5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 1/21

Universitatea ,,Dunarea de Jos”Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Tema,,Criza din Zona Euro”

StudentiChelaru Marius-CosminGoga GabrielSpecializareCIG Anul II

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 2/21

Grupa II

2

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 3/21

CuprinsCuprins ......................................................................................................................................3

Ce este criza? ..................................................................................................................................................4Zona euro .................................................................................................................................4Panică în zona euro ...................................................................................................................5Criza zonei euro: cauze reale i solu ii pe termen lungș ț .........................................................8Europenii acuza guvernele pentru situatia economica nefavorabila ...................10Datorii tot mai mari şi mai greu de plătit ...............................................................................11Analiza: Efectul crizei economice asupra somajului in zona euro ................................12Zona euro împiedică Europa să iasă din criză .......................................................................17

Cancelarul german Angela Merkel ...................................................................................17Criza din Grecia întârzie extinderea zonei euro. România va adopta moneda europeană în

2015 ........................................................................................................................................18Concluzie ...............................................................................................................................20

3

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 4/21

Ce este criza?

În evoluţia noastră crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de oinstabilitate pronunţată, sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere.În situaţii de criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişteşi de nesiguranţă legată de viitor, teamă sau chiar panică. Instinctul nostru de apărare şi deconservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori iraţional şi să accentuăm şi mai multaceastă volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avemfiltrăm informaţia şi înţelegem fenomenul în felul nostru transpunându-l apoi într-unanumit comportament legat de piaţă.

 Naţional Bureau of Economic Research (NBER) defineşte criza ca fiind “o scăderesemnificativă a activităţii economice pentru câteva luni reflectată în scăderea PIB, scădereaveniturilor individuale, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producţiei industriale şi a

consumului“.Există unii specialişti care clasifică aceste crize în crize sociale (inflaţie în creştere,şomaj, sărăcie), în crize financiare(volatilitate accentuată pe pieţele de capital, căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în războaie), crizelocale sau internaţionale crize cauzate de dezastre naturale sau crize economicegeneralizate.

Zona euro

Zona euro

eurozone as of 2009

Moneda euro

Tipul Economică i Monetarăș

4

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 5/21

Înfiin atăț 1999

Membrii 16

Guvernarea

Political control Eurogroup

Issuing authority European Central Bank

Afiliată Uniunii Europenee

Statistici

Popula iaț 325.714.137

PIB (PPP)  €8.4 triliarde

Acest cadru: vizualizare • discu ieț  • modificare

Zona euro se referă la cele 16 ăriț din Uniunea Europeană care au adoptat

euroulca monedă unică. Zona euro este o zonă monetară.

Cele 16 ări membre sunt ț Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Fran aț , Germania,Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia. Pe lângă acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare încheiate cu vecinii lor, sunt iș  ele ata ate la zonaș euro : Andorra, Monaco, San Marino iș Vatican.

Zona a fost creată în 1999 de unsprezece ări, la care s-a alăturatț Grecia în 2001,Slovenia în 2007, Cipru iș Malta în 2008, Slovacia în 2009.

Trei ări dinț Uniunea Europeană nu au fost de acord cu introducerea acestei

monede, i anume ș Danemarca, Regatul Unit iș Suedia.

Rata de directare a zonei euro, fixată de Banca Centrală Europeană din Frankfurtam Main, Germania, este de 3,25 %.

Estonia a primit aprobarea de a adera la zonă începând de la 1 ianuarie 2011.

Panică în zona euro

5

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 6/21

12 noiembrie 2010 Presseurop 

Schrank (The Economist)

 Niciodată o ţară nu a părut atât de vulnerabilă în faţa pieţelor financiare, niciodatăde la criza grecească din primăvara anului trecut. Falimentul Greciei, amânat încă treiani graţie celor 110 miliarde primite de la UE şi FMI, ar fi numai vârful aisbergului aunei cascade de crize bugetare în state care au cheltuit mai mult decât au încasat de-alungul anilor

În timp ce se profilează deja ideea unei salvări in extremis a Irlandei, presa europeană seîngrijorează asupra consecineţlor pe care această măsură ar putea să o aibă pentru celelaltestate membre ale UE.

" Irlanda se îndreaptă spre o nouă criză financiară", anunţă 

 Frankfurter Runsdschau. Şi în fiecare zi, soarta economieiirlandeze, slăbită de datorie şi de dobânzile din ce în ce maimari, pare din ce în ce mai alarmantă pentru întreaga zonă euro." Refrenul sfâşietorului act II al crizei monedei euro a fost 

dirijat de Wolfgang Schäuble", constată  Berliner Zeitung .

Ministrul german de finanţe cere ca în viitor, deţinătorii deobligaţiuni să-şi deschidă pungile atunci când un stat membrual zonei euro trebuie să fie salvat de către celelalte. " Pentru

investitori, este o nouă melodie", comentează cotidianul. " Până

acum, ei presupuneau că zona euro îşi va răscumpăramembrii. [...] Acum, ei cred că trebuie să ia un risc, deci vor 

dobânzi mai mari". Ziarul a citat un membru al consiliului de

administraţie al Băncii Centrale Europene (BCE), care

 prevede că "planurile germane vor conduce inevitabil la atacuri speculative care vor adânci criza".

"Creşterea ratelor dobânzilor ar putea împinge Irlanda şi Portugalia să ceară ajutorul 

european", scrie  Diario de Noticias, la Lisabona. "UE se pregăteşte să ajute Irlanda, a

cărei rată de dobândă pentru datorie a depăşit 9%. Şi dacă pieţele nu se calmează,

6

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 7/21

 Portugalia ar putea fi următoarea la nevoie". Pentru Portugalia, " posibilitatea de a scăpa

de o astfel de cerere se micşorează în fiecare zi", dacă nu se schimbă percepţia riscului decătre pieţe, previne economistul Antonio Nogueira Leite, citat de către cotidian. "UE este gata să salveze Irlanda", asigură la rândul său La Vanguardia, adăugând că "Spania şi-a

atins nivelul maxim de risc".

La Seul, în timpul reuniunii G20, José Manuel Barroso a declarat că totul este pregătit pentru salvarea Irlandei "dacă este necesar ", dar declaraţiile preşedintelui ComisieiEuropene, care doreau calmarea pieţelor, "au declanşat noi speculaţii". Cotidianulsubliniază că această preocupare este amplificată "de black-out-ul asupra informaţiei,

instaurat la Bruxelles, care aminteşte de zilele dinainte de salvarea grecească" din mai.Diferenţa astăzi este faptul că zona euro dispune de mecanismul european de stabilitatefinanciară, adaugă La Vanguardia.

Pentru a stăvili criza, opţiunea cea mai credibilă ar fi ca" Franţa şi Germania să restabilească încrederea

investitorilor ", afirmă Virginia Romero, din societatea deinvestiţii Ahorro Capital, care subliniază de asemenea faptul că,în caz de salvare a Irlandei, situaţia ar fi mai rea decât ceacreată cu salvarea grecească, deoarece "am trece de la excepţie

la generalizare". Marea temere ar fi deci "o contagiune

 generalizată, chiar şi dincolo de ţările periferice", conchide LaVanguardia.

" Este o mare neînţelegere", spune  Financial Times

 Deutschland . Cotidianul economic consideră că " politica şi

investitorii acţionează după obiceiurile lor - nu prea se

înţeleg ". Pentru că, dacă politica, mai ales europeană, se târăştela ritmul compromisurilor şi majorităţilor, finanţele vor viteză şi baze solide pentru a luadecizii. " Primăvara trecută, Europa a experimentat cu durere unde se poate ajunge atuncicând aceste două principii incompatibile se întâlnesc". Criza grecească se transformaseatunci în criză a monedei euro din vina unei politici prea lente. De unde apelul în prima pagină a FTD: " Acum grăbiţi-vă!".

La Dublin, zilele par chiar şi mai numărate. "Statul irlandez este insolvabil:datoriile sale depăşesc de departe orice mod realist de a le rambursa", scria la începutulacestei săptămâni economistul Morgan Kelly, într-un articol din Irish Times care continuăsă genereze numeroase reacţii în Irlanda. Este o tragedie în două acte, explică acesta.

Primul a fost planul de salvare a băncilor toxice de 70 de miliarde de euro, în contul căruia"va merge fiecare bănuţ din impozitele voastre pentru următorii doi sau trei ani".Următorul va fi o criză a împrumuturilor imobiliare, ale cărei simptome sunt deja aparente."Oamenii merg foarte departe; nu-şi plătesc facturile şi împrumută enorm de la părinţi pentru a-şi rambursa datoriile".

Iar între timp, ironizează Morgan Kelly, " pieţele aduc un omagiu gestiunii calme şi

hotărâte a crizei de către Guvern şi Banca Centrală, punând datoria irlandeză în acelaşi

7

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 8/21

 grup de risc cu ţări precum Ucraina sau Pakistanul, două trepte deasupra nivelului de

 gunoi al Argentinei, Greciei şi Venezuelei”. " Din septembrie, o echipă permanentă de

observatori de la BCE şi-a stabilit reşedinţa la Ministerul de Finanţe", dezvăluie deasemenea economistul. " Deşi este compus din funcţionari de mai multe naţionalităţi,

aceştia sunt porecliţi 'nemţii'" . Ca reacţie la acest fel de tutelă, cotidianul ceh Lidové

 Noviny îşi exprimă îngrijorarea cu privire la redefinirea termenului " solidaritateeuropeană", în care "contribuabilii irlandezi sunt forţaţi să muncească din greu, şi sunt 

 sacrificaţi numai în numele viziunii franco-germane a politicii monetare europene".

Criza zonei euro: cauze reale i solu ii pe termen lungș ț

Duminică, 12 Septembrie 2010

 După criza imobiliară din 2007 i criza financiară din 2008, Europa a fost ș  

confruntată cu o nouă problemă – cea a datoriilor suverane, criză ce a pus la mare

încercare moneda europeană. Ce lec ii pot fiț învăţate i cum putem evita un astfel deș  

 fenomen pe viitor?

Când moneda euro era lansată cu mult entuziasm în 1999, pu ini dintre adep iiț ț  monedei unice luau în seamă previziunile sumbre ale euroscepticilor. Totu i, nu tot ceș  spuneau euroscepticii era lipsit de sens, despre pericolele unei monede unice avertizândeconomi ti de calibru, atât de dreapta (M. Friedman), cât i de stânga (P. Krugman). Ideeaș ș  generală era că spa iul european este prea heterogen pentru a se ajusta uniform unui ocț ș  economic – ceea ce s-a i întâmplat.ș

La 11 ani de la apari ia monedei euro, inegalită ile din acest spa iu, în loc săț ț ț  descrească, s-au accentuat. Divergen ele sunt foarte vizibile mai ales pe pia a muncii.ț ț  

Începând din 1998, costurile salariale, stimulate i de bula imobiliară, au crescut cu 57% înș  Grecia, cu 40% în Italia i Spania, în timp ce în Germania ele nu au crescut decât cu… 2%.ș  Pre urile bunurilor la export au avut un trend asemănător. Astfel, statele mediteraneene auț  devenit prea „scumpe” i foarte necompetitive fa ă de Germania.ș ț

Dacă ările din „Club Med” ar fi avut moneda lor unică, atunci astăzi, aceasta s-ar ț  fi devalorizat în mod mecanic, i ările respective ar redeveni competitive. Însă, fiind înș ț  zona euro, unde economia Germaniei are o pondere uria ă, aceste state sunt nevoite să seș  

8

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 9/21

reajusteze revenind exact de unde au pornit: adică să reducă salariile reale cu circa 25% - omăsură foarte dureroasă i periculoasă, care (deja) conduce la defla ie i la o cădereș ț ș  abruptă a PIB-ului în regiune. Situa ii asemănătoare constatăm i în ări precum Letonia iț ș ț ș  Estonia, care, de i nu sunt în zona euro, sunt obligate să se reajusteze la fel pentru a aderaș  în curând la acest spa iu.ț

Pe lângă un euro supraevaluat, statele sudice au suferit i un oc comun oricăreiș ș  crize economice: cheltuielile publice rămân relativ stabile (salariile func ionarilor nu pot fiț  amânate), în schimb veniturile plonjează imediat (e criză, firmele au pierderi, deci mai pu in impozit pe venit încasat, mai pu ini bani din TVA, etc.). Statul respectiv are 2ț ț  solu ii: ori reduce imediat salariile i face concedieri în masă, ori se împrumută. Grecia aț ș  împrumutat masiv de pe pie ele financiare i acest lucru i-a jucat festa, atunci cândț ș  investitorii, alarma i de starea ei financiară, au început să ceară o dobândă de 12% în locț  de 3%. Astfel, Grecia i alte state au trebuit să facă apel i la FMI i la al i donatori externiș ș ș ț  în schimbul unor politici de austeritate, care, după cum notasem anterior , riscă să fie foarteineficiente.

La polul opus, economia Germaniei, pu in afectată de bula imobiliară, e tradi ionalț ț  orientată mai mult spre export decât spre consum. Aceast lucru, combinat cu o politică demodera ie salarială, face că pre urile la export să fie stabile i destul de joase.ț ț ș Înconsecin ă, astăzi Germania are un avantaj competitiv constant, i asta men ine monedaț ș ț  euro la un curs valutar destul de ridicat. De fapt, la fel cum SUA i Europa suferă din cauzaș  manipulării valutare a Chinei, în exact acela i mod suferă i Spania, Portugalia ori Italia deș ș  un euro prea puternic.

Cum moneda euro a fost cauza esen ială a actualei crize, mul i economi ti auț ț ș  mizat pe colapsul acesteia. Însă Germania, în calitate de cel mai mare beneficiar al monedei

unice, nu a lăsat ca acest lucru să se întâmple. De i presa germană nu s-a sfiit să criticeș  ajutorul acordat statelor „iresponsabile” pe plan bugetar, în realitate politicienii germaniîn eleg foarte bine situa ia reală: în absen a monedei euro, mai mic ar fi nu numaiț ț ț  excedentul bugetar al Germaniei, dar i deficitul bugetar al statelor mai sărace din sud. Înș   plus, numai naivii pot crede că dacă euro n-ar fi existat, astăzi totul ar fi fost ok în UE:Germania s-ar fi recuperat mult mai prost din cauza unei deutsche mark foarte puternic, iar statele din Sud s-ar fi confruntat cu crize valutare grave.

i asta ne conduce la prima lec ie a crizei actuale : solu ia nu constă în a da pasulȘ ț ț  înapoi prin abandonul euro, ci de a merge înainte, spre o mai mare convergen ă. UE areț  nevoie de un federalism bugetar, care ar permite statelor membre să fie mai pu inț  

vulnerabile la ocuri economice. Un exemplu: în SUA, bugetul federal e format înș   propor ie de 15% din transferele statelor membre. În UE, bugetul e minuscul, stateleț  transferând doar 1%. Iar când California a avut probleme fiscale foarte grave în urmacolapsului imobiliar, banii federali au atenuat acest oc. Pentru a deveni mai integrată, UEș  are nevoie i de o convergen ă fiscală mai mare.ș ț Ce-ar fi dacă BCE ar emite euro-obliga iuni cu care ar finan a toate statele zonei euro? Ce-ar fi dacă unele taxe s-ar colectaț ț  direct de Bruxelles? Ce-ar fi dacă aloca iile de omaj, sau alte beneficii sociale ar veni totț ș  de acolo? Într-un interviu, J-C. Trichet, Preşedintele Băncii Centrale Europene a avut o

9

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 10/21

replică interesantă pentru cei care cer excluderea Greciei din zona euro: „e ca i cum ai cereș  Californiei să renun e la dolar ca să- i rezolve exact acelea i probleme”. Ei bine domnuleț ș ș  Trichet, atunci Grecia merită aceea i integrare bugetară în UE pe care o are i California înș ș  SUA! Acest lucru ar evita ca UE să semneze câte un mega-plan de ajutor de 1 miliard deeuro de fiecare dată când apare o nouă criză economică...

În condi iile în care omajul în Germania e de 7% i în scădere, iat în Spania e de 3ț ș ș  ori mai mare, mul i i-ar putea pune întrebarea – de ce aceste două pie e de muncă nu seț ș ț  reechilibrează? Spre deosebire de SUA, unde migra ia lucrătorilor este mult mai frecventă,ț  în Europa acest lucru e limitat din cauza barierelor lingvistice, dar i din motive politice (văș  mai aminti i de polemica instalatorului polonez?).ț Fragmentarea excesivă a pie ei deț  muncă europene aduce, evident, un deserviciu zonei euro per ansamblu. În mod normal,muncitorii cu salarii mici vor migra spre regiuni cu salarii mai mari, iar cei în omaj vor ș  accepta să meargă în regiuni cu salarii mai mici, doar ca să aibă de lucru. Lec ia e simplă:ț  UE are urgent nevoie de reforme care să flexibilizeze pia a muncii i să încurajezeț ș  migra ia for ei de muncă.ț ț

Statele europene au tiut întotdeauna să devină mai unite în urma unor crizeș  complicate. Când al doilea război mondial a lăsat Europa dezbinată i în ruini, s-a creatș  Pia a Unică i mai apoi Comunitatea Economică Europeană. Când infla ia galopantăț ș ț  amenin a Europa, s-a creat Sistemul Monetar European (1979). Când socialismul dinț  Europa de Est a luat sfâr it, s-a început reunificarea Germaniei i lărgirea UE. În sfâr it,ș ș ș  când valutele europene erau atacate, s-a semnat tratatul de la Maastricht i a fost introdusș  euro. Acum, când problema datoriilor suverane amenin ă zona euro, e timpul să facemț  următorul pas, spre un federalism bugetar, spre o convergen ă fiscală, spre o mobilitateț  reală a for ei de muncă.ț

Europenii acuza guvernele pentru situatia economicanefavorabila

Pe fondul unei inmultiri a semnelor care indica inrautatirea situatiei economiei

europene, un sondaj de opinie arata ca cetatenii din marile state membre ale Uniunii

Europene isi acuza in primul rand propriile guverne

pentru aceasta situatie, dar si Banca Centrala

Europeana devine tinta nemultumirilor, scrie

EUObserver.

10

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 11/21

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de agentia Harris pentru Financial

Times si dat publicitatii la 26 august, majoritatea covarsitoare a cetatenilor din tarile

cele mai afectate de incetinirea economica acuza pentru acest lucru propriile

guverne.Astfel, liderii germani au facut obiectul celor mai dure critici, 74 la suta

dintre subiectii germani afirmand ca guvernul lor poarta o raspundere 'totala' sau o

raspundere 'mare'. Daca 63 la suta dintre britanici au aceeasi opinie despre liderii

lor politici, in Spania procentul este mai mic, respectiv 53 la suta.

La nivelul Europei continentale, criticile se indreapta insa si catre Banca

Centrala Europeana, responsabila cu politica monetara a celor 15 state apartinand

zonei euro.

Doar cinci la suta dintre spanioli si opt la suta dintre germani au afirmat ca

BCE a reactionat in mod corespunzator in fata inrautatirii situatiei economice, in timp

ce 56 la suta si respectiv 48 la suta dintre subiectii din cele doua tari au opinat ca

institutia respectiva nu a luat masurile potrivite.

La nivel politic inalt, o mare parte a criticilor indreptate impotriva Bancii

Centrale Europene denota o frustrare fata de deciziile privind mentinerea unui euro

puternic - in dauna exporturilor europene - si respectiv cresterea nivelului ratei

dobanzilor in pofida semnalelor anuntand un

iminent regres economic.

Dar sondajul Harris - realizat in perioada 30

iulie - 12 august pe un esantion de 6.134 de adulti

din Franta, Germania, Spania, Italia - arata ca

in Franta, unde politicienii au criticat cel mai aprig

politicile BCE, Banca Centrala Europeana pare sa

se bucure de un sprijin public ceva mai mare decat in Germania, Spania sau

Italia.Reprezentantii BCE si-au argumentat deciziile afirmand ca prin intermediul lor

s-a incercat mentinerea sub control a inflatiei, a carei rata medie anuala s-a situat in

luna iulie la nivelul istoric de 4,1 la suta - dupa cum indica estimarile Eurostat - in

conditiile in care obiectivul general al institutiei este ca nivelul sa se situeze in jurul

pragului de procente.

Datorii tot mai mari şi mai greu de plătit

11

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 12/21

O criză bugetară va fi atrasă de două elemente: creşterea datoriilor (133% din PIB pentru Grecia, în 2009) şi scăderea veniturilor (din cauza recesiunii), pe baza cărora ar  putea fi achitate respectivele datorii. Astfel, guvernele trebuie şi să scadă cheltuielile, şi săstimuleze creşterea economică – două planuri de acţiune care “se bat cap în cap”.

Cheltuieli mai mici înseamnă reducerea salariilor şi a investiţiilor, pe când tocmai o putere de cumpărare mai mare şi investiţiile publice stimulează creşterea. În Franţa (datorie publică de 79,7% din PIB – 2009), Germania (77,2%) se încearcă să nu se sacrificeinvestiţiile, pentru a nu spori excesiv numărul şomerilor. În schimb, Irlanda (datoare pânăla 80% din PIB – 2010) s-a angajat la o reducere accelerată a cheltuielilor, pentru a aducenivelul datoriei la 25% de acum în trei ani. În Spania, deşi datoria publică a fost de numai50% în 2009 (sub limita de 60% admisă statelor euro potrivit tratatelor UE), economiamerge prost şi veniturile publice scad rapid, astfel încât cheltuielile trebuie reduse cu orice preţ. Prin urmare, Madridul nu are de ales şi trebuie să renunţe şi la investiţii, pe lângăreducerea salariilor bugetarilor.

Analiza: Efectul crizei economice asupra somajului inzona euro

Publicat: 13 Iulie 2010

Perspectivele ocuparii fortei de munca in zona euro raman incerte, cum incert

ramane si ritmul cresterii PIB, desi economia continua sa-si revina, cu productii siexporturi sporite, dupa devalorizarea monedei europene, cu efect competitiv, dintrimestrul al doilea al anului 2010. dr. Radu Serban 

Somaj record 

In perioada crizei economice globale, somajul in zona euro s-a extins, de la 7,2 %in martie 2008 la 10,1 % in martie 2010. Nivelul depaseste media Organizatiei pentruCooperare si Dezvoltare Economica, unde rata somajului ajunsese la 8,7 % in luna martie2010.

Recordul istoric in cifre absolute, de 15,8 milioane someri in zona euro in luna mai2010, a survenit dupa o scadere cu 6.000 in luna aprilie, conform statisticilor Eurostat.Luna urmatoare insa, a adus un plus de 35.000 de someri. Reluarea timida a cresteriieconomice din ultimele luni pare a fi insuficienta, deocamdata, pentru a determina unvolum sporit de angajari in eurozona.

Conform unei teorii a specialistilor in piata muncii, abia dupa o reluare a cresteriiPIB cu minimum 2 % incep sa se creeze noi locuri de munca. Ronald Jansen, economist la

12

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 13/21

Confederatia Europeana a Sindicatelor, ridica acest prag la chiar 2,5-3 %. Or, dupa profunda recesiune economica din zona euro, un spor de sub 1,5 % al PIB, cum este celactual, nu ajuta la refacerea pietei muncii. La inceputul refacerii economice, patronii isidezvolta productia fara a angaja noi lucratori, sporind doar orele de munca ale angajatilor existenti.

Din pacate, criza datoriei suverane din Grecia si masurile de austeritate din maimulte state ale eurozonei au indus un efect negativ pe piata muncii, in prima parte a anului2010.

Dilema optiunii intre stimulentele fiscale si consolidarea fiscala s-a facut simtita,chiar si la intalnirea la nivel inalt de la Toronto a G-20, din 26-28 iunie 2010. Masurile deausteritate din diverse state, cu constrangeri bugetare si reduceri de cheltuieli ca in Grecia,unde criza datoriei ia proportii, au incetinit cresterea, amenintand din nou cu sporireasomajului, odata cu stagnarea consumului si a cererii in economie.

Observand aceasta tendinta, sindicatele avertizeaza ca austeritatea bugetara din maimulte state ale zonei euro poate accentua somajul. Pe de alta parte, continuareastimulentelor fiscale ar agrava datoria statelor.

Tendinte pe tari

Cateva tendinte pe diverse state membre ale zonei euro dovedesc un grad mare dedispersie a ratei somajului, reflectand o armonizare redusa a ocuparii fortei de munca intrestatele care folosesc moneda unica.

Germania, considerata de multa vreme “motorul zonei euro” mai ales pentru faptul

ca produce masiv pentru export, gestioneaza mai bine excedentul de forta de munca. Intoata perioada crizei a reusit chiar sa-si diminueze somajul, spre 7% (grafic nr. 1). Esteadevarat ca a apelat la masuri specifice disciplinei prusace, mai putin practicabile in SudulEuropei, iar cetatenii au acceptat norme reduse de lucru in locul desfiintarii unor locuri demunca. Guvernul plateste sume compensatorii firmelor, ca sa mentina angajatii cu normade timp redusa in loc sa-i disponibilizeze. Fenomenul se petrece si in alte state.Economistul Paul Swaim de la O.C.D.E. a constatat ca, de la declansarea crizei economice, peste 2 milioane de angajati din zona euro au beneficiat de scheme de lucru cu normaredusa de timp, sponsorizate de stat.

La polul opus se gaseste, cu unele exceptii, frontul sudic al Uniunii, Spania

inregistrand un somaj de 40,5 % in randul tineretului si de 19,9 % pe ansamblu. Dinamicasomajului in aceasta tara este si ea ingrijoratoare, dublandu-se in perioada 2008-2010.

Olanda, care s-a mentinut in ultimul deceniu sub plafonul de 5 % al rateisomajului, inregistreaza cea mai buna performanta, cu numai 3,9 % in martie 2010.

Malta (7%) s-a bucurat, ca si Germania, de o diminuare a ratei somajului in perioada crizei, indeosebi prin intrarea pe piata muncii a mai multor femei.

13

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 14/21

Alte doua noi state membre ale eurozonei, Slovenia (6,4%) si Cipru (6,1%), beneficiaza de performante superioare mediei europene. In schimb, cel mai nou statmembru al eurozonei, Slovacia, suporta cel mai ridicat somaj dupa Spania, de 14 %.

 Nici linia de demarcatie Nord – Sud in eurozona nu functioneaza, ca regula, in

materie de somaj, atata vreme cat Finlanda ocupa locul 7 intre cele 16 state, iar Malta,Cipru si Slovenia, din flancul sudic, se pozitioneaza in jumatatea statelor cu somaj redus(grafic nr. 2).

Se poate concluziona ca moneda unica reprezinta un liant insuficient pentru aechilibra, intre statele membre, nivelul de ocupare a fortei de munca.

O comparatie intre doua tari din U.E., una din zona euro si alta din afara ei, ar puteaspune ceva despre specificul eurozonei. Profesorul Luis Garicano, de la London School of Economics, a realizat o asemenea comparatie, intre Spania si Marea Britanie, in luna iunie2010. In timpul crizei, somajul britanic a crescut cu 3 procente, ajungand la 8%, in timp ce

in Spania s-a dublat, apropiindu-se de 20 %. Explicatia o localizeaza in nivelul salariilor. InSpania, nivelul retributiilor reale a crescut si pe timpul crizei, sub presiunea sindicatelor, intimp ce in Marea Britanie a scazut, mai ales pentru ca 80 % din sectorul privat nu estesindicalizat. Ajustarea s-a produs in Spania numai prin disponibilizari. La fiecare scadere aPIB cu 1%, somajul a crescut in aceasta tara cu 2,3 punte procentuale, in timp ce in MareaBritanie cu numai 0,45.

Disponibilizarile – obol al functionarilor publici la consolidarea bugetara

In Grecia antica, obolul era o moneda egala cu a sasea parte dintr-o drahma. Asasea parte dintr-un euro, acum, inseamna aproape 16,67 eurocenti, adica mai putin de 25

de centi la un euro, cat platesc unii functionari de stat europeni drept obol la iesirea dincriza.

Reducerea deficitelor bugetare inseamna cheltuieli mai mici de la buget, inclusiv cuforta de munca angajata la stat. Guvernele din zona euro, ca de pretutindeni unde se impuneausteritatea bugetara, apeleaza la diminuari de salarii sau disponibilizari de personal dinsectorul public. Se practica si formule mai sofisticate, mai perfide, cum ar fi inghetareasalariilor urmata de inflatie si devalorizarea monedei.

Subtilitatile politice de atenuare a reactiei sociale la reducerea fondului de salariisunt multiple. Una din acestea, formula

sperietorii", poate insemna, de exemplu, inghetarea alocatiilor pentru copii, dupa ce initialse anuntase inghetarea ... copiilor.Bunul simt al fiecaruia ne indeamna sa recunoastem, chiar daca suntem platiti de stat, caexista spatiu de manevra in zona economisirii banului public, ca sa folosim un eufemism.

In unele tari ale zonei euro, scade fondul de salarii la stat, prin lege. La particulari,nu va fi cazul legiferarii, dar numarul salariatilor va scadea si acolo, ca o consecintafireasca a disponibilizarilor la stat. Iesirile de pe piata

14

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 15/21

muncii vor insemna venituri mai mici, deci si consum mai mic, apoi cerere ingustata,urmata de productie in descrestere.

Totusi, vestea buna pentru statisticieni este ca iesirile de pe piata muncii vor fi maimici decat intrarile la categoria "someri". De ce ? Unii disponibilizati isi vor gasi de lucru,

altii se vor descurca cu mijloace proprii de subzistenta devenind liber profesionisti, iar altii, pur si simplu, nu se vor inscrie pe listele de someri, din nestiinta, ignoranta sau orgoliu.

Cum legislatiile sociale nu sunt armonizate in zona euro, criteriile de eligibilitate pentru "somaj" difera de la stat la stat, deci comparabilitatea statisticilor este vaga. In ciudaacestui relativism, teoreticienii au raspunsuri precise la clasificarea somerilor. Conformdefinitiei Eurostat, un somer este persoana cu varsta cuprinsa intre 15-74 de ani care nu areun serviciu, disponibila sa inceapa munca in urmatoarele doua saptamani si care si-a cautatactiv un loc de munca in ultimele patru saptamani. Conform acestei definitii, intre ceiangajati in munca si cei inregistrati ca someri exista o zona larga de penumbra.

In Statele Unite, definitia difera, somerul fiind o persoana de peste 16 ani faraserviciu, disponibila sa lucreze si care si-a cautat activ de lucru in ultimele 4 saptamani.Lasand la o parte relativitatea aprecierii celui de la ghiseu privind modul activ cum si-acautat cetateanul de lucru in ultimele 4 saptamani (adeverinte se produc usor!),disponibilitatea de a lucra in urmatoarele doua saptamani, sau potrivirea intre profesiasomerului si locul de munca oferit, ramane un semn de intrebare asupra celor neeligibili lacategoria “somer”, conform definitiilor. Ei nu mai sunt nici someri, nici angajati in munca.Ca sa ducem definitiile pana la capat, rata somajului reprezinta procentul numarului desomeri in totalul fortei de munca. In sfarsit, forta de munca este totalul persoanelor angajatein munca, plus somerii.

Apoi, se constata si alte surse de somaj indirect, sau ajutor de stat pentru cei ce numuncesc. Statisticile demonstreaza, de exemplu, ca in sectorul de stat concediile medicalela 100 de angajati depasesc cu mult pe cele din sectorul particular. Sa fie mediul de lucru lastat atat de "bolnavicios" ?

Fara indoiala, productivitatea in sectorul particular o depaseste pe cea din sectorul public, scutirile, invoirile si concediile medicale fiind mai putine si mai scurte, ca si pauzele de masa sau de tigara.

Eurozona se autoflageleaza, impunandu-si restrictii maximale pe piata serviciilor financiare si astfel induce o noua sursa de somaj. La 8 iulie 2010, Parlamentul European a

votat la Strassbourg un set de norme restrictive in sectorul financiar european care, inopinia unor cercuri din city-ul londonez, va alunga din U.E. o parte a fortei de muncaspecializata in servicii financiare. Zona euro, cu alte cuvinte, se autopedepseste, prininasprirea reglementarii financiare, apeland la masuri populiste pe termen scurt, cu impactnegativ pe piata muncii in serviciile financiare.

Ascultandu-l la o conferinta, la Londra, pe directorul executiv al grupului bancar HSBC, am gasit si un exemplu concret: mutarea sediului central al acestui grup de la

15

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 16/21

Londra la Hong Kong, in ianuarie 2010, a insemnat diminuarea locurilor de munca in city-ul londonez.

Unii experti pleaca din zona euro in China, unde isi gasesc joburi atractive, mai alesin sfera serviciilor si a tehnologiilor avansate. Statistic, astfel de mutatii nu se regasesc in

rata somajului european sau sunt greu de evaluat, insa priveaza piata muncii de pe vechiulcontinent, de valori care pot cataliza in jurul lor alte locuri de munca.

Piata muncii in Romania - raportata la zona euro

Contrar unor opinii de la inceputurile crizei economice, conform carora toatestatele membre ale U.E. din afara zonei euro vor da navala sa preia moneda unica pentrugarantii de stabilitate si bonitate, in valtoarea crizei, Romania si-a amanat cu cel putin un antinta aderarii la eurozona. Clubul de elita spre care nazuim intampina, el insusi, dificultati pe piata muncii, dupa ce recesiunea pe care a traversat-o si-a lasat amprente adanci.

In Uniunea Europeana a celor 27 de state membre, rata somajului in trimestrul I-2010, de 9,6 %, s-a situat sub media zonei euro, de 10,1 %. Ar fi simplist sa seconcluzioneze ca moneda unica ar fi franat piata muncii, insa nici nu se poate ignoraaceasta realitate.

Romania, cu 8,1 % in trimestrul I-2010, desi in crestere atat fata de trimestrulanterior (7,5%), cat si fata de trimestrul corespunzator din anul precedent (6,9%), ramanesub media europeana. Unii romani din Spania si Italia s-au intors in tara dupa contractia pietei muncii acolo, insa impactul asupra pietei muncii romanesti nu s-a resimtit atat dedramatic cum anticipau unii sceptici. Probabil, sistemul de inregistrare a somerilor face camai multe persoane de varsta activa aflate in afara pietei muncii sa „scape” statisticilor 

somajului. Oficial, Romania suporta o povara mai mica a somajului decat media U.E. simedia zonei euro, ceea ce nu inseamna ca romanii traiesc mai bine. Somajul nu spune preamulte despre standardul de viata, el mai degraba este folosit uneori de politicienii populisti pentru a sublinia performante iluzorii. Atunci cand salariul mediu al romanilor va depasimedia zonei euro, atunci ne vom fi integrat deplin in Europa.

Ce se poate face?

Cum orice criza inseamna si o certa oportunitate, actuala criza economicafavorizeaza reformele in zona euro, amplificand somajul si oferind sansa revigorariiulterioare a pietelor muncii, in beneficiul competitivitatii europene.

16

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 17/21

Mai multe reforme pe piata muncii vor fi benefice, iar directia lor nu pare a fi greude descifrat. De regula, cand inflatia depaseste sporurile salariale, se fac ajustari automatela salarii. Cand inflatia creste mai incet decat salariile, ajustarea se omite, iar in felul acesta, pe termen lung, productivitatea pierde teren. Mai multa rigoare si responsabilitate varestabili competitivitatea zonei euro.

Reformele difera de la tara la tara, cum difera si pietele muncii. Cei care au tinut lucratorii pe posturi chiar si pe timpul crizei, cu pretul unor salarii mai mici cum s-a petrecut inMarea Britanie (fenomen denumit de economisti “tezaurizare a fortei de munca”, inengleza “labour hoarding”), vor reactiona mai lent la reluarea cresterii economice.

Daca stie sa se reformeze, zona euro va iesi din criza mai productiva, cu un aparatfunctionaresc mai suplu si mai eficient, dupa ce va fi traversat perioade de somaj record.

Zona euro împiedică Europa să iasă din criză

• Duminică 11 iul 2010

Cancelarul german Angela Merkel 

Dizolvarea zonei euro şi revenirea la monedele naţionale ar genera o creştereeconomică mai mare şi ar salva statele deficitare de la prelungirea recesiunii, arată un

raport al Capital Economics publicat ieri.Astfel, ţările care utilizeză moneda unică europeană ar scăpa de riscul deflaţiei. Mai

exact, prin deprecierea monedelor naţionale, state precum Italia, Spania, Portugalia şiGrecia ar redeveni competitive pe pieţele internaţionale, încurajând exporturile.

„În interesul sănătăţii economice şi succesului Uniunii Europene, zona euro trebuiedesfiinţată", a afirmat Christopher Smallwood, economist la Capital Economics, citat de

17

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 18/21

AFP. Pe lângă ţările emergente şi statele ale căror economii au fost afectate de criză, acest pas ar favoriza şi economiile mari din Uniunea Europeană, precum Germania, care acumîşi bazează creşterea economică pe exporturi, refuzând să lase consumul intern să crească.

Astfel, revenirea la marcă ar determina un curs profitabil pentru nemţi, ducând la

accelerarea cererii interne, crearea de locuri de muncă şi un nivel de trai mai ridicat. Cutoate acestea, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că un astfel de scenariu nu esteluat în considerare.

Criza din Grecia întârzie extinderea zonei euro.România va adopta moneda europeană în 2015

Autor: Mediafax | Sursa: Mediafax | Publicat: 24 Feb 2010

Criza datoriilor din Grecia va întârzia cu cel puţin un an aderarea la zona euro a marilor 

state emergente, potrivit unui sondaj Reuters în rândul analiştilor, care anticipează cămajoritatea acestor ţări, inclusiv România, vor adopta moneda unică în 2015.

In cazul României, termenul maxim menţionat de analişti este anul 2020, iar celminim 2014.

În privinţa intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM-2),27 de analişti anticipează că va avea loc în 2013, termenul maxim fiind 2016, iar cel minim2011.

Media estimărilor a 17 analişti arată că intrarea României în ERM-2 se va face la

un curs de 3,75 lei pentru un euro, estimarea maximă fiind de 4,5 lei/euro, iar cea minimăde 3 lei/euro.Majoritatea analiştilor, respectiv 21 dintre aceştia, prognozează că leul se va aprecia

în următoarele 12 luni, în timp ce 6 anticipează stagnarea monedei la nivelul actual iar 3consideră că se va deprecia.

Între criteriile care trebuie respectate pentru adoptarea euro, România, ca şi restulstatelor din regiune analizate, va avea cele mai mari probleme în privinţa controlăriideficitului bugetar, consideră 31 de analişti, dar şi în cazul controlării inflaţiei (22 de

18

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 19/21

analişti).Problemele României legate de stabilitatea cursului leului au fost menţionate de 9

analişti, cele referitoare la lipsa voinţei politice de 3 analişti, iar cele privind reducereadatoriei publice de 2 analişti.

În privinţa celorlalte state incluse în sondaj, analiştii anticipează că Polonia,

Ungaria, Cehia şi Bulgaria vor adopta euro în 2015, cu un an mai târziu faţă de estimărileincluse în sondajul din noiembrie 2009.Lituania şi Letonia vor intra în zona euro în 2014, iar Estonia în 2011, se mai arată

în studiu.Sondajul realizat în rândul a 44 de analişti arată că, din cauza crizei din Grecia,

autorităţile europene vor analiza cu mai multă rigoare pregătirea statelor aspirante de aintra în zona euro, pentru a se asigura că fundamentele economice sunt solide. ŢintaRomâniei pentru adoptarea euro este 2015.

“În ceea ce priveste România, nu cred ca se poate vorbi despre semnale optimiste,intrucât nu s-au petrecut schimbari structurale de “insanatosire” a economiei”, a aratatVictor Safta.

Bugetul pe anul 2010 este unul "de supravietuire" prin care se imparte mai putindecat sunt necesitatile reale, fiind "o incercare deznadajduita de a aloca resurseinsuficiente", a declarat presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania(UGIR-1903), Ioan Cezar Coraci.

Potrivit acestuia, bugetul nu contine reforma pe sectoare sau in anumite domenii precum agricultura, industrie si economie. "Nu exista bani si capitole in buget care sadovedeasca ca in anumite sectoare se va face reforma. Sunt doar experiente contabile,facute din pix. Sunt idei facute pe picior, prin care Guvernul crede ca rezolva deficitulfondului de pensii, prin introducerea CAS pe drepturi de autor si conventii civile, dar ar trebui de fapt elaborate politici publice de lunga durata".

In Romania marii crize a fost ales pentru guvernare in 1932 partidul

national liberal ( intr-adevar, in fuziune cu Partidul Unirii din Bucovina ). Astazi, cele treimari partide nu se decid care pe care. Analistii economici ii critica pentru evitarea axarii peelaborarea unei strategii viabile in vederea protejarii Romaniei in fata crizei actuale. Astfel:

PD-L: trei planuri in functie de trei contexte. La baza, planul anticriza are dreptscenarii de evolutie in urmatorii patru ani : 7% crestere economica pe an, 5%, respectiv4%.

PNL : Domnul Calin Popescu Tariceanu nu si-a pierdut inca optimismul in fatacrizei. PNL considera ca “nu este nevoie de interventia statului in sistemul bancar, care“este solid si va depasi criza”, a spus Tariceanu.

PSD : Domnul Mircea Geoana, a prezentat un plan anticriza, spunand: “Nu e un

regim de slabire prin care scapam de kilograme taind o mana sau un picior, putem slabi sifacand sport si mancand sanatos” ( metafora care arata viziunea sa despre rolul statului.)PSD vorbeste despre garantarea integrala a depozitelor bancare ( in conditiile in careoricum 99% dintre ele sunt deja protejate).

19

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 20/21

Concluzie

Criza economica nu atinge deloc pe cei bogati, gasitoriintotdeauna a unor solutii pentru a-si proteja milioanele, ci pedezmostenitii soartei.

Ce-a fost stim. Ce va fi…

20

5/16/2018 Criza Din Zona Euro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/criza-din-zona-euro 21/21

Bibliografie

1. www.wordpress.com

2. ziarul financiar 3. www.romanialibera.ro4. www.europuls.ro5. www.wall-street.ro6. www.adevarul.ro7. www.money.ro8. www.ziarultricolorul.ro9. www.presserop.eu

21