Carpa ii ncep de la Dunre lng Bratislava. Ei nconjoar
Transcarpatiai Transilvania ntr-un semicerc larg, continu spre
sud-est ,i se sfr esc la Dunre lng Or ova , nomnia. !ungimea total
a Carpa ilor este de "#$$ %m, iar l imea lan ului montan varia&
ntre "' %mi #$$ %m. Cea mai mare l ime a Carpa ilor corespunde cu
cea mai nalt altitudine. !an ul muntos are cea mai mare l ime n
Depresiunea colinar a Transilvaniei,i la poalele (un ilor Tatra
)cea mai mare nl ime din Carpa i, cu *erlac+ovs%, -t.t, care are '
/## m altitudine, pe teritoriul 0lovaciei la grani a cu 1olonia. 0e
ntinde pe o suprafa de "2$ $$$ %m'i, dup 3lpi, e cel mai e4tins lan
muntos din Europa.De i n mod o5i nuit se face referire la Carpa i
ca fiind un lanmuntos, ei de fapt nu formea& un lannentrerupt
de mun i. (ai degra5, const n cteva grupuri geologic distincte,
pre&entnd o mare varietate structural ca 3lpii. Carpa ii, care
doar n rare locuri dep esc altitudinea de '#$$ m, nu pre&int
vrfuri stncoase, &one n&pe&ite e4tinse, g+e ari ntin i,
cascade nalte, sau lacuri ntinse care sunt comune n 3lpi. 6ici o
&on din Carpa i nu este in&pe&it tot anuli nu
pre&int niciun g+e ar . Carpa ii la altitudinea lor ma4im, sunt
la fel de nal i ca 3lpii Orientali Centrali, cu caremparte un
aspect, climati flor comun.Carpa ii sunt separa i de 3lpi de ctre
Dunre. Cele dou lan uri muntoase se ntlnesc ntr-un singur punct7 n
(untii !eit+a la Bratislava. 8luviul desparte de asemenea, Carpa ii
de lan ul (un ilor Balcani, la Or ova.
