36
Iaşi, 2007 Cuprins Cap I. Primii paşi ai României spre zona euro.......................................2 I.1. Criteriile de convergenţă nominală…………………………….2 I.2. Criteriile de convergenţă reală…………………………………4 Cap. II. Evoluţia factorilor determinanţi pentru aderarea României la zona euro………………………………………………………………….5 II.1. Evoluţia ratei inflaţiei în România…………………………….6 II.2. Evoluţia ratei dobanzii în România…………………………....9

Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Iaşi, 2007

Cuprins

Cap I. Primii paşi ai României spre zona euro.......................................2

I.1. Criteriile de convergenţă nominală…………………………….2

I.2. Criteriile de convergenţă reală…………………………………4

Cap. II. Evoluţia factorilor determinanţi pentru aderarea României la

zona euro………………………………………………………………….5

II.1. Evoluţia ratei inflaţiei în România…………………………….6

II.2. Evoluţia ratei dobanzii în România…………………………....9

II.3 Evoluţia deficitului bugetar în România…………………...….10

II.4. Evoluţia datoriei publice în România……………………...….11

II.5. Evoluţia cursului de schimb în România…………………...…12

II.6. Denominarea leului- un alt pas spre adoptarea monedei unice

europene……………………………………………………………..……14

Cap III. Cum îndeplineşte România criteriile de

convergenţă reală………………………………………………………..15

Concluzii…………………..………………………………………..……18

Page 2: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Bibliografie……………………………………………………………....22

Cap I. Primii paşi ai României spre zona euro

Începând cu 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene.

Sarbatorit cu fast în toate marile orase ale tarii, acest moment a marcat si intrarea în linie

dreapta în cursa pentru euro.

Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un catalizator al progresului si un

instrument pentru ca România să elimine decalajele care o despart în prezent de nivelul

Uniunii Europene, atât în plan economic cât şi al instituţiilor şi performanţei de ansamblu

a societăţii. Aderarea la UE a reprezentat un însemnat pas înainte, si totuşi procesul de

reducere a decalajelor continuă. Aderarea la zona euro va reprezenta un al doilea pas de

mare importanţă în acest proces. Conform reglementărilor actuale, adoptarea euro nu

poate fi realizată mai curând de doi ani de la data intrării în UE, dar este probabil ca

îndeplinirea condiţiilor care să facă posibilă intarea în acest proces nu se va realiza din

primul an după aderarea la UE.1

I.1. Criteriile de convergenţă nominală

Moneda unică este concepută să stimuleze realizarea pieţei unice europene

deschisă celor 370 de milioane de consumatori, pe care circulă liber bunurile, capitalurile

1 www.bnr.ro

1

Page 3: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

şi persoanele. Adoptarea monedei are misunea să impulsioneze dezvoltarea schimburilor

economice internaţionale în interiorul UE şi în raporturile cu alte state. Folosirea acestei

monede suprima unele costuri legate de tranzacţiile în devize, îmbunătăţeşte fluiditatea şi

transparenţa tranzacţiilor comerciale.

Utilizarea monedei euro în spaţiul european stimulează cadrul concurenţial între

statele membre. Preţurile mărfurilor şi serviciilor fiind exprimate într-o singură monedă,

se pot face comparaţii asupra nivelului şi eficienţei producţiei din diferite state, iar

cumpărătorii sunt avantajaţi.

Pentru trecerea la această etapă, nu există un calendar prestabilit, ci fiecare stat

progresează în ritmul propriu, intrarea facându-se nu automat, ci după evaluarea din

perspectiva îndeplinirii criteriilor de convergentă.

Criteriile de convergenţă reprezintă testul economic de evaluare a stadiului de

pregătire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice şi

Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de către

toate statele membre UE în 1993, şi se referă la:

stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al

preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult

de 1,5% pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai

performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor; în plus,

această evoluţie trebuie sa se dovedească a fi sustenabilă.

finanţele publice: poziţia financiară a guvernului trebuie să fie sustenabilă,

aceasta fiind atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui

deficit considerat excesiv. În particular: (i) deficitul bugetar al statului (planificat

sau efectiv) nu trebuie sa depăşească 3% din PIB; dacă această valoare este

depăşită, deficitul bugetar trebuie să fie redus substanţial şi continuu, către o

valoare apropiată de cea de referinţă sau depăşirea valorii de referinţă trebuie sa

fie excepţională şi temporară: (ii) datoria publică nu trebuie să depăşească 60%

din PIB, iar dacă înregistrează valori mai mari trebuie sa se diminueze

semnificativ şi să se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.

2

Page 4: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele 12

luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% pe cea (respectiv, media

aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung) a celor mai performante state

membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor; rata dobânzii poate fi măsurată

pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare

comparabile.

stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să se menţină în

intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de

schimb (SME II), pe o perioadă de cel puţin doi ani, fără tensiuni severe, în

special fără a se proceda din proprie iniţiativă la devalorizarea monedei naţionale

faţă de euro. Noul mecanism al cursului de schimb (SME II) a înlocuit Sistemul

Monetar European în ianuarie 1999 şi are drept scop fixarea monedelor statelor

membre care nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea, de comun acord, a

unui curs central, fix dar ajustabil, faţă de euro şi a unei benzi standard de

fluctuaţie de +/-15 puncte procentuale. O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi

stabilită, de comun acord, pe măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce

priveşte convergenţa.2

Pe lângă aceste criterii de bază se urmăreşte independenţa bancilor centrale

naţionale faţă de guverne si se interzice finanţarea monetară a deficitului bugetar.

După cum se observă criteriile de convergenţă sunt orientate pe două laturi

importante:

cea monetară, vizând direct stabilitatea preţurilor ( rata inflaţiei, rata

dobânzii, stabilitatea cursului valutar, independenţa băncilor centrale şi

interzicerea finanţării monetare a deficitului bugetar);

cea a finanţelor publice, reflectată în restricţiile privind deficitul bugetar si

datoria publică.3

2 www.bnr.ro3 TURLIUC, Vasile, COCRIS, Vasile, BOARIU, Angela, STOICA, Ovidiu, DORNESCU, Valeriu, CHIRLESAN, Dan, Moneda şi credit, Editua Economică, Bucureşti , 2005, pag.111

3

Page 5: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

I.2. Criteriile de convergenţă reală

Convergenţa reală se referă la reducerea decalajului dintre veniturile pe locuitor

care este condiţionată de câştiguri imporatnte de productivitate şi de convergenţă

preţurilor relative.4

Tratatul de la Maastricht nu face referire la criteriile de convergenţă reală care să

asigure un grad înalt de similitudine şi de coeziune structurilor economiilor ţărilor

candidate. Probabil că omisiunea iniţială se datorează faptului că, până la începutul anilor

’90, Uniunea Europeană a fost un club al ţărilor bogate ( cu una sau două excepţii), iar

structurile economice ale acestora erau, prin definiţie asemănătoare. In momentul în care

decidenţii vest- europeni au realizat importanţa pe care convergenţa reală o are pentru o

inserţie de succes a economiilor din centrul şi estul Europei, tratatele de asociere fuseseră

deja semnate şi o redeschidere a problematicii părea inoportună. In schimb, atât Comisia

Europeană, cât şi BCE au avertizat în ultimii ani, la început mai voalat, mai apoi din ce

în ce mai transparent asupra riscurilor unei adoptări precipitate a euro de către o ţară a

cărei convergenţă reală cu structurile vest-europene este insuficientă.

Cele mai imporante criterii de convergenţă reală privesc: gradul de deschidere a

economiei ( exprimat prin ponderea pe care suma exporturilor şi importurilor unei ţări o

are în PIB); ponderea comerţului bilateral cu ţările membre ale UE în totalul comerţului

exterior; structura economiei (exprimată prin ponderea pe care marile sectoare o au în

crearea PIB: agricultura, industria, serviciile) şi, criteriul cel mai sintetic, nivelul

PIB/locuitor ( exprimat fie la cursul nominal, fie prin paritatea puterii de cumpărare

standard).5

4 DAIANU, Daniel, VRANCEANU, Radu, România şi Uniunea Europeană Editura Polirom,2002, pag.665 www.bnr.ro

4

Page 6: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Cap. II. Evoluţia factorilor determinanţi pentru

aderarea României la zona euro

România se diferenţiază de majoritatea ţărilor candidate la aderare la zona euro

prin faptul că nu are probleme în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria publică

totală, adică exact domeniile unde alte ţări trebuie să facă cele mai dureroase ajustări; în

schimb, nivelul inflaţiei şi al dobânzilor reprezintă încă un motiv de preocupare în ţara

noastră.

II.1. Evoluţia ratei inflaţiei în România

Conform criteriului de convergenţă (criteriul stabilităţii preţurilor), rata inflaţiei

nu trebuie să depăşească, cu un an inaintea examinării, cu mai mult de 1,5% nivelul

mediu al inflaţiei, inregistrat in cel mult trei state membre care au obţinut cele mai bune

performanţe in materia stabilităţii preţurilor, respectiv au rata inflaţiei calculată ca medie

a indicilor preţurilor de consum asupra unei baze comparabile, cea mai scăzută.

In anul 2005, rata anuală a inflaţiei a coborat în luna decembrie la 8,6%, cu 0,7

puncte procentuale sub nivelul atins în 2004; progresul a fost mult mai evident în cazul

indicatorului calculat ca medie anuală (-2,9 puncte procentuale, până la 9%), care s-a

plasat pentru prima oară pe un palier exprimat printr-o singură cifră. Elemente de

susţinere a acestei evoluţii au oferit:

conduita prudentă a politicii monetare unde ansamblul condiţiilor

monetare s-a menţinut restrictiv, cu precădere prin aprecierea nominală a

monedei naţionale în raport cu euro (cu 6%, decembrie/decembrie) şi prin

5

Page 7: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

măsurile de natură administrativă şi prudenţială adoptate în vederea

diminuării creşterii creditului în valută;

conduita fiscală restrictivă adoptată în cea mai mare parte a anului

(concretizată într-un surplus bugetar de 1 la sută la finele lunii noiembrie);

dezvoltarea unui mediu puternic concurenţial în sectorul de retail, cu efect

şi asupra competiţiei din sectorul productiv (stimulată suplimentar de

presiunea importurilor). Cu toate acestea, sub acţiunea conjugată a

şocurilor de natura ofertei şi a persistenţei excesului de cerere, rezultatul

obţinut la sfârşitul anului a depăşit marginal intervalul de ±1 puncte

procentuale care încadra ţinta de 7,5%.

Nivelul ratei inflaţiei înregistrat la sfârşitul anului 2006 (4,87%) s-a situat cu 3,7

puncte procentuale sub valoarea din decembrie 2005 şi fiind marginal inferior ţintei de

5%. Consolidarea procesului dezinflaţionist a fost reflectată şi de reducerea de la 9% în

anul 2005 la 6,56% a variaţiei medii a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC)

– variabilă utilizată în formularea criteriului de la Maastricht referitor la inflaţie; evoluţia

a condus la restrângerea ecartului dintre rata IAPC pentru România şi media ratelor IAPC

corespunzătoare celor mai performante trei state membre UE în domeniul stabilităţii

preţurilor de la o valoare de 8,1 puncte procentuale în anul 2005 la 5,2 puncte procentuale

în anul 2006.

La reducerea ritmului anual de creştere a preţurilor de consum

(decembrie/decembrie) au contribuit un ansamblu de măsuri de politică macroeconomică,

factori structurali şi, nu în ultimul rând, influenţele conjuncturale. Astfel, un rol important

l-a avut creşterea restrictivităţii condiţiilor monetare în sens larg, ca rezultat conjugat al:

implementării deciziilor de politică monetară şi a măsurilor cu caracter

administrativ şi prudenţial adoptate de către banca centrală .

aprecierii nominale a leului faţă de moneda europeană (cu 7,2%). De asemenea,

dezinflaţia a fost sprijinită de menţinerea de fapt a unei politici fiscale prudente,

cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie. Ca atare, inflaţia de bază (excluzând

influenţa preţurilor administrate, a celor volatile, precum şi corectând impactul

6

Page 8: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

accizelor la tutun şi alcool) a scăzut substanţial, rata sa anuală reducându-se de la

4,81% în decembrie 2005 la 3,04% în decembrie 2006.

Un impact favorabil în sensul reducerii ratei inflaţiei preturilor de consum a continuat

să exercite operarea de ajustări mai puţin ample ale preţurilor administrate (comparativ cu

anul anterior, ritmul anual de creştere a acestora a scăzut cu 4 puncte procentuale, până la

10,2%, rămânând însă sensibil superior mediei), pe fondul relativei atenuări a presiunilor

pe piaţa produselor energetice şi al întăririi monedei naţionale faţă de principalele valute,

precum şi dezvoltarea formelor moderne de comercializare a bunurilor de consum, pe de

o parte prin extinderea ofertei (inclusiv prin importuri), iar pe de altă parte prin politica

de preţuri promovată; în plus, concurenţa de pe segmentul comerţului cu amănuntul a

acţionat ca o constrângere şi asupra producătorilor autohtoni, în condiţiile gradului ridicat

de deschidere a economiei româneşti şi ale stabilităţii preţurilor externe.6

Conform Raportului de convergenţă al BCE, in decmebrie 2006, criteriul de

inflaţie a fost de 2,8%( o inflaţie medie a celor mai bune trei performere de 1,1%, la care

se adaugă 1,5 puncte procentuale).

In ceea ce priveşte anul 2007, rata inflaţiei a coborât de la 5,37% în luna martie la

4,56% la sfârşitul trimestrului II. În trimestrul III 2007, rata anuală a inflaţiei a depăşit

limita superioară a intervalului de variaţie de +/-1 punct procentual în jurul ţintei

interpolate, nivelul atins la sfârşitul perioadei (6,03%) fiind cu 2,23 puncte procentuale

mai ridicat decât cel consemnat în iunie 2007 şi cu 2,04 puncte procentuale mai mare

decât cifra de la sfârşitul lunii iulie.

Figura nr.1.

6 www.bnr.ro

7

Page 9: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

II.2. Evoluţia ratei dobanzii in România

Conform criteriului de convergenţă a dobanzilor, rata dobanzii nominale pe

termen lung (10 ani) la obligaţiunile de stat, in anul premergător evaluarii, să nu fie mai

mare cu cel mult 2% peste media dobanzilor inregistrată in cel mult trei state membre ce

prezintă rezultatele cele mai bune in ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor ( statele cu

inflatia cea mai scazută).

Începând din anul 2005 au fost organizate întâlniri periodice între Ministerul

Finanţelor Publice şi dealerii primari şi investitorii, pentru a discuta evoluţiile pieţei şi

aşteptările legate de aceasta, precum şi cerinţele investiţionale.

Figura nr.2. Evolutia ratei dobanzii in perioada 2004-2005

8

Page 10: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

În 2006, a fost publicat pentru prima dată un calendar al titlurilor de stat pe

întregul an. Conform planificării, s-a stabilit că pe parcursul anului vor fi emise

obligaţiuni de stat de 3,5 şi 10 ani şi titluri de stat cu scadenţa la 6 şi 12 luni. Dar, datorită

evoluţiei cheltuielilor şi excedentului constant ce s-a observat pe parcursul execuţiei

bugetului toate licitaţiile planificate au fost anulate. Practic, finanţarea din surse interne a

fost redusă la împrumutări pe termen scurt din lichidităţile disponibile în contul curent al

trezoreriei statului, provenind în special din excedentele înregistrate la bugetele locale şi

la alte bugete (bugetul asigurărilor sociale şi fondul de somaj). 7

Rata dobânzii la ultima emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe termen de 10

ani (august 2005) a fost de 7,49%, iar la ultima emisiune obligaţiuni guvernamentale pe

termen de 5 ani (martie 2007), rata dobânzii a fost de 7,03%. Conform Raportului de

convergenţă al BCE, in decembrie 2006, criteriul de dobandă a fost de 6,2% (4,2% ale

celor ma bune trei performere, la care se adaugă 2 puncte procentuale).

II.3 Evoluţia deficitului bugetar in România

Conform criteriului situaţiei publice deficitul bugetar al bugetului consolidat să nu

fie excesiv, să nu depăşească 3% din PIB. Reducerea deficitului bugetar a contribuit la

temperarea inflaţiei în 2005, limitând în acelaşi timp deteriorarea suplimentară a

deficitului contului curent. Aspecte problematice au constituit însă, şi în acest an,

execuţia neuniformă a cheltuielilor bugetare (întregul deficit s-a acumulat practic în

ultima lună a anului), precum şi ponderea insuficientă a veniturilor şi cheltuielilor

bugetare în PIB (circa 30%).

Chiar dacă în 2006 a avut loc o relaxare a politicilor fiscale, reflectată într-o

creştere a deficitului bugetului general consolidat la 1,9% din PIB faţă de 0,8% din PIB

în anul 2005 (conform metodologiei FMI), aceasta s-a produs spre finele anului. După

7 www.mfinate.ro/ programul de convergenţă 2006-2009

9

Page 11: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

primele zece luni, bugetul general consolidat înregistra un excedent de 2,04% din PIB,

ceea ce înseamnă că, de fapt, în perioada respectivă, politicile fiscale au ajutat la

consolidarea procesului dezinflaţionist.

Performanţa Romaniei este bună in materie de deficit bugetar, intrucat deficitul

din 2006 se incadrează confortabil in criteriul de la Maastrich, de 3%, performanţă

superioară faţă de cea a altor ţări care au intrat in UE in 2004.

II.4. Evoluţia datoriei publice in România

Rata datoriei publice pe care o are România este sub 20% din

PIB, mult mai redusă decât plafonul de 60% stabilit de Tratatul de la

Maastricht. La sfârşitul anului 2005, datoria guvernamentală, calculată după

metodologia UE (ESA95), a reprezentat 15,9% din PIB, din care datoria internă a fost de

3,2% şi datoria externă de 12,7%.

Figura nr.3. Structura datoriei publice

10

Page 12: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Datoria guvernamentală defalcată pe tipuri de instrumente ne arată că, la sfârşitul

anului 2005, titlurile guvernamentale reprezentau 31,2% din totalul datoriei, restul fiind

împrumuturi. Referitor la scadenţa iniţială a datoriei guvernamentale, 6,4% este datorie

pe termen scurt, în timp ce 93,6% este datorie pe termen mediu şi lung, scadenţa medie

fiind de 5,6 ani. Trebuie menţionat în acelaşi timp, că datoria publică defalcată pe tipuri

de instrumente ne arată că 39,2% din totalul acesteia este datorie cu rata variabilă.

Datoria în moneda natională a reprezentat 19,1% din totalul datoriei în timp ce datoria în

euro s-a situat la 51,5% din totalul datoriei în valută.

În pofida creşterii deficitului bugetar, datoria publică a continuat să scadă,

ajungând în 2006 la 12,4% din PIB, faţă de 15,9% din PIB în anul precedent. Din punct

de vedere al criteriilor de la Maastricht referitoare la sustenabilitatea poziţiei fiscale, atât

ponderea în PIB a deficitului bugetar, cât şi cea a datoriei publice au fost net inferioare

limitelor existente (3% şi, respectiv, 60% din PIB). Obiectivul principal al

managementului datoriei guvernamentale îl reprezintă menţinerea în limite sustenabile a

nivelului acesteia şi asigurarea surselor necesare finanţării deficitelor bugetare şi a

resurselor de plată a serviciului datoriei la un cost cât mai redus şi un nivel al riscului

acceptabil.8

II.5. Evoluţia cursului de schimb in România

Participarea pentru cel puţin 2 ani la mecanismul SME II, în care moneda

naţională va trebui să manifeste un grad ridicat de stabilitate faţă de euro, este obligatorie

pentru adoptarea Euro.

Două decizii sunt de importanţă crucială pentru aderarea României la zona euro şi

anume momentul intrării în mecanismul SME II şi durata participării la acest mecanism.

Recomandările Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene sunt:

Intrarea în mecanismul SME II să se facă după aderarea ţării respective la

Uniunea Europeană;

8 www.mfinate.ro/ programul de convergenta 2006-2009

11

Page 13: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Durata participării la SME II să nu depăşească, de regulă, perioada obligatorie a

celor 2 ani, ceea ce presupune ca ţara respectivă să fie relativ bine pregătită în

momentul intrării în SME II;

Criteriile de convergenţă nominală să fie îndeplinite într-o manieră sustenabilă.

Cursul de schimb al monedei nationale fata de euro trebuie sa se încadreze în

intervalul de variaţie de +/-15%, fără tensiuni majore pentru o perioadă de doi ani

înaintea momentului examinarii.

In România, în perioada 2005-2006, aprecierea/deprecierea zilnică maximă a

cursului de schimb leu/euro faţă de media celor doi ani a fost de +10.0/-6.1%.

Insă, cel de al cincilea criteriu de convergenţă nominală, privind stabilitatea

cursului de schimb, depinde in mod critic de indeplinirea criteriului privind rata inflaţiei.

De cand inflaţia a fost adusă la valori cu o singură cifră, cursul de schimb a inceput să

manifeste un grad de stabilitate compatibil cu indeplinirea acestui criteriu. Trebuie

precizat că relaţia dintre rata inflaţiei şi cursul de schimb este biunivocă, in sensul că ele

se potenţează reciproc.

Cu alte cuvinte, cursul de schimb mai stabil nu este numai un rezultat al unei rate

mai scăzute a inflaţiei ci, la randul său, printr-o depreciere nominală mai mică (sau- ceea

ce este acelaşi lucru- printr-o apreciere reală mai mare) poate conduce la o scădere a ratei

inflaţiei. Aşadar, o concluzie foarte importantă este aceea că o apreciere in termeni reali a

cursului de schimb potenţează procesul dezinflaţionist. Insă această apreciere reală nu

poate fi impusă in mod arbitrar, fără respectarea “regulii de aur” conform căreia creşterea

productivităţii muncii (privită ca factor de stimulare a competitivităţii externe) trebuie să

fie in fiecare an mai mare sau cel puţin egală cu suma dintre aprecierea in termeni reali a

monedei naţionale şi creşterea in termeni reali a salariului mediu (văzute ca factori

inhibanţi ai competitivităţii externe).

Se poate aprecia că tinind cont de necesitatea implementării unor reforme

structurale suplimentare care să ducă la cresterea capacităţii şi flexibilităţii economiei

româneşti de a face faţă şocurilor asimetrice, România nu va putea adera la mecanismul

ratei de schimb doi (SME II) mai devreme de 2012. Aderarea la mecanismul ratelor de

12

Page 14: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

schimb 2, prevăzută pentru anul 2012, va reprezenta o etapă importantă pe calea

convergenţei.

II.6. Denominarea leului- un alt pas spre adoptarea

monedei unice europene

Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a insemnelor

monetare. Motivele pentru care a fost necesar acest pas sunt:

denominarea marchează un ciclu inflaţionist şi intrarea intr-o perioadă de

stabilitate. Dacă nu s-ar fi trecut la denominare, Banca Natională a Romaniei

ar fi fost nevoită să facă multe emisiuni de bani mari şi chiar să emită o noua

bancnotă, respectiv bancnota de 5.000.000 lei;

o alta motivaţie ar fi aceea a exprimării preţurilor la niveluri normale uzuale in

Europa. In Romania, leul avea o paritate exprimată “cu cinci cifre”, situaţie

care nu s-a mai intalnit in alt stat vest- european. Astfel denominarea se

concretizează ca fiind ultimul pas tehnic pentru introducerea monedei unice

euro, prevăzută pentru perioada 2012-2014;

un alt motiv il constituie simplificarea trecerii ulterioare la moneda unică

europeană. Asistăm in prezent la internaţinalizarea relaţiilor economice,

monetare şi financiare, la globalizarea lor, la extinderea economiei de piată şi

la utilizarea monedei in plan zonal. Este mai uşor de utilizat un schimb la o

paritate de 4:1 decat 40.000:1.

denominarea este utilă pentru a reduce nivelul indicatorilor valorici la

parametri mai uşor inteligibili.

Dimensiunile noilor bancnote au fost satbilite tinandu-se cont de faptul că, după

integrare , ţara noastră va trece la moneda unică europeană. Aceasta va constitui un

avantaj cert, deoarece costurile adaptării ulterioare a ATM-urilor vor fi mai reduse.9

9 STEFURA, Gabriel, Romania şi problemele integrării europene, Editura Universităţii ‘Al.I.Cuza’, Iaşi, 2007, pag. 203-204

13

Page 15: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Denominarea a fost necesară, fiind considerată o etapă intermediară a trecerii la

moneda unică europeană. Pană la trecerea la euro estimată pentru intervalul 2012-2014

este timp indelungat, iar lucrul cu cupiuri valorice mari prezintă incoveniente. Tăierea a

patru zerouri din valoarea nominală a insemnelor monetare are şi un efect psihologic

deosebit, constatat şi in experienţa altor state care au efectuat denominarea.

Inainte ca euro să devină şi moneda naţinală romanească, leul mai are de străbătut

anumite etape care au mai multă importanţă simbolică, decat una economică. Prima

etapă, respectiv denominarea leului, este o operaţiune cu valoare tehnică, din care

“nimeni nu caştigă şi nimeni nu pierde substanţa economică”. Această etapă a dus la

simplificarea evidenţelor economice, iar trecerea la euro se va realiza cu mai multă

uşurinţă deoarece raportul intre leu şi euro va fi de 1:4 in loc de 1:40.000. Costurile pe

care le-au presupus denominarea sunt compensate cu cele privind producerea cheltuielilor

de transport, manipulare şi utilizare a bancnotelor şi monedelor. Următoare etapă va fi

trecerea la un leu cu adevărat puternic, reflectarea unei economii in plină dezvoltare, iar a

treia etapă va fi trecerea la moneda unică europeană, care va consfinţi integrarea deplină

a ţării noastre in structurile Uniunii Europene.10

Cap III. Cum indeplineşte România criteriile de

convergenţă reală

Principalele criterii de convergenţă reală sunt următoarele:

– nivelul PIB/locuitor, atât în termeni nominali, cât şi la paritatea puterii de

cumpărare;

– structura pe sectoare a economiei;

10 www.bnr.ro/R20031126guv

14

Page 16: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

– gradul de deschidere a economiei;

– ponderea comerţului cu UE în totalul comerţului exterior.

Figura nr.4 Figura.nr.5

Figura nr.6 Figura nr.7

15

Page 17: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Romania are un grad mediu de deschidere a economiei, de 76.7% in 2006. Din

acest punct de vedere, economia romanească este mult mai puţin deschisă decat

economiile Cehiei, Slovaciei sau Ungariei, pentru care comerţul exterior joacă un rol

mult mai important, similar celui din ţările BENELUX. Totuşi, Romania are un grad de

deschidere a economiei mai mare decat al Poloniei, ceea ce era de aşteptat, avand in

16

Page 18: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

vedere corelaţia inversă care există intre deschiderea economiei şi mărimea pieţei interne.

Se poate aprecia că in anii următori ponderile exporturilor şi importurilor in PIB vor

continua să crească, iar Romania va deveni o economie foarte deschisă, similară ţarilor de

marime mijlocie şi mică din UE.

In ceea ce priveşte ponderea comerţului cu Uniunea Europeană in totalul

comerţului exterior, Romania se plasează bine, asemănător ţărilor care au aderat in 2004,

avand ȋn ultimii 3 ani o pondere de aproape 65%. Conform acestui indicator, ţara noastră

se plasează in imediata apropiere a Cehiei, Poloniei sau Ungariei. Totuşi, aceste cifre

agregate nu sunt semnificative in privinţa structurii comerţului cu ţările UE. In timp ce

comerţul exterior al Ungariei se bazează foarte mult pe autovehicule, bunuri

electrocasnice şi tehnică de calcul (comerţ intraindustrial), cel al Romaniei se bazează

mult pe produse cu grad redus de prelucrare (confecţii, mobilier, produse metalurgice).

Acest handicap de structură nu va putea fi depăşit decat printr-un prces susţinut de

atragere a investiţiilor străine in domenii cu valoare adăugată mare.

Dacă in materie de deschidere a economiei, Romania indeplineşte oarecum

criteriile de convergenţă reală, nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte criterii. De

exemplu, in structura sectorială a PIB, agricultura continuă să joace un rol mult prea mare

(circa 12-14%), similar Bulgariei, dar de trei, patru ori mai mari decat in cazul ţărilor

central-europene. Mai mult decat atat, ponderea populaţiei ocupate in agricultură este in

Romania de 25%, de cateva ori mai ridicată decat in celelalte ţări central-europene. De

asemenea, se constată o relativă subdezvoltare a serviciilor, care contribuie cu mai puţin

de 50% din PIB in cazul Romaniei, rezultat net inferior tuturor celorlalte ţări din zonă.

Poate fi semnalat faptul că, din punct de vedere al clasificării localităţilor,

Bulgaria, Estonia şi chiar Republica Cehă apar ca ţări “mai rurale” decat Romania. Dar in

cazul acestor ţări caracterul rural nu inseamnă exclusiv agricol, ci inseamnă implicare in

sfera serviciilor şi in industrie. Numai in Romania caracterul rural a rămas sinonim cu

agricol, iar ultimul termen a ajuns să fie sinonim cu agricultura de subzistenţă. Este

evident că, avand o asemenea structură a economiei, Romania va avea dificultăţi majore

in adoptarea euro.

In fine, ultimul criteriu de convergenţă reală il reprezintă nivelul PIB/locuitor.

Exprimat la cursul de schimb nominal, nivelul acestuia, a fost de peste 4500 euro in 2006.

17

Page 19: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Un indicator mai relevant ȋl constituie ȋnsă PIB/locuitor exprimat prin paritatea puterii de

cumpărare standard.

O forţare a ritmului de creştere economică, spre 7-8 % pe an, este problematică:

ea nu pare sustenabilă pe termen lung, riscand să ducă la o supraincălzire a economiei şi

la perioade de recesiune, alimentand modelul stop-and-go; in plus, ea este de natură a

alimenta fie inlaţia, fie deficitul de cont current, fie o combinaţie a celor două. Deci o

forţare excesivă a ritmului de creştere a PIB nu este de natură a ne apropia de realizarea

obiectivului pe termen lung. In schimb, se pune problema scurtării orizontului de timp

prin adăugarea la diferenţialul de creştere economică a unui anumit nivel de apreciere

reală. Pană la momentul intrării in mecanismul SME II, această apreciere reală poate fi de

3-4% anual (condiţionată de “regula de aur” a corelaţiei cu productivitatea muncii). Chiar

şi dupa adoptarea euro, Romania poate inregistra o apreciere in termeni reali a

PIB/locuitor printr-o inflaţie marginal mai mare decat inflaţia celorlalte ţări membre ale

zonei euro, in procesul de apropiere dintre PIB in preţuri curente şi PIB exprimat in

paritatea puterii de cumpărare. In aceasta situaţie, Romania ar ajunge la nivelul mediu

estimat pentru acel moment al PIB pe locuitor din UE, in jurul anului 2044.

Aprecierea in termini reali este benefică atat din perspectiva criteriilor de

convergentă nominală (deoarece contribuie la reducerea ratei inflaţiei), cat şi din

perspectiva criteriilor de convergenţă reală (intrucat ajută la scurtarea timpului necesar

egalizării nivelurilor PIB/locuitor). In aceste condiţii, se pune problema găsirii unor

modalităţi de stimulare a exporturilor, altele decat deprecierea competitivă a monedei

naţionale. Competitivitatea sporită nu trebuie să se mai bazeze exclusiv pe costul scăzut,

ci şi pe alţi factori, precum: inovaţia incorporată in produs, livrarea la timp, produse

specifice pentru clienţi specifici, crearea unor reţele de distribuţie proprii, asigurarea de

service şi de perioade de garanţie etc.11

Concluzii

11 www.bnr.ro/ Mugur Isareascu, Drumul catre euro

18

Page 20: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Conform Tratatului de la Maastricht, ţările care aderă la Uniunea Europeană devin

state membre cu derogare temporară în ceea ce priveşte adoptarea monedei comune.

Aceasta înseamnă că la un moment dat, ulterior aderării, noile state membre vor intra în

SME II, iar apoi, condiţionat de îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, vor

adopta moneda euro, care oferă conţinut deplin integrării în Uniunea Economică şi

Monetară. Deşi după aderarea la Uniunea Europeană, politicile monetară şi de curs de

schimb ale fiecărui stat devin obiectul interesului comun, este în acelaşi timp evident că

opţiunile de strategie monetară şi valutară după aderarea la UE constituie, în principal, o

responsabilitate şi o prerogativă a statului membru respectiv.

Pentru economia românească, intrarea în zona euro reprezintă un obiectiv

strategic extrem de important, al cărui calendar de realizare a fost elaborat luându-se în

considerare beneficiile şi costurile pe care acest proces le antrenează. Prima ediţie a

Programului de convergenţă, definitivată şi publicată în ianuarie 2007 – după ce în lunile

anterioare proiectul acestuia a fost supus dezbaterii publice –, are pentru România o

importanţă deosebită, fiind primul document care evaluează posibilităţile de dezvoltare

economică în condiţiile promovării politicilor de realizare a convergenţei nominale şi

reale.

Ţinând cont de necesitatea implementării unor reforme structurale care să

conducă la creşterea capacităţii economiei româneşti de a face faţă şocurilor asimetrice,

în Programul de convergenţă se apreciază că România nu va putea adera la SME II mai

devreme de anul 2012. În condiţiile intrării în SME II în anul 2012 şi ale minimizării

duratei de participare la acest mecanism, adoptarea euro ar putea avea loc la orizontul

anului 2014.

În ceea ce priveşte stadiul îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală,

economia românească nu are probleme din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice,

ponderile în PIB ale datoriei publice şi deficitului bugetar fiind în anii 2005-2006 net

inferioare pragurilor stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

19

Page 21: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

Performanţa României în materie de inflaţie s-a îmbunătăţit considerabil în

perioada 2000-2006, rata medie anuală a inflaţiei înregistrată în anul 2006 fiind însă cu

3,76 puncte procentuale superioară nivelului de referinţă al criteriului. În anul 2006 nu au

avut loc emisiuni de titluri de stat pe termen de 10 ani, iar rata dobânzii la titlurile de stat

cu această scadenţă emise în august 2005 a fost de 7,49% (faţă de nivelul de referinţă de

6,2%); pentru îndeplinirea criteriului specific, se impun formarea unei pieţe interne de

capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor dobânzii. În ceea ce priveşte cursul de

schimb al leului faţă de euro, în perioada 2005-2006 s-a înregistrat o marjă de variaţie de

+10/-6,1% faţă de media intervalului de doi ani avut în vedere. Evoluţia se încadrează în

intervalul- standard de fluctuaţie al SME II, dar nu şi în banda asimetrică de +15/-2,25%

20

Page 22: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

care ar putea fi utilizată la evaluarea îndeplinirii fără tensiuni severe a criteriului de

stabilitate a cursului de schimb.12

Există anumiţi factori care pot optimiza intrarea în zona euro. Indeplinirea

criteriilor convergenţei nominale  joacă un rol principal, dar foarte importanţi sunt acei

factori care fac posibilă o performanţă solidă în cadrul uniunii monetare. Aceştia includ

flexibilitatea în pieţele de produse/servicii şi în pieţele pentru factori de producţie,

consolidarea reformelor sistemelor de pensii şi asigurări sociale şi o politică fiscală

concentrată asupra mobilităţii factorilor de producţie în cadrul condiţiilor de piaţă unice,

inclusiv migraţia forţei de muncă.

Pentru a atinge criteriile de convergenţă reală şi nominală este necesară

continuarea eforturilor pentru a obţine:

- consolidarea decelerării inflatiei ,

- formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de

dobândă cu cele stabilite prin Tratat. Este necesară dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, pe

fondul finalizării liberalizării contului de capital ;

- stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă. Un grad de stabilitate mai ridicat al

cursului de schimb poate fi atins prin creşterea credibilităţii procesului de convergenţă şi

prin stabilizarea anticipaţiilor privind cursul de schimb pe termen lung. 13

Perioada dintre mementul aderării la UE şi momentul intrării ȋn mecanismul

SME II va trebui folosită cu ȋnţelepciune pentru restructurare economică de profunzime şi

pentru realizarea unor programe de investiţii de natură să reducă, ȋn cel mai scurt timp,

decalajul care ne desparte de standardele actuale ale Uniunii Europene.14

Bibliografie

12 www.bnr.ro/R200613 www.guv.ro14 www.bnr.ro/ Mugur Isărescu, Drumul catre euro

21

Page 23: Premise Pentru Aderarea Romaniei La Zona Euro

1. DAIANU, Daniel, VRANCEANU, Radu, România şi Uniunea

Europeană, Editura Polirom,2002

2. STEFURA, Gabriel, Romania şi problemele integrării europene,

Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007

3. TURLIUC, Vasile, COCRIS, Vasile, BOARIU, Angela, STOICA,

Ovidiu, DORNESCU, Valeriu, CHIRLESAN, Dan, Moneda şi credit, Editua

Economică, Bucureşti , 2005

4. www.bnr.ro

5. www.guv.ro

6. www.insse.ro

7. www.mfinate.ro/ Programul de convergenţă 2006-2009

22