Conf.univ.dr.Carmen ANGELESCU

CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

CURS 1-GENERALITĂŢI-SERVICIILE DE CONSULTANŢA AGRICOLĂ ÎN DANEMARCA

2

GENERALITĂŢI

• Pentru agricultură, consultanţa reprezintă un serviciu profesional de consiliere şi, la cerere, de implicare, realizat gratuit sau pe baza unui onorariu, de către specialişti sau organizaţii autorizate, având ca scop sprijinirea managerilor exploataţiilor agricole sau altor persoane interesate în realizarea unor obiective sau rezolvarea unor probleme din sfera agriculturii.

Abordarea clasică a „transferului de tehnologie prin informarea fermierilor”, aplicată de multe ori în trecut, și-a dovedit limitele în abordarea unor probleme complexe.

Vechiul model linear al transferului de tehnologie (de la oamenii de știinţă, prin intermediul consultanţilor, către fermieri) este în prezent învechit și trebuie înlocuit cu un model interactiv de sisteme de relaţionare.

Aceasta deoarece cunoștinţele sunt generate, în mare măsură, şi de fermieri și de firmele private, precum și de cercetătorii care lucrează în domeniul cercetării de bază și al cercetării aplicate.

5

Prin urmare, un sistem complet de consultanţă agricolă trebuie să cuprindă: o gamă mai largă de activităţi de comunicare și învăţare organizate pentru fermieri de către profesioniștii din diferite discipline, inclusiv agricultură, marketing agricol, sănătate, studii de afaceri, gestionarea apei. reacţii din partea consultanţilor și exploataţiilor agricole către cercetători și autorităţi.

• Sistemele de consultanţă agricolă din statele membre trebuiau instituite începând cu cel târziu 1 ianuarie 2007.

• În statele membre situaţia s-a rezolvat în felul următor: În unele state serviciile de consultanţă agricolă au fost constituite prin

integrarea structurilor existente de consultanţă agricolă sau a organismelor private de consultanţă, în serviciile de consultanţă agricolă nou instituite;

În alte state membre a fost creată o nouă reţea de consultanţă, specializată în cerinţele de reglementare în materie de gestionare şi îmbunătăţire a condiţiilor agricole și de mediu.

• Regulamentul CE nu specifică modul de organizare a serviciilor de consultanţă agricolă sau cine poate furniza consultanţa.

• Cu alte cuvinte, statele membre au libertatea de a stabili modul de instituire a sistemului și au avut posibilitatea de a utiliza capacitatea existentă.

• Astfel, a fost elaborată următoarea clasificare a entităţilor care pot furniza consultanţă:

• organizată de guvern sau de alte organizaţii publice. În fiecare stat membru există instituţii de stat sau locale care oferă un anumit nivel de consultanţă, în timp ce se axează pe o gamă mai largă de activităţi (Ministerele Agriculturii sau Agenţii de mediu, administraţii locale);

• oferită de organizaţii private. Printre organizaţiile private se numără organizaţii ale fermierilor, ale agronomilor privaţi și furnizori de energie care oferă consultanţă tehnică privind o serie de aspecte precum investiţiile agricole, planuri de gestionare și scheme de certificare;

• mixtă (atât privată, cât și publică).

• Indiferent de tipul furnizorilor de consultanţă, Sistemul de consiliere agricolă alcătuit de aceştia are scopul de a ajuta agricultorii să înţeleagă mai bine şi să îndeplinească regulile Europene pentru mediu, sănătate publică și animală, bunăstarea animalelor și bunele condiții agricole și de mediu.

• Reforma PAC din 2003 a introdus mecanismul de condiţionare (cross-compliance) care leagă plăţile directe de respectarea de către agricultori a standardelor de bază privind mediul înconjurător, siguranţa alimentară, sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi cerinţa de a menţine terenul în condiţii agricole şi de mediu bune (GAEC).

• Introducerea acestui mecanism a fost însoţită de obligaţia pentru statele membre de a înfiinţa un sistem de consultanţă agricolă (FAS –Farm Advisory System) care are drept scop ajutorarea agricultorilor în sensul unei cât mai bune înţelegeri şi respectări a regulilor Europene pentru mediu, sănătate publică și animală, bunăstarea animalelor.

• Acesta este motivul pentru care autorităţile naţionale au avut obligaţia organizării unor FAS-uri pentru a oferi consultanţă agricultorilor.

• Politica de dezvoltare rurală sprijină agricultorii pentru a face uz de

servicii de consultanţă şi sprijină Statele membre în înfiinţarea de noi forme de servicii de consultanţă, dacă este necesar.

• Sistemul de consultanţă agricolă, FAS, se referă la organizarea generală şi la diverşii operatori publici şi/sau privaţi care furnizează servicii de consultanţă agricolă unor agricultori, într-un stat membru (a se vedea articolul 12 din Regulamentul Consiliului).

• Existenţa un unui FAS naţional dă garanţia că fiecare agricultor poate căuta şi primeşte consiliere cel puţin în ceea ce privesc cunoştinţele de bază ale eco-condiţionalităţii în domeniul mediului, sănătății publice, sănătății animale și vegetale, bunăstării animale și GAEC.

• O firmă de servicii de consultanţă evaluează situaţia specifică a agricultorului şi oferă consilierea corespunzătoare.

SITUAŢIA SERVICIILOR DE CONSULTANŢĂ ÎN

DANEMARCA

DATE GENERALESituată in nordul Europei;Relieful este reprezentat de câmpie, care se întinde pe toată suprafaţa ţării

Climă temperat – oceanică, caracterizată prin ierni blânde, cu temperaturi medii în ianuarie și februarie de 0,0 °C, și veri răcoroase, temperatura medie în august fiind de 15,7 °C.

Danemarca are o medie de 121 de zile pe an cu precipitații, în medie primind în total circa 712 mm pe an; toamna este cel mai umed anotimp, iar primăvara — cel mai uscat.

Din cauza poziției nordice a Danemarcei, cantitatea de lumină solară suferă mari variații de la anotimp la anotimp. Zilele de iarnă sunt scurte, soarele răsărind la 8:45 am și apunând la 3:45 pm, iar cele de vară sunt foarte lungi, cu răsăritul la 4:30 am și apusul la 10 pm

Danemarca a luat permanent atitudine progresivă în ce privește conservarea mediului; în 1971, Danemarca a înființat un Minister al Mediului și a fost prima țară din lume care a adoptat o lege a mediului în 1973.

Pentru a ameliora degradarea mediului înconjurător și încălzirea globală, guvernul danez a semnat următoarele acorduri internaționale: Tratatul Antarcticii; Protocolul de la Kyoto; Legea Speciilor Protejate.

Copenhaga este vârful de lance al ecologismului verde deschis în țară.

Danemarca are o economie mixtă modernă, prosperă și dezvoltată, clasându-se pe locul 16 în lume după PIB pe cap de locuitor în termenii parității puterii de cumpărare și pe locul 5 după PIB nominal pe cap de locuitor.

Danemarca este una dintre cele mai competitive economii din lume, conform raportului pe 2008 al Forumului Economic Mondial, IMD și The Economist.

Danemarca are una dintre cele mai libere piețe ale muncii din Europa, conform Băncii Mondiale. Angajatorii pot angaja și concedia persoane în orice moment (flexibilitate), iar între angajări, ajutorul de șomaj este foarte ridicat (securitate).

Banca Mondială clasează Danemarca pe primul loc în lista celor mai ușoare țări europene în care să faci afaceri. Înființarea unei societăți se poate face în câteva ore, cu costuri foarte mici.

Danemarca are o forță de muncă de circa 2,9 milioane de persoane și se clasează pe locul patru în lume, ca proporție în rândul său a persoanelor cu studii superioare.

Danemarca are cel mai scăzut nivel din lume de inegalitate a veniturilor, conform coeficientului Gini (%) al Băncii Mondiale, și cel mai ridicat salariu minim pe economie din lume, conform FMI.

În iunie 2010, rata șomajului se ridica la 7,4%, sub media UE de 9,6%.

• Danemarca se află pe locul al nouălea în clasamentul exporturilor pe cap de locuitor în lume.

• Produsele agricole și alte produse de consum ocupă 18,7% din total exporturi.

• În 2009 carnea și produsele din carne reprezentau 5,5% din totalul exporturilor; peștele și produsele din peste 2,9%.

• Danemarca este un mare producător de carne de porc, cel mai mare exportator de carne de porc din UE.

Suprafața totală este de 4,2 mil. Ha.

Suprafața agricolă - 2,5 mil. ha (61,02% din suprafața totală).

Suprafața arabilă – 2,2 mil. ha (52,72% din suprafața totală și 88% din agricol).

Populaţia totală – 5,4 mil. locuitori.

Populaţia activă – 2,86 mil. locuitori.

Populaţia activă agricolă – 84.720 (3% din populaţia totală activă).

Contribuţia agriculturii în PIB - 4,5%.

• Producţia de cereale reprezintă jumătate din producţia agricolă daneză. Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de grâu, orzoaică şi secară.

• Suprafeţe mari sunt ocupate de sfeclă şi păşuni. Două treimi din producţia

obţinută este utilizată în hrana animalelor.

• În Danemarca sunt produşi anual 23 milioane de porci, trei sferturi din această producţie fiind destinată exportului. Exportul de porci reprezintă 7% din exportul total al Danemarcei.

• Faţă de anul 1980 producţia de porci a crescut cu aproape 50%.

• În aceeaşi perioadă producţia de lapte a crescut cu 15%, în parte, acesta fiind rezultatul introducerii cotelor de lapte.

• Din anul 1930, suprafaţa destinată agriculturii a scăzut cu aproape 3,2 milioane hectare, în favoarea dezvoltării urbane, mai ales în jurul anului 1960.

• În acelaşi timp au avut loc profunde schimbări şi în structura fermelor.

• În prima jumătate a secolului 20 erau aproximativ 200.000 de ferme, cu o suprafaţă medie de 16 ha, dar după 1950 numărul acestora a intrat în declin uşor.

• În anul 1999 numărul total al fermelor ajunsese la 58.000, cu o suprafaţă medie de 46 ha.

Din punct de vedere al agriculturii, Danemarca prezintă multe particularităţi:

persoanele care posedă pământ trebuie să locuiască la fermă;

fermele mai mari de 50 de ha, pot fi înstrăinate numai către persoane care au o anumită pregătire în domeniul agricol şi posedă „certificatul verde”;

fermierul nu poate lăsa ferma moştenire copiilor săi. Aceştia pot cumpăra ferma de la părinţi;

fermierii sunt asociaţi într-un sistem cooperatist, care le rezolvă interesele, cum ar fi prelucrarea şi comercializarea produselor agroalimentare;

toate interesele fermierilor sunt susţinute de către organizaţiile proprii;

Structura exploataţiilor agricole

În Danemarca, exploataţiile agricole sunt în totalitate proprietate privată, statul promovând şi încurajând acest lucru;

Fermele daneze, de regulă, nu au personal angajat;

Suprafaţa exploataţiilor creşte permanent, ajung la o medie de 59,7 ha;

Dotări tehnice deosebite.

Rolul statului în agricultura danezăRolul statului în agricultura daneză

Interesele fermierilor în relaţiile acestora cu statul sunt reprezentate de „Federaţia uniunilor fermierilor danezi”;

Statul subvenţionează serviciile de ajutorare a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli, în caz de îmbolnăvire sau când aceştia participă la cursuri pentru perfecţionarea educaţiei;

Asigură condiţii foarte avantajoase pentru investiţiile făcute de tineri în domeniul agriculturii;

Asigură securitatea socială a fermierilor în caz de şomaj;

Acordă o atenţie deosebită instruirii şi cercetării în domeniul agricol, pentru care se acordă fonduri şi subvenţii consistente, considerând că de instruirea fermierilor şi de rezultatele cercetărilor de specialitate depinde viitorul agriculturii daneze.

Cooperativele fermierilor din DanemarcaCooperativele fermierilor din Danemarca

Agricultura daneză prezintă o serie de particularităţi în ceea ce priveşte activitatea managerială, cea mai importantă fiind cea legată de existenţa „Cooperativelor Fermierilor”. Acestea sunt forme perfecţionate de asociere între fermierii din aceeaşi ramură agricolă, reprezentând toate interesele acestora.

În Danemarca există peste 300 de uniuni şi asociaţii cooperatiste, formate la nivel naţional, regional şi local, care îi grupează practic pe toţi fermierii din sfera prelucrării şi desfacerii producţiei agricole.

Principii care stau la baza cooperativelor:Control democratic pe principiul un membru – un vot”;Drepturi şi obligații privind aprovizionarea;Protejarea capitalului cooperativei, surplusul aparținând membrilor fiind

alocat in funcție de tranzacțiile acestora cu cooperativa.

Prin cooperative, fermierii au asigurate:

servicii permanente de consultanţă agricolă pentru toate categoriile de produse vegetale şi animale;

consultanţă de specialitate în ceea ce priveşte managementul agricol în cadrul fermelor, o atenţie deosebită fiind acordată tinerilor fermieri, inclusiv în ceea ce priveşte managementul investiţiilor privind dotarea cu maşini şi tehnologie performantă;

informări permanente privind metodele moderne de management al fermelor, tendinţe ale preţurilor, pieţe de desfacere, câmpuri demonstrative, toate efectuate prin rapoarte, buletine, publicaţii de specialitate, simpozioane, radio, TV, etc;

instruire profesională permanentă;

ajutoare calificate în caz de boală, vacanţă sau plecare la instruire pentru mai multe zile;

legături permanente ale fermierilor cu întreprinderile industriale de prelucrare a materiei prime agricole;

organizarea desfacerii produselor finite atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă;

dotarea fermelor cu toată tehnica şi resursele materiale necesare;

informarea şi creşterea calificării profesionale şi manageriale a fermierilor;

acordarea de sprijin în lupta pentru asigurarea pieţelor de desfacere.

34

• În acest context, serviciul danez de consultanţă agricolă s-a dezvoltat şi adaptat continuu la cerinţele impuse.

Serviciul danez de consultanţă agricolă, numit „modelul danez”, are o serie de trăsături distinctive şi a fost dezvoltat de organizaţiile de fermieri în decursul anilor. Aceste trăsături sunt:

• un serviciu condus şi organizat de utilizatorii acestuia, organizaţiile de fermieri

• un serviciu subvenţionat de stat • un serviciu “oficial” şi recunoscut de departe ca fiind imparţial.• furnizează servicii de consultanţă pentru toate tipurile de ferme

de producţie.• un serviciu dezvoltat pe două nivele.

35

• Istoria DAAS a început practic în jurul anului 1875 când organizaţiile fermierilor au început să-şi angajeze proprii consultanţi. În anul 1910 erau 121 de angajaţi, pentru ca astăzi DAAS să fie unul din liderii serviciilor de consultanţă agricolă din Europa.

• Serviciul Naţional de Consultanţă Agricolă (The Danish Agricultural Advisory Service - DAAS) a fost constituit ca un parteneriat între cele 46 de centre locale de consultanţă şi Centrul Naţional.

• Centrul Naţional de Consultanţă Agricolă este situat în nordul localităţii Aarhus, în Peninsula Jutland. CNCA al DAAS are 500 de angajaţi, organizaţi în departamente, în funcţie de domeniul de pregătire profesională.

• Numărul total al angajaţilor DAAS este de 3200.

• Serviciile de consultanţă acoperă următoarele domenii: • producţia plantelor • creşterea bovinelor • creşterea porcilor • creşterea cailor• creşterea păsărilor şi a animalelor pentru blană• economie şi legislaţie • construcţii şi maşini agricole.

• De la înfiinţarea serviciului de consultanţă, agricultura daneză a beneficiat de subvenţii publice, subvenţii ce acopereau în principal salariile consultanţilor şi cheltuielile de călătorie.

• Actualmente însă, în serviciul danez de consultanţă numărul serviciilor plătite de utilizatori creşte drastic.

RELAŢIILE LA NIVEL NAŢIONAL ŞI LOCAL ÎNTRE SERVICIILE DE CONSULTANŢĂ• În principiu, există o diviziune clară a muncii: Serviciul Local furnizează fermierilor servicii de consultanţă, Centrul Naţional sprijină centrele locale de consultanţă şi constituie o legătură cu institutele

de cercetare din Danemarca şi din străinătate.

• Centrul de consultanţă agricolă este responsabil de sarcinile care se rezolvă cel mai raţional la nivel central, de exemplu, Programe informatice (de înregistrare a producţiei de lapte, planificarea alimentaţiei, planificarea fertilizatorilor, bugetului şi economiei).

• Ceea ce înseamnă că centrul dezvoltă şi deţine toate programele informatice centrale folosite în agricultura daneză, iar majoritatea programelor sunt create şi comercializate de Centrul Naţional de Consultanţă Agricolă.

Servicii agricole create pentru întreaga fermă

• În vederea creării unui serviciu de consultanţă orientat spre o producţie originală, organizaţiile de fermieri au decis spre sfârşitul anilor 80׳ că serviciile de consultanţă ar trebui să demareze dezvoltarea unui program de administrare a fermei, şi anume, BEDRIFTSLØSNINGEN.

• Acest program are următoarele 4 caracteristici: este un pachet de programe informatice, folosind o linie telefonică

modernă pentru conectarea la baza de date centrală;

aceleaşi programe sunt folosite atât de fermierii cu PC-uri personale cât şi de consultanţii ce utilizează laptop-uri în cadrul centrelor de consultanţă;

oricine cumpără o parte din pachetul de programe se abonează şi la versiuni actualizate, asigurându-se astfel folosirea ultimei versiuni;

vânzările şi servirea au loc prin centrele de consultanţă, pentru ca fermierii implicaţi să beneficieze în permanenţă de un serviciu de urgenţă.

• Serviciul de consultanţă agricolă s-a bazat foarte mult pe dezvoltarea acestui program complex de management.

• Când propunerea a fost prezentată pentru prima dată, părerea multor persoane a fost aceea că programul este destul de costisitor.

• Însă acum acest program funcţionează şi mulţi fermieri danezi investesc în anumite segmente ale pachetului de programe, la fel şi în centrele locale de consultanţă şi în şcolile agricole.

41

În Danemarca, angajarea într-o firmă de consultanţă se bazează pe:•capacitatea de a oferi consultanţă globală privind standarde legate de mediu, sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor, bunele condiţii agricole și de mediu și condiţiile ecologice și naturale ale exploataţiilor agricole;•dispunerea de facilităţile și echipamentele administrative și tehnice;•deţinerea de experienţă în consultanţă și într-un mediu profesional;•deţinerea unei asigurări profesionale sau garantarea similară a responsabilităţii.

Condiţii de angajare:•să fi absolvit studii ca inginer agricol, inginer de mediu sau studii similare;•să aibă doi ani de experienţă profesională în consultanţă;•să fi absolvit studii suplimentare privind consultanţa în domeniul eco-condiţionalităţii, mediului și condiţiilor naturale ale exploataţiilor agricole.

TENDINŢE ÎN SISTEMUL DE CONSULTANŢĂ DANEZ

• În ceea ce priveşte adaptarea structurală a fermelor de producţie primară, tendinţa este aceea de scădere a numărului de ferme, printr-o creştere continuă a dimensiunilor.

• De asemenea, efectivele de bovine şi porcine din cadrul fermelor va fi redus, probabil fără a modifica semnificativ aria de producţie.

• Drept urmare, efectivele de bovine vor cunoaşte o tendinţă de creştere însă nu vor apărea întreprinderi mamut ca în alte ţări.

• Acest lucru este prevenit prin reglementările de mediu ale UE, care stipulează un număr limită al efectivelor de animale per ha.

• În Danemarca, este ilegal să se achiziţioneze un număr nelimitat de ferme care apoi să fie închise.