COMISIEI PENTRU POLITIC Ă EXTERN Ă in...Mondial ă a Pre şedin ilor de Parlamente (Geneva, 19-21 iulie 2010). Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul memorandum

BULETINULBULETINULBULETINULBULETINUL

COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ

DIN SENATUL ROMÂNIEI Iunie 2010

I. Activitate legislativă II. Activitate diplomatică III. Relaţii internaţionale IV. Declaraţii, rezoluţii V. Audieri VI. Relaţii publice

____________________________________________________________________________

-----------------------------------------------------------------------------------------------

Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de staff-ul Comisiei pentru politică externă (2)

I. Activitate legislativă

Şedinţa din 2 iunie 2010, orele 09.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. Viorel Badea - vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Georgică Severin, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 348/2010

Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de şcolarizare, în valută, a cetăţenilor care studiază pe cont propriu în România, din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum şi din cele care nu fac parte din Spaţiul Economic European şi din Confederaţia Elveţiană.

Membrii Comisiei au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege..

L330/2010

Proiect de lege pentru aderarea României la Convenţia privind crearea unei organizaţii Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986.


-----------------------------------------------------------------------------------------------


Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe

XXIV-2010

Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Sesiunea plenară a Adunării Uniunii Europei Occidentale(Paris, 15-17 iunie 2010)

Membrii Comisiei au avizat negativ, în unanimitate, prezentul memorandum.

XXIV-2010

Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Conferinţa privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, organizată la Constanţa/ Tulcea, în perioada 9-11 iunie 2010.

Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul memorandum.

XXIV-2010

Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la partea a treia a sesiunii ordinare a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 21-25 iunie 2010) şi la seminarul privind activitățile Curții Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 17-18 iunie 2010).


Membrii Comisiei fac recomandarea ca domnul Răzvan Tănase, secretar tehnic al delegaţiei române la APCE, să participe doar la seminarul privind activităţile Curţii Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 17-18 iunie 2010).

XXIV-2010

Memorandum privind participarea doamnei senator Sorina Plăcintă la ce-a de-a VI-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale România- Baden Wurttenberg (Donaueschingen, 6-8 iunie 2010).

Membrii Comisiei au avizat negativ, în unanimitate, prezentul memorandum.

XXIV-2010

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Memorandum privind realizarea vizitei oficiale în Italia a unei delegații de senatori din partea grupului de prietenie România-Italia(Roma, 4-7 iulie 2010).


XXIV-2010

Memorandum privind întâlnirea preşedintelui Comisiei pentru politică externă a Senatului, domnul Titus Corlăţean, cu delegaţia parlamentară algeriană, condusă de preşedintele Comisiei afacerilor externe, cooperării şi emigraţiei din Adunarea Populară Naţională Algeriană.


*




XXIV-2010

Memorandum privind realizarea vizitei oficiale în Italia a delegației Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii(21-24 iunie 2010).


*


-----------------------------------------------------------------------------------------------



Agenda legislativă

L 374/2010

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român.

Membrii Comisiei au avizat negativ, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege..

L354/2010

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Membrii Comisiei au avizat negativ, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege..


XXIV-2010

Memorandum privind DGRPE privind vizita oficială în Republica Moldova a delegaţiei Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senatul României.

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil, sub aspectul

oportunităţii pe fond a activităţii propuse, sub rezerva confirmării existenţei

disponibilităţii resurselor financiare de către Secretarul General al

Senatului.

În acelaşi timp, membrii comisiei consideră că încheierea unui parteneriat între comisiile permanente pentru cultură română şi moldovenească nu este necesară, întrucât la 27 aprilie 2010 a fost încheiat Protocolul de colaborare şi parteneriat între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova. Acest acord prevede mecanismele de colaborare interparlamentară, inclusiv la nivelul comisiilor permanente din cele două parlamente, mecanisme ce pot fi astfel fructificate şi de cele două comisii permanente de cultură.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


*


Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Georgică Severin, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 414/2010

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor obţinute în învăţământul superior pentru continuarea studiilor în instituţii de învăţământ superior din cele două ţări, semnat la Bucureşti la 22 mai 2009.



XXIV-2010

Memorandum privind participarea la Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru Muncă şi Migraţiune din Ţările Membre (Madrid, 24 iunie 2010).

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil, cu majoritate de voturi, sub aspectul oportunităţii pe fond a activităţii propuse, sub rezerva confirmării existenţei disponibilităţii resurselor financiare de către Secretariatul General al Senatului.

XXIV-2010

Memorandum privind participarea domnului Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, la reuniunea interparlamentară intitulată: „Impactul şi consecinţele practice ale Tratatului de la Lisabona asupra politicii de coeziune” (Bruxelles, 12 iulie 2010).

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil, cu majoritate de voturi, sub aspectul oportunităţii pe fond a activităţii propuse, sub rezerva confirmării existenţei disponibilităţii resurselor financiare de către

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Secretariatul General al Senatului.

XXIV-2010

Memorandum privind participarea la cea de-a treia Conferinţă Mondială a Preşedinţilor de Parlamente (Geneva, 19-21 iulie 2010).


*


Participanţi: dl. senator Radu Cătălin Mardare-secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Georgică Severin, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 428/2010

Proiect de lege pentru ratificarea Amendamentului, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 19 august 2009 şi la Luxemburg la 15 septembrie 2009 între România şi Banca Europeană de Investiţii, la Acordul de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice „Radet” Bucureşti, privind finanţarea Proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare din municipiul Bucureşti, semnat la Luxembourg şi Bucureşti la data de 12 şi, respectiv, 14 noiembrie 1997 şi a Amendamentului, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 19 august 2009 şi la Paris la 10 septembrie 2009 între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de Împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei încheiat la Paris la 4 iunie 1998.

Membrii Comisiei au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege.

L 429/2010

Proiectul de lege pentru acceptarea de către Guvernul României a amendamentelor, adoptate la 30 iunie 2007 la Bruxelles, la Convenţia pentru înfiinţarea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la 15 decembrie 1950 la Bruxelles.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Membrii Comisiei au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege.


XXIV-2010

Memorandum privind participarea domnului senator Gyorghy Frunda la vizita de informare a co-raportorilor Comisiei de monitorizare a Adunării parlamentare a Consiliului Europei, în Federaţia Rusă (5-10 iulie 2010).

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil, cu majoritate de voturi, sub aspectul oportunităţii pe fond a activităţii propuse, sub rezerva confirmării existenţei disponibilităţii resurselor financiare de către Secretariatul General al Senatului, prezentul memorandum

XXIV-2010

Memorandum privind participarea Senatului la cel de-al 16-lea Turneu de golf al parlamentarilor europeni (14-16 iulie 2010, Cranssur-Sierre, Elveţia).

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil, având în vedere că acţiunea se desfăşoară în vacanţa parlamentară şi cheltuielile sunt suportate de către participanţi, prezentul memorandum.

*


Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte,dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Miron Mitrea, d-na senator Sorina Plăcintă, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 427/2010

Proiect de lege pentru aderarea României la Acordul privind înființarea şi Statutul Organizației de Drept Public European, încheiat la Atena la 27 octombrie 2004

Membrii Comisiei au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi,

-----------------------------------------------------------------------------------------------


prezentul proiect de lege.

Hotărâre a CSAT privind Strategia Națională de Apărare a Țării.

Membrii Comisiei au dezbătut, într-o primă lectură, prezenta hotărâre şi au stabilit discutarea ei într-o şedinţă ulterioară


XXIV-2010

Memorandum privind participarea unei delegații din partea Senatului la Conferința la nivel înalt cu tema „UE-Africa: Parteneriat pentru dezvoltare şi securitate”, organizată de Adunarea Uniunii Europei Occidentale(Bruxelles, 15-16 septembrie 2010).

Membrii Comisiei au hotărât amânarea dezbaterii acestui Memorandum pentru o şedinţă ulterioară

-----------------------------------------------------------------------------------------------


II. Activitate diplomatică

În data de 3 iunie a.c., preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, l-a primit în audienţă pe Ambasadorul Republicii Cehe în România, E.S. Dl. Petr DOKLÁDAL.

În aceeaşi zi, Titus Corlăţean a primită şi vizita Ambasadorului Republicii Slovace la Bucureşti, E.S. Dna Dagmar REPCEKOVA.

Au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale în plan politic, economic şi cultural. Totodată, în cadrul întâlnirilor au fost discutate consecinţele care decurg în planul competenţelor parlamentelor naţionale ale statelor membre UE, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în special în ceea ce

priveşte verificarea principiului subsidiarităţii şi procedura de control („scrutiny”) pe relaţia cu guvernele naţionale. Acest aspect a constituit, de altfel, subiectul principal al reuniunii Comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele naţionale ale Statelor Membre UE

(COSAC), desfăşurată la Madrid în perioada 31 mai – 1 iunie a.c..

Totodată, au fost evocate implicaţiile care decurg pentru ţările membre UE din viitoarea constituire a Serviciului European de Acţiune Externă, temă abordată în conferinţa desfăşurată la Bruxelles în ziua de miercuri, 2 iunie a.c., în formatul Parlamentul European - parlamente naţionale – Comisia Europeană.

S-a căzut de acord pentru realizarea unei agende de contacte bilaterale la nivelul Comisiei pentru politică externă din Senatul României şi cea din

-----------------------------------------------------------------------------------------------


parlamentul slovac, respectiv ceh, în cadrul cărora să fie tratate cu prioritate şi aspectele europene menţionate mai sus.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, l-a primit marţi, 8 iunie a.c în vizită de rămas bun la încheierea misiunii sale în România, pe E S. domnul Martin Eichtinger, ambasadorul Republicii Austria.

În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de aspecte referitoare la relaţiile politice bilaterale, proiecte în plan economic, precum şi teme de cooperare culturală.

A fost evocat stadiul elaborării iniţiativei Strategiei europene a Dunării, iniţiativă comună româno-austriacă.

În context, Titus Corlăţean a menţionat amendamentul comun al delegaţiilor română şi austriacă promovat cu succes în textul final adoptat la reuniunea Comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele naţionale ale statelor membre UE (COSAC) de la Madrid (31 mai -1 iunie a.c), prin care se salută progresele înregistrate pe marginea elaborării strategiei menţionate, obiectivul final fiind finalizarea şi lansarea Strategiei Dunării în 2011. Totodată, senatorul român a făcut o prezentare a poziţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României pe tema legii dublei cetăţenii maghiare şi a legii maghiare referitoare la Trianon.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus CORLĂŢEAN l-a primit joi, 10 iunie a.c., în vizită de prezentare, pe E.S. domnul Einars SEMANIS, ambasadorul Republicii Letonia cu reşedinţa la Varşovia, acreditat pentru România.

În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de aspecte referitoare la relaţiile politice bilaterale, precum şi la cooperarea în cadrul Uniunii Europene şi al NATO.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


În acest context, a fost realizată o analiză a chestiunilor de interes comun pentru noile state membre ale UE şi a fost subliniată necesitatea unei mai bune coordonări a acestora în privinţa unor teme precum: coeziunea socială, dezvoltarea regională, agricultura, teme de interes bilateral româno-leton ce pot fi promovate coordonat la nivel european.

S-a constatat că atât România, cât şi Republica Letonă împărtăşesc viziuni similare, dacă nu identice, cu privire la teme de interes privind Parteneriatul Estic al UE precum şi în privinţa chestiunilor de securitate sau de cooperare în cadrul NATO.

În finalul întrevederii, s-a decis realizarea, în următoarea perioadă, a unei agende parlamentare comune, la nivelul grupurilor parlamentare de prietenie şi, respectiv, al comisiilor de politică externă, asupra unor dosare de interes pentru ambele părţi.

*

Joi, 10 iunie a.c., preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a acordat interviuri pentru postul de televiziune național slovac – TVS, şi respectiv postul ungar de televiziune Duna TV, pe tema legilor recent adoptate de parlamentul maghiar referitoare la dubla cetățenie şi respectiv simbolistica Tratatul de Pace de la Trianon.

În cadrul interviurilor, Titus Corlăţean a prezentat poziţia oficială a Comisiei pentru politică externă exprimată prin Rezoluţia comisiei data publicităţii în data de 8 iunie a.c. (Rezoluţie privind poziţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României faţă de legea de modificare a Legii cetăţeniei maghiare şi de Legea unităţii naţiunii maghiare).

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Senatorul român a subliniat interesul existenţei unei relaţii strânse de cooperare şi parteneriat între România şi Ungaria, în spiritul european, pe baza principiului bunei vecinătăți, care să nu fie afectate de excesele politice de tip electoral sau post-electoral din Ungaria.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a declarat că transferarea bătăliei politice din Ungaria în afara graniţelor ţării, inclusiv în România, precum şi anumite poziţii ale majorităţii parlamentare din legislativul maghiar, care redeschid de o maniera inacceptabilă simbolistica Tratatului de Pace de la Trianon sau prin problema acordării cetăţeniei maghiare pe criterii etnice reprezintă atitudini politice şi legislative incompatibile cu fundamentul relațiilor prieteneşti care trebuie să existe între România şi Ungaria.

*

La data de 10 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, l-a primit pe E.S. domnul Levan Metreveli, ambasadorul Georgiei la Bucureşti.

Cu acest prilej au fost discutate concluziile rezultate din vizita efectuată în România, în perioada 2-3 iunie a.c., de dl. Mihail Saakaşvili, preşedintele Georgiei.

S-a pus accentul pe necesitatea cooperării în plan politic atât la nivel bilateral, cât şi în format multilateral - în cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene şi la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În cursul întâlnirii a fost reiterată poziţia Comisiei pentru politică externă în chestiunea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei şi a fost subliniat sprijinul acordat de România pentru realizarea obiectivelor de integrare europeană şi euroatlantică ale acestei ţări.

*

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus CORLĂŢEAN, a primit miercuri, 16 iunie a.c., o delegaţie condusă de domnul Abdel Fattah AMOURA, ministru adjunct al afacerilor externe din Republica Arabă Siriană.

La întâlnire au mai participat senatorii Radu-Cătălin Mardare, secretarul Comisiei pentru politică externă şi Georgică Severin, membru al Comisiei pentru politică externă.

Titus CORLĂŢEAN a subliniat tradiţia bunelor relaţiilor politice bilaterale dintre cele două ţări, dimensiunea ascendentă a schimburilor economice bilaterale cât şi dimensiunea parlamentară a relaţiei bilaterale româno-siriene, evidenţiind ultimele contacte parlamentare între cele două ţări, desfăşurate în ultimii ani. De asemenea, senatorul român a evocat tradiţia educaţională în ceea ce priveşte efectuarea studiilor universitare în România de către studenţi sirieni, unii dintre ei ocupând ulterior poziţii importante în structurile politice şi ale administraţiei de la Damasc. Acest lucru reprezintă un catalizator pentru relaţiile bilaterale româno-siriene.

Abdel Fattah AMOURA a făcut o prezentare a situaţiei politice şi de securitate actuale din Orientul Mijlociu cât şi a perspectivelor procesului de pace din această regiune. Cu această ocazie a prezentat rolul şi acţiunile întreprinse de autorităţile Republicii Arabe Siriene în procesul de pace din regiune.

Ministrul adjunct al afacerilor externe sirian a solicitat sprijinul României pentru finalizarea cu succes, în plan bilateral, a unor acorduri economice aflate in curs de negociere între cele două ţări precum şi sprijinul ţării noastre în calitate de stat membru al UE pentru încheierea unui Acord de asociere cu Uniunea Europeană.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a arătat ca vă solicita autorităţilor guvernamentale competente negocierea şi finalizarea acordurilor bilaterale şi promovarea unor proiecte economice de interes

-----------------------------------------------------------------------------------------------


reciproc. Odată semnate aceste acorduri, va sprijini procedura de ratificare cu celeritate in Parlament.

În ceea ce priveşte procesul de pace, Titus Corlăţean a reiterat poziţia oficială a României care sprijină găsirea unor soluţii politico-diplomatice care să garanteze coexistenţa paşnica, stabilitatea, securitatea şi prosperitatea statelor din regiune.

Ministrul adjunct al afacerilor externe din Republica Arabă Siriană a adresat preşedintelui Comisiei pentru politică externă invitaţia de a vizita Siria. S-a stabilit, la nivel de principiu, organizarea - în prima parte a anului viitor – a unei întâlniri atât la nivelul Comisiei de politică externă, cat şi la nivelul grupului de prieteniei al Senatului României cu partenerii sirieni.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus CORLĂŢEAN l-a primit miercuri, 16 iunie a.c., pe E.S. domnul Philippe BEAULNE, ambasadorul Canadei în România.

În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de aspecte ce privesc relaţiile politice bilaterale, precum şi promovarea unor proiecte economice de interes comun.

A fost realizată o analiză a stadiului actual, cât şi a perspectivelor unor evoluţii în plan legislativ şi instituţional care au loc, la acest moment, în Canada şi care ar urma să facă posibilă în perspectivă eliminarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în această ţară.

În funcţie de evoluţiile de natură legislativă, aflate în prezent în dezbaterea Parlamentului canadian, a fost convenită organizarea, în prima parte a anului viitor, a unei vizite oficiala a preşedintelui Comisiei pentru politică externă în Canada.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Scopul acestei vizite îl reprezintă realizarea unor demersuri politice pe lângă autorităţile canadiene care să permită atingerea obiectivului de liberă circulaţie a cetăţenilor români pe teritoriul Canadei.

*

Senatorul Titus CORLĂŢEAN, preşedintele Comisiei pentru politică externă, l-a primit miercuri, 16 iunie a.c., în vizită de rămas bun, pe E.S. domnul Mats O. ÅBERG, ambasadorul Regatului Suediei în România.

În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de aspecte referitoare la relaţiile politice bilaterale şi la proiectele existente în plan economic între cele două ţări.

În acest context, a fost evidenţiat spiritul de cooperare manifestat atât în plan bilateral precum şi în calitate de state partenere, în cadrul Uniunii Europene. Au fost dezbătute şi aspecte legate de evoluţiile politice şi de securitate din zona spaţiului est-european şi din Balcani, chestiuni în care poziţiile celor două state sunt similare.

Delegaţia Comisiei pentru politică externă a Senatului, condusă de preşedintele Titus Corlăţean, s-a întâlnit marţi, 29 iunie a.c., cu Ministrul pentru afaceri europene şi negociator şef pentru aderarea Turciei la UE, Domnul Egemen Bağiş.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


La întrevedere au mai participat Radu Cătălin Mardare, secretarul Comisiei, precum şi senatorii Raymond Luca, Romeo Nicoară şi Augustin Humelnicu, membri ai Comisiei pentru politică externă.

În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte ale relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. Ministrul turc al afacerilor europene a prezentat stadiul actual al procesului de aderare al Turciei la Uniunea Europeană, mulţumind părţii române pentru sprijinul constant acordat acestui demers în interiorul

familiei europene.

Titus Corlăţean a reiterat susţinerea României pentru aderarea Turciei la UE şi deschiderea unor noi capitole de negociere. Preşedintele Comisiei pentru politică externă l-a asigurat pe domnul Egemen Bağiş că va milita în continuare pentru accelerarea negocierilor de aderare ale Turciei, inclusiv în cadrul Conferinţelor preşedinţilor comisiilor pentru politică externă din parlamentele naţionale ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (COFAC) sub noua preşedinţie belgiană a UE.

Negociatorul şef pentru aderarea Turciei la UE a prezentat demersul guvernului de la Ankara vizând reforma constituţională a statului şi a accentuat existenţa voinţei majoritare a cetăţenilor turci pentru apropierea de UE şi valorile europene.

A fost salutată frecvenţa ridicată a contactelor politice dintre cele două părţi, inclusiv în plan parlamentar, în luna ianuarie a acestui an desfăşurându-se vizita oficială la Ankara şi Istanbul a membrilor Comisiei pentru politică externă a Senatului României.

Alte subiecte abordate au vizat chestiuni de ordin bilateral sau multilateral de interes, cooperare pe linie economică etc.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


*

Senatorul Titus CORLĂŢEAN, preşedintele Comisiei pentru politică externă, a primit sâmbătă, 26 iunie a.c., o delegaţie a Comisiei pentru Uniunea Europeană a Landului Voralberg din Austria, condusă de doamna Bernadette MENNEL, preşedinta Parlamentului landului respectiv.

Din partea română, la întâlnire au mai participat domnii senatorii Radu-Cătălin Mardare, secretarul Comisiei pentru politică externă, şi Georgică Severin, membru al Comisiei pentru politică externă.

În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de aspecte referitoare la relaţiile politice bilaterale şi la proiectele existente în plan economic între cele două ţări.

Cei doi preşedinţi s-au informat asupra unor aspecte tehnice care privesc componenţa şi atribuţiile comisiilor pe care le conduc în planul politicii externe ale celor două ţări.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Senatorul Corlăţean a evidenţiat ponderea importantă a companiilor austriece pe piaţa din România şi a subliniat proiectele europene în care sunt partenere cele două state, între care Strategia europeană a Dunării, iniţiativă comună româno-austriacă, care urmează a fi aprobată în

primul semestru al anului viitor, în timpul Preşedinţiei ungare a UE.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


III. Relaţii internaţionale

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat miercuri, 2 iunie a.c., la Bruxelles, la reuniunea interparlamentară pe tema constituirii Serviciului de acţiune externă (SEAE).

Dezbaterea a fost structurată pe două tematici majore: rolul şi sfera de acţiune a viitorului Serviciu şi compoziţia viitoare, staff-ul acestuia. La reuniunea au participat reprezentanţi la nivelul legislativului din 23 de state membre ale UE.

Reuniunea a fost prezidată de Gabriele Albertini, preşedintele comisiei AFET. In alocuţiunea sa introductivă, europarlamentarul italian a reliefat nevoia de acţiune concertată în politica externă, statele membre UE nedispunând de resurse suficiente pentru a răspunde individual problemelor complexe ale acestui domeniu. In opinia sa, europarlamentarilor le revine datoria de a garanta transparenţa procesului de constituire a SEAE-ului în faţa Parlamentelor naţionale. De asemenea, PE trebuie să utilizeze această ocazie pentru a-şi extinde sfera de competenţe şi a purta un dialog cu Înaltul Reprezentant.

În intervenţia sa, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a menţionat că obiectivul esenţial este ca SEAE-ul să fie un sistem funcţional, coerent care să permită o adevărată acţiune externă. Pentru aceasta este necesar ca SEAE să fie un serviciu autonom, plasat echidistant din punct de vedere al bugetului şi personalului atât în raport cu Comisia, cât şi cu Consiliul. Toate statele membre trebuie să se simtă confortabil cu noua structură a Serviciului – este necesară o reprezentare adecvată în cadrul SEAE. Altminteri, există riscul ca acestea să continue să îşi promoveze interesele cu prioritate în cadru bilateral şi, ca atare, se va rata atingerea obiectivului unei coerenţe crescute a acţiunii comune externe a UE.

Senatorul român a precizat că recrutarea personalului trebuie făcută printr-o procedură transparentă, cu reguli, condiţii şi cerinţe clare. Principiile meritului şi echilibrului geografic trebuie deopotrivă respectate. Toate cele trei categorii de personal trebuie să fie tratate în mod egal, cu aceleaşi drepturi şi îndatoriri.

Titus Corlăţean a mai făcut referire, în intervenţia sa, la necesitatea lansării rapide a Serviciului, precizând ca este important ca atât Decizia, cât

-----------------------------------------------------------------------------------------------


şi Regulamentele conexe (Regulamentul Financiar şi Regulamentul privind statutul personalului) şi bugetul rectificativ să fie agreate în acelaşi timp, cât mai curând posibil. În ceea ce priveşte rolul PE, a subliniat importanţa ajungerii la un echilibru corect între interesele legitime, democratice ale acestuia şi competenţele ce îi sunt atribuite prin Tratatul de la Lisabona. In ceea ce priveşte aria de cuprindere a viitorului Serviciu a precizat că politica de vecinătate şi cea de extindere ar trebui să facă parte din Serviciu, având în vedere că se impune nevoia unor evaluări mai politice, de ordin strategic, nu doar strict tehnice.

În marja reuniunii, Titus Corlăţean a avut o întrevedere cu omologul polonez cu care a convenit transmiterea unei scrisori comune Comisiei pentru relaţii externe a Senatului american pentru a readuce în discuţie şi pleda pentru ridicarea vizelor pentru cetăţenii români şi polonezi. Un prim schimb de opinii pe marginea textului scrisorii urmează să se facă deja între cabinetele celor doi demnitari cursul zilelor următoare.

*

Senatorul Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, a intervenit miercuri, 23 iunie a.c., în plenul APCE, în cadrul dezbaterii privind „Situaţia democraţiei în Europa”.

Parlamentarul român a remarcat că, în faţa încălcărilor regulilor democratice, într-o serie de state membre ale CE se constată adesea, inclusiv din raţiuni geopolitice, o lipsă de reacţie a actorilor politici europeni.

Astfel, parlamentarul român a reamintit cel puţin două situaţii în care reacţia membrilor Adunării parlamentare a fost inexistentă.

În prima dintre acestea, un ministru de externe al unui stat membru important al CE acuza Curtea Europeană a Drepturilor Omului de politizare a deciziilor sale, motiv pentru care ţara sa refuză să le pună în aplicare.

În cazul celei de-a doua, în aprilie 2009, Adunarea parlamentară adopta un raport care evalua alegerile parlamentare anticipate din 5 aprilie din Republica Moldova, drept conforme cu regulile democratice, în ciuda concluziilor mai multor organizaţii internaţionale, ale societăţii civile sau

-----------------------------------------------------------------------------------------------


chiar ale Comisarului CE pentru drepturile omului, care arătau exact contrariul, menţionând acţiuni de fraudă electorală, acte de tortură şi intimidare etc.

„Un astfel de comportament nu este asimilat numai pasivităţii, el

conferă libertate de manevră regimurilor nedemocratice!”, a arătat senatorul Corlăţean.

În finalul intervenţiei sale, parlamentarul român s-a referit la un alt aspect al derapajelor de la normele democratice, şi anume mişcările extremiste care profită de criza economică pentru a-şi extinde influenţa. Domnia-sa a exemplificat ultimele evoluţii politice din Ungaria, aspecte menţionate, de altfel, şi de raportorii APCE Emanuelis Zingeris (Lituania, PPE/CD) şi Andreas Gross (Elveţia, SOC) în rapoartele lor.

În acest sens, dl. Corlăţean a amintit adoptarea, în urmă cu o lună, de către Parlamentul maghiar, a unei legi, la iniţiativa partidului xenofob şi antisemit Jobbik, care definieşte Tratatul de pace de la Trianon drept un „Dictat” care se află la originea tensiunilor din Europa centrală şi recomandă aplicarea principiului autodeterminării în cazul comunităţilor maghiare din ţările limitrofe Ungariei.

*

Senatorul Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, a fost desemnat astăzi, din partea Comisiei pentru afaceri politice, raportor pentru aviz la tema privind „Drepturile omului şi lupta împotriva terorismului”. Moţiunea pentru rezoluţie (Doc. 11973/30 iunie 2009) care stă la baza acestui raport aparţine parlamentarului britanic Tim Boswell (GDE) şi reia o serie de preocupări mai vechi ale membrilor Adunării parlamentare printre care definirea insuficientă a conceptului de „război împotriva terorii” şi dificultatea restabilirii măsurilor de protecţie a drepturilor omului odată suspendate sau reduse. Documentul care urmează să fie redactat la nivelul Adunării parlamentare ar putea solicita statelor membre ale Consiliului Europei, printre altele, să limiteze acţiunile de luptă împotriva terorismului la măsuri necesare, rezonabile şi nedisproporţionate şi să garanteze compatibilitatea

-----------------------------------------------------------------------------------------------


deplină a acţiunilor serviciilor de informaţii cu legislaţia în materie de drepturile omului.

*

Senatorul Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a intervenit joi, 24 iunie, în plenul APCE, cu ocazia alocuţiunii d-lui Ghiorghi Ivanov, Preşedintele Republicii Macedonia. În intervenţia sa, senatorul Corlăţean a exprimat sprijinul României pentru procesele de integrare europeană şi euro-atlantică în Balcani, inclusiv pentru Republica Macedonia. Pe de altă parte, el a subliniat caracterul inechitabil decurgând din tratamentul diferenţiat aplicat acestei ţări, în situaţia în care, deşi este cel mai vechi candidat din regiune pentru aderarea la Uniunea Europeană, Bruxelles-ul nu a fixat până acum Republicii Macedonia o dată certă pentru începerea negocierilor.

Senatorul Corlăţean a încurajat conducerea acestei ţări să continue procesul de concertare, în plan intern, la nivelul partidelor politice, în vederea identificării unei soluţii care să permită accelerarea promovării dosarului macedonean la Uniunea Europeană. În marja dezbaterii din cadrul APCE, senatorul Corlăţean a avut o întrevedere cu Antonio Milososki, ministrul macedonean al afacerilor externe.

Prezentăm în continuare intervenţiile domnului Titus Corlăţean în plenul APCE.

Dezbaterea anuală privind situaţia democraţiei în Europa (23 iunie 2010)

Mr CORLĂŢEAN (Romania) thanked the rapporteurs, who had

offered practical solutions. One particularly telling and straightforward

point concerned lack of reaction in the face of the challenges besetting

European politicians. This could be seen in Romania, and in the Assembly

itself. In a recent address, a visiting speaker had said that European Court

of Human Rights’ judgments had become politicised, and that member states

would consequently be unwilling to implement them. The Assembly’s

reaction had been silence, and this had undermined the Court.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Elections in Moldova had been reported as democratic and fair, despite

conflicting accounts from European Union observers and the Council of

Europe’s own Commissioner for Human Rights, which had pointed to

electoral fraud and even acts of torture. Action was needed, not silence.

The rapporteurs had emphasised the rise in extremism; the Hungarian

Parliament had adopted a law both anti-Semitic and xenophobic. It was

necessary to move beyond the symbolism of the Treaty of Trianon and to

replace dictat with democratic solutions.

Întrebarea adresată domnului Gjorgje IVANOV, Preşedintele Republicii Macedonia (24 iunie 2010)

Mr CORLĂŢEAN (Romania) – I come from a country that is a strong

supporter of the EU and of Euro-Atlantic enlargement in the Balkans – as

you well know, that process includes your country. On EU accession, your

country is the oldest candidate but in almost two years you have not yet

established a clear date for starting the negotiation of the chapters. My

question is a simple one: what political actions do you intend to take, as

head of state, both in the domestic politics between your political parties and

outside your country to try to promote, push and accelerate your European

fight?

Mr IVANOV suggested that his role was very similar to that played by

the European Union. Just as the European Union united disparate views

towards working towards a common goal, in Macedonia the participants in

politics were divided on many issues and had to be unified. All political

parties in Macedonia were, however, united in their desire for European

integration.

Balkan countries were more efficient when facing specific tasks, and

in a crisis or when facing a fixed goal – then, all elements of society could

come together to work towards a common aim. The promise of European

integration led to the adoption of European values and rules, and progress

would be made as long as that was a goal with a fixed date. However, when

the date was not fixed or the integration process was hindered by other

means, old issues and problems arose. Every benchmark that Macedonia

had been set by the European Union had been met, but there were more than

70 opportunities for Macedonian membership of the EU to be blocked in the

screening process. He reiterated that once a date for beginning negotiations

-----------------------------------------------------------------------------------------------


was set, a more favourable climate for European integration would be

created in Macedonia.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


IV. Declaraţii, rezoluţii

Rezoluţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României faţă de legea de modificare a Legii cetăţeniei maghiare şi de Legea unităţii naţiunii maghiare - 8 iunie 2010

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Comisia pentru politică externă

Rezoluţie privind poziţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României faţă de legea de modificare a Legii cetăţeniei maghiare şi de Legea unităţii naţiunii maghiare

Având în vedere adoptarea la data de 26 mai 2010 de către Parlamentul Republicii Ungare a proiectului de lege de modificare a Legii cetăţeniei, în scopul acordării preferenţiale a cetăţeniei acestui stat cetăţenilor străini care au un ascendent cetăţean ungar,

Având în vedere adoptarea la data de 31 mai 2010 a Legii care stabileşte data de 4 iunie – data semnării Tratatului de pace de la Trianon – ca zi a "unităţii naţiunii maghiare",

Având în vedere prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei la care România şi Republica Ungară sunt parte, în special cele ale art. 5 privind nediscriminarea , inclusiv pe criteriu etnic,

Fiind conştienţi de lipsa organizării, în conformitate cu Recomandările de la Bolzano privind minorităţile naţionale în relaţiile interstatale şi Raportul Comisei de la Veneţia privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale, de către partea ungară a unor informări şi consultări bilaterale prealabile cu statele vecine în care există o minoritate naţională maghiară,

Estimând că lipsa de transparenţă şi de deschidere în tratarea unor chestiuni cu serioase implicaţii bilaterale poate avea efecte nedorite asupra climatului de încredere reciprocă în relaţia dintre România şi Republica Ungară,

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Având în vedere existența unor elemente legislative importante care disting legislaţia română în materia cetăţeniei de cea maghiară, inclusiv inexistenţa în realitate a caracterului reparatoriu invocat de Parlamentul Republicii Ungare, astfel după cum rezultă din examinarea art. 63 din Tratatul de pace de la Trianon, care a garantat posibilitatea opţiunii libere timp de 1 an de zile de la intrarea în vigoare a acestuia fie pentru dobândirea cetăţeniei române, fie a celei maghiare, proces care a avut loc efectiv în practică,

Având în vedere caracterul consistent etnic, în realitate, al acordării cetăţeniei ungare pentru persoanele care pretind că au această identitate, cât şi modalitatea de acordare despre care apreciem că, în lipsa unei proceduri riguroase, riscă să devină o acordare în masă, colectivă, fapt care contravine Convenţiei europene asupra cetăţeniei şi standardelor internaţionale în materie,

Luând notă de inexistenţa în noua reglementare a unei limite de descendenţă în aplicarea legii, fapt care confirmă suspiciunile cu privire la absenţa caracterului real reparatoriu al naturalizării preferenţiale, Ţinând cont de simbolistica politică negativă a redeschiderii subiectului Tratatului de pace de la Trianon prin conţinutul Notei de fundamentare a Legii privind unitatea naţiunii maghiare, în care Tratatul de pace menţionat este calificat drept "Dictat" şi "cauză principală a tensiunilor din Europa Centrală" şi în care se face referire la chestiunea autodeterminării şi la cea a drepturilor colective şi se subliniază că responsabilitatea principală pentru soarta comunităților din afara graniţelor aparţine Republicii Ungare şi nu statelor de reşedinţă (principiu acceptat la nivel european),

Având în vedere respingerea de către majoritatea de dreapta de la Budapesta a amendamentului propus de către socialiştii ungari, prin care se reitera principiul respectării inviolabilităţii frontierelor, fapt de natură să trezească îngrijorarea opiniei publice internaţionale cu privire la intenţiile actualului guvern ungar şi

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Ţinând cont de absenţa oricărei reacţii din partea instituţiilor executivului din România: Preşedinţia, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, asupra celor de mai sus,

Comisia pentru Politică Externă a Senatului României

Solicită Preşedinţiei, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe luarea unei poziţii oficiale publice în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare pe baza criteriului etnic, în conformitate cu prevederile noii legi a cetăţeniei ungare, opţiune interzisă de prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei la care atât România cât şi Republica Ungară sunt parte,

Atrage atenţia asupra exploatării nepermise de către partea ungară a sentimentelor naţionale cauzate de efectele unor circumstanţe istorice pe care forţe politice de la Budapesta continuă să nu le accepte, la 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon,

Subliniază necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări, precum şi a onorării angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, asumate de Republica Ungară,

Reiterează angajamentul părţii române pentru consolidarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat româno-ungar în spirit european, bazat pe principiul bunei vecinătăţi, pe interesele europene şi euro-atlantice comune şi pe puntea de legătură pe care o reprezintă minoritatea română din Republica Ungară şi, respectiv, minoritatea maghiară din România.

1[1] ARTICOLUL 5 – Nediscriminarea

1. Reglementările unui stat parte referitoare la cetăţenie nu trebuie să conţină deosebiri sau să includă practici care să constituie o discriminare bazată pe sex, religie, rasă, culoare sau originea naţională ori etnică.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


2. Fiecare stat parte trebuie să se conducă după principiul nediscriminării între cetăţenii săi, fie că sunt cetăţeni prin naştere, fie că au dobândit ulterior cetăţenia acestuia.

Bucureşti, 8 iunie 2010

*

Rezoluţia Senatului României privind situaţia din Georgia Bucureşti, 28 iunie 2010

Ţinând cont de faptul că:

a) În luna august se vor împlini doi ani de la conflictul militar care a condus la pierderea de către Georgia a suveranităţii asupra unei importante părţi a teritoriului său,

b) Progresele în direcţia soluţionării conflictului de pe teritoriul georgian sunt limitate; Acordul în 6 puncte din 12 august

2008 continuă să fie parţial implementat; discuțiile de la Geneva, destinate reglementării situaţiei de securitate din Georgia, au produs anumite rezultate, dar eficienţa de ansamblu a mecanismului este relativ modestă;

c) În mod regretabil sunt state care au recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, ceea ce complică şi îngreunează procesul de reglementare;

d) Georgia a ales orientarea către structurile occidentale, deziderat larg împărtăşit la nivelul societăţii georgiene şi al clasei politice din acest stat;

e) Georgia constituie astăzi unul din partenerii regionali cheie ai României în zona Mării Negre,

Senatul României:

1) Sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, între frontierele internaţional recunoscute, conform

Constituției acestui stat;

-----------------------------------------------------------------------------------------------


2) Consideră că soluționarea conflictelor prelungite de pe teritoriul georgian trebuie să respecte principiile Actului Final de la Helsinki; în acest context, reafirmă că nu există o soluţie militară la aceste conflicte ci numai o soluţie politico-diplomatică;

3) Pe acest fond, reconfirmă decizia Guvernului României de a

nu recunoaşte independența Abhaziei şi a Osetiei de Sud; 4) Salută rolul pozitiv jucat în cei doi ani de misiunea de

monitorizare a UE (EUMM), în care România participă încă

de la lansarea ei şi consideră că prezenţa internațională trebuie extinsă cât mai urgent şi în teritoriile controlate de regimurile secesioniste;

5) Îşi declară sprijinul pentru continuarea discuţiilor de la Geneva şi cheamă toţi participanţii să se implice constructiv şi cu bună credinţă în acest proces;

6) Salută Strategia de stat pentru Teritoriile ocupate adoptată de guvernul Georgiei şi încurajează autorităţile de la Tbilisi să procedeze la implementarea acesteia;

7) Condamnă continuarea politicilor de modificare a compoziţiei etnice în cele două provincii separatiste şi cere autorităţilor de facto din Abhazia şi Osetia de Sud să se conformeze dreptului internaţional umanitar prin garantarea reîntoarcerii libere a civililor strămutaţi de pe teritoriul georgian;

8) Respectă prevederile rezoluției Adunării Generale ONU 63/307 privind statutul persoanelor strămutate din Abhazia şi Osetia de Sud;

9) Sprijină ferm opţiunea pro-occidentală a Georgiei şi salută natura consensuală a acestei opţiuni la nivelul societăţii georgiene;

10) Reafirmă dreptul oricărui stat de a-şi alege alianţele, respingând totodată orice tentativă de a recrea sferele de influenţă;

-----------------------------------------------------------------------------------------------


11) Sprijină obiectivul Georgiei de a adera la alianţa Nord-Atlantică, în conformitate cu decizia luată de NATO la summit-ul de la București, în aprilie 2008;

12) Încurajează Georgia să continue transformările politice şi economice care să-i permită apropierea de Uniunea Europeană;

13) Salută progresele înregistrate pe linia relaţiei Georgiei cu UE, respectiv adoptarea Directivei de negociere pentru Acordul de asociere UE-Georgia, perspectiva lansării negocierilor în acest an, evoluţiile în privinţa facilitării obţinerii vizelor;

14) Face apel la Guvernele României şi Georgiei să-şi intensifice cooperarea multidimensională, în cadrul bilateral, regional şi în contextul pregătirilor Georgiei pentru integrarea în structurile europene şi euro-atlantice;

15) Îşi reafirmă voinţa de a intensifica cooperarea pe linie parlamentară cu Georgia în scopul atingerii obiectivelor menţionate anterior;

16) Solicită Guvernului României: - Să asigure continuarea prezenţei României în cadrul

EUMM; - Să sprijine energic procesul de apropiere a Georgiei de

NATO şi UE, în cadrul celor două structuri; - Să continue acordarea de asistenţă pentru dezvoltare

destinată Georgiei; - Să dezvolte cooperarea energetică cu Georgia.

*

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Declaraţia domnului senator Titus Corlăţean susţinută în plenul Senatului României la 28 iunie, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de când trupele sovietice au ocupat Basarabia şi Bucovina de Nord

Ziua de 28 iunie este o zi tristă pentru poporul român. În această zi a anului 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Vă reamintesc faptul că, prin declaraţia sa din 24 iunie 1991, Parlamentul României, în numele poporului român, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, în urma căruia Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia şi Nordul Bucovinei, ca fiind, ab initio, nul şi neavenit. Este vorba de declaraţia publicată în Partea I a Monitorului Oficial nr. 136 din 27 iunie 1991.

Urmare a ocupaţiei sovietice, sute de mii de basarabeni şi bucovineni au fost masacraţi, deportaţi, torturaţi şi condamnaţi la moarte prin înfometare de regimul totalitar sovietic.

Vă propun să ţinem un moment de reculegere în memoria acestor victime.

Vă mulţumesc.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


V. Audieri

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi declara la 23 iunie într-un interviu acordat Deutsche Welle: 'Doisprezece noi ambasadori sunt avizaţi de primul-ministru şi de preşedinte şi vor intra în audieri parlamentare cât de curând, probabil săptămâna viitoare. La Paris nominalizat este domnul secretar de stat Bogdan Mazuru'. Declaraţia domnului Titus Corlăţean: Comisia pentru politică externă nu a primit nicio notificare oficială în legătură cu desemnarea noilor ambasadori Bucureşti, 24 iun /Agerpres/ - Comisia pentru politică externă a Senatului a luat cunoştinţă din presă de desemnarea a doisprezece noi ambasadori, neprimind nicio notificare oficială, precizează, prin intermediul unui comunicat de presă, preşedintele acesteia, senatorul PSD Titus Corlăţean. 'Considerăm că bunul simţ instituţional şi diplomatic ar fi impus respectarea cutumei instituţionale practicate de-a lungul timpului, ca Parlamentul şi comisiile sale specializate să fie informate în prealabil şi să nu fie puse în situaţia neplăcută de a lua cunoştinţă de aceste nominalizări prin intermediul presei', se arată în comunicatul citat, remis joi AGERPRES. Corlăţean mai precizează că membrii comisiei au aflat tot din mass-media că ar urma să audieze aceşti candidaţi în cursul săptămânii viitoare, când Parlamentul are un program foarte încărcat. 'Ministerul Afacerilor Externe nu este în măsură să stabilească agenda Parlamentului şi nici a comisiilor sale permanente. Agenda este realizată ţinând cont de punctele aflate pe ordinea de zi în dezbatere parlamentară din însărcinarea Birourilor Permanente ale celor două camere ale Parlamentului şi de alte subiecte prioritare, aşa cum pot fi, de exemplu, audierile noilor ambasadori desemnaţi', a subliniat preşedintele comisiei de politică externă a Senatului. Potrivit acestuia, comisia 'va căuta să identifice o soluţie pentru audiere a cel puţin a unei părţi a ambasadorilor desemnaţi şi anunţaţi prin intermediul presei', însă a subliniat totodată că, la aceste audieri, 'prezenţa conducerii Ministerului Afacerilor Externe devine necesară şi obligatorie'.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


'Comisia pentru politică externă a Senatului atenţionează public instituţia Ministerului Afacerilor Externe asupra necesităţii respectării procedurilor şi acordării respectului instituţional cuvenit Parlamentului din partea executivului. E necesară evitarea tentaţiilor de desconsiderare a legislativului pe care actualul guvern şi reprezentanţi importanţi ai săi le-au manifestat constant în ultima perioada de timp', mai menţionează sursa citată. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat într-un interviu acordat Deutsche Welle, că doisprezece noi ambasadori sunt avizaţi de primul-ministru şi de preşedinte şi vor intra în audieri parlamentare cât de curând, probabil săptămâna viitoare. 'La Paris nominalizat este domnul secretar de stat Bogdan Mazuru', a anunţat şeful diplomaţiei. ……………………………. 30 iunie - Comisiile de politică externă au audiat propunerile pentru posturile de ambasador în Franţa, Irak, Ucraina, Croaţia, Vatican şi Chile Comisiile reunite de politică externă ale Parlamentului au avizat favorabil propunerile înaintate pentru ocuparea posturilor de ambasadori ai statului român în Franţa, Irak, Ucraina, Croaţia, Vatican şi Chile. În debutul audierilor, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, i-a solicitat secretarului de stat Doru Costea ca MAE să păstreze cutuma prin care forurile Parlamentului să fie notificate oficial, prealabil apariţiei în presă a nominalizărilor pentru posturile de ambasador. 'Cred că este un lucru de curtoazie şi de respect pentru instituţia Parlamentului', a spus Corlăţean. Bogdan Mazuru - propus pentru ocuparea funcţiei de ambasador al României la Paris - a declarat, în timpul audierilor, că 'Franţa este o ţară cu influenţă mare la Bruxelles', fiind principala furnizoare de reprezentanţi în instituţiile comunitare, iar relaţia pe care România o are cu Franţa 'ne poate permite să ne promovăm mai solid interesele în cadrul UE'. 'Poate nu suntem total pe aceeaşi lungime de undă atunci când vorbim despre politica de extindere. Franţa este mai rezervată atunci când vorbeşte despre continuarea politicii de extindere a UE, pe principiul că întâi trebuie să facem ordine la noi în casă şi după aceea să invităm alţi locatari', a afirmat Mazuru. Bogdan Mazuru a recunoscut şi problema legată 'de prezenţa vizibilă a unor cetăţeni români în Franţa'. 'Nu putem să o ascundem. (...) Ştim reacţiile pe care le-am

-----------------------------------------------------------------------------------------------


avut şi atunci când am primit vizitele secretarului de stat Pierre Lellouche', a spus el. Iacob Prada, nominalizat pentru postul de ambasador în Irak, a fost singurul căruia i-au fost adresate câteva întrebări incomode. Astfel, liberalul Daniel Budurescu i-a solicitat să precizeze ce vârstă are, remarcând o neconcordanţă în CV-ul acestuia. De asemenea, Budurescu a afirmat că Prada a fost desemnat ambasador, deşi întruneşte condiţiile de pensionare. Prada a declarat, la finalul audierilor, că şi-ar fi cedat locul 'cu dragă inimă' unui candidat mai tânăr, însă a subliniat că misiunea diplomatică din Irak presupune condiţii dificile şi necesită experienţă. Prada a anunţat că ''este în lucru o vizită a preşedintelui irakian în România, anul viitor'' Cornel Ionescu - nominalizat ambasador la Kiev - a declarat, la finalul audierilor, că este inadmisibil ca românii din Ucraina să-şi piardă identitatea culturală şi să nu aibă acces la valorile culturale în limba maternă. Ionescu a spus că păstrarea identităţii culturale a românilor din Ucraina rămâne una dintre cele mai importante priorităţi. El s-a abţinut să comenteze o posibilă vizită a preşedintelui Băsescu în Ucraina. 'Este, fără discuţie, o problemă care va fi în atenţia mea. Şi nu numai o vizită a preşedintelui', a spus Ionescu. El a mai susţinut că 'prioritatea zero' a mandatului său va fi 'găsirea acelor nişe de conlucrare cu partea ucraineană''. Cosmin Dinescu - propus ambasador în Croaţia - a declarat, la ieşirea din audieri, că 'multe dintre lecţiile învăţate de România în procesul de aderare pot fi împărtăşite colegilor croaţi în vederea evitării anumitor greşeli şi a unui progres cât mai rapid spre integrarea europeană'. De asemenea, Dinescu a menţionat nevoia urgentă de protejare a comunităţii istro-române, aceasta 'fiind lipsită de o conştiinţă a apartenenţei la spaţiul românesc''. Bogdan Tătaru-Cazaban - propus să reprezinte România în relaţia cu Vaticanul - a susţinut că, în momentul de faţă, există demersuri în vederea realizării vizitei Papei Benedict al-XVI-lea în România. 'Ne propunem intensificarea acestor demersuri. Instituţiile care lucrează pentru realizarea vizitei se află într-un calendar şi în parteneriat cu Nunţiatura Apostolică. Biserica Romano-Catolică a formulat deja această invitaţie cu prilejul vizitei episcopilor catolici la Roma', a informat Cazaban. El a declarat că îşi propune susţinerea demersurilor de recunoaştere oficială a Episcopiei Ortodoxe Române din Italia şi are în vedere un parteneriat între Ministerul

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Culturii şi Muzeul Vaticanului şi între Institutul Pontifical Oriental şi universităţile din România, dar şi instituirea unui un curs la Institutul Diplomatic Român al Sfântului Scaun. El a sugerat şi constituirea unui grup România-Sfântul Scaun şi continuarea vizitelor europarlamentarilor români la Vatican. De asemenea, Cazaban a fost întrebat de Titus Corlăţean care va fi poziţia Guvernului român privind subiectul Catedralei ''Sf. Iosif''. 'Sunt deplin conştient că reprezintă un punct sensibil. (...) România, ca stat de drept, respectă separaţia puterilor, prin urmare aşteaptă ca justiţia să se pronunţe asupra acestei probleme. Partea română priveşte această problemă ca pe un litigiu între Arhiepiscopie şi o companie. Aceasta este poziţia oficială a părţii române', a afirmat Cazaban. Florin Angelo Florian - propus ambasador în Chile - a declarat că la Ministerul de Externe al acestui stat există enunţată intenţia ca România să devină una dintre ţările central-europene ţintă, iar vizita din 2004 a preşedintelui Lagos este o dovadă a acestui fapt. 'Există o invitaţie adresată preşedintelui României deja antamată, o perioadă, în prima parte a lunii octombrie a acestui an. Aşteptăm un răspuns din partea părţii chiliene', a anunţat Florian. El a menţionat şi utilitatea unei vizite, la orizontul anului viitor, a ministrului Afacerilor Externe român în Chile, existând o invitaţie adresată în acest sens. Propunerile pentru postul de ambasador înaintate de Ministerul Afacerilor Externe vor fi ulterior înaintate şefului statului pentru confirmarea în aceste posturi.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


VI. Relaţii publice

Comisia pentru politică externă din Senatul României a încheiat un protocol de colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului: În concordanţă cu prevederile art. 1 alin.(3) din Constituţia României care stipulează: România este stat de drept, democratic şi social, în care

demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a

personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori

supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi

idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate ; Având în vedere prevederile Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului ; Luând în considerare prevederile Regulamentului Senatului României, secţiunea a 4-a, „Comisiile Senatului art. 67, alin.b” Între : Institutul Român pentru Drepturile Omului, reprezentat prin d-na prof. univ. dr. Irina Moroianu - Zlătescu, în calitate de director, Şi Comisia pentru politică externă din Senatul României, reprezentată prin d-l senator Titus Corlăţean în calitate de preşedinte al comisiei, a intervenit următorul PROTOCOL DE COLABORARE

A. Institutul Român pentru Drepturile Omului : - va pune la dispoziţia membrilor comisiei toate materialele pe

care le editează, volume tematice, culegeri de texte de documente cu caracter universal, regional sau naţional, revista Drepturile omului, în care sunt publicate studii şi cercetări din domeniul drepturilor omului ;

- va furniza, la cererea comisiei, documentaţii asupra aspectelor care privesc drepturile omului din proiectele şi propunerile

-----------------------------------------------------------------------------------------------


legislative precum şi alte probleme aflate în dezbatere şi care urmează a fi examinate în Parlament

- va propune proiecte de activităţi specifice (simpozioane, dezbateri,

etc) pe teme privind problematica drepturilor omului la care Comisia pentru politică externă să fie invitată în calitate de partener ;

B. Comisia pentru politică externă : - va invita experţi ai Institutului Român pentru Drepturile

Omului să participe la dezbaterile din cadrul comisiei asupra unor proiecte şi propuneri legislative care vizează drepturile omului, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor ;

- va propune organizarea, în parteneriat, a unor activităţi consacrate problematicii drepturilor omului ;

C. Părţile participante la Protocol vor acţiona pentru iniţierea de

demersuri menite a contribui la transpunerea în aplicare a prevederilor rezoluţiilor O.N.U., Uniunii Europene, Consiliului Europei şi a altor organisme internaţionale care vizează aspecte privind drepturile omului precum şi pentru intensificarea activităţilor de educaţie în rândurile diferitelor categorii socio-profesionale şi mai ales a tineretului.

Încheiat la Bucureşti, la 8 iunie 2010.

Documents

COMISIEI PENTRU POLITIC Ă EXTERN Ă in...Mondial ă a Pre şedin ilor de Parlamente (Geneva, 19-21 iulie 2010). Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul memorandum