacitatea !i

8/9/2019 CURS_ ASPO

48/53

con!tiinciozitatea medicului, indiferent de specialitatea pe care o practică, de a

fi bine pregătit profesional, de a-!i autoevalua !i autoreevalua permanent nivelul

de cuno!tinţe, căutând permanent îmbunătăţirea !i îmbogăţirea acestora !i

neabordând niciodată cazurile clinice dincolo de nivelul lui prezent..

4.3.  Drepturile pacientului ă!ute din perspectia legiuitorului. "oţiunea de

malpractică medicală şi interpretarea #uridică a malpracticii medicale$

 probaţiunea medieo$iegală şi #uridică ale responsabilităţii profesionale

)esponsabilitatea profesională medicală în epoca contemporană

2aniera tradiţională de evaluare a responsabilităţii medicale vizează

 persoana care a comis în mod direct eroarea. :in această perspectivă, eroarea

este consecinţa unei opţiuni individuale, considerându-se ca sistemul este bine

 pus la punct, nu conţine puncte slabe sau lacune care ar putea fi cauza erorilor.

:in aceasta perspectivă, daca se întâmplă ceva rău este pentru că cineva nu a

făcut ce trebuia, când trebuia, unde trebuia sau cum trebuia8 a!adar, este vorba

despre opţiunea strict personală a unui individ sau a unui grup de indivizi care a

uitat, a confundat sau a negliat din nepăsare, imprudenţă, indiferenţă sau lipsa

de motivaţie.

în acest contet, maniera de prevenire !i rezolvare este inoculcarea fricii

de pedeapsă. &siAologii au numit acest mod de abordare NtAe ust Rorld

ApotAesisD. 2etoda este avantaoasă !i convenabilă din perspectiva legală

 pentru manageri, pentru instituţii, căci eonerează de răspundere instituţia !i

sistemul în timp ce povara este plasată pe individ, dar eficienţa sa preventivă

rămâne modestă.

&revenţia accidentelor aviatice a impus o noua metoda de abordare, care

 presupune analizarea critică a sistemului (sstem approacA* pentru identificarea,

analizarea !i eliminarea tuturor deficienţelor, a căror sumare a condus la

8/9/2019 CURS_ ASPO

49/53

 producerea accidentului. 2etoda porne!te de la prezumţia ca toţi oamenii, cAiar 

foarte bine pregătiţi, pot gre!i8 trebuie să te a!tepţi la erori cAiar în condiţiile

celei mai bune organizări. 9u putem scAimba natura umană, dar putem

 perfecţiona condiţiile în care se lucrează.

Sistemele au numeroase miloace de apărare, bariere !i dispozitive de

securitate care ocupa poziţii-cAeie în această abordare de tip Tsstem approacAD5

K sisteme teAnic-inginereţti (alarme, bariere fizicc. blocăn automate ac*8

K speciali!ti de înalta calificare ultraspeciali>aţi (cAirurgi, anesie>i!ti pilot.

controlori de inilic, operatori ni camerelor lie control*8

K  proceduri !i controale administrative eigente.

Funcţia esenţială a acestor sisteme consta in evitarea elementelor locale

dc Aa>ard !i in a asigura protecţia potenţialelor victime.

.îlran dc sugestiv pentru eplicarea uccidentcloi in sisteme bine puse la

 punct este modelul brânzei scARcitzcr (SRiss cAccsc model or sstem

accidenta* imaginai dc James )eason care compara nivelele de securit iile cu

suprapunerea unor felii Ule brânza scAReil>er + cl mai tides