Click here to load reader

comentat şi adnotat -

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of comentat şi adnotat -

despre familie Art. 258534
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României OPResCu, MIhaela aDRIaNa Noul Cod civil comentat i adnotat: Despre familie, art. 258534 / Mihaela adriana Oprescu, Mugurel Marius Oprescu ; coord.: Marius cheaua. Bucureti: Rosetti International ; ClujNapoca: editura Fundaiei pentru studii europene, 2015 Bibliogr. Index IsBN 9789738270688 IsBN 9786065261952
I. Oprescu, Mugurel Marius II. cheaua, Marius (coord.)
347(498)
Copyright © 2015 editura ROsettI International
noul cod civil comentat i adnotat. despre familie art. 258534
toate drepturile asupra prezentei ediii sunt rezervate editurii ROsettI International. Drepturile de distribuie aparin în exclusivitate editurii ROsettI International.
Redactor: Marian Florescu tehnoredactor: Carmen Dumitrescu
editura ROsettI INteRNatIONal Bucureti, str. Ion Brezoianu nr. 9, ap. 6, sector 5 cod potal: 050022 tel.: +04 021 314 77 81; 0726 178 175; 0724 305 413 fax: 031 814 81 83 email: [email protected] www.editurarosetti.ro
Noul cod civil comentat i adnotat
despre familie Art. 258534
Mihaela Adriana oprescu lector univ. dr.
Mugurel Marius oprescu judector dr.
coordonator marius cheaua
avocat
Abrevieri
C. ap. Curtea de apel CDFue Carta Drepturilor Fundamentale a uniunii europene CeDO Curtea european a Drepturilor Omului/Convenia european a Drepturilor Omului CsJ Curtea suprem de Justiie D. Decretul dec. Decizia h.G. hotrârea Guvernului ÎCCJ Înalta Curte de Casaie i Justiie Jud. Judectoria l. legea M. Of. Monitorul Oficial, Partea I NCC Noul Cod civil (legea nr. 287/2009) NCP Noul Cod penal (legea nr. 286/2009) NCPC Noul Cod de procedur civil (legea nr. 134/2010) NCPP Noul Cod de procedur penal (legea nr. 135/2010) O.G. Ordonana Guvernului O.u.G. Ordonana de urgen a Guvernului Regl. ant. Reglementarea anterioar R.N.N.R.M. Registrul Naional Notarial al Regimurilor Matrimoniale s. secia sent. sentina trib. tribunalul ts tribunalul suprem
Nota editorului: la elaborarea prezentei lucrri au fost utilizate i urmtoarele surse online: a) – www.ccr.ro – www.csj.ro – www.csm1906.ro – www.cab1864.ro – www.curteadeapelcluj.ro – www.dbrosetti.ro – www.eurolex.ro – www.ier.ro – www.pandectelesaptamanale.ro
B) www.portal.just.ro – Buletinul jurisprudenei, 2013, 2014, Curtea de apel
Bacu – Buletinul jurisprudenei, 2013, 2014, Curtea de apel
Ploieti – Jurispruden Decizii relevante, 20112014, Curtea
de apel Cluj – Jurispruden Decizii relevante, 20112014, Curtea
de apel Constana – Jurispruden Decizii relevante, 2013, 2014, Curtea
de apel Galai – Jurispruden Decizii relevante, 2014, Curtea de
apel Iai – Jurispruden Decizii relevante, 2013, 2014, Curtea
de apel Piteti – Jurispruden Decizii relevante, 2014, Curtea de
apel timioara – Jurisprudena Curii de apel târgu Mure
Nota redaciei: Prezenta lucrare este actualizat la data de 15 iunie 2015.
CUVÂNT ÎNAINTE
Cu alt ocazie1, m artam foarte critic în privina abrogrii integrale a Codului civil de la 1864, replic fidel a Codului civil francez de la 1804 (Codul Napoleon), i a înlocuirii sale cu o legiuire în totalitate nou. Fr a nega îmbtrânirea unora dintre dispoziiile vechiului cod i, deci, necesitatea modernizrii sale, prin modificarea unor dispoziii sau introducerea unora noi, criticam la acel moment ideea în sine a adoptrii unui cod nou, momentul ales i maniera în care a fost fcut adoptarea, prin asumarea rspunderii de ctre guvern, fr o dezbatere autentic (cea parlamentar, prin ipotez, a lipsit, iar cea cu societatea civil a fost formal, fr intenia real de a ine cont de criticile i de sugestiile acesteia); un act ce a constituit expresia unui teribil orgoliu din partea celor implicai întrun fel sau altul (atât din partea fostului preedinte al României –cu certe tendine autoritare – cât i din cea a unor membrii ai comisiei (comisiilor) de redactare a proiectului).
Cred în continuare în cele afirmate atunci. Cu mai mult umilin2 sar fi obinut un rezul tat mai bun, adic o reglementare în care dispoziiile criticabile s fie mai puin abundente. totui, codul a fost adoptat i a intrat în vigoare. este o realitate. la aproape patru ani de la momentul intrrii în vigoare, nici lamentrile, nici vituperaiile sterile nu îi mai au rostul.
În momentul actual lucrurile trebuie privite mai nuanat. Dac este adevrat c noul cod ar fi putut fi mai bun, nu este mai puin adevrat c el putea fi i mai ru. s privim jumtatea plin a paharului.
apoi, nu trebuie s omitem c i vechiul cod era departe de a fi perfect, coninând nume roase dispoziii inadecvate: unele fiind defectuoase înc de la momentul adoptrii sale, altele devenind astfel ca urmare a schimbrii realitilor sociale fa de situaia existent în 1804 sau 1864. Marea sa calitate a fost, îns, adaptabilitatea.
sau poate adaptabilitatea vechiului cod (Napoleon i cel român de la 1864) a inut mai puin de calitile intrinseci ale textului i mai mult de gândirea excelenilor juriti (teoreticieni i practicieni) care au avut a se pronuna asupra dispoziiilor sale? Orice lege este imperfec t, întro msur mai mic sau mai mare. aa încât, mi se pare mult mai important preocu parea pentru o interpretare ingenioas a unui text de lege, o interpretare fcut în spiritul re glementrii, care de multe ori poate suplini cu succes lacunele acesteia, decât ateptarea(de multe ori în van) de a primi, din partea statului o reglementare care s se apropie cât mai mult de o iluzorie perfeciune. sigur c interpretul poate ajunge uneori la concluzia c numai o intervenie a legiuitorului poate clarifica cu adevrat o problem i atunci are datoria s o spun rspicat. Dar mecanismul juridic trebuie s funcioneze în continuare, neputânduse opri pentru a atepta intervenia puterii legislative, intervenie ce se produce de multe ori cu
1 Rspunderea prinilor pentru fapta copiilor lor minori în reglementarea Noului Cod civil român, în Pan- dectele Sptmânale nr. 23/2011, p. 24.
2 Ph. Malaurie, L humilite et le droit, în Melanges en l honneur de Philippe de Tourneau, ed. Dalloz, p. 725745.
6Noul Cod civil comentat i adnotat
întârziere. Practica judectoreasc, ajutat de o doctrin matur i situat la un nivel tiinific satisfctor, trebuie s suplineasc lacunele legii.
lucrarea al crei prim volum vede astzi lumina tiparului (s îmi fie iertat utilizarea aces tui încânttor clieu!) încearc s se înscrie în ansamblul eforturilor pentru o just interpre tare a noului Cod civil, pentru aezarea acestuia pe fgaul corect. Ceea ce am încercat s facem în primul rând a fost s problematizm. Identificarea problemelor pe care le ridic diferitele texte ce compun actualul Cod civil al României sau pe care ar putea s le ridice mi se pare a fi aspectul cel mai important. Desigur c autorii au încercat, de fiecare dat, s ofere i soluii de rezolvare a problemelor identificate. sunt, îns, numai soluii posibile. Cu atât mai bine dac dup ei vor veni alii care vor propune i alte soluii.
sigur c noul Cod civil nu a aprut nici pe un teren gol i nici nu este o creaie original, autorii proiectului folosind drept model, aa cum este normal, alte reglementri, autohtone sau strine. Mai mult, din 2007 România este obligat s in cont de noul context în care evolueaz: cel al uniunii europene. În comentariile noastre am încercat s avem în vedere toate aceste aspecte: am prezentat normele în evoluia lor i comparativ cu textele care leau servit drept model sau cu cele pe care leau înlocuit.
lucrarea se adreseaz, desigur, tuturor categoriilor de juriti. un gând aparte am, îns, pentru membrii corpului judectoresc, dat fiind rolul aparte pe care îl au în interpretarea unui text de lege: ei sunt cei care au puterea de a trana.
„exist judectori la Berlin” sunt vorbele cu care morarul nedreptit i sar fi adresat lui Frederic cel Mare1. Chiar dac întâmplarea este o legend, important este ideea în sine. Noi, din pcate, suntem înc departe de o atare situaie. Nu avem – nici eu i nici membrii colectivului de autori – orgoliul de a ne atepta ca judectorii „s învee” de la noi. am fi, îns, extrem de mulumii dac prezenta lucrare iar pune pe gânduri. i dac iar ajuta s îi îndeplineasc misiunea cu mai mult umilin, adic, aa cum spunea profesorul Malaurie (v. op. citat mai sus), s nu se situeze nici deasupra i nici dedesubtul a ceea ce trebuie s fie poziia lor.
Noutatea prezentei lucrri const în faptul c analiza este fcut pe materii, volumele fiind structurate conform disciplinelor de studiu al dreptului civil în facultile din România (i din Frana, de altfel): dreptul familiei, introducere în dreptul civil i persoanele, obligaiile, bunurile (sau drepturile reale), motenirea, etc. În cadrul fiecrui volum, comentariile sunt în ordinea numeric a articolelor, aa încât lucrarea pstreaz caracterul unei „legi comentate pe articole”. sperm s fie agreat aceast modalitate de tratare a materiei, ea asigurând, în opinia mea, o mai lesnicioas corelare cu tratatele i cursurile de drept civil.
Marius cheaua
1 l. Boia, Tragedia Germaniei, ed. humanitas, 2010, p. 23.
TAbLA De MATerii
art. cartea a iia. despre familie ............................................................................................258534 titlul i. dispoziii generale ....................................................................................... 258265 titlul ii. cstoria ...................................................................................................... 266404
Capitolul I. logodna .............................................................................................. 266270 Capitolul II. Încheierea cstoriei .......................................................................... 271289
seciunea 1. Condiiile de fond pentru încheierea cstoriei ........................... 271277 seciunea a 2a. Formalitile pentru încheierea cstoriei ............................. 278289
Capitolul III. Formaliti ulterioare încheierii cstoriei .......................................... 290292 Capitolul IV. Nulitatea cstoriei ........................................................................... 293306
seciunea 1. Nulitatea absolut a cstoriei .................................................... 293296 seciunea a 2a. Nulitatea relativ a cstoriei ............................................... 297303 seciunea a 3a. efectele nulitii cstoriei .................................................... 304306
Capitolul V. Drepturile i îndatoririle personale ale soilor ......................................307311 Capitolul VI. Drepturile i obligaiile patrimoniale ale soilor .................................. 312372
seciunea 1. Dispoziii comune ........................................................................ 312338 §1. Despre regimul matrimonial în general ................................................................312320 §2. locuina familiei ...................................................................................................321324 §3. Cheltuielile cstoriei ...........................................................................................325328 §4. alegerea regimului matrimonial ...........................................................................329338
seciunea a 2a. Regimul comunitii legale .................................................... 339359 seciunea a 3a. Regimul separaiei de bunuri ................................................ 360365 seciunea a 4a. Regimul comunitii convenionale ....................................... 366368 seciunea a 5a. Modificarea regimului matrimonial ........................................ 369372
§1. Modificarea convenional ............................................................................................369 §2. Modificarea judiciar ..............................................................................................370372
§2. Divorul prin acordul soilor pe cale judiciar ................................................................374 §3. Divorul prin acordul soilor pe cale administrativ sau prin procedur notarial ...375378 §4. Divorul din culp ...................................................................................................379380 §5. Divorul din cauza strii sntii unui so .....................................................................381
seciunea a 2a. efectele divorului ................................................................. 382404 §1. Data desfacerii cstoriei ..............................................................................................382 §2. efectele divorului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soi .....................383384 §3. efectele divorului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soi .........................385395
I. efecte cu privire la regimul matrimonial ..............................................................385387 II. Dreptul la despgubiri ...............................................................................................388 III. Obligaia de întreinere între fotii soi .....................................................................389 IV. Prestaia compensatorie ...................................................................................390395
§4. efectele divorului cu privire la raporturile dintre prini i copiii lor minori .............396404
8Noul Cod civil comentat i adnotat
titlul iii. rudenia ....................................................................................................... 405482 Capitolul I. Dispoziii generale ............................................................................... 405407 Capitolul II. Filiaia ................................................................................................. 408450
seciunea 1. stabilirea filiaiei .......................................................................... 408440 §1. Dispoziii generale ...............................................................................................408413 §2. Prezumia de paternitate ............................................................................................414 §3. Recunoaterea copilului ......................................................................................415420 §4. aciuni privind filiaia ............................................................................................421440
I. Contestarea filiaiei ..................................................................................................421 II. aciunea în stabilirea filiaiei fa de mam .....................................................422423 III. aciunea în stabilirea paternitii din afara cstoriei .....................................424428 IV. aciuni privind filiaia fa de tatl din cstorie ..............................................429434 V. Dispoziii comune privind aciunile referitoare la filiaie ...................................435440
seciunea a 2a. Reproducerea uman asistat medical cu ter donator ........ 441447 seciunea a 3a. situaia legal a copilului ...................................................... 448450
Capitolul III. adopia .............................................................................................. 451482 seciunea 1. Dispoziii generale ...................................................................... 451454 seciunea a 2a. Condiiile de fond ale adopiei .............................................. 455468
§1. Persoanele care pot fi adoptate ...........................................................................455458 §2. Persoanele care pot adopta ................................................................................459462 §3. Consimmântul la adopie ..................................................................................463468
seciunea a 3a. efectele adopiei ................................................................... 469474 seciunea a 4a. Încetarea adopiei ................................................................. 475482
titlul iv. autoritatea printeasc ............................................................................. 483512 Capitolul I. Dispoziii generale ............................................................................... 483486 Capitolul II. Drepturile i îndatoririle printeti ....................................................... 487502 Capitolul III. exercitarea autoritii printeti ......................................................... 503507 Capitolul IV. Decderea din exerciiul drepturilor printeti ................................... 508512
titlul v. obligaia de întreinere ............................................................................... 513534 Capitolul I. Dispoziii generale ............................................................................... 513515 Capitolul II. Persoanele între care exist obligaia de întreinere i ordinea în care aceasta se datoreaz ................................................................................ 516523 Capitolul III. Condiiile obligaiei de întreinere ...................................................... 524528 Capitolul IV. stabilirea i executarea obligaiei de întreinere ............................... 529534
Cartea a IIa Despre familie1
tItlul I Dispoziii generale
Art. 258. Familia (1) Familia se întemeiaz pe cstoria liber consimit între soi, pe egalitatea
acestora, precum i pe dreptul i îndatorirea prinilor de a asigura creterea i educarea copiilor lor.
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societii i a statului. (3) Statul este obligat s sprijine, prin msuri economice i sociale, încheierea
cstoriei, precum i dezvoltarea i consolidarea familiei. (4) În sensul prezentului cod, prin soi se înelege brbatul i femeia unii prin
cstorie. Bibliografie: ♦ Al. Ciornescu, Dicionarul etimologic al limbii române, Ed. Saeculum I.O., Bucureti, 2001; ♦ D. Stniloaie, Teologia dogmatic ortodox, vol. III, Bucureti, 1978; ♦ M. Voinea, Sociologia familiei, Universitatea Bucureti, 1993; Gh. Mihai, Instituia familiei sub aspect sociologic, în Analele Universitii din Timioara, nr.12/1995; ♦ Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu, Dreptul familiei, ediia a Va, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006; ♦ M. Banciu, Dreptul familiei, Ed. Argonaut, ClujNapoca, 1998; ♦ T.R. Popescu, Tratat de dreptul familiei, vol. I, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1965; ♦ I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975; ♦ A. Ionacu, M. Murean, M. Costin i V. Ursa, Familia i rolul ei în societatea socialist, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1975; ♦ Ph. Malaurie, H. Fulchiron, La famille, Defrénois, Paris, 2004; ♦ F. Debove, R. Salomon, T. Janville, Droit de la famille, Vuibert, Paris, 2012; ♦ Fr. Boulanger, La vie familiale. Droits et libértés fundamentaux, Dalloz, Paris, 1995; ♦ P. van Dijk, G.J.H. Hoof, Theory and Practice of the European Convention on Human Rights, Kluwer Law International, The Haque, London, Boston, 1998. regl. ant.: C. fam. – art. 1. legislaie conex: ♦ art. 48 din Constituia României; ♦ Convenia asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare fa de femei adoptat de Adunarea General a ONU prin Rezoluia nr. 34/180 din 18 decembrie 1979, ratificat de România prin D. nr. 342/1981; ♦ Convenia asupra ceteniei femeii cstorite, adoptat de Adunarea General a ONU la 29 ianuarie 1957, la care România a aderat prin D. nr. 339/1960.
comentariu 1. etimologic, termenul familie, provine din latinescul familia (ae), care înseamn totalita
tea membrilor dintro cas sau gint (al. Ciornescu, op. cit., p. 318). Constituind unitatea grupal fundamental a societii, familia i problemele sale au re
prezentat un obiectiv central de reflecie i analiz uman înc din cele mai strvechi timpuri. Iar de aproximativ un secol, ea focalizeaz i atenia mai multor discipline tiinifice – juridice, sociologice, economice, biologice –, acestea încercând s surprind aspectele caracteristice fiecrui domeniu.
Pornind de la faptul c familia este o realitate sociologic i juridic, tradiional se face distincie între noiunea de familie în sens sociologic i noiunea de familie în sens juridic (cu
1 Dispoziiile tranzitorii i de punere în aplicare a crii a IIa sunt cuprinse în art. 24 51 din l. nr. 71/2011.
10Despre familie
înelesul c noiunea de familie poate fi abordat i sub aspect moralcretin, a se vedea D. stniloaie, op. cit., pag. 180, citat în Familia Cretin Azi, ed. trinitas, Iai, 1995, pag. 27; potrivit acestui autor, familia este o instituie de origine divin, constituit prin cstorie, ale crei caracteristici sunt: iubirea desvârit, comuniunea, unitatea i egalitatea membrilor acesteia).
Privit sub aspect sociologic, familia poate fi definit ca o form specific de comunitate uman, format dintrun grup de persoane unite prin cstorie, filiaie sau rudenie, care se caracterizeaz prin comunitate de via, de interese i relaii de întrajutorare (M. Voinea, op. cit., p. 5 i urm.; Gh. Mihai, op. cit., p. 138143).
avânduse în vedere i un alt aspect al relaiilor de familie, sa spus c aceasta este o realitate biologic, în sensul c, în cadrul ei, se realizeaz procreaia, prin unirea biologic dintre brbat i femeie (al. Bacaci, V. Dumitrache, C. hageanu, op. cit., p. 1).
În cadrul relaiilor de familie, privite în sens sociologic, apar aspecte morale, fiziologice, psihologice i economice care dau acestor relaii un caracter de complexitate ce nu poate fi întâlnit la alte categorii de comuniti umane (M. Banciu, op. cit., p. 7).
În cutarea unei definiii pentru noiunea de familie, doctrina juridic a consacrat un spaiu foarte larg. astfel, cu titlu de exemplu:
– familia este principala form de organizare a vieii în comun a oamenilor legai prin c storie sau rudenie (t.R. Popescu, op. cit., p. 17);
– familia este o realitate juridic generat de reglementrile legale privitoare la familie (I. albu, op. cit., p. 7);
– familia desemneaz grupul de persoane între care exist drepturi i obligaii care iz vorsc din cstorie, rudenie, precum i din alte raporturi asimilate relaiilor de familie (a. Ionacu, M. Murean, M. Costin i V. ursa, op. cit., p.5).
În doctrina francez sa considerat c familia este legtur de via i de moarte, de via mai mult decât de moarte, de viaa linitit mai mult decât de cea încrcat de dramatism. Ciclul unei viei armonioase se împlinete în familie i în perpetuarea acesteia: omul se nate întro familie, fondeaz o alta, care, mai târziu, se va dezvolta întruna nou; omul moare în familia copiilor si i astfel cercul se închide (Ph. Malaurie, h. Fulchiron, op. cit, p. 5).
sa spus c familia constituie, în pofida schimbrii moravurilor i a structurilor familiale, un centru de solidaritate unde afectivitatea, partajarea resurselor i întrajutorarea se exprim întro manier general (F. Debove, R. salomon, t. Janville, op. cit., p. 27).
2. Familia de drept comun (în accepiunea restrâns), nuclear, este alctuit din soi i din copiii lor minori. acest coninut se desprinde, în primul rând, din interpretarea dispo ziiilor art. 48 alin. (1) din Constituie, care prevd c fundamentul familiei este cstoria liber consimit dintre soi, egalitatea acestora i dreptul i îndatorirea prinilor de a asigura creterea, educaia i instruirea copiilor. acelai coninut se deduce din dispoziiile art. 258 Cod civil, care precizeaz c familia se întemeiaz pe cstoria liber consimit dintre soi, pe egalitatea acestora, precum i pe dreptul i îndatorirea prinilor de a asigura creterea i educarea copiilor lor, precum i din dispoziiile art. 4 lit. b) din legea 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului (republicat în M. Of. nr. 159 din 5 martie 2014) i art. 2 lit. j) din legea 273/2004 privind regimul juridic al adopiei, care au în vedere prinii i copiii acestora (republicat în M. Of. 259 din 19 aprilie 2012, cu modificrile ulterioare).
Dreptul la ocrotirea vieii familiale din partea autoritilor publice este consacrat prin art. 26 alin. (1) din Constituia României. totodat, statul este obligat, prin msuri economi ce i sociale, s sprijine încheierea cstoriei, precum i dezvoltarea i consolidarea familiei.
3. alin. (4) al textului analizat prevede c, în sensul Codului civil, prin soi se înelege brbatul i femeia unii prin cstorie.
Diferenierea sexual a soilor constituie o condiie de fond pentru încheierea valabil a cstoriei, întrucât unul dintre principalele scopuri ale cstoriei este procreaia.
art. 258