Definire ( Definirea şi identificarea PUCM se face conform prevederilor din STAS 1243-88 ,,Teren de fundare", ,,Identificarea şi clasificarea pământurilor" şi STAS 1913/12-88 ,,Terenul de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari".)

Pământurile cu umflări şi contracţii mari, denumite şi pământuri contractile (expansive sau active) sunt pământuri argiloase care prezintă proprietatea de a-şi modifica sensibil volumul atunci când umiditatea lor variază. Toate pământurile active sunt potenţial capabile de umflări şi contracţii importante la variaţii de umiditate, această capacitate de umflare-contracţie se manifestă însă numai atunci când contracţiile locale prilejuiesc manifestarea activă a potenţialului de contracţie- umflare a pământului.

RĂSPÂNDIREA PĂMÂNTURILOR CU UMFLĂTURI ŞI CONTRACŢII MARI

Pământurile cu fenomene de contracţie şi umflare au o arie de răspândire mare, ele întâlnindu-se în Anglia, Ungaria, Rusia, India, Israel, nordul Africii.

-în zonele subcarpatice şi piemontane din Oltenia (Turnu Severin, Motru, Strehaia, Filiaşi – Târgui Jiu, Podari, Craiova, Robăneşti, Balş etc.) din Muntenia (Slatina, Piteşti, Voila, Mija, Domneşti – Chiajna, Beciu, Scăeni, Ederile, Răzvadul de jos, Polieşti, Valea Călugărescă , Vintileanca, Buzău , Burgeşti, Râmnicu sărat etc.) din Banat (Jebel, Berzovia, Verneş, Buziaş, bârda, Breslevăţ, Pişchea etc.) şi izolat în Moldova şi Dobrogea ;

- în Podişul Transilvaniei mai ales în partea sa dinspre nord (Cluj Feleac, războieni, Salva Vişeu, Baia Mare, Baia Sprei, Şimleul Silvaniei, Şărmaşu, Taga, Meciu, Beclean, Dej, Jibou, Zalău, Brad, Zerind, Bistriţa Sângeorz băi, Arghireş, Turda, Aiud, Hunedoara, Simeria, Orăştie, Deva, Haţeg, Apold, Sibiu, Ocna Mureş, Galeş Tilinca, Cisnădie, Victoria, Sfântu Gheorghe etc.) ;

-în zonele colinare dinspre câmpia de vest (Oradea, Alejd, Tinca, Bocsig, Lunca Teuzului, Mânerău, Medieşul Aurit etc.) ;

-în zonele de luncă şi terase ale unor râuri, mai ales în podişul Moldovenesc (Bahlui la Iaşi, Truşeşti, Săveni, Iţcani, Piciorul Lupului, Vaslui – Bârlad, Crasna – Huşi, buhăieşti – Roman, Târgu Bujor, Roşieşti, Lucăceşti – Moineşti etc.), precum şi în unele zone din lunca şi delta Dunării

Provenienţa şi comportarea pământurilor cu umflări şi contracţii mari

1. Din punct de vedere geologic, PUCM sunt de două tipuri : - formaţiuni de zonă temperată (de la sfârşitul terţiarului şi începutul cuaternarului),

constituite din depozite glaciare, lacustre şi marine vechi, de natură marnoasă – calcaroasă, decalcifiate prin spălare şi îmbogăţite în coloizi. Din această categorie fac parte majoritatea PUCM din ţara noastră ;

-formaţiuni de climă caldă, bogate în materii organice provenite din evoluţia biodinamică a solului de origine glaciară sau aluvionară, care au suferit în timp o importantă evoluţie pedologică, devenind argile fisurate, cu porozitate şi plasticitate foarte mare, adică prezentând structură secundară (reţele de fisuri care separă masa lor în bucăţi poliedrice cu feţe lustruite). Din această categorie fac parte depunerile argiloase şi organice din lunca şi delta Dunării de pe cursurile unor râuri şi cele lacustre (argile grase) .

1.2. PUCM provin adesea din marne argiloase la care, prin solificare, calcarul a fostspălat şi depus spre adâncime (la 2,0 … 2,50 m şi mai mult), astfel încât orizonturile

caracteristice ale solului definite în Pedologie (5) au următoarele proprietăţi specifice: - orizontul A: bogat în substanţe organice (humus) are culoare neagră şi este purtător al

rădăcinilor de plante ; - orizontul B : cu potenţial de umflare – contracţie mare, bogat în particule coloidale

(minerale - argiloase); de culoare cafenie – roşcată ; - orizontul C : lipsit de potenţial de umflare – contracţie, bogat în

carbonat de calciu; mai albicios, cu concreţii calcaroase ; - orizontul D : roca mamă (marne argiloase); orizont nealterat .

1.3. La variaţiile sezoniere de umiditate, PUCM se comportă astfel :

- în perioadele secetoase, apar în teren crăpături de contracţie de obicei sub forma unei reţele poligonale (fig. 1.2) crăpăturile străbat orizonturile A şi B, până la suprafaţa orizontului C, provocând fisurarea construcţiilor la care nu s-au luat măsuri corespunzătoare; fenomenul este mai pronunţat la terenurile puternic însorite mai ales acolo unde au stagnat apele atmosferice (ochiuri de apă, bălţi de mică adâncime) ;

- în perioadele ploioase crăpăturile încep să se închidă; închiderea crăpăturilor porneşte, atât de jos, datorită umezirii, prin apa infiltrată în stratele inferioare, cât şi de sus, unde stratele superioare se umflă prin umezire uniformă; crăpăturile rămân parţial deschise de la un ciclu sezonier la altul; ca urmare deformaţiile terenului au un caracter neuniform şi în perioadele umede, conducând la evoluţia degradării construcţiilor .

După cercetările efectuate la Laboratorul de Cercetări Rutiere din Anglia apariţia unor astfel de fenomene este posibilă atunci când umiditatea w<0,4 wL (wL – limita superioară de plasticitate) .

Fig. 1.2. - Crăpături de contracţie la pământuri cu umflări şi contracţii mari Apariţia fenomenelor de umflare şi contracţie este condiţionată de existenţa unor pământuri foarte active în raport cu apa şi variaţii importante de umiditate care pot fi cauzate de condiţiile hidrogeologice, climatice, vegetaţie sau de execuţia şi exploatarea construcţiilor. Factorul climat prin nivelul precipitaţiilor (500-700 mm) şi variaţiile de temperatură în sol în intervalul vară-iarnă sau chiar în cuprinsul aceleiaşi zile provoacă prin regimul lor alternant variaţii pe verticală a volumului de apă absorbită însoţite de fenomene de umflare şi contracţie.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VARIAŢIILE DE VOLUM ALE PĂMÂNTURILOR CU UMFLĂTURI ŞI CONTRACŢII MARI

1. Variaţiile de volum cauzate de variaţiile de umiditate ale PUCM sunt influenţate de :

a) activitatea pământurilor ; b) variaţii sensibile de umiditate datorate următorilor factorii : a. factorul climatic, care condiţionează variaţiile de

temperatură şi umiditate în sol ; b. condiţii hidrologice ; c. vegetaţia ; d. variaţia umidităţii terenului, în perioada de execuţie şi în

timpul exploatării construcţiei

c) presiunea existenţă sau aplicată

2. factorii climatici prin variaţiile de temperatură şi umiditate în sol influenţează prin regimul lor alternant, pe anotimpuri, umflarea şi respectiv contracţia pământului .

Zonele cu PUCM din ţara noastră au în general precipitaţii lobate (500 … 700 mm/an) cu regim torenţial şi ecarturi mari de temperatură între vară şi iarnă, şi între zi şi noapte; în timpul verii (peste 100 … 200C), care provoacă fenomene reperate de umflare şi contracţie,cu efecte care se manifestă practic pună la la adâncime de circa 2,00 m (umflarea şi respectiv contracţia pământului).

3. În privinţa condiţiilor hidrogeologice, în funcţie de adâncimea apei subterane se disting trei cazuri posibile

cazul I : nivelul hidrostatic subteran se află la o adâncime mai mică de 2,00 m, la care diagrama arată un orizont de iarnă şi altul de vară, adâncimea de la care umiditatea rămâne practic constantă fiind de circa 1,40 m; de la această adâncime, fundaţiile nu mai sunt influenţate de uscăciune ;

cazul II: nivelul hidrostatic subteran se află la adâncimea intermediară, între 2 şi 10 m, la care diagrama este o combinaţie a celorlalte două cazuri. Ea arată că zona AB nu este supusă variaţiilor de umiditate. Punctele C şi D corespund adâncimilor maxime de variaţie ce se ating vara (D), respectiv iarna (C). Fundarea în zona AB sau sub punctul D (când zona AB lipseşte) se face în condiţii sigure. Punctele A, B, C şi D se stabilesc prin observaţii sezoniere în teren ;

cazul III : nivelul hidrostatic subteran se află la o adâncime mai mare de 10 m,

la care diagrama de variaţie a umidităţii (w) cu adâncimea de la suprafaţa terenului (h) – determinată prin măsurători periodice de teren – arată că, sub adâncimea de circa 2,00 m, umiditatea se menţine practic constantă în tot timpul anului

Trebuie menţionat că după o succesiune de ani secetoşi pot apărea variaţii importante ale nivelului apei subterane chiar în regiunile cu clină relativ umedă.

4. Prezenţa vegetaţiei perene lângă construcţii agravează degradările acestora, în toate cazurile s-a considerat că degradările construcţiilor sunt mult mai pronunţate în vecinătatea arborilor şi arbuştilor situaţii aproape de clădiri pentru că produc o uscare importantă a pământului în tot timpul anului prin absorbţia umezelii din terenul de fundaţie de către rădăcinile plantelor.

5. Variaţia umidităţii terenului în perioada de execuţie este legată în principal de factorul climatic.

Majoritatea construcţiilor sunt executate într-o perioadă de timp relativ scurtă, pe parcursul unui singur sezon climatic. Variaţii mult mai importante ale umidităţii au loc în timpul exploatării construcţiei, atât prin efectul de acoperire al suprafeţei terenului sau prin efectul ciclic sezonier dat de factorul climatic, cât şi prin procesele tehnologice care pot modifica temperatura şi umiditatea de fundare în cazul construcţiilor industriale.

6. În cazul construcţiilor industriale, este de notat că unele reziduuri chimice rezultate din procese tehnologice (cum ar fi, de exemplu, soluţiile de acid sulfuric) pot provoca umflarea terenurilor care nu prezintă în mod curent creşteri importante de volum la sporirea umidităţii. De asemenea procesele tehnologice cu surse puternice de căldură sau de frig pot conduce la variaţii importante de umiditate şi respectiv la variaţii de volum ale terenului de fundare argilos.

COMPORTAREA CONSTRUCŢIILOR FUNDATE PE PĂMÂNTURI CU UMFLĂRI ŞI CONTRACŢII

MARI ŞI APARIŢIA DEGRADĂRILOR

Comportarea construcţiilor fundate pe PUCM depinde de intensitatea fenomenelor de umflare – contracţie care sunt condiţionate de :

• structura, forma şi mărimea construcţiei ; • adâncimea de fundare ş modul de realizare a

fundaţiilor; • anotimpul în care s-au executat fundaţiile ; • posibilităţile de infiltrare a apelor atmosferice şi expunerea la

soare a terenului de fundare şi din imediata vecinătate a construcţiei ;

• existenţa unor arbori în vecinătatea construcţiilor (fig. 10.1) • condiţiile de exploatare a construcţiei

Apariţia degradărilor, la construcţiile la care nu s-au luat măsurile corespunzătoare, se produce de regulă astfel :

• - la clădirile din zidărie de cărămidă cu fundaţii directe de beton, fisurile în fundaţii şi ziduri apar de regulă în primul sau al doilea an după execuţie şi evoluează continuu, având însă de regulă, tendinţă de atenuare

• - clădirile cu schelet de lemn şi paiantă fisurează mai puţin, dar se deformează foarte mult. Tocurile uşilor şi ferestrelor se strâmbă, podeaua şi tavanul se încovoie ;

• - la toate felurile de construcţii, colţurile puternic însorite dinspre sud – vest se tasează ce mai mult, din cauza contracţiei, provocând apariţia fisurilor şi crăpăturilor în „V” (deschise mai mult la partea superioară). Dacă execuţia construcţiei s-a efectuat într-o perioadă secetoasă, în perioada umedă care urmează pământul se umflă, provocând apariţia fisurilor şi crăpăturilor în „A” deschise mai mult la partea inferioară .

Elementele anexe ale construcţiilor de zidărie, care fac corp comun cu construcţia propriu-zisă (scări terase, trotuare etc.) şi sunt fundate la adâncime mai mică se fisurează sau crapă de la început şi se separă de restul construcţiei, întrucât suferă în cea mai mare măsură efectul contracţiilor şi umflărilor periodice ale pământului (tasări şi ridicări neuniforme).

Fisurile şi crăpăturile construcţiilor apar şi se dezvoltă la colţurile şi în zonele cu rezistenţă mai redusă ale pereţilor de zidărie, de exemplu, în secţiunile cu goluri pentru uşi şi ferestre, sau la casa scării,ajungând până la 3 … 5 cm deschidere sau chiar mai mult, separând astfel elementele de construcţie şi fragmentând clădirea respectivă

Studiu de caz- Măsuri şi recomandări pentru construirea unui bloc de locuinţe pe un P.U.C.M.

Date de recunoaştere a documentaţiei

1. Denumirea lucrării:PLAN URBANISTIC ZONALBloc de locuinţe: str. G. Cosbuc nr. 14 - mun. Zalau

2. Beneficiar:S.C. VALERIA INVESTS.R.L. Jibou3. Proiectant general:S.C. ART PROIECT S.R.LStr. Parcului nr. 4, mun. Zalau, jiul. Salaj4. Subproiectanti, colaboratori:ing. Sofron M. SebastianS.C GEOTEHNICA S.R.L. Cluj NapocaS. C. TA UT IMPEX S. R. L. Zalau5. Data elaborarii: noiembrie - decembrie 2006

Obiectul lucrăriiZona studiata de prezenta documentaţie in suprafaţa de

6065 mp este situata in zona centrala a municipiului Zalau, adiacent str. G. Cosbuc.

Prin certificatul de urbanism emis in vederea vanzarii - cumpărării unei parcele de 1600 mp inclusa in zona respectiva s-au recomandat anumiţi parametrii urbanistici pentru parcela de teren in cauza, parametrii care nu corespund in totalitate doleanţelor formulate de beneficiari.

Acestea se refera in principal la regimul de inaltime D+P+3+M in loc dc P+3 si in consecinţa cu implicaţii si asupra coeficientului de utilizare a terenului.

Potrivit legislaţiei din domeniul urbanismului (Art. I, pct. 6, al (3) din Legea nr. 289/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul) aceste modificări se pot realiza numai printr-un plan urbanistic zonal.

Surse documentare

- Lista studiilor si proiectelor eleborate anterior P. 11. Z.-Plan Urbanistic Zonal - Zona Centrala Zalau, Contract nr.

37.310/020/1993 elaborat de S.C. 1PROTIM S.A. Timişoara-Plan Urbanistic General municipiul Zalau - contract nr. 12/1997,

proiectant general S.C. ARHITEXT INTELSOFT S.R.L. BUCUREŞTI.

-„Combaterea eroziunii solului pentru apararea oraşului si platformei industriale Zalau", proiectant general I.S.P.I.F. BUCUREŞTI 1979.

-Studiul circulaţiei generale si de transport in comun in mun. Zalau - Prognoza circulaţiei - Proiect nr. 9527/1995 - S.C. "PATH'S ROUT" S.R.L. Timişoara.

- Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P. U.Z.

-Studiul topografic-Studiul geotehnic- Date statistice furnizate de Comisia Naţionala de Statistica,

surse judeţene sau locale-Recensământul populaţiei si al locuinţelor 2002 - mun. Zalau-Fisa localitatilor judeţului Salaj 2003 - mun. Zalau

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII1. EvoluţieDate privind evoluţia in zona:Terenul care face obiectul studiului a fost tot timpul folosit

ca teren agricol aferent grădinilor persoanelor fizice proprietate ale caselor din zona.

Caracteristici semnificative ale zonei, relationate cu evoluţia localitatii

Statutul zonei studiate este integral intravilan din punct de vedere urbanistic.

Potential de dezvoltareFuncţiunea dominanta a zonei este cea de locuire. Asa

cum este si firesc pentru o porţiune de teren apartinand perimetrului zonei centrale al unei reşedinţe de judeţ, interesul manifestat de către investitorii imobiliari a fost si este unul foarte ridicat. In consecinţa in zona au aparut constructii noi, locuinţe si funcţiuni complementare celei de locuire din domeniul serviciilor, comerţului, etc.

Potentialul zonei nu este la ora actuala suficient valorificat urmând in perioada urmatoare sa fie mobilat cu noi constructii potrivit autorizaţiilor pe care le va elibera primaria municipiului Zalau.

2. Încadrarea in localitate

Poziţia zonei fata de intravilanul localitatiiTerenul studiat este situat integral in teritoriul intravilan al municipiului Zalau si in

acelaşi timp in zona centrala a acestuia.

Vecinatatile sunt urmatoarele:NORD - ESTIncinta apartinand hotelului si restaurantului Meses si gradina locuinţei fam. Guset

Simion.SUD - ESTTerenurile de sport ale liceului teoretic Zalau si parţial gradina fam. Ardelean Grigore.SUD -VESTGradina fam. Istoan Ioan (cel care a vândut terenul firmei S.C. VALERIA INVEST S.R.L.)

si drumul de servitute cu acces din str. George Cosbuc.NORD - VESTTeren liber apartinand firmei S.C. Ilafez S.R.L. pe care urmeaza sa se construiască 2

blocuri de locuinţe.

Relationarea zonei cu localitatea sub aspectul poziţiei, accesibilitatii, cooperării in domeniul edilitar, servirea cu institut ii de interes general

Viitorul bloc de locuinţe este favorizat din toate punctele de vedere. Beneficiaza de accese facile prin intermediul străzilor existente si a posibilelor legaturi ce se pot stabili spre piaţa agro-alimentara. In domeniul edilitar prezenta tuturor reţelelor existente in zona conduc la soluţionarea cu costuri reduse a tuturor racordurilor la utilitati in sistem centralizat.

Toate institutiile si serviciile se regăsesc in zona centrala ceea ce este deasemenea un mare avantaj pentru viitorii locatari.

3. Elemente ale cadrului naturalReliefulTerenul studiat este situat in interiorul Depresiunii Zalaului la altitudini variabile intre valorile de

201 si 189 m fata de nivelul Marii Negre, prezintă pe amplasamentul apartinand beneficiarului o diferenţa de nivel de 9 m si o panta medie de aproximativ 15%.

Condiţii hidrogeologiceConfiguraţia morfologica si alcatuirea geologica a terenului permit apariţia apelor subterane la

cote foarte diferite in teren. Forajele geotehnice au fost executate intr-o perioada secetoasa (noiembrie 2006) si nu s-a intalnit apa subterana.

Prin urmare este necesara izolarea hidrofuga a demisolului, conform prevederilor din indicativ NP 040/2002 "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la clădiri".

De asemenea, se va prevedea dren perimetral "pozat" sub cota pardoselii demisolului, pentru colectarea si conducerea apelor subterane la reţeaua pluviala.

ClimaSpecificul zonei este continental - moderata.Temperatura medie multianuala este de 9.5° C. Luna cea mai rece este ianuarie cu o temperatura

medie de - 2.4" C iar luna cea mai calda este iulie cu 19.6 °C.Vânturile dominante au direcţia sud-est (iama) si nord-vest (vara). Calmul prezintă o frecvenla

ridicata mai ales toamna, vara si iarna.

Condiţii geotehniceGeologic - in alcatuirea terenului iau parte depozite argiloase depuse peste argile marnoase.Conform prevederilor din indicativ NP 074/2002, terenul din zona cercetata se incadreaza in

categoria geotehnica cu risc geotehnic moderat.Apa subterana - nu a fost intalnita in foraj.Adancimea de inghet - conform STAS 6054 -77 este 0.90 m.Gradul de seismicitate - conform STAS 11100-93 terenul studiat se incadreaza in macrozona cu

intensitate seismica de gradul 6.Conform normativului PI00-92 amplasamentul se incadreaza in zona de calcul F cu coeficientul

seismic Ks = 0.08 si cu perioada de colt Tc = 0.7 sec;

Stratificatia terenuluiPentru identificarea succesiunii, tipului, stării si pentru determinarea

caracteristicilor fizico-mecanice ale straturilor care alcatuiesc terenul de fundare s-au executat doua foraje geotehnice in locul unde beneficiarul doreşte sa construiască blocul de locuinţe.

Stratificatia terenului este alcatuita din urmatoarea succesiune verticala a stratelor:

-sol vegetal argilos, negru de 0.80 m grosime-intre -0.80-1.40 m, a fost relevat stratul de argila cafenie - neagra,

plastic vartoasa-la - l .40 m a fost interceptat stratul de argila galbena - cafenie, plastic

vartoasa

Condiţii de fundareFundarea construcţiei se va realiza in stratul de argila galbena - cafenie,

plastic vartoasa, la adancimea Df = 2,00 m de la nivelul terenului natural sau decapat.

Presiunea pe teren ce se va lua in calcul la proiectare, calculata conform STAS 3300/2-85. va avea valoarea:

Pconv = 340 kPapentru Df = 2,00 m si o latime a fundaţiei B = 1,00 m

Pentru alte latimi ale tălpii fundaţiei sau alte adancimi de fundare (inclusiv pentru demisol), presiunea convenţionala se va calcula de către proiectantul de rezistenta, conform STAS 3300/2-85.

Masuri si recomandari

Pentru eliminarea efectelor negative de contractie - umflare ale argilei se vor prevedea centuri din beton armat la partea inferioara si superioara a tuturor fundaţiilor continui.

Turnarea betoanelor in fundaţii se va face numai in terenul natural, nederanjat, cu avizul geotehnicianului.

Săpăturile pentru fundaţii si turnarea betoanelor in fundaţii se va face din aval inspre amonte. Nu se vor lasa săpături deschise de la o zi la alta date fiind condiţiile de teren. Nu se vor depozita materiale (pamant, cărămizi, etc.) in amonte de constructie si nici pe amplasamentul acesteia. Săpăturile pentru fundaţii se vor executa in trepte verticale si orizontale, respectandu-se dimensiunile acestora, conform normativelor in vigoare.

Pentru decapari mai mari de 1,00 m executate in amonte de constructie, se va prevedea zid de sprijin.

La proiectare si execuţie se vor mai respecta in mod obligatoriu urmatoarele prevederi din "Cod de proiectare si execuţie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflări si contractii mari (PUCM) indicativ NE 0001-96.

înainte de începerea săpăturilor la fundaţii, este absolut necesar ca suprafaţa terenului sa fie curatata si nivelata, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu permite stagnarea apelor din precipitaţii si scurgerea lor in săpăturile de fundaţii, aceste lucrări se vor prevedea in proiect ca lucrări de baza.

Toate lucrările infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt, pentru a se evita variaţiile importante de umiditate a pamantului activ in timpul execuţiei.

Ultimul strat de pamant de cca. 30 cm grosime, din săpăturile pentru fundaţii, trebuie excavat pe porţiuni eşalonate in timp, pe masura posibilităţilor de execuţie a fundaţiilor in zona respectiva si imediat inainte de turnarea betonului in fundaţie, pentru a se evita efectele cauzate de variaţiile de umiditate.

Conductele purtatoare de apa, ce intra si ies din clădire, vor fî prevăzute cu racorduri elastice si etanşe la traversarea zidurilor sau fundaţiilor.

Trotuarele vor fi etanşe in jurul construcţiilor.

Trotuarul din jurul construcţiilor va avea latimea minima de 1,00 m. Se va aşeza pe un strat de pamant stabilizat in grosime de 20 cm, prevăzut cu panta de 5% spre exterior. El trebuie sa fie etanş, putând fi confecţionat din asfalt turnat sau dale de piatra sau beton, rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos.

Evacuarea apelor superficiale si amenajarea suprafeţei terenului inconjurator, cu pante de scurgere spre exterior. Evacuarea apelor de pe acoperiş, trebuie facuta prin burlane, la rigole impermeabile, special prevăzute in acest scop cu debusee asigurate si preferabil direct in reţeaua de canalizare.

Prin masurile de sistematizare verticala, trebuie sa se evite stagnarea apelor superficiale la distante mai mici de 10 m in jurul construcţiilor.

Se recomanda evitarea plantarii sau menţinerii de arbori ornamentali, pomi fructiferi, arbuşti sau plante perene in apropierea construcţiei, cu un spaţiu intre clădire si copac de 3-5 m.

Anexele clădirii (terase, scări, etc.) vor fi fundate de regula la aceeaşi adancime cu constructia respectiva, pentru a se evita degradarea lor.

In funcţie de tendintele de deformare ale terenului prin contractie - umflare, se va studia fie legarea rigida a anexelor de constructic, fie separarea lor completa si tratarea independenta.

La proiectare si execuţie se vor respecta masurile de mai sus, precum si altele pe care proiectantul de rezistenta le considera necesare si care sunt cuprinse in Indicativ NE 0001 - 96.