Curs 1 Epitelii Md

8/6/2019 Curs 1 Epitelii Md

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-epitelii-md 1/189

ȚESUTULEPITELIAL

?



.



Țesuturi – generalitățiȚesutul epitelial

• Caracteristici generale ale țesutului epitelial• Clasificare după funcție

– Localizări

• Clasificare după morfologie

– Localizări





GENERALE

morfo-funcţionale• (1) densitatea celulară crescută,• (2) prezenţa a numeroase şi variate joncţiuni intercelulare,

• (3) frecvenţa moleculelor de adeziune,• (4) polarizarea,• (5) capacitatea de regenerare,

• (6) lipsa vascularizaţiei,• (7) inervarea,• (8) relaţia strânsă cu ţesutul conjunctiv.



HISTOGENEZA:origine în toate cele trei foiţe

embrionare• Ectodermul formează epidermul, epiteliul anterior al corneei,

epiteliul mucoasei orale şi nazale, epiteliul mucoasei din regiuneaanală– structuri în contact direct cu mediul exterior ; glandele anexeale pielii, glandele mamare, glandele salivare, adenohipofiza ș.a.

• Neuroectoderm : neurohipofiza, epifiza, epiteliile senzoriale

specifice analizatorilor vizual, acustic şi olfactiv• Endodermul formează epiteliul mucoasei sistemului digestiv şi

sistemului respirator, glandele anexe ale sistemelor digestiv şirespirator, tiroida, paratiroidele ș.a.

• Mezodermul realizează epiteliul de tapetare al sistemului dereproducere masculin şi feminin, glandele genitale accesorii, epiteliulsistemului urinar, epiteliul sistemului circulator şi cel al cavităţilor

interne ale organismului,etc.



FUNCŢII

• Protecţie, transport transcelularpentru anumite molecule, secreţie,absorbţie, permeabilitate selectivă,

recepţie a senzaţiilor



ȚESUTURIEPITELIALE DEACOPERIRE ȘI

TAPETARE



NOMENCLATURĂ ŞICLASIFICARE

• Epiteliile de tapetare se clasifică pe baza adouă criterii utilizate în paralel:

• criteriul citologic - caracteristicilemorfologice ale celulelor ce intră încomponenţa unei varietăţi de ţesut epitelial;

• criteriul histoarhitectonic - modul în care

sunt organizate celulele în alcătuirea uneivarietăţi de ţesut epitelial.



Criteriul citologic

Trei tipuri principale de celule:• celula pavimentoasă (scuamoasă) – celulă

aplatizată, cu o suprafaţă mare şi o înălţime foartemică

• celula cubică (prismatică joasă) – celulă care are înălţimea aproximativ egală cu diametrul transvers

• celula cilindrică (prismatică înaltă) – celulă care are înălţimea de două până la cinci ori mai marefaţă de diametrul transvers

*celula de aspect poligonal sau celula denumităpolimorfă - forme foarte variate



Criteriul

histoarhitectonic

• epitelii simple: toate celuleleconstituente sunt aranjate într-unsingur strat şi fiecare celulă vine în

raport direct cu membrana bazalăprin structuri de ancorare;



• epitelii stratificate: celulele sunt aranjate în straturi suprapuse unele peste celelalte. – În aceste epitelii există un singur strat numit

strat bazal, în care celulele vin în raport directcu membrana bazală.

– Peste acesta se găsesc, în număr variabil, altestraturi de celule.

– Ultimul strat formează stratul superficial



Entitate aparte – ţesutul epitelial pseudostratificat,

localizat la nivelul căilor respiratorii şi al

căilor urinare (epiteliu tranziţional,uroteliu, epiteliu paramalpighian).



Nomenclatură

În urma combinării celor două criterii,rezultă următoarea nomenclatură pentruvarietăţile ţesutului epitelial de tapetare:

• epiteliu simplu pavimentos (scuamos);• epiteliu simplu cubic (prismatic jos);• epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt);• epiteliu stratificat pavimentos (scuamos);• epiteliu stratificat cubic (prismatic jos);• epiteliu stratificat cilindric (prismatic înalt).

Pentru epiteliile stratificate, stratulsuperficial este cel care determinăcomponenta citologică a nomenclaturii.



VASCULARIZAŢIA

• ţesut avascular, lipsit de vascularizaţiade tip sanguin şi cea de tip limfatic

• în epiteliul glandular, în jurul celulelorsecretoare există numeroase vase, fără

însă a se stabili un contact direct.



INERVAŢIA

• unele varietăţi de epiteliu de suprafaţă(epidermul, epiteliul mucoasei bucale,

epiteliul mucoasei vaginale) posedăterminaţii nervoase senzitive abundente,conferind capacitate de recepţie

• epiteliile glandulare au inervaţie autonomă



RELAŢIA STRÂNSĂ CUŢESUTUL CONJUNCTIV

• Ţesutul epitelial se găseşte întotdeauna într-o strânsă relaţie cu ţesutul conjunctiv, existând ointerdependenţă reciprocă.



CAPACITATEA DEREGENERARE

• Celulele epiteliale au o durată de viaţălimitată, iar unele dintre ele sunt eliminate

în mod continuu, prin exfoliere sauapoptoză, fiind înlocuite cu alte celulerezultate prin diviziunea mitotică a unorcelule stem (suşă).



SPECIALIZĂRI,

JONCȚIUNI,POLARIZARE,MOLECULE DE

ADEZIUNE

MEMBRANA BAZALĂ





Polarizarea

• Organizare asimetrică a celulei, legată dedistribuţia organitelor celulare şi de exprimareaunor caracteristici morfo-funcţionale diferite

• Pol (domeniu), distinct din punct de vedere

morfologic şi biochimic, în raport cu funcţia pe careo îndeplineşte o celulă

• Marea majoritate a celulelor, indiferent de ţesut, auun anumit grad de polarizare. Celulele epiteliale

prezintă o polarizare deosebit de evidentă cu douădomenii : apical şi laterobazal .





• Apical: – Microvili:

• Tranzitorii• Ficși (platou striat, margine în perie)

– Cili – Cuticula

• Bazal:

– Labirint bazal• Lateral



Specializări ale poluluiapical



Microvilii ficși• Centrați de filamente de actină

• La apex – o zonă amorfă• La bază – cadru/platou terminal



Cilii

• 9 + 1 perechi de microtubuli (formați

din tubulină)• Prinși în corpusculul bazal (care are

aceeași origine cu centrozomul)



Cuticula

• 2 foițe inegale ca grosime• Foița externă - uroplakine

• Atașate la filamente alecitoscheletului care pot pliaplasmalema

•Vezicule discoide – (care se pot atașaplasmalemei apicale mărindsuprafața acesteia)



Cili

http://php.med.unsw.edu.au/cellbiology/index.php?title=File:Tight_junction3.jpg



http://de.academic.ru/pictures/dewiki/65/Adherens_Junctions_structural_proteins.svg



http://de.academic.ru/pictures/dewiki/65/Adherens_Junctions_structural_proteins.svg



Microvili



http://php.med.unsw.edu.au/cellbiology/images/6/6e/Desmosome1.jpg



Joncțiuni



Tipuri de joncțiuni

• Joncțiuni celulă – celulă – Ocludente

– Aderente

– Desmozomi – Comunicante

• Joncțiuni celulă – matrice extracelulară (MEC) – Contacte focale

– Hemidesmozomi





Plan general de descriere aunei joncțiuni

• Molecule de aderență – glicoproteinetransmembranare

• Elemente ale citoscheletului• Proteine intracitoplasmatice – de

legătură între moleculele deaderență și elementelecitoscheletului



Joncțiuni ocludente – zonulaoccludens

• Molecule transmembranare –occludina, cingulina

• Elemente ale citoscheletului –spectrina, actina

• Proteine intracitoplasmatice – diverse



Joncțiuni aderente – zonula șimacula adherens

• Molecule de aderențătransmembranare – caderine• Elemente ale citoscheletului – actina

• Proteine intracitoplasmatice –catenine și alfa-actinina



Desmozomi

• Molecule transmembranare –caderine desmozomale(desmogleine, desmocoline)

• Elemente ale citoscheletului –filamente intermediare

• Proteine intracitoplasmatice –proteine de placă (desmoplakine,plakoglobine)



Contacte focale

• Molecule transmembranare –integrine

• Elemente ale citoscheletului – actina• Proteine intracitoplasmatice – diverse• Molecule ale MEC – fibronectina

(proteină fibroasă de aderență)



Hemidesmozomi

• Molecule transmembranare – integrinaα₆β₄ și antigenul pemfigoidului bulos(BPA)

• Elemente ale citoscheletului – filamenteintermediare

• Proteine intracitoplasmatice – diverse

• Molecule ale MEC – laminina 5 (epiligrinasau kalinina/niceina)



Joncțiuni comunicante – căi de

comunicare celulară• Între plasmaleme – cca 3 nm

• În acest spațiu există punți –conexoni• Proteinele conexonilor – conexine

• Rol: – Transfer de molecule – Transfer de ioni







http://php.med.unsw.edu.au/cellbiology/index.php?title=File:Gap_junction1.jpg



http://healthcare.utah.edu/dermatology/services/immuno/images/3b40xhr.jpg







http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.sciencehelpdesk.com/img/bg3_2/DuodenumWall.jpg&imgrefurl=http://www.sciencehelpdesk.com/unit/bg3/2&usg=__CB6Hc_6pbWCQZVPD5vHZl3pBPYk=&h=393&w=445&sz=27&hl=ro&start=15&tbnid=2b1i7OTx4QS_pM:&tbnh=112&tbnw=127&prev=/images?q=intestinal+villi&gbv=2&hl=ro&sa=G



Jonc iuniț

ocludente

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.sciencehelpdesk.com/img/bg3_2/DuodenumWall.jpg&imgrefurl=http://www.sciencehelpdesk.com/unit/bg3/2&usg=__CB6Hc_6pbWCQZVPD5vHZl3pBPYk=&h=393&w=445&sz=27&hl=ro&start=15&tbnid=2b1i7OTx4QS_pM:&tbnh=112&tbnw=127&prev=/images?q=intestinal+villi&gbv=2&hl=ro&sa=G



Zonula

adherens

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bronchiolar_epithelium_3_-_SEM.jpg



Desmozom

http://micro.magnet.fsu.edu/primer/anatomy/brightfieldgallery/epididymis20xlarge.html



Jonc iuț

ni Gap

http://en.wikibooks.org/wiki/File:Cell_parietal.png



Hemidesmozo

m



C t t



Contact

focal

MOLECULELE DE



MOLECULELE DEADEZIUNE

• Moleculele de adeziune celulară (CAM) -ansamblu de glicoproteine membranare

• Funcţii

– rol în dezvoltarea embriologică – menţin coeziunii şi aranjamentului celulelor

– intervin în repararea integrităţii tisulare în uneleprocese patologice, în special de naturăneoplazică.



• Clasificare: 5 superfamilii – caderinele, – selectinele, – imunoglobulinele, – integrinele,



Membrana bazală



Structură

• 3 lamine: – Lamina lucida – Lamina densa

– Lamina reticularis



• Lamina lucida:

– Laminină, alte glicoproteine – BPA• Lamina densa

– Laminină – Colagen IV, V, VII

– Proteoglicani – Molecule de adeziune

• Lamina reticularis – Colagen I, III

–Fibrilină









http://themodulator.org/archives/Trachea.jpg



http://themodulator.org/archives/Trachea.jpg



EPITELII SIMPLE



Epiteliu simplu pavimentos– nucleu– citoplasmă

– membrana celulară











Epiteliu

simplu

cubic







Comparaț

ie epiteliu

simplu

paviment

os-

epiteliu

simplu

cubic

Epiteliu simplu prismatic



Epiteliu simplu prismatic









EPITELII STRATIFICATE

Epiteliu stratificat



Epiteliu stratificatpavimentos

cu keratinizare







E id b i i



Epiderm sub ire iț ș

gros





Epiteliu stratificati t



ppavimentos

fără keratinizare



Epiteliu stratificat cubic



Epiteliu stratificat cubic

Epiteliu stratificat



pcilindric







EPITELIIPSEUDOSTRATIFICATE

Epiteliu pseudostratificat detip respirator



tip respirator(cilindric ciliat cu celule

caliciforme)





Epiteliu pseudostratificat-



Epiteliu pseudostratificatepididim

Uroteliul



Uroteliul







ȚESUTUL EPITELIALGLANDULAR

SECREŢIA



SECREŢIA

• proprietate fundamentală a celulei vii.• proces prin care, pe baza preluării din mediul

extracelular a unor molecule simple, o celulăsintetizează un produs complex pe care îl

elimină în exterior.• acest proces presupune existenţa unor etape

de biosinteză intracelulară, ce necesităconsum energetic



Clasificare

• Țesut epitelial exocrin• Țesut epitelial endocrin

Organizare



Organizare

• celule izolate

• grupe celulare• organe secretoare constituite



Glandele exocrine - l ifi



clasificare• După numărul de celule

– Glande unicelulare – Glande multicelulare

• După localizare

– Intraepiteliale

– Extraepiteliale• După histoarhitectonia adenomerilor și canalelor (…)

• După natura produsului de secreție

Gl d



Glande

unicelulare

Glande



duct

adenome

Glandemulticelulare



Particularități citologice

• Celula sintetizantă depolipeptide/proteine

• Celula sintetizantă de glicoproteine• Celula sintetizantă de lipide

• Celula transportoare de ioni

Celula secretoare de



proteine

Sinteza



Sinteza

• trei etape importante:• captarea precursorilor (aminoacizi) din

mediul extracelular,

• asamblarea acestora sub formă depolipeptide sau proteine,• stocarea şi concentrarea în vacuole

golgiene şi evacuarea acestora prin polulapical.

Celula secretoare de



glicoproteine (mucus)



Tipuri

3 tipuri distincte de celule mucigene:

• cu pol mucos deschis (celula caliciformă din

epiteliul intestinal);• cu pol mucos închis (celula din acinii

glandelor salivare);

• cu pol mucos închis de tip mucoid (celula

epitelială din epiteliul de tapetare gastric)







Celula secretoare de lipide



Celula secretoare de lipide



Celula transportoare de ioni



Celula transportoare de ioni

Stomac

Tub contort

proximal

Ciclul secretor



Ciclul secretor

• Preluarea de precursori• Sinteza propriu-zisă• Finalizarea produsului• Transportul intracelular

• Eliminarea produsului final

• Modelul de eliminare a produsului: – Constitutiv reprezentat printr-o eliminare

continuă, pe măsura sintezelor intracelulare – Reglat specific celulelor secretoare specializate,

permite ca eliminarea să se realizezediscontinuu



Modalități de eliminare



Modalități de eliminare

• Mecanismul de eliminare – Merocrin/ Ecrin

– Apocrin – Holocrin







CELULA MIOEPITELIALĂ



• tip celular particular• Localizare: în structura adenomerelor

şi a canalelor glandelor exocrine de

origine ectodermică





Glande unicelulare







Tipuri de glande



Tipuri de glande

multicelulare

• Tipuri de adenomere (…)• Tipuri de canale (simple sau

compuse)









Glanda tubularăi lă



simplă













Glandă



tubulară

glomerulată



Glandă



acinoasă

compusă











Glandă



sebacee



Țesut epitelial secretor

endocrin

Generalități



• Celulele endocrine apar ultimele pescara filogenetică

• Al treilea sistem de coordonare

(după semnalele chimice simple șițesutul nervos)• Originea glandelor endocrine (din

epitelii care pierd legătura cu loculapariției)

Organizarea celulelor endocrine – celule dispersate,grupe de celule, organe de sine-stătătoareansambluri de celule endocrine structurate sub



• ansambluri de celule endocrine structurate subformă de organe independent - constituite, glande

endocrine (adenohipofiza, tiroida, paratiroida,suprarenala);• grupe de celule endocrine, prezente în structura

altor organe (insulele Langerhans situate înpancreas, celulele Leydig în interstiţiul tubilor

seminiferi ai testiculului);• celule endocrine izolate printre celulele alteivarietăţi de ţesut, formând, în totalitatea lor, unsistem endocrin difuz (în epiteliul mucoasei gastro-intestinale, a căilor respiratorii)

Clasificarea celulelor



secretorii endocrine• După criterii funcționale:

– Celule sintetizante de polipeptide – Celule sintetizante de steroizi – Celule sintetizante de amine

biogene/biologic activeCelula sintetizantă de hormoni tiroidieni



• Hormonii – secretați de celuleglandulare epiteliale

• Neurohormonii – secretați de țesutul

nervos• Factori – hormoni prea puțin

cunoscuți

Celula sintetizantă depolipeptide



polipeptide• Moderat bazofilă (cantități mici dehormon – RER, ribozomi slab dezvoltate)• Slabă polarizare

• Ciclu secretor obișnuit – mai multe întimpul vieții unei celule• Prezintă granulații secretorii

• Ex: celulele insulelor Langerhanspancreatice

Celula sintetizantă desteroizi



• Citoplasmă spumoasă (acumulează precursori

stocați în incluzii de trigliceride)• REN dezvoltat extensiv, mitocondrii tubulare sau

veziculare, Golgi bine dezvoltat dar fără veziculegolgiene

• Hormonii nu sunt stocați ci eliminați pe măsurasintezei, probabil prin difuziune

• Cantitatea de hormoni este modulată rapid

• Transportul se realizează cu ajutorul unor

proteine carrier



Celula sintetizantă de




amine biogene• Asemănătoare cu celulele sintetizante

de polipeptide (ca morfologie șiactivitate)• Granule de secreție prezente•

Produșii de secreție sunt stabilizați învacuole cu ajutorul unor polipeptide (ex.chromogranine)




hormoni tiroidieni• Particulară ca structură și funcție

• Secretă triiodtironină șitetraiodtironină

• Are și asemănări cu celulele exocrine

Tipuri de hormoni



•Proteici/glicoproteici (de tip RH –releasing hormone, adenohipofizari etc.)•Derivați de aminoacizi (h. tiroidieni)

•Amine biogene (adrenalina/noradrenalinaș.a.)•Steroizi (h. corticosuprarenalieni,estrogeni)•Acizi grași – eicosanoizi (PG –prostaglandine, tromboxani)

Acțiune



• Intracrini – receptor intracelular,frecvent nuclear

• Autocrini – receptor propriu, pemembrana celulară

• Paracrini – celule alăturate, eliberațiintercelular• Juxtacrini – celule alăturate, realizând

un fel de punte• Endocrini – prin intermediul

sângelui/limfei• Feromoni – prin aer





Receptori pentru peptideP t i t b



• Proteine transmembranare

• Reactivitatea unei celule - dată de numărulde receptori, variabil de la celulă la celulădar și în cadrul aceleiași celule

• Legătura hormon-receptor antreneazămodificări conformaționale care, prinintermediul proteinelor membranare Gdetermină producerea de AMPc, activareaenzimelor și modificarea activității celulei

• Hormonul = primul mesager, AMPc =al doilea mesager

• Uneori Ca este al doilea mesager

Hormonii tiroidieni



• Acționează asupra unor receptoriintracelulari



Receptori pentru steroizi



• Receptori intracelulari – mai ales la nivelnuclear• Posedă un domeniu de recunoaștere al

ADN care în mod normal este blocat• Cuplarea hormonului modifică conformația

nucleului, demască domeniul derecunoaștere al ADN

• Receptorul posedă și un domeniutransactivator al transcripției care se

activează în condițiile de mai sus șidetermină transcripția unor gene• Se modifică activitatea celulei



Histoarhitectonia epiteliilor



Histoarhitectonia epiteliilor

endocrine• Organizare cordonală – suprarenalele

• Organizare foliculară – tiroida• Aranjament difuz – SNED

Organizarea cordonală



• Cordoane celulare separate de capilare• Aranjament cordonal-reticulat (zona reticulată de

la corticosuprarenală)

• Aranjament cordonal-glomerulat (zona

glomerulată de la corticosuprarenală)• Aranjament cordonal-fasciculat (zona fasciculată

de la corticosuprarenală)









Organizarea foliculară



• Foliculii tiroidieni

• Lobul intermediar al hipofizei













Mecanisme de reglare



• Reglarea secreției: – Feed-back – Neurosecreții

• Reglarea numărului/activitățiireceptorilor





Documents

Curs 1 Epitelii Md