54. Specifică particularităţile operaţiilor cu mărfuri din consignaţie.La baza vânzării mărfurilor în consignaţie stau relaţiile coordonate prin contractul de comision, conform condiţiilor căruia dreptul de proprietate asupra mărfurilor îl deţine proprietarul iniţial al acestora până la momentul vânzării către cumpărător.

În consignaţie se acceptă mărfuri noi şi uzate, care pot fi utilizate fără o recondiţionare suplimentară şi care corespund normelor şi cerinţelor sanitare. Nu pot fi primite la consignaţie:

mărfurile a căror comercializare, conform legislaţiei în vigoare, este interzisă sau limitată;

armament de luptă din dotare sau de serviciu; echipamente militare, uniforme şi alte articole din sortimentul militar.

La primirea mărfurilor în consignaţie pe fiecare din ele se fixează o etichetă, iar pe obiectele ieftine mici (ceasuri, mărgele, broşe şi alte articole similare) – o etichetă cu numărul contractului de comision şi preţul de vânzare.

Preţul de vânzare a mărfurilor primite de comisionar se stabileşte de către comitent şi se indică în lista mărfurilor recepţionate la consignaţie, pe eticheta fiecărui obiect sau indicatorul de preţuri. Coordonată de către comisionar şi comitent, mărimea comisionului se stabileşte în procente faţă de preţul la care a fost vânduta marfa şi se fixează în contractul de comision. Ea poate fi diferenţiată după mărfuri aparte sau grupuri de mărfuri. În cazul când mărfurile nu se comercializează, preţul prestabilit poate fi micşorat de comisionar în conformitate cu condiţiile convenite în contract, iar operaţia respectivă se consemnează în „Actul de reevaluare”.

Până la vânzarea mărfurilor, dreptul de proprietate asupra acestora rămâne după comitent. Ordinea, termenele şi mărimile reevaluării mărfurilor primite în consignaţie sunt stabilite de către comisionar şi comitent la încheierea contractului de comision, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) comisionarul are dreptul să reducă cu 20% preţul mărfurilor nevândute în decursul a 20 de zile lucrătoare. La expirarea a încă 20 de zile lucrătoare după prima reevaluare, comisionarul reduce preţul cu 30% faţă de cel stabilit după prima reevaluare. Dacă aceste mărfuri nu au fost vândute în decursul următorului termen de 20 de zile lucrătoare, comisionarul este în drept să le deprecieze cu 50% din preţul stabilit după a doua reevaluare. Dacă mărfurile nu au fost vândute nici după a treia reevaluare, magazinul le depreciază până la preţul de comercializare sigură;b) la cererea comitentului preţul la obiectul predat poate fi redus înainte de termenele, stabilite în punctul a), însă cel puţin cu 10% dintr-odată, până la expirarea primului termen de reevaluare stabilit de comisionar;c) termenele următoarei reevaluări se calculează din ziua imediat următoare perfectării actului de reevaluare;d) toate reevaluările mărfurilor se efectuează fără participarea comitentului, semnătura căruia în contractul de comision constituie acceptarea acestor condiţii;

e) reevaluarea bunurilor confiscate, fără stăpân şi a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune, care au fost transmise spre comercializare, se efectuează în modul prevăzut de legislaţie, în prezenţa reprezentantului Inspectoratului Fiscal.Primirea mărfurilor în consignaţie se documentează, în afară de contractul

de comision care se întocmeşte în două exemplare, prin „Borderoul de recepţie a mărfurilor la consignaţie”, care se generalizează în „Borderoul de evidenţă a mărfurilor în consignaţie”. Pentru fiecare comitent în parte se deschide şi se ţine o „Fişă de comitent” care serveşte drept bază pentru evidenţa analitică a mărfurilor în consignaţie. „Borderoul de recepţie a mărfurilor la consignaţie” se întocmeşte în două exemplare şi se transmite împreună cu mărfurile către gestionar pentru vânzare. Gestionarul, recepţionând mărfurile semnează ambele exemplare şi primul se anexează la raportul de gestiune.

Mărfurile primite şi aflate în consignaţie se înregistrează în contabilitate în contul extrabilanţier 923 „Mărfuri primite în consignaţie” la preţul de vânzare cu amănuntul fără TVA convenit cu comitentul şi înscris în contractul de comision, iar decontările cu comitenţii se contabilizează în contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” .

55. Descrie contabilitatea circulaţiei mărfurilor în consignaţie.Pentru înregistrarea vânzării în consignaţie a mărfurilor primite de la

persoanele fizice se consemnează următoarele formule contabile:1. Înregistrarea primirii mărfurilor de la comitent în sumă totală la preţul de

vânzare a acestora:D 923 „Mărfuri primite în consignaţie” 2. La înregistrarea comisionului calculat din suma încasată din vânzarea

mărfurilor în consignaţie:D 241 „Casa”C 534 2 „Datorii privind TVA”C 611 2 „Venituri din vânzarea mărfurilor”3. La încasarea numerarului din vânzarea mărfurilor aflate în consignaţie la

sumă fără comisionul aplicat de unitatea de comerţ la mărfurile vândute şi reflectarea datoriei faţă de comitent:

D 241 „Casa”;C 539 „Alte datorii pe termen scurt”.4. La decontarea mărfurilor vândute se înscrie valoarea de vânzarea a

mărfurilor vândute în consignaţie:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie” lei.5. Pentru impozitul ce se reţine la sursa de plată din venitul persoanelor

fizice în mărime de 5%* se înscrie:D 539 „Alte datorii pe termen scurt”;C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcont 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”.

*

6. Achitarea datoriei faţă de comitent privind mărfurile vândute în consignaţie:

D 539 „Alte datorii pe termen scurt”;C 241 „Casa”.7. Virarea către buget a impozitului reţinut din venitul comitentului:D 534 7 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;C 242 „Cont de decontare” lei.8. Recuperarea mărfurilor nevândute către comitent:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie” 9. Încasarea comisionului privind păstrarea mărfurilor ulterior recuperate

comitentului:D 241 „Casa” C 534 2 „Datorii privind TVA” ;C 611 3 „Venituri din servicii prestate” 10.Reducerea preţurilor la mărfurile nevândute:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie”.11.Virarea către buget a sumei TVA calculate din operaţiile cu mărfurile în

consignaţie:D 534 2 „Datorii privind TVA”C 242 „Cont de decontare”.

Pentru înregistrarea vânzării în consignaţie a mărfurilor primite de la persoane juridice se consemnează următoarele formule contabile:

1. Înregistrarea primirii mărfurilor de la comitent în sumă totală la preţul de vânzare a acestora:

D 923 „Mărfuri primite în consignaţie”.2. Reflectarea sumei TVA deductibilă la primirea mărfurilor de la

comitenţi:D 534 2 „Datorii privind TVA”;C 539 „Alte datorii pe termen scurt”.3. La înregistrarea sumei încasate din vânzarea mărfurilor în consignaţie:D 241 „Casa”;C 534 2 „Datorii privind TVA” ;C 611 2 „Venituri din vânzarea mărfurilor”;C 539 „Alte datorii pe termen scurt”.4. La decontarea mărfurilor vândute se înscrie valoarea de vânzarea a

mărfurilor vândute în consignaţie:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie” lei.5. Achitarea datoriei faţă de comitent privind mărfurile vândute în

consignaţie:D 539 „Alte datorii pe termen scurt”;C 242 „Cont de decontare”.6. Virarea către buget a sumei TVA calculate din operaţiile cu mărfurile în

consignaţie:D 534 2 „Datorii privind TVA”;

C 242 „Cont de decontare”.Comisionarul înregistrează venituri din vânzări în mărimea comisionului ce revine acestuia, deoarece mărfurile vândute nu reprezintă proprietatea unităţii de comerţ şi suma obţinută din comercializarea acestora nu se atribuie la cifra de afaceri a comisionarului.

56.Stabileşte şi caracterizează documentele necesare obţinerii unui credit şi contabilizează operaţiunile de utilizare a creditului.Modul de creditare, de primire si de rambursare a creditelor bancare e reglementat de contractele de credit si actele normative bancare in vigoare.Creditele bancare si imprumuturile pot fi ptimite direct sub forma de MB, in urma inchierii unui contract de credit sau de imprumut intre creditor si debitor, prin emisiunea de obligatiuni, combii financiare, actiuni privelegiate, scontare de cambii si alte titluri de datorii.Emisiunea titlurilor de imprumut (obligatiunilor) e o modalitate de contractarea capitalului atras. Obligatiunea e un document care ateste dreptul proprietarului (obligatarului) de a primi suma varsata in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marimea si in termenul stabilit prin decizia de emitere a obligatiunilor.Achitarea sumei creditului si a dobinzii calculate se efctuiaza de catre debitor prin virament bancar printr-o dispozitie de plata, emiterea cecului de decontare, depunerea de numerar, in cazuri aparte prin dispozitia incaso si trecerea in cont a incasarii din vinzarea valorilor de marfuri si materiale.

Contabilizarea:Dt 241,242,243-primirea creditului/ imprumutului pe TL/TSCt 411,412,413Ct 511,512,513

Dt 714- calculul dobinzii pe TL/TS primite cu scop generalCt 411,412Ct 511,512

Dt 121,112- calculul dobinzii pt creditele pe TL/TS primte cu scopul crearii unor Ct 411,511 active

Dt 227 - primirea creditelor pentru angajatii entitatiiCt 412,512

Dt 411,412,413- treccerea creditelor/imprumuturilor de la TL la TSCt 511,512,513

Dt 511,512,513- treccerea creditelor/imprumuturilor de la TS la TLCt 411,412,413

Dt 511,512,513

Dt 411,412,413Ct 241,242,243- rambursarea creditului/imprumutului

Dt 521- achitarea dat comerciale din contul creditelor/imprumuturilor beneficiateCt 411,413Ct 511,513

57. Descrie procesul de contabilizare a creditelor şi a împrumuturilor pe termen lung.

Dt 241,242,243-primirea creditului/ imprumutului pe TLCt 411,412,413

Dt 714- calculul dobinzii pe TL primite cu scop generalCt 411,412

Dt 121,112- calculul dobinzii pt creditele pe TL primte cu scopul crearii unor Ct 411 active

Dt 227 - primirea creditelor pentru angajatii entitatiiCt 412

Dt 411,412,413- treccerea creditelor/imprumuturilor de la TL la TSCt 511,512,513

Dt 511,512,513- treccerea creditelor/imprumuturilor de la TS la TLCt 411,412,413

Dt 411,412,413Ct 241,242,243- rambursarea creditului/imprumutului pe TL

Dt 521- achitarea dat comerciale din contul creditelor/imprumuturilor pe TL Ct 411,413 beneficiate

58. Descrie procesul de contabilizare a creditelor şi a împrumuturilor pe termen scurt.Dt 241,242,243-primirea creditului/ imprumutului pe TSCt 511,512,513

Dt 714- calculul dobinzii pe TS primite cu scop generalCt 511,512

Dt 121,112- calculul dobinzii pt creditele pe TS primte cu scopul crearii unor Ct 511 active

Dt 227 - primirea creditelor pentru angajatii entitatiiCt 512

Dt 411,412,413- treccerea creditelor/imprumuturilor de la TL la TSCt 511,512,513

Dt 511,512,513- treccerea creditelor/imprumuturilor de la TS la TLCt 411,412,413

Dt 511,512,513Ct 241,242,243- rambursarea creditului/imprumutului pe TS

Dt 521- achitarea dat comerciale din contul creditelor/imprumuturilor beneficiateCt 511,513

59. Caracterizează tipurile de sisteme de retribuire a muncii în RM şi enumără documentele necesare evidenţei personalului.

Pt remunerarea salariatilor se pot folosi formele de salarizare:1. Salarizare in regie (pe unitate de timp)- presupune retribuirea muncii in raport

cu timpul efectiv lucrat. Aceasta salarizare se aplica pt retribuirea persoanelor de conducere, specialistilor si functionarilor, care desfasoara activitate administrativa in #. Include sistemele:a) Sistemul simplu- prevede calculul salariilor in dependenta de nr de ore/zile

efectiv lucrate. Salriu= nr ore*tarif/orab) Sistemul premial- prevede in afara de salariul calculat si un premiu in

depedenta de coeficientul participarii in munca/de calitatea muncii depuse.

Forma de salarizate in regieAvantaje Dezavantaje

1. Salariu se calculeaza simplu si poate fi usor explicat

2. Angajatii au mai multa siguranta in salariul pe care il primesc fiind ca aceasta nu se schimba direct proportional cu volumul de productie.

3. Se recalculeaza cheltuielile administrative pt calculul si contabilizarea salariilor

1. Nu stimuleaza muncitorii pt a spori volumul de productie si performantele de munca

2. Salariile sunt calculate uniform pe categoriile de calificare fara a lua in consideratie initiativa si performantele individuale

3. Exista performanta de incetinire ritmului de munca in conditiile unei supravegheri insuficiente

2. Salarizarea in acord (pe unitate de produs)- presupune retribuirea persoanelor in raport cu cantitatea de produse fabricate intr-o unitate de timp. Acordul imbraca sistemul de salarizare:a) in acord direct- salariul se calculeaza prin imultirea cantitatii de produse

fabricate, cu tariful de plata pe o unitate de produs fabricat. Salariul= nr unit.*tarif/unit.

b) In acord indirect- se foloseste pt retribuirea muncii auxiliare, care au drept obiectiv de activitate diservirea locurilor de munca ale muncitorilor de baza. Esenta acestui sistem de salarizare consta in faptul ca marimea salariului

muncitorilor auxiliari depinde direct de rezultatele muncii obtinute de muncitorii de baza.

c) In acord premial- prevede in afara de salariu pt munca efectiv prestate si un premiu pt indeplinirea/ supraindeplinirea normei de productie.

d) In acord progresiv- prevede retribuirea produselor fabricate in limita normei de produse la tariful obisnuit de plata, iar productia fabricata peste norma de productie la un tarif de plata majorat, in anumite proportii stabilite progresiv. Astfel, cu cit gradul de indeplinire a norme de productie e mai inalt cu atit mai mult se majoreaza tarful de plata pe unitatea de produs.

Forma de salarizare in acordAvantaje Dezavantaje

1. descrie mai binelegatura dintre marimea salariilor si efortul facut de salariat

2. Tinde sa sporeasca productivitatea salariatului

3. Diminueaza ch # prin renuntarea la supraveghetori absolut necesari in cazul salarizarii in regie

Aceasta forma de salarizare e adesea contestata ca goana dupa executarea a cit mai multe piese si operatii, care duce la sacrificarea calitatii.

60. Menţionează particularităţile evidenţei sintetice şi analitice a decontărilor cu personalul privind remunerarea muncii.

Dt 811, 812, 813, 112, 121, 712, 713, 714, 721, 723- calculul salriului la realizareaCt 531 lucrarilor de...

Dt 531Ct 241, 242, 244 (prin card)- achitarea salariului

Dt 531Ct 227- retinerea creantei din contul slariului calculat

Dt 531Ct 533- calculul retinerilor din salariul a contributiilor medicale si sociale

Dt 531Ct 534- calculul impozitului pe venit din salariului

Dt 714Ct 241- lipsa in urma inventarieii

Dt 227 Ct 612- compensarea lipsurilor de catre angajati

Dt 712, 713, 811, 812, 813- efectuarea platilor de catre titularul de avans fara Ct 532 eliberarea avansului in cadrul deplasarilor

Dt 532Ct 241- achitarea datoriilor fata de personal privind alte operatii

Dt 532- diminuarea datoriilor fata de angajati din contul creantei existente cu Ct 227 aceasta

Dt 111, 112, 121, 123, 211, 213, 217Ct 532- procurarea activelor prin titularul de avans fara acordarea avansului

Dt 811Ct 538- crearea provizioanelor pt plata concediilor muncitorilor de baza

61. Descrie particularităţile documentaţiei în diferite forme de retribuire a muncii.

Pt evidenta timului efectiv lucrata si volumul muncii prestate:1.Fisa/ Tabelul de pontaj- serveste ca baza pt evidenta timpului de munca pretat.

Acest document se deschide lunar pe fiecare sectie si se complecteaza zilnic indicindu-se prezentele, nr de ore lucrate, absentele si cauzele acestora. Inregistrarile se fac pentru fiecare salariat in parte, abaterile se inregistreaza prin semne conventionale:

Incapacitatea temporala de munca (B) Deplasare (D) Zile de odihna (O)

Mentiunile privind cauzele absentelor se fac in baza documentelor corespunzatoare:

Certificat medical Ordin de acordare a concediilor

2. Bon de lucru in acord individuala sau colectiv- se utilizeaza la # cu productie individuala si in serie mica. El contine date referitoare la comanda lansata, timpul prevazut pt executarea lucrarilor, numele, prenumele, categoria de calficare a muncitorului, care intreprinde lucrari s.a. Dupa finisarea lucrarilor se completeaza cu nr de produse fabricate, timpul efectiv prestat si suma salariilor calculate.In cazul utilizarii bonului de lucru in acord colectiv pe verso se contin date privind repartizarea salariului calculat colectiv intre membrii acesteia.

3. Raport de fabricatie- se aplica la # cu productie in masa. El reprezinta un raport centralizator, care se deschide pt o anumita perioada de timp. Se utilizeaza in cazul in care retribuirea membrilor colectivului se face in ultima operatie pt toate operatiile executate anterior.

4. Foaia de parcurs- se deschide pt o partida de produse, piese predate in prelucrare, pe care le insoteste pe tot parcursul prelucrarii lor incepind cu prima pina la ultima operatie. Dupa finisarea fiecarei operatii foaia de parcurs se complecteaza cu nr de produse calitative, rebutate si salariul calculat.

In forma de salarizare in regie (pe unitate de timp) se pune accent pe timpul efectiv lucrat, iar la salarizarea in acord (pe unitate de produs) se ia in consideratie VPF, indeplinirea planului de productie, comercializare s.a.

62. Descrie modalitatea de calcul a salariului şi determină tipurile de reţineri din acesta.

Întreprinderea în anul 2012 a calculat următoarele salarii pentru angajatul Cojocaru Ion: ianuarie – 4000 lei. Salariul a fost achitat respectiv pe 30 ianuarie. În baza cecerii depuse lucrătorul a beneficiat de o scutire personală anuală de 6840 lei sau 720 lunar şi, având un fiu, de o scutire pentru persoanele întreţinute 1 920 lei sau 160 lei lunar.

Venitul impozabil se determină prin scăderea mărimii scutirilor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale din venitul îndreptat spre plată. Impozitul pe venit se calculează reieşind din cotele stabilite de Codul fiscal.

Ianuarie:

Venit impozabil – 2915.75 lei (4000– 2 150 x 0,035 – 2 150 x 0,06 - 880)

În luna ianuarie impozitul pe venit a fost calculat prin însumarea impozitului pe venit corespunzătoar celor două tranşe de calcul al impozitului:

[(2100 x 1 (numărul de luni)) x 7% : 100%] = 147 lei,

[(2915.75 – 2100) x 1 x 18% : 100%] = 1,46 lei,

Suma totală a impozitului pe venit reţinut în luna ianuarie 2012 a constituit 148,46 lei (147 + 1,46).

Suma impozitului ce urmează a fi virată la buget este de 148,46 lei.

Sumele impozitului pe venit reţinute în plus se restituie anagajatului sau, cu consimţămîntul acestuia, se trec în contul micşorării sumei impozitului, ce urmează a fi reţinut în perioadele ulterioare.

Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri: reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice; reţineri sociale: 6 % - contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, 3,5

% - contribuţia de asigurări medicale obligatorii ; diverse reţineri: avansurile la salariu acordate anterior; restituirea sumelor

plătite în plus în urma unor greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; plăţi la sindicatele de ramură, locale; reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el; reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reţineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în

rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale întreprinderii (cămine); reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc.

Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii etc.

Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice (inclusiv a gospodăriilor ţărăneşti şi întreprinderilor individuale) pe anul 2009 sunt următoarele:

7 % din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 25 200 lei;

18 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 25 000 lei.

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitul impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de asigurare, despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii, inclusiv în caz de invaliditate, bursele elevilor, studenţilor, pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii, dividendele de la rezidenţi, patrimoniul primit ca donaţie, moştenire, câştigurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal.

63. Relatează procesul contabilizării decontărilor privind asigurările sociale şi a impozitului pe venit de la persoanele fizice.

Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat, obligatorii se stabilesc

anual de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor

la asigurările sociale în Fondul Asigurărilor Sociale, datoriilor privind asigurarea

medicală, asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de

pasiv 533 “Datorii privind asigurările”. În creditul acestui cont se reflectă

datoriile calculate privind asigurările, iar în debit - mijloacele achitate, virate şi

cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii

privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.

Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a contribuţiilor

pentru asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul

respectiv şi mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile:

1. pentru salariaţi încadraţi în producţie:

debit conturile 811 “Producţia de bază”, 812 "Activităţi auxiliare", 813

“Consumuri indirecte de producţie”,

credit conturile 533 “Datorii privind asigurările”;

 

2. pentru salariaţi încadraţi în procesul de procurare, de creare a activelor, de

încărcare şi descărcare a materialelor şi alte lucrări privind aprovizionarea:

debit conturile 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 “Active

materiale în curs de execuţie, 122 “Terenuri”, 211 “Materiale”, 212

“Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă

durată”, 217 “Mărfuri”,

credit 533 “Datorii privind asigurările”.

 

3. pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie, în funcţie de tipul

activităţii:

debit conturile 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi

administrative”, 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 722

“Cheltuieli ale activităţii financiare”, 723 “Pierderi excepţionale”,

credit contul 533 “Datorii privind asigurările”.

 

Întreprinderea achită salariaţilor unele sume pe seama mijloacelor asigurărilor

sociale, precum şi îndemnizaţii familiilor cu copii, indemnizaţii pentru incapacitate

temporară de muncă, indemnizaţii în caz de sarcină şi lăuzie, indemnizaţii de

invaliditate în caz de accident de muncă sau de boală profesională, indemnizaţii

pentru înmormîntare, compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit în urma

avariei de la C.A.E. Cernobîl, compensaţii nominative pentru unele categorii de

populaţie, pensii diferitelor categorii de populaţii etc.

Plăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula

contabilă:

debit contul 533 “Datorii privind asigurările”,

credit conturile 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii”, 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

Suma spre achitare în bugetul asigurărilor sociale de stat se determină ca diferenţă

dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi.

Reţinerea contribuţiilor individuale de asigurări sociale obligatorii din

salariu se reflectă prin formula contabilă:

debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

credit contul 533 “Datorii privind asigurările”.

Achitarea contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale obligatorii şi a primelor de

asigurare organelor şi companiilor de asigurări se reflectă în felul următor:

debit contul 533 “Datorii privind asigurările”,

credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”.

Dacă întreprinderea a efectuat admis supraplăţi, aceste sume se trec în componenţa

creanţelor pe termen scurt prin formula contabilă:

debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”,

credit contul 533 “Datorii privind asigurările”.

Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă

în registrul la contul 533 “Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine

stătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de asigurări, pe

asigurători, pe conturi corespondente. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din

registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare.

Venitul impozabil se determină prin scăderea mărimii scutirilor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale din venitul îndreptat spre plată. Impozitul pe venit se calculează reieşind din cotele stabilite de Codul fiscal.

- calc imp/v pt pers fizice din salariu

Dt 531

Ct 534

- achitarea imp/v

Dt 534

Ct 242

64. Descrie documentarea şi contabilizează decontările cu personalul privind alte operaţii.

Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile privind alte operaţiuni calculate personalului, iar în debit – achitarea şi trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind alte operaţiuni la finele perioadei de gestiune.

1)Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, cheltuielile efectuate de el, în baza decontului de avans, se înregistrează în felul următor:

Dt 712 “Cheltuieli comerciale”,

Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,

Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”,

Dt 111 “Active nemateriale”,

Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie”,

Dt 123 “Mijloace fixe”,

Dt 211 “Materiale”,

Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,

Dt 217 “Mărfuri”,

Dt 251 “Cheltuieli anticipate curente”,

Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

2) Salariaţii întreprinderii pot achita unele datorii financiare, comerciale, faţă de buget ale întreprinderii pe seama mijloacelor proprii. În baza decontului de avans, chitanţelor şi bonurilor de plată se întocmesc următoarele formule contabile:

Dt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,

Dt 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”,

Dt 539 “Alte datorii pe termen scurt”

Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

3) În cazul efectuării unor cheltuieli care depăşesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de avans, soldul creditor al contului 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” se trece în catergoria datoriilor:

Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”,

Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

4) Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu-se formula contabilă:

Dt 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”,

Ct 241 , 242 , 243

Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă în registre respectiv pentru conturile 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, ţinute independent de întreprinderi. La sfârşitul lunii informaţia se înregistrează în Cartea mare şi, după verificare – în Bilanţul contabil.

Dt 532Ct 241- achitarea datoriilor fata de personal privind alte operatii

Dt 532- diminuarea datoriilor fata de angajati din contul creantei existente cu Ct 227 aceasta

Dt 111, 112, 121, 123, 211, 213, 217Ct 532- procurarea activelor prin titularul de avans fara acordarea avansului

Dt 811Ct 538- crearea provizioanelor pt plata concediilor muncitorilor de baza

65. Descrie procesul de contabilizare a datoriilor privind facturile comerciale.Documente: factura fiscala, factura de expeditie, factura invoceDt 111,112,121,122,123,125,131,132,211,212,213,217,231,232- procurarea bunurilor cu achitarea ulterioaraDt 112,121,122,125,211,217,131,132,231,232,712,713,714,721,723- beneficierea de servicii/ lucrari pt procurarea unor bunuri/ serviciiDt 534.2- Calculul TVA la procurareDt 722.3- diferente negative de curs valutar aparute in cadrul comertului externCt 521,522

Dt 521, 522Ct 622.3- diferente de curs valutar favorabile in cazul comertului externCt 242,243- achitarea datoriilor comercialeCt 227- achitarea datoriilor prin titularul de avans cu /fara eliberarea avansului in PrealabilCt 221,223- achitarea datoriilor prin schimb din contul creantelor existente cu acelasi agent economic.

Dt 242,243Ct 523- primirea avansului

Dt 523 Ct 221,223- stingerea creantei din contul avansului primitCt 242,243- restituirea avansului neutilizatCt 612,621- trecerea la V operationale a avansurilor neutilizate, nerestituite

Dt 722.3Ct 523 - diferente de curs valutar nefavorabile aparute in cazul avansului pe TS

Dt 523Ct 622.3- diferente de curs valutar favorabile aparute in cazul avansului pe TS

66. Descrie conţinutul economic al TVA, expunând obiectul, subiectul şi cotele acesteia.

Subiecţii impozabili sînt:a) persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile art.112 sau 1121;b) persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;c) persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrate în conformitate cu art.112 sau 1121.

Obiecte impozabile constituie:a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd

rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz

sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

c) importul serviciilor în Republica Moldova.Nu constituie obiecte impozabile:

a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere;

b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;

c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare;

d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi

serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;b) cote reduse în mărime de:- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300,

190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);

- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;

- 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 4015, 481890, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;

- 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr importat şi/sau livrat pe teritoriul ţării;- 8% – la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia

din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi livrată pe teritoriul ţării;

- 6% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104.

67. Caracterizează contabilitatea TVA şi a accizelor. Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Perioada fiscală privind T.V.A.(1) Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începînd

cu prima zi a lunii.(2) ín cazul anulării înregistrării, ultima perioadă fiscală începe în prima zi a

lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii cînd a intrat în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării.

Declararea T.V.A. şi achitarea ei

(1) Fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit.a) şi/sau lit.c), este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la Serviciul Fiscal de Stat nu mai tîrziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.

(11) Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).

 (2) Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care

urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget la serviciile importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.

1) Acciz – impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.2) Certificat de acciz – document eliberat de organul Serviciului Fiscal de

Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.

3) íncăpere de acciz – totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

Subiecţi ai impunerii sînt:a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică

mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse

accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8).Obiectele impunerii şi baza impozabilă(1) Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa

la prezentul titlu.(2) Baza impozabilă o constituie:a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul

importului, sînt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste

mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.1231;c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei

vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.1231.

Cotele accizelor, conform anexei la prezentul titlu, se stabilesc:a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize

şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.

68. Descrie particularităţile contabilităţii TVA la efectuarea operaţiunilor de procurare a mărfurilor şi de achitare a serviciilor.

1)Dt 534.2Ct 521- TVA la procurarea marfurilorCt 242- transferul TVA la bugetCt 313- TVA din depunerea programei informatice/materialelor in capitalul statutarCt 221- anularea sumei TVACt 521 ( )- anularea sumei TVACt 521- la restabilirea dat fata de furnizor

2)Dt 221- calculul TVA din VVzDt 713- calculul TVA din valoarea de piata a activelor donate - recalculul sumei TVA - TVA din valoarea materialelor lipsa ce depasesc norma de perisabilitate - reconstituirea sumei TVA la bugetDt 426- trecerea DTL fata de buget la datorii curenteDt 225- TVA din valoarea serviciilor importateDt 535- trecerea datoriei preliminare fata de buget la dat curenteCt 534.2

3)Dt 426Ct 535- trecerea DTL fata de buget la datorii preliminare

69. Descrie particularităţile contabilităţii TVA la efectuarea operaţiunilor de livrare a mărfurilor şi de achitare a serviciilor.

1. Dt 534.2Ct 242- transferul TVA la bugetCt 225- trecem in cont suma TVACt 123- TVA din casarea MFCt 521- TVA din productia marfurilorCt 539- TVA la procurarea materiei primede la furnizor extern

2. Dt 221- TVA la livrari - TVA din rabat - TVA din calculul dobinzii - TVA la livrari la cota standart - Corectam suma TVA ( ) Dt 713- recalculul sumei TVA - TVA din valoarea AN predate cu titlul gratuit - calculul TVA la buget din valoarea lipsa - restabilirea sumei TVA la buget Dt 225- TVA din avans Dt 228- TVA la plata pt arenda Dt 714- TVA din calculul platii pt arenda Dt 229- TVA din V din cedarea dreptului de utilizare asupra AN

Dt 227- TVA din creanta gestionarului pt lipsa Dt 241- TVA din VVz a productiei finite/ marfurilor Ct 534.2

3. Dt 242 Ct 221- incasarea TVA

82. Relatează particularităţile contabilităţii rezultatelor financiare şi ale repartizării profitului.

Contabilitatea rez fin:Dt 611,612,621,622,623- trecerea V la fínele perioadei de gestiune la rezultatul Ct 351 financiar total

Dt 351 - trecerea Ch la fínele perioadei de gestiune la Ct 711,712,713,714,721,722,723,731 rezultatul financiar total

Contabilitatea repartizarii profitului:Dt 351- reflectarea profitului la fínele perioadei de gestiuneCt 333

Dt 333- reflectarea pierderii la fínele perioadei de gestiuneCt 351

83. Caracterizează structura rapoartelor financiare şi defineşte normele de întocmire şi prezentare a acestora.

Rapoartele financiare – un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care caracterizeaza situatia patrimoniala si financiara a # si rezultatele activitatii econ a acesteia obtinute in cursul perioadei de gestiune respective.RF trimestreal cuprinde:

Bilantul Contabil Raportul privind rezultatele financiare Raportul privind fluxul de MB

RF anual cuprinde: Bilantul Contabil Raportul privind rezultatele financiare Raportul privind fluxul de MB Raportul privind fluxul capitalului propriu Anexa la Bilantul Contabil Anexa la Raportul privind rezultatele financiare Nota explicativa

Procesul de prelucrare a datelor contabile in vederea intocmirii RF cuprind etapele:I. Analiza operatiunilor economice si verificarea corectitudinii (in baza doc

primare) corectitudinii si obiectivitatii inregistrarii acestora in conturile contabile analitice.

II. Verificarea corespunderii datelor contabilitatii analitice cu rulajele si soldurile conturilor contabilitatii sintetice

III.Inventarierea generala a patrimoniului si reflectarea rezultatelor acesteia in cont

IV. Inchiderea la fínele anului de gestiune a conturilor de evidenta a V si Ch si determ rez fin.

V. Inchiderea registrelor contabile pentru ultima luna a perioadei de gestiune, completarea Cartii mari si intocmirea Balantei de verificare

Rapoartele financiare trebuie să cuprindă informaţii:a) privind activele controlabile de întreprindere (acestea constituind surse ale unor eventuale afluxuri de mijloace băneşti sau ale altui avantaj economic în viitor);b) privind pasivele întreprinderii (acestea constituind surse ale unor eventuale refluxuri (retrageri) de mijloace băneşti sau ale altui avantaj economic în viitor);c) privind venitul net al întreprinderii (care reprezintă modificările resurselor economice şi datoriilor întreprinderii de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepţia cotelor proprietarilor şi plăţilor efectuate acestora);d) privind fluxul mijloacelor băneşti în perioada de gestiune (în calitate de indicator al fluxului eventual de mijloace băneşti în viitor).

Această informaţie este utilă pentru utilizatorii rapoartelor financiare în aprecierea capacităţii întreprinderii de a plăti dividende şi dobînzi şi a achita datoriile în termenele stabilite.RF se prezinta pina la 31.03 a anului imediat urmator celui prezentat in raport la Ministerul finantelor, daca pina la data indicata se determina unele greseli in RF prezentat, RF rectificat trebuie prezentat pina la data sus indicata.

84.Descrie şi caracterizează conţinutul raportului "Bilanţul contabil al întreprinderii".

Bilanţul contabil este un raport privind situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii la data de raportare.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova . Acesta cuprinde următoarele elemente principale:

a) active nemateriale (imobilizări necorporale);b) active materiale (imobilizări corporale);c) active financiare;d) stocuri de mărfuri şi materiale;e) conturile debitorilor privind operaţiile de comerţ şi alte operaţii;f) investiţii financiare;g) mijloace băneşti;h) capital propriu;i) datorii financiare;j) conturile creditorilor privind operaţiile comerciale şi alte operaţii.

85.Descrie şi caracterizează conţinutul Raportului de Profit şi Pierderi.

Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent. La întocmirea lui se foloseşte metoda calculării (specializarea exerciţiilor).

Raportul privind rezultatele financiare contribuie la realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net şi pierderile, care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii.

Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În el se reflectă veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare, precum şi articolele excepţionale, profitul net (pierderea) în perioada de gestiune.

Activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum şi din alte tipuri de activităţi, care nu constituie nici activitate de investiţii, nici activitate financiară. De exemplu, veniturile din vînzarea stocurilor de mărfuri şi materiale, hîrtiilor de valoare pe termen scurt, amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.

Activitatea de investiţii reprezintă procurarea (achiziţionarea) şi vînzarea activelor pe termen lung.

Activitatea financiară este activitatea din care rezultă modificările mărimii şi structurii capitalului propriu şi împrumuturilor întreprinderii.

Articolele excepţionale sînt veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiile sau eventualităţile care pot fi delimitate strict de activitatea ordinară a întreprinderii şi de aceea nu se prevede că acestea vor apărea frecvent sau permanent. De exemplu, pierderile provocate de calamităţile naturale care n-au fost asigurate (în cazul cînd aceasta nu constituie un fenomen obişnuit), pierderile cauzate de perturbările politice, veniturile sub formă de compensare de asigurări de stat pentru pierderile suportate în urma calamităţilor naturale etc.

Venitul din vînzări (cifră de afaceri) reprezintă un aflux global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate în cursul perioadei de gestiune în conturile întreprinderii, care generează creşterea capitalului propriu, cu excepţia aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii şi a sumelor încasate în numele terţilor.

86Explică conţinutul şi modul de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.

 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se prezintă potrivit unei forme aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include:a) încasări băneşti din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor şi

prestarea serviciilor;b) plăţi băneşti furnizorilor, antreprenorilor pentru mărfuri şi servicii;

c) plăţi băneşti salariaţilor, contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi/sau asigurări sociale, medicale facultative (benevole);

d) plăţi ale dobînzilor aferente împrumuturilor;e) plăţi ale impozitului pe venit;f) alte încasări şi plăţi băneşti - încasări băneşti din taxe de comision, încasări

şi plăţi băneşti aferente contractelor încheiate în scopuri comerciale şi de dealer, penalităţi, amenzi, despăgubiri încasate şi plătite, plata accizelor, taxei pe valoarea adăugată şi altor impozite, cu excepţia impozitului pe venit, plăţi băneşti companiilor de asigurări etc.Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea de investiţii include:

a) încasări băneşti din ieşirea de active pe termen lung;b) plăţi băneşti aferente creării şi procurării de active pe termen lung;c) dobînzi încasate;d) încasări băneşti sub formă de dividende;e) încasări băneşti din cota de participaţie în capitalul entităţilor mixte;f) încasări băneşti din restituirea avansurilor sau rambursarea împrumuturilor

(cu excepţia avansurilor şi împrumuturilor instituţiilor financiare);g) plăţi de avans şi împrumuturi acordate altor entităţi (cu excepţia

avansurilor şi împrumuturilor instituţiilor financiare);h) încasări băneşti provenite din contractele futures, forvard, de opţiune şi

swap, cu excepţia încasărilor în baza contractelor încheiate în scopuri comerciale şi de dealer;

i) plăţi băneşti pentru contractele futures, forvard, de opţiune şi swap, cu excepţia cazurilor în care contractele se încheie în scopuri comerciale şi de dealer.Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară include:

a) încasări băneşti din emisiunile de acţiuni şi alte hîrtii de valoare;b) plăţi băneşti proprietarilor în vederea procurării sau stingerii acţiunilor

entităţii;c) încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi pe termen scurt şi

lung;d) plăţi băneşti pentru rambursarea creditelor şi împrumuturilor pe termen

scurt şi lung;e) încasări băneşti de la arendaşi din stingerea datoriilor aferente arendei

finanţate;f) plata dividendelor;g) încasări băneşti din redevenţe.

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară include:a) încasări băneşti din emisiunile de acţiuni şi alte hîrtii de valoare;b) plăţi băneşti proprietarilor în vederea procurării sau stingerii acţiunilor

entităţii;c) încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi pe termen scurt şi

lung;d) plăţi băneşti pentru rambursarea creditelor şi împrumuturilor pe termen

scurt şi lung;

e) încasări băneşti de la arendaşi din stingerea datoriilor aferente arendei finanţate;

f) plata dividendelor;g) încasări băneşti din redevenţe.

Fluxul mijloacelor băneşti provenit din operaţiile în valută străină se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti în valuta naţională a Republicii Moldova la cursul de schimb al zilei de încasare sau plată a mijloacelor băneşti.

87.Descrie conţinutul şi modul de întocmire a Raportului privind fluxul capitalului propriu.

Raportul privind circulaţia capitalului propriu cuprinde date privind modificările capitalului propriu al întreprinderii grupat după cum prevede capitolul III "Capital propriu" al bilanţului contabil:a) capital;b) rezerve;c) profit nerepartizat;d) capital auxiliar.Întreprinderea întocmeşte raportul privind circulaţia capitalului propriu potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova

88.Precizează şi expune modul de evidenţa a consumurilor directe de materiale şi metodele de includere a lor în cost.

Prin productia de baza se subintelege productia ce face obiectul activitatii principale a # si consta din produse, semifabricate, lucrari, servicii, care se desfasoara in sectiile principale ale #.Pt generalizarea info privind consumurile efectuate, precum si calculatia costului efectiv al acestora se utilizeaza contul 811, care e un cont de calculatie. In Dt contului se reflecta:

1. Soldul produselor in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune:Dt 811Ct 215

2. Consumurile efectuate pt fabricarea produselor, prestarea serviciilor:Dt 811Ct 211,531,533,521,539In Ct contului se reflecta:

1. Prod in curs de executie la sf perioadei de gestiune:Dt 215Ct 811

2. Costul efectiv al prod fab, a rebuturilor definitive si deseurilor recuperabile:Dt 216,714,211Ct 811CDM se reflecta in baza doc primare si anume:

1) fisa limita de consum- e utilizata pt eliberarea materialelor strict in baza limetelor stabilite

2) bonul de comanda- pt inlocuirea materialelor sau pt eliberarea suplimentara a acestora

3) Dispozitia de livrare- pt evidenta miscarii materialelor in interiorul #CDM se repartizeaza in costul prod fab in baza metodei normative, care consta in:

a) se stabilesc normele de consum pe fiecare tip de produs fabricatb) se determ consumurile normative totale de materiale prin produsul dintre

volumul efectiv de productie fab cu normele de consum stabilitec) se calc un coef de repartizare prin raportul dintre consum efectiv total si

consum normativ totald) se stabileste consumul efectiv de materiale pt fiecare produs fab de acelasi

tip de mat prin produsul dintre coef de repartizare cu consumurile normative de mat.

La CDM se intocmesc formulele contabile:a) Consum de mat pt fab prod de baza:

Dt 811Ct 211

b) Consum de energie electrica, apa, s.a. de la furnizori:Dt 811Ct 521, 522

c) Calc salariilor, CAS, CAMDt811Ct 531,533

d) Ref deseuriilor recuperabile, care pot fi utilzate in procesul de prod/ vindute:Dt 211Ct 811irecuperabile nu pot fi utilizate sub nici o forma si nici neu se reflecta in cont.

89.Descrie modul de evidenţă a consumurilor directe privind retribuirea muncii.

CDRM se includ directe in costul prod fab, conform datelor din doc cont primare. Acestea sunt:

1) tabelul de pontaj- se duce evidente timpului de munca2) Bonul de lucru in acord individual/colectiv- se inscriu date referitoare la

prod fab si muncitorii impicati3) Raport de fabricatie- se refera doar la muncitorii si bunurile din cadrul unei

sectii4) Foaia de parcurs- se deschide pt o partida de produce pe care le insoteste pe

parcursul fabricarii lorAu loc inregistrarile:

1) Calc salariilor muncitorilor de baza, CAS si CAM:Dt 811Ct 531,533

2) Crearea rezervelor pt plata concediilor:Dt 811

Ct 53890.Descrie particularităţile contabilităţii consumurilor din activităţile auxiliare.

Pt evidente consumurilor activitatii auxiliare e destinat contul 812, care e un cont de calculatie, in Dt se reflecta:

Soldul prod in curs de executie la inc perioadei de gestiune:Dt812Ct 215

Toate consumurile de prod:Dt 812Ct 211,521,522In Ct se reflecta:

1. Costul efectiv al prod fab, serviciilor prestate:Dt 216Ct 812

2. Costul efectiv al rebuturile definitive:Dt 714.8Ct 812

3. Prod in curs de executie la sf perioadei de gestiune:Dt 215Ct812

4. Costul efectiv al deseurilor recuperabile:Dt 211Ct 812

91.Defineşte noţiunea de "consum indirect de producţie" şi caracterizează componentele acestuia.

CIP- consumurile eferente deservirii si conducerii subdiviziunilor de prod, care pot fi incluse in mod direct in costul prod finite si se repartizeaza la sf perioadei de gestiune pe tipuri de produse, acestea includ:

1. CIP variabile- consumurile #, marimea carora depinde de volumul prod, cum ar fi remunerarea muncitorilor ce deservesc sectiile de prod, consumul de mat pt gestiunea generala a sectiilor. CIP variabile se includ in costul prod fab si soldurilor prod in curs de executie in suma totala, indiferent de niv utilizarii efective a capacitatii de prod.

2. CIP constante- consumurile #, marimea carora un depende sau depende neesential de volumul de prod, cum ar fi uzura MF, consumul de energie eléctrica pt iluminarea sectiilor de prod. CIP constante se repartizeaza intre costul prod si Ch perioadei in baza capacitatii normative a utilajului de prod.

CIP include:1) cons pt intretinerea, reparatia, asigurarea si functionarea MF de prod2) uzura MF de prod3) amortizarea AN cu carácter productiv4) Uzura omvsd cu carácter prod5) salariile muncitorilor aux si a pers adm al sectiei de prod

6) contributiile asigurarile sociale si medicale din salarial pers auxiliar si adm.7) plata chiriei aferente sectiei de prod si a MF prod8) consumuri de deplasare a lucratorilor productivi

92.Descrie particularităţile contabilităţii consumurilor indirecte de producţie şi modul de repartizare a lor în costul produselor.

Contabilitatea CIP:Dt 813Ct 113- calc amortizarii AN cu carácter prodCT 124- calc uzurii MF cu carácter prodCt 211- consum de mat pt intretinerea MF prod/ a sectiei de bazaCt 213- consum de omvsd cu val unit mai mica de 3000 lei pt necesitatile sectiei de prodCt 214- colc uzurii omvsd u val unit mai mica de 3000 lei pt necesitatile sectiei de prodCt 227- consumuri de deplasare a lucratorilor prod cu acordarea in prealabil a avansuluiCt 521- consum de energie eléctrica, térmica, apa, gaze naturale aprovizionate de le furnizori/parti legate pt necesitatile sectiei de prodCt 531- calc salariului muncitorilor auxiliari si a personalului adm si al sectiei de prodCt 533- calc CAS, CAM a muncitorilor auxiliari si a personalului adm al sectiei de prodCt 532-consumuri de deplasare a lucratorilor prod fara acordarea in prealabil a avansului

CIP se repartizeaza in conformitate cu capacitatea de productie, adica, daca gradul de utilizare(GU) e mai mare si e egal cu 100%, atunci CIP constant si include direct in costul de prod. Daca GU≤100, atunci CIP constant se include partial in costul prod, iar restul se trece la Ch perioadei.La sf fiecarei per de gestiune se repartizeaza CIP colectat in costul produselor fab. Pt repartizarea acestora e necesar de a alege o baza de repartizari:

1) salariile muncitorilor de baza2) Consumurile directe3) valoarea materiei prime consúmate

GU= Capacitatea efectiva/ Capacitatea normativa *100%Coef de repartizare a CIP= Total CIP/ Baza de repartizare

CIP repartizat: reflectarea CIP repartizat in costul prod fab

Dt 811Ct 813

reflectarea Cip nerepartzatDt 714

Ct 81393.Defineşte şi descrie metoda de evidenţă a consumurilor şi calculaţia costului pe comenzi.

Calculatia- un ansamblu de operatii matematice utilizate pt determinarea costurilor. Pt calculele corespunzatoarea a costurilor de prod e necesar sa se respecte etapele:

1) Documentarea si inregistrarea consumurilor in conturi de consumuri directe si indirecte

2) Repartizarea consumurilor activitatii auxiliare asupra activitatii de baza si asupra altor activitati beneficiare

3) evaluarea deseurilor si scaderea lord in valoarea consumurilor de materiale4) repartizarea CIP pe obiecte de evidente5) calc costului rebuturilor si scaderea lui din totalul consumurilor coléctate6) determinarea prod in curs de executie la sf perioadei de gestiune si scaderea

lord in totalul consumurilor coléctate7) calculatia costului efectiv de productie pe obiecte si pe unitati de calculatie.

In calitate de obiect de evidenta se considera comanda, iar ca obiect de calculatie e tipul de produs, care se fabrica conform comenzii lansate. Comenzile ce sunt primite se inregistreaza in registrul de comenzó. Concomitent cu lansarea comenzii in contabilitate se intocmeste fisa de evidente analítica a consumurilor.

Costul efectiv al produseor lansate cu o comanda se va stabili numai la sf perioadei de gest in care sa finisat executarea competa a comenzii respective. Daca produsele care fac partedin aceeasi comanda se predau partial la depozitul produselor finite sau chiar clientului inainte de terminarea definitiva a comenzii, atunci ele se evalueaza la costul planificat. Mai tirziu, dupa finisarea comenzii, acesta va fi corectat cu suma abaterii dintre costul efectiv si cel planificat de productie.Abaterea= Cost efectiv- Cost planificatCost efectiv> Cost planificat (abaterea +)Dt 216Ct 811Cost efectiv<Cost planificat (abatere -)Dt 216 (suma abaterii)Ct 811 (suma abaterii)

94.Defineşte şi descrie metoda de evidenţă a consumurilor şi calculaţia costului pe faze.

Metoda pe faze se aplica la # cu productie in masa si in serii mari. Consumurile directe sunt stabilite pe faze si pe tipuri de produse, iar cele indirecte se colecteaza la nivelul sectiei, urmind ca la sf perioadei de gestiune sa se repartizeze pe faze.Metoda pe faze recunoaste 2 variante: cu si fara semifabricate.Metoda cu semifabricate se aplica la # cu productie in masa si dupa fiecare faza => semifabricate. Particularitatile variantei cu semifabricate sunt:

1) Semifabricate obtinute se depoziteaza pt o anumita periada2) Calcularea costului

3) Costul ultimei faze e costul produselor fabricatePt evidente semifabricatelor se utilizeaza contul 216.2, iar contul 811 se va dezvolta analitic pe faze de fabricatieFaza 1

1)Colectarea consumurilor:Dt 811/f1Ct 211,531,533,813

2)Costul efectiv:Dt 216.2/semifabricatCt 811/f1Faza 2

3)Primirea semifabricatelor din faza 1:Dt 811/f2Ct 216.2/semifabricat

4)Colectarea consumurilor:Dt 811/f2Ct 211,531,533,813

5)Costul efectiv ala semifabricatelor:Dt 216.2/semifabricatCt 811/f2….Ultima faza

6)Primirea semifabricatelor din faza anterioara:Dt 811/ultima fazaCt216.2/semifabricat

7)Colectarea consumurilor de productieDt 811/ultima fazaCt 211,531,533,813

8)Cost efectiv produs finit fabricat:Dt 216.1/ prod fab finitCt 811/ ultima faza

Conform metodei fara semifabricate un se calc costul dupa fiecare faza de fab, ci numai pt produsul finit, care resulta dupa ultima faza.Faza 1

1) Colectarea consumurilor:Dt 811/f1Ct 211,521,531,533….Ultima fazaColectarea consumurilorDt 811/ ultima fazaCt 211,521,531,533

2) Costul efectiv al prod fabricate:Dt 216.1

Ct 811/f1….Ct 611/ ultima faza

95.Reprodu rolul şi esenţa metodelor de calculaţie a costului de producţie de tip "Direct cost" şi "Standard cost".

Reprodu rolul si esenta metodelor de calculate a costului de productie de tip “Direct cost” si “Standart cost”Metoda Standard - Cost consta in calcularea costului standard de productie pe baza standardelor de consum elaborate.Costul standard reprezinta un cost prestabilit cu caracter normativ ce acjioneaza atat ca etalon de masurare §i comparatie a costului efectiv, clt §i ca instrument deorientare §i precizare a conditiilor in care trebuie sa se desfa§oare procesulde productieMetoda standard-cost se aplica mai mult de intreprinderile producatoare, la care ciclul de producfie consta dintr-unitajile de cercetare-dezvoltare §ir de operatiuni succesive.Pentru activitatea de productie se elaboreaza consumuri standarde privind materialele directe, munca directa, precum §i standarde pentru CIP Avantajele:1 )ofera managerilor posibilitatea de a lua anumite masuri corective in baza analizei §i interpretarii abaterilor;2)permite de a reduce costurile mai ales daca metoda este combinata cu un sistem care saincite personalul la sporirea productivity sau ameliorarea calitatii (de ex. acordarea depremii).Dezavantajul se datoreaza fie rigiditafii sau flexibilityi standardelor de consumur Conform metodei Direct - Cost costul de productie este format doar din ^onsumurivariabile, §i anume: CDM, CDRM, CIP v. Problema de baza a acestei metode o Donstituiesepararea corecta a consumuri lor variabile de cele constante.Un indicator important ce se calcula in cazul aplicarii metodei direct cost este venitul marginal.Venitul marginal = V vinzarilor- Consumuri §i cheltuieli operationale variabile 611711,712,713,714,811,812,813Venitul marginal serve§te pentru acoperirea consumurilor §i cheltuielilor operafionale constante, dupa care contribuie la objinerea profitului.Rezultatul financiar = Venitul marginal - Consumuri §i cheltuieli operationale ;onstante(813,712,713,714)Avantajele metodei „Direct-cost”:•permite constatarea raportului intre consumuri §i volumul producerii;•simplifies operatiile de calculare a costurilor, prin faptul ca renunta la repartizarea consumurilor indirecte de productie constante, care se suporta in totalitatea lor din /enitul marginal;•u§ureaza §i creeaza condijiile necesare bunei desfa§urari a muncii de analiza a activitatii economice, prin separarea consumurilor variabile de consumurile constante §i urmarirea acestora in toata complexitatea lor.Dezavantajele metodei „Direct-cost”:

dificultatea separarii consumurilor constante de consumurile variabile; evaluarea stocurilor la cost variabil se love§te de restrictii fiscale, care impun ca Tncontabilitatea financiara stocurile sa fie evaluate la cost total. Aceasta presupune cainformatia privind costurile variabile sa fie supusa unor corectii pentru a putea fi utilizata incontabilitatea financiara §i admisa de fiscalitate

96.Defineşte noţiunea de buget şi menţionează tipologia acestuia.Buget- doc fin, elaborat pina la momentul efectuarii actiunilor (operatiunilor) previzibile= plan financiar de actiuni, prognoza operatiounilor financiare viitoare.Scopurile bugetelor:

planificarea operatiunilor ce asegura realizarea obiectivelor strategice ale #. stimularea conducatorilor la tóate nivelel in vederea atingerei scopurilor

centrelor de responsabilitate controlul activitatii curente, asigurarea disciplinei prevazute de plan evaluarea indeplinirii planurilor de catre céntrele de responsabilitate si

conducatorii lor instruirea manageriala si altor angajati din serviciile económico-financiare ale

#Tipologia bugetelor:

a) 1. General- cuprinde tóate activitatile #. Scopul acestuia consta in grupare, insumarea bugetelor si planurilor diferitor subdiviziuni a #: buget de profit-pierderi, Buget mijloacelor banesti (buget operational, buget financiar)

2. Particular- pt anumite sectiib) 1. Static- buget calculat pt un nivel concret al activitatii #

2.Flexibil- buget ce se intocmeste un pt un nivel concret al activitatii econ, ci pt un anumit diapazon al lui. Acesta tine cont de modificarea consumurilor in functie de nivelul vinzarilor.

97.Enumera principiile generale, componenţa şi modul de întocmire a bugetelor întreprinderii.

Princiipiile bugetare:■ principiul integralităţii sistemului bugetar: presupune ca bugetarea să ia în calcul toate aspectele activităţii întreprinderii■ principiul suprapunerii sistemului bugetar cu sistemul de autoritate din cadrul firmei: sistemul bugetar se construieşte pe organigrama şi funcţiile definite în cadrul întreprinderii, precizând obiectivele şi/sau mijloacele fiecărui centru de responsabilitate. ■ principiul menţinerii solidarităţii între diferite structuri organizatorice: identificarea clară a responsabilităţilor ■ principiul înscrierii sistemului bugetar în cadrul politicii generale a întreprinderii: sistemul bugetar, care este o proiecţie a obiectivelor pe termen scurt, nu trebuie să contravină obiectivelor pe termen lung ale întreprinderii, indiferent dacă sunt sau nu formalizate.■ principiul cuplării sistemului bugetar cu politica de personal a întreprinderii: Elaborarea bugetelor trebuie făcută cu implicarea personalului responsabil de prevederile bugetare, prin aplicarea tehnicilor de bugetare

participativă. Succesul gestiunii bugetare depinde şi de motivaţiapersonalului.■ principiul actualizării previziunilor bugetare: bugetele trebuie privite ca instrumente orientative pentru acţiunile managerilor şi nu ca adevăruri „absolute”. mijloacelor pentru realizarea lor şi fără să fie pus în discuţie aspectul contractual al procedurii.Etapele procedurii bugetare:

stabilirea obiectivelor firmei pentru anul următor (adică a planului operaţional) de către direcţia generală şi transmiterea acestora şi a informaţiilor privind mediul de afaceri către responsabilii centrelor de gestiune

elaborarea unor bugete provizorii (pre-bugete) de către fiecare responsabil al centrelor delimitate în cadrul întreprinderii şi alegerea unei variante considerată dezirabilă;

verificarea coerenţei bugetare : bugetele provizorii elaborate pentru fiecare centru de responsabilitate sunt regrupate la nivelul conducerii generale pentru testarea coerenţei dintre diferitele componente ale ansamblului bugetar;

elaborarea bugetelor definitive ş i transmiterea acestora către centrele de responsabilitate (bugetele sunt detaliate în funcţie de gestionarea lor în timp şi în spaţiul organizaţional) ;

urmărirea execuţiei bugetelor ş i actualizarea lor în funcţie de evoluţia mediului de afaceri şi a realizării obiectivelor.

Componenta bugetelor #:1) Bugetele de exploatare, legate de funcţia de exploatare a întreprinderii, sunt

proiectate în funcţie de volumul activităţii firmei. În această categorie se includ bugetul de vânzări (detaliat, la rândul său, în bugetul cifrei de afaceri şi bugetul cheltuielilor de distribuţie), bugetul de producţie şi bugetul de aprovizionări.

2) Bugetul de investiţii prezintă angajamentele pe termen scurt privind proiectele de investiţii ale întreprinderii.

3) Bugetul cheltuielilor generale cuprinde, de regulă, cheltuieli fixe, care nu depind de nivelul de activitate al întreprinderii. Acest buget regrupează cheltuieli legate de administrarea generală a întreprinderii

4) Sintezele bugetare cuprind bugetul de trezorerie şi situaţiile financiare previzionale: contul de rezultate şi bilanţul previzionale.

98.Defineşte şi descrie contabilitatea vânzărilor mărfurilor din unităţile cu ridicata.

Vz marfurilor cu ridicata presupune vinzarea conform contractului de livrare, in baza platilor preliminare.Conform contractului de livrare se face in baza facturii fiscale, facturii de expeditie s.a.

c) vz cu ridicata de la depozit- livrarea din conturile existaenteContabilitatea de la depozit:

1) Livrarea

Dt 221Ct 611Ct 534

2) Ch de transportare a marfurilorDt 221Ct 612Ct 534

3) Decontarea ch de transportareDt 712.3Ct 211Ct 531,533

4) Costul vzDt 711Ct 217

5) Reflectarea incasarilor-marfurile nu se inregistreaza la # de comertd) vz cu ridicata in tranzit- de la depozitul altora la depozitul cumparatorilor,

prin incasarea unei diferente de prettranzit intransigent (cu participarea unităţii de comerţ la decontări) – în cazul când unitatea de comerţ achită contravaloarea mărfurilor către furnizori şi încasează de la cumpărător sumele din vânzarea mărfurilor;tranzit administrat (fără participarea unităţii de comerţ la decontări) – în cazul când întreprinderea comercială cu ridicata organizează contractarea şi transportarea mărfurilor către cumpărători, iar decontările se realizează nemijlocit între furnizor şi cumpărătorul final.

Se intocmeste registrul de vz (evidenta).Furnizarea la cota TVA se face la cotele acesteiaCalc TVA colectat:

TVA= (V* CTVA)/(100+ CTVA )V – valoarea totală a mărfurilor vânduteCTVA – cota taxei pe valoarea adăugată aplicată la mărfuriContabilitatea vz in tranzit:

1. Costul marfurilor vindute (CTA):Dt 221Ct612Ct 534

2. CTA incluse in factura:Dt 714Ct 534Ct 521In baza platilor preliminarea/ Acordarea avansului pt livrarea marfurilor:

4)Virarea avansului Acordarea avansuluiDt 224 Dt 242Ct 242 Ct 523

5)Decontarea avansului Calc TVA aferent avansului

Dt 521 Dt 225Ct 224 Ct 534

6)Achitarea dat privind bugetulDt 534Ct 242

7)Decontarea sumei avansuluiDt 523Ct 221

99.Defineşte şi descrie contabilitatea vânzării mărfurilor din unităţile cu amănuntul.

Vz cu amanuntul- faza finala a circulatiei de marfuri si constituie comercializarea marfurilor catre consumatorul final.Vz cu amanuntul presupune eliberarea marfurilor catre cumparatorii finali contra plata in numerar sau prin virament.Cuprinde:3. cu plata integrala in numerar- prevede achitarea nemijlocită a cumpărătorului la

momentul vânzării–cumpărării mărfurilor cu mijloace băneşti în numerar şi se realizează prin diferite forme, care nu influenţează particularităţi structurale în organizarea sistemului de evidenţă.

vânzarea cu plată directă la vânzătorvânzarea pe bază de bonuri emise de vânzător vânzare pe bază de tichete. vânzarea prin autoservire vânzarea la domiciliu prin birouri de comenzi vânzarea prin automate vânzarea prin reţeaua ambulantă

Contabilizarea :1. La încasarea sumelor din vânzarea cu plată integrală în numerar în

mărime fără TVA se înscrie:D 241 „Casa”C 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”.2. Pentru mărimea TVA calculată la suma încasărilor din vânzarea

mărfurilor:D 241 „Casa”C 5342 „Datorii privind TVA”.3. La sfârşitul lunii se înregistrează costul mărfurilor vândute la preţul de

achiziţie a acestora:D 7112 „Costul mărfurilor vândute”C 217 2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”.4. Decontarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:D 821„Adaos comercial”;C 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”.5. Depunerea numerarului încasat din vânzări la contul de decontare:D 242 „Contul de decontare”;

C 241 „Casa” .

Cmed – cota medie a adaosului comercial;

ACsi – sold iniţial prealabil al adaosului comercial, adică suma adaosului

decontat la sfârşitul lunii precedente aferentă mărfurilor din stoc;

ACin – adaosul comercial aferent intrărilor de mărfuri de la început de an;

Msi – sold iniţial al mărfurilor la preţ de vânzare;

Min – valoarea intrării cumulate de la începutul anului la preţ de vânzare

cu amănuntul fără TVA.

Calc AC:Dt 217Ct 8214. cu plata in virament- prevede comercializarea mărfurilor în scopul satisfacerii

cerinţelor unor categorii specifice de consumatori:- instituţiile preşcolare, de învăţământ, de medicină;- unităţile de alimentaţie publică din cadrul instituţiilor bugetare, cantinele

din cadrul întreprinderilor;- diferiţi agenţi economici pentru vânzările în partide sau sortiment variat

cu achitare în virament;- vânzarea de mărfuri către diferiţi cumpărători cu achitarea în baza

cardurilor bancare.Contabilizarea:

a) Înregistrarea sumei încasate din achitările cu cardurile bancare în sumă totală

Dt 2414Ct 6112Ct 5342

b) Se înregistrează virarea sumelor încasate din carduri în contul de decontareDt 242Ct 2414

c) Se înregistrează comisionul bancar pentru operaţiile de transfer din carduriDt 712Ct 2425. cu plata in rate

Întreprinderea de comerţ care vinde şi clientul care cumpără marfa cu plata în rate, de obicei, încheie un contract de vânzare–cumpărare, în care sunt stipulate:

valoarea mărfurilor vândute; suma avansată la momentul ridicării mărfurilor; mărimea ratelor lunare în cote egale; termenele de plată a ratelor şi dobânzii; cota procentuală şi suma dobânzii percepute etc.

Evidenţa contabilă a creanţelor privind mărfurile vândute cu plata în rate se realizează în dependenţă de durata de acţiune a contractului prin utilizarea următoarelor conturi contabile:

1. În cazul vânzărilor cu plata în rate cu termen de achitare finală mai mic de un an:

contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcont 2273 „Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vândute în credit” în situaţia când mărfurile sunt vândute către angajaţii proprii ale unităţii de comerţ;

contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”, subcont 2294 „Creanţe pe termen scurt privind vânzările în rate către beneficiari”.

2. În cazul vânzărilor cu plata în rate cu termen de achitare finală mai mare de un an:

contul 134 4 „Creanţe pe termen lung privind vânzările în rate către beneficiari”.Contabilizarea:

1. Eliberarea mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul către cumpărători în sumă totală fără TVA:

D 229 4 „Creanţe pe termen scurt privind vânzările în rate către beneficiari” sauD 227 3 „Creanţe privind mărfurile vândute în credit”C 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”.

2. Reflectarea sumei TVA aferente mărfurilor vândute cu plata în rate: D 229 4 „Creanţe privind vânzările în rate către beneficiari” sauD 227 3 „Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vândute în credit”;C 534 2 „Datorii privind TVA” – 2 500 lei.

3. Decontarea TVA neexigibilă din preţul de vânzare inclusă în acesta la momentul calculării preţurilor:

D 825 „TVA neexigibilă”C 217 2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

4. Înregistrarea costului mărfurilor vândute şi repartizarea adaosului comercial aferent acestor mărfuri:

D 711 2 „Costul mărfurilor vândute D 821 „Adaos comercial” ;C 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

5. Încasarea avansului în mărime de 5 000 lei la momentul cedării către cumpărător a mărfurilor:

D 241 „Casa”;C 229 4 „Creanţe privind vânzările în rate către beneficiari”; sauC 227 3 „Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vândute în credit”.6. in consignatie

Nu pot fi primite la consignaţie: mărfurile a căror comercializare, conform legislaţiei în vigoare, este

interzisă sau limitată; armament de luptă din dotare sau de serviciu; echipamente militare, uniforme şi alte articole din sortimentul militar.

Contabilizarea:12.Înregistrarea primirii mărfurilor de la comitent în sumă totală la preţul de

vânzare a acestora:D 923 „Mărfuri primite în consignaţie”13.La înregistrarea comisionului calculat din suma încasată din vânzarea

mărfurilor în consignaţie:D 241 „Casa”C 534 2 „Datorii privind TVA”C 611 2 „Venituri din vânzarea mărfurilor”14.La încasarea numerarului din vânzarea mărfurilor aflate în consignaţie la

sumă fără comisionul aplicat de unitatea de comerţ la mărfurile vândute şi reflectarea datoriei faţă de comitent:

D 241 „Casa” C 539 „Alte datorii pe termen scurt”.15.La decontarea mărfurilor vândute se înscrie valoarea de vânzarea a

mărfurilor vândute în consignaţie:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie”.16.Pentru impozitul ce se reţine la sursa de plată din venitul persoanelor

fizice în mărime de 5%* se înscrie:D 539 „Alte datorii pe termen scurt” C subcont 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”.17.Achitarea datoriei faţă de comitent privind mărfurile vândute în

consignaţie:D 539 „Alte datorii pe termen scurt”C 241 „Casa”.18.Virarea către buget a impozitului reţinut din venitul comitentului:D 534 7 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;C 242 „Cont de decontare” Recuperarea mărfurilor nevândute către comitent:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie” 19.Încasarea comisionului privind păstrarea mărfurilor ulterior recuperate

comitentului:D 241 „Casa” C 534 2 „Datorii privind TVA” C 611 3 „Venituri din servicii prestate” 20.Reducerea preţurilor la mărfurile nevândute:C 923 „Mărfuri primite în consignaţie” 21.Virarea către buget a sumei TVA calculate din operaţiile cu mărfurile în

consignaţie:D 534 2 „Datorii privind TVA”C 242 „Cont de decontare”.

*

101. Expune şi caracterizează structura sistemului de control financiar din Republica Moldova.

Parlamentul RM, prin hotarirea din 19 iulie 1994, a adoptata conceptia controlului fiscal in RM.Obiectivele principale ale organelor de control:

1. Controlul asupra respectarii legilor RM, hotaririlor Parlamentului, decretelor prezidentiale, dispozitiilor si hotaririlor Guvernului, s.a.

2. Controlul asupra executarii bugetului de stat, legalitatea utilizarii resurselor bugetelor si a valorilor materiale

3. controlul asupra platilor impozitelor si a respectarii termenelor de virare la buget4. controlul asupra respectarii de catre agenti economici a regulilor fiscale si de

evidenta contabila5. controlul operativ si inopiat, in scopul suprimarii activitatii economice, prevenirii

si descoperirii crimelor economice, combaterea coruptiei in sistemele fiscale si vamale

6. efectarea reviziei si a verificarii agentilor economici, indiferent de forma de proprietate si genul de activitate

7. controlul asupra formarii si stingerii datoriei publice asupra creditelor si imprumuturilor interne garantate de Guvern

Principiile generale ale controlului:a) Legalitatea relatiilor organelor de control cu subiectul controluluib) Obligativitatea organelor de control de a pastra taina comercialac) Colaborarea organelor de control in exercitarea atributiilor saled) Inadmisabilitatea interventiei organelor de control in activitatea operativa a

obiectelor controluluiCurtea de conturi e organul suprem de control financiar. ea isi exercita atributiile in concordanta cu Constitutia RM, cu Legea privind Curtea de Conturi. Curtea de Conturi are stampila sa si cont in banca. Ea prezinta anual Parlamentului, nu mai tirziu de 15 iulie un raport asupra administrarii si utilizarii resurselor financiare publice.Atributiile de control a CC. Ea exercita controlul asupra modului de formare, administrare si utilizare a resurselor financiare publice si asupra modului de gestionare a patrimoniului public.CC verifica:

1. formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat si a bugetelor asigurarilor sociale de stat

2. formarea, utilizarea si gestionarea fondului de tezaur public3. formarea si gestionarea datoriei publice4. utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor s.a.

activitatea altor organe de controlCentrul pentru Combaterea Crimei Economice şi a Corupţiei este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economice, financiare, fiscale, precum si a coruptiei. Acesta activiaza in baza Constitutiei RM, Legea cu privire la Combaterea Crimei Economice şi a Corupţiei s.a.

In atributiile centrului intra: preintimpinarea, depistarea, cercetarea si stoparea contraventiilor si infractiunilor

economico-financiare si fiscale contracararea coruptiei si protectionismului contacararea legalizarii bunurilor si spalarii banilor obtinuti ilegal

Inspectoratul Fiscal reprezintă un organ de control, care are drept scop calcularea corecta si virarea la timp si pe deplin la bugent a sumei obligatiei fiscale.

1. supravegheaza activitatea inspectoratelor fisc. Teritoriale2. emite ordine, instructiuni3. efectuiaza controale fiscale4. delegheaza atributii inspectoratelor fisc. Teritoriale

Organele vamale exercita drepturi ce tin de asigurarea stingerii obligatiilor fiscale aferente trecerii frontierii vamale. Acesta activeaza in baza Codului Vamal si Codului Fiscal.Obligatiile organului vamal:

1) de a trata cu respect si corectitudine contribuabilul2) de a informa contribuabilul despre drepturile si obligatiile lui3) de a informa contribuabilul despre impozitele si taxele in vigoare4) de a prezenta organului fiscal documente si informatii privind calcularea si virarea

la buget a impozitelor si taxelor.Serviciul de Colectare a impozitelor şi taxelor locale are atributia de administrare a impozitelor şi taxelor. Decizia ce tine de exercitarea atributiilor Serviciului de Colectare a impozitelor şi taxelor locale e emisa prin dispozitia primarului. Organizarea si functionarea sunt reglementate printr-un regulament aprobat de catre Consiliul local.Drepturile Serviciului de Colectare a impozitelor şi taxelor locale:

1) de a se efectua controale asupra modului in care contribuabilul respecta legislatia fiscala

2) de a cere explicatii si informatii asupra problemelor identificate in timpul controlului

3) de a incasa in numerar impozitele, texele, amenzile, penalitatile.

113.Enumera şi caracterizează documentele specifice operaţiunilor de export-import.

Exportul de mărfuri cuprinde toate operaţiunile comerciale prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări.

Importul de mărfuri reprezintă toate operaţiile comerciale prin care se cumpără mărfuri din alte ţări în vederea satisfacerii consumului productiv şi neproductiv.

Dacă să analizăm relaţiile economice a Republicii Moldova cu alte ţări, putem spune că ele sunt bazate pe schimbul de marfă şi produse alimentare. Moldova are relaţii economice cu multe ţări, dar partenerii cei mai mari sunt ţările din cadrul C.S.I. aşa ca Rusia, Ucraina, Belarus cu care Moldova are cele mai strânse relaţii economice, apoi urmează aşa ţări ca Armenia, Georgia, Uzbekistan, Tadjikistan ş.a.m.d.

Exporul produselor alimentare poate fi realizat pe mai multe căi: aeriană, feroviară, autovehicolă, pe apă. Republica Moldova exportă cel mai des cu autovehicole de tonaj mare şi prin calea feroviară.

Pentru efectuarea unei tranzactii comercial externe (export sau import) sunt necesare un sir de acte. Acestea sunt:

Certificat fito-sanitar

← Certificat de conformitate← Certificat de origine a marfii← Contractul de vînzare-cumpărare ← Declaratia vamala← Documentele de transport← Polita de asigurare← Certificat de calitate← Invoice (Factură Fiscală)

1. Certificat fito-sanitar – este certificatul făcut de întreprinderea ce exportă produse, prin care organizaţia acreditată (în Moldova acest certificat este eliberat de Ministerul Sănătăţii si Protecţiei Sociale ale Republicii Moldova), pe baza analizelor efectuate permite producerea în serie a produselor.

2. Certificat de conformitate – este certificatul făcut de întreprinderea ce exportă produse în ţara unde doreşte să exporte. Certificatul dat conţine informaţia necesară despre produsul exportat şi anume descrierea faptului că produsul exportat corespunde standardelor internaţionale. Acest certificat este urmat de o anexă, care indică compoziţia chimică a produsului exportat şi metodele de analiză a acestora. Trebuie de acordat atenţie la faptul că toate datele indicate în certificatul de conformitate, precum ar fi denumirea, compoziţia chimică sau altele trebuie sa corespundă cu informaţia de pe eticheta produsului, în caz contrar ar putea apărea probleme şi dificultăţi la curăţirea vamală.

Sânt, însă unele ţări care recunosc certificatul de conformitate a ţării cu care menţine relaţii economice. De exemplu Belorusia recunoaşte certificatul de conformitate al Rusiei si reciproc. În acest caz producătorii beloruşi pot exporta marfă în Rusia cu certificate de conformitate eliberate în Belorusia, şi invers.

3. Certificat de origine a marfii . Acest act în cele mai multe cazuri este necesar doar în cazul unei tranzacţii comerciale externe intre două părţi, rezidente în statele care au semnat Acorduri ce prevăd anumite înlesniri în comerţul dintre ele. Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara respectivă şi să conţină: a) declaraţia exportatorului, care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate la art. 20 a Tarifului Vamal; b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat

certificatul care confirmă autenticitatea datelor din certificat.Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a certificatului, se prezintă duplicatul autentificat oficial al acestuia. În cazul în care se pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau a datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au eliberat certificatul sau organizaţiilor specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii pentru a obţine date suplimentare sau precizări. În cazurile prevăzute de prezenta lege, originea mărfii se consideră stabilită numai în cazul în care se prezintă certificatul de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau date suplimentare ori precizări.

4. Contract de vînzare-cumparare – Contractul de vînzare-cumpărare este un acord de voinţă prin care una din parţi (exportatorul) se obligă sa livreze altei parţi ( importatorul ) un bun definit cantitativ si calitativ. Părţile in cazul unei operaţii comerciale externe reprezintă două ţări diferite.

5. Declaratia vamala . Reprezintă documentul în care firma exportatoare declară statului lista produselor exportate, modul de transport al acestor produse, precum şi plăteşte o taxa de stat de export prevăzută de Codul Vamal.

6. Documentele de transport. Documentele de transport (expediere) sunt actele prin care exportatorul face dovada îmbarcării sau preluării spre încărcare a mărfurilor. Pentru ca un document de transport sa fie acceptat este necesar:

sa nu poarte nici o clauză sau adnotare adăugată, care să declare in mod expres starea defectuoasă a mărfii sau (si ) a ambalajului;

sa satisfacă toate menţiunile privitoare la transport in clauza ce se referă la modalitatea de decontare stipulată expres in contractul de comerţ exterior;

sa fie emis de un transportator denumit expres sau de agentul acestuia;sa nu fie prezentat peste 21 de zile de la data emiterii, deoarece in acest caz există

probabilitatea de a nu fi acceptat din motivul nevalabilităţii acestuia

7. Polita de asigurare

8. Certificat de calitate – Se face în laboratorul firmei şi arată compoziţia chimică a produselor.

9. Invoice (Factură Fiscală) – Document făcut de către firma exportatoare, ce indică trecerea proprietăţii asupra produsului de la firma exportatoare la cea importatoare, conţine preţul lista produselor, precum şi preţul lor total.

Recunoasterea certificatelor de conformitate straine

Recunoasterea certificatelor de conformitate straine se face in baza cererii pentru recunoasterea certificatului strain, prezentat de solicitant.

Procedura de recunoastere a certificatelor de conformitate straine include:

← examinarea documentelor prezentate de solicitant si edentificarea produselor;

← decizia asupra cererii; ← eliberarea certificatului de conformitate a Sistemului National de Certificare

a Republicii Moldova.

Pentru recunoasterea certificatelor de conformitate straine solicitantul prezinta urmatoarele documente:

← copia autentificata a certificatului de conformitate din tara de origine a produsului;

← copia raportului de incercari privind incercarile efectuate in scopul certificarii;

← documentele normative in conformitate cu care a fost fabricat si poate fi identificat produsul;

← contract de livrare a produsului dat; ← documentatia care stabileste cantitatea si originea lotului dat de produs; ← documentele vamale; ← certificatele (adeverinte) de calitate eliberate de producator; ← informatia despre produs prezentata prin etichete, instructiuni de utilizare,

fise tehnice, alte documente de insotire.

Certificarea Produselor Alimentare si Materiei Prime Alimentare

Certificarea produselor alimentare si materiei prime alimentare se efectueaza in conformitate cu regulile si procedurile in vigoare in Sistemul National de Certificare si specificate in Sistemul National de Certificare si Certificarea produselor privind securitatea genetica a consumatorilor. Certificarea produselor autohtone si a celor de import se efectueaza conform acelorasi reguli.

In Sistemul National de Certificare produsele alimentare se supun certificarii obligatorii si certificarii voluntare.

Produsele de import se certifica privind conformitatea cu cerintele de securitate, stipulate in documentele normative in vigoare.

Produsele comercializate pe teritoriul RM trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarea informatie in limba de stat:

← Denumirea produsului ← Denumirea si adresa intreprinderii producatoare, telefonul ← Compozitia produsului ← Valoarea nutritiva si energetica ← Data fabricarii, termenul de valabilitate, pastrare si garantie ← Conditiile de pastrare ← Modul de preparare (pentru semifabricate)

← Conditii de utilizare ← Alte date privind calitatea produselor, prevazute de legislatia in vigoare.

Toate cheltuielile privind lucrarile de certificare le suporta solicitantul.