Calculul Suprafetelor in Lucrarile de Cadastru

CALCULUL SUPRAFETELOR IN LUCRARILE DE CADASTRU

http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/CALCULUL-S...

Username / Parola inexistenteemail Login Am uitat parola x Creaza cont nou

HomeAdministratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie StiintaArhitectura constructii Astronomie Chimie Drept Fizica Informatica Matematica Stiinte politice Tutorials CALCULUL SUPRAFETELOR N LUCRARILE DE CADASTRU

Exploreaza

Upload

CALCULUL SUPRAFETELOR IN LUCRARILE DE CADASTRUArhitectura constructii Exciting New Cell SorterExpand to 4 sort heads, BSL2 hood 4 x 70,000 cells/sec sort ratewww.highspeedsorting.com

ALTE DOCUMENTENivelarea si finisarea betonuluiSuprafata unui teren n topografie, reprezentata pe plan si cu valoare de ntrebuintare, este proiectia pe un plan orizontal, de referinta, a perimetrului ce o marcheaza pe teren. Denumirea curent folosita pentru aceasta este suprafata utila. n cadastru identificarea

ACTELE SI COSTURILE CONSTRUIRII UNEI CASE MODELELE IDEOLOGICE ESENTA CRITICA SI TRASATURILE GENERALE AMENAJAREA CURBELOR IN PROFIL TRANSVERSAL Fenestra 2000 exercitiu MEMORIU TEHNIC INSTALATII MATERIALE BITUMINOASE STICLA DE CONSTRUCTII Curente in design EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII

Tehnica mecanica Timp liber

terenului, prin parcele se face avnd la baza urmatoarele caracteristici: suprafata utila a parcelei numarul topo-cadastral vecinatatile (parcele vecine)

Fie ca laturile ariei masurate sunt drepte, curbilinii sau o combinatie ntre acestea, n fapt se pune problema stabilirii marimii proiectiei orizontale a suprafetei reale, acea suprafata utila mentionata. Observatie. Suprafata utila este ntotdeauna mai mica dect cea reala , desele inadvertente dintre realitatea din teren si cea evidentiata n registrele agricole, planurile cadastrale, cartile funciare avnd ca origine confundarea involuntara sau intentionata a celor doua suprafete. n cazul cnd suprafata are un contur limitat de linii curbe (fig. 3.68) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: a) b) c) d) e) metoda trapezelor; metoda Simpson; metoda tangentelor; metoda paralelelor; metoda patratelor,

1 of 12

09.11.2011 14:06



ultimele doua metode grafice abordate pe larg n acest capitol.

a) Metoda trapezelor, consta n mpartirea suprafetei n trapeze.

Calculul suprafetei

, ce are o latura curba sau serpuita se face mpartind-o n trapeze, de

naltime egala a. Daca laturile (masurate n teren sau grafic pe plan) sunt

, aria trapezelor va fi:

646g67g

(3.173)

646g67g

(3.174)

Atentie! daca

si

sunt masuri grafice la o scara a planului topografic 1:N atunci marimea din teren a acestora va fi:

646g67g

646g67g

646g67g

646g67g (3.175)

646g67g b) Metoda Simpson

(3.174) /

Suprafata se mparte n n parti de naltime egala, n numar par. Ser nlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabola duse prin trei puncte succesive, tinnd cont de faptul ca:

(3.176)

unde

este un trapez,

este

un segment parabolic.

646g67g

( 3.177)

(3.178)

Cunoscnd faptul ca aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris , va rezulta:

, iar

reprezinta lungimea

(3.179) Va rezulta:

646g67g 646g67g

646g67g

(3.179) /

2 of 12

09.11.2011 14:06



646g67g

(3.179) n

(3.180)

c) Metoda tangentelor

Se nlocuieste, pe portiuni limitate arcul cu tangenta la curba n punctul sau mediu. Suprafata la fel ca la metodele precedente. Se aproximeaza . cu suprafata trapezului

se mparte egala cu

(3.181) iar n final

646g67g

646g67g

646g67g

(3.182)

3.8.1. Calculul suprafetelor poligonale n general parcelele au forme poligonale, iar daca una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin operatiuni de rectificare de hectar suprafetele se transforma n aceste forme. Calculul suprafetelor n acest caz se poate face prin: a) b) c) metode numerice; metode grafice; metode mecanice

a) Metode numerice de calcul al suprafetelor poligonale n prezent, cea mai utilizata, statiile topografice totale avnd programe de calcul automat a suprafetelor delimitate pe contur de un numar de puncte masurate. Practic, ntr-o prima faza (daca coordonatele nu s-au determinat prin operatiuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se gasesc pe conturul suprafetei de calculat.

Daca masuratorile se fac pe teren stabilirea coordonatelor se poate face (fig. 3.72):

Daca exista reper de sprijin n zona (ex.: 21 si 22): a) b) prin drumuire planimetrica n circuit nchis; prin radiere planimetrica (metoda utilizata n ridicarile efectuate cu statia totala).

3 of 12

09.11.2011 14:06



Daca nu exista reperi de sprijin n zona, fie se ndeseste reteaua de sprijin aducnd reperi n zona, fie c) se creeaza un sistem particular x0y cu originea n unul din colturile suprafetei caruia pentru usurinta calculului i atribuim coordonate x si y egale cu 1000,000 m, orientarea spre punctul urmator considernd-o, n sistemul ales, ca fiind nula.

Observatie. Solutionarea celor trei cazuri a fost facuta pe larg n cursul de Topografie generala, al aceluiasi autor. Daca stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan, grafic, fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat colt de caroiaj, n raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri si harti din manualul mentionat mai sus). Dupa calculul coordonatelor punctelor de pe contur, aplicndu-se una din relatiile:

646g67g se calculeaza marimea suprafetei utile considerate.

646g67g

(3.183)

Observatie. Relatiile (3.176) au fost demonstrate n volumul Note de curs. Topografie generala de acelasi autor. a.2. Metode geometrice si trigonometrice

4 of 12

09.11.2011 14:06



Aceste metode constau n mpartirea poligonului n figuri geometrice regulate, triunghiuri (fig. 3.75.a si b), triunghiuri si trapeze (fig. 3.75.c) sau triunghiuri, dreptunghiuri, patrate, paralelograme, romburi, trapeze a caror arie se determina n functie de marimile cunoscute cu relatiile prevazute n Anexa nr. 1, Memoriu matematic. Suprafata totala va fi suma suprafetelor partiale, iar elementele (toate laturile si unghiurile, o latura si toate unghiurile) se pot stabili prin masurare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral.

b) Metode grafice de calcul al suprafetelor

Aplicnd sabloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. 3.76.a) sau continnd patrate (3.76.b) peste suprafata a carei marime o cautam este posibila stabilirea acesteia astfel:

b1) Metoda paralelelor

Se masoara pe plan

, se cunoaste echidistanta paralelelor a si se stie ca:

646g67g 646g67g 646g67g

646g67g 646g67g 646g67g (3.184)

5 of 12

09.11.2011 14:06



646g67g

646g67g Marimea grafica a suprafetei va fi deci:

646g67g iar marimea din teren

646g67g

646g67g (3.185)

646g67g

646g67g

646g67g

(3.185) /

Observatie. Operativ, suma laturilor b2) Metoda patratelor

poate fi obtinuta prin cumulare cu un compas.

Aplicndu-se o grila peste suprafata de pe plan, n perimetrul acesteia vor exista un numar n1 de patrate ntregi (ca de exemplu s 1) si un numar n2 de patrate obtinute prin cumularea a doua sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s 2). Suprafata grafica va fi: 646g67g 646g67g 646g67g (3.186)

fiind suprafata unitara a unui patrat al grilei de latura a, deci:

646g67g Suprafata din teren va fi:

646g67g

646g67g

646g67g

(3.187)

646g67g c)

646g67g

646g67g

(2.188)

Metoda mecanica (pag.84 - 89 N.Bos, Cadastru general)

3.8.2. Calculul suprafetelor n lucrarile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dupa actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) si numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor formeaza un teritoriu administrativ se trece ntr-o prima faza la stabilirea trapezelor n care se ncadreaza acel teritoriu (fig. 3.77).

Trapezul h i Strmtura j

Suprafata (m )2

Budesti

Rozavlia

1 2

L

35

13

A

a

1 2 3 17 18 19 33 34 35

I II I III IV I I II I

567,2050 567,2050 567,2050 567,4150 567,4150 567,4150 567,6150 567,6150 567,6150

k

l Botiza

m Ieud

3 4 5

Baiut n o p

6 7

Suciu de Sus

8 9

Fig. 3.77 Stabilirea trapezului Se stabileste, pe baza tabelului prezentat n Anexa 2, suprafata fiecarui trapez. Calculul suprafetelor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord - Vestic) si va urma succesiunea: a) b) c) Calculul suprafetelor pe masive; Calculul suprafetelor pe tarlale; Calculul suprafetelor pe parcele.

3.8.2.1. Calculul suprafetelor pe masive - se descompune suprafata n masive urmnd linii de detaliu evidente (ape, cai de comunicatie, liziere etc.) si se marcheaza cu creionul pentru a putea fi sters marcajul dupa terminarea operatiunii; - pentru fiecare trapez n parte se calculeaza, pe masive, partea inclusa n perimetru si partea din exteriorul acestuia, operatie realizata prin planimetrare de mai multe ori si facnd media rezultatelor obtinute. 3.8.2.1.1. Metoda mecanica de calcul a suprafetelor n mod practic, metoda mecanica este tot o metoda grafica de determinare a suprafetelor, utilizndu-se pentru aceasta un instrument mecanic numit

6 of 12

09.11.2011 14:06



planimetru. Instrumentul este compus din doua brate metalice, legate printr-o articulatie. Primul brat - bratul polar - are o lungime fixa si are la un capat un punct fix numit pol, ntepat n suportul desen (plan topografic). Cel de-al doilea brat are un capat urmaritor cu un stil, iar la capatul articulat are un contor cu nregistrator. Pe contor se citesc 100 diviziuni. O tura completa de 100 diviziuni se citeste pe o roata nregistratoare cu o diviziune, iar o diviziune a contorului poate fi divizata n 10 citiri ale unui vernier cuplat.

Fig. 3.78 Planimetrul Bratul mobil (bara motrice) are un punct de culisare - scurtare, lungire brat - dependenta de scara de reprezentare a planului. Planimetrul polar se foloseste n special pentru determinarea ariilor suprafetelor de contur nchis, sinuos, acolo unde alte metode sunt ineficace. n efectuarea determinarilor cu planimetrul trebuie respectate urmatoarele reguli: planul cu suprafata de planimetrat se aseaza pe o planseta orizontala; lungimea bratului trasor (mobil) se regleaza dupa scara planului; polul planimetrului se fixeaza astfel nct bratele planimetrului sa nu faca unghiuri mai mici de 30 sau mai mari de 170 .g g

Pentru un planimetru necunoscut se determina n prealabil constanta planimetrului. Pe acelasi plan se deseneaza o suprafata a carei arie se cunoaste. Exemplu: un cerc, daca conturul este sinuos, un patrat daca conturul este cu colturi (fig. nr.3.79.)

Fig. 3.79 Determinarea constantei planimetrului Pentru aceasta se aduce nregistratorul la zero (numarul de ture = 0; nregistrator = 0 n dreptul vernierului). Se aseaza stilul n punctul de nceput I, fie al cercului, fie al patratului, se parcurge conturul n sensul acelor de ceasornic oprindu-se n acelasi punct I. Se va efectua citirea .

sau

.

646g67g

646g67g

(3.189)

Daca lui

i corespunde

, atunci la 1 cm2 i va corespunde un numar

de diviziuni care reprezinta constanta planimetrului.

646g67g

646g67g

.

646g67g :

646g67g

(3.190)

Aceasta constanta va trebui nmultita la rndul ei cu coeficientul de scara

.

646g67g

646g67g

(3.191)

Evident ca se fac multe planimetrari, totul depinznd si de eficienta aparatului. Pentru suprafata interesata se procedeaza n mod asemanator, si anume: se alege un punct de plecare care se marcheaza pe planul topografic. Se aduce numarul de ture - nregistratorul - n dreptul zeroului vernierului. Se parcurge conturul n sensul acelor de ceasornic (sensul direct) citind aceasta operatie lecturnd . . Se repeta nca odata

Se calculeaza suprafata cu prima citire si apoi cu cea de-a doua:

646g67g (3.192) Daca diferenta ntre cele doua determinari este mai mica de doua determinari: atunci cea mai probabila valoare a suprafetei interesate va fi media aritmetica a celor

.

646g67g

(3.193)

Precizia depinde de numarul de determinari, uzura planimetrului, calitatea suportului de desen, stabilitatea operatorului etc. Este cunoscut ca n cadrul cadastrului general, n special n cel funciar, suprafetele parcelelor, tarlalelor, trupurilor s.a.m.d. se calculeaza, se controleaza si se compenseaza n trapez n cadrul proiectiei GAUSS sau STEREOGRAFICE 70. Suprafetele acestor trapeze sunt calculate si reduse conform celor cunoscute din cartografia matematica. n tabelul ... sunt cuprinse suprafetele pentru o parte din sirul de trapeze la scarile 1:5000 si 1:10.000, dispuse lnga meridianul axial al fuselor corespunzatoare sistemului de reprezentare Gauss.

7 of 12

09.11.2011 14:06



Tabel nr. .3.1

Nomenclatura trapezului la scara 1:10.000 L - 34 - 94 L - 34 - 95 L - 34 - 96

Latitudinea 0 45 45 45 5 26 27 28 45 15 30 45

Suprafata trapezului n ha la scara 1:10.000 1:5000 1:10.000 566,2750 2264,69 566,0700 565,8650 2263,04

n acest sistem de reprezentare lungimile masurate sunt deformate n reprezentarea pe plan si deci suprafetele limitate de aceste lungimi sufera deformatii. Calculul deformatiilor se face cu formulele:

; n care:

,

646g67g

(3.194)

-

- modulul de deformare a distantelor;

-

- modulul de deformare a suprafetelor; - distanta masurata de la abscisa fata de meridianul axial;

-

- raza medie de curbura a elipsoidului ntr-un punct dat;

Suprafetele trapezelor de aceeasi latitudine sunt egale. 3.8.2.1.2. Calculul suprafetelor cu ajutorul paletei Acesta este un procedeu expeditiv si consta n folosirea unei retele divizate milimetric desenate pe o foaie de plastic, calc milimetric. Fiecarei diviziuni i corespunde la scara o anumita suprafata. O astfel de corespondenta este redata n tabelul 3.2 Tabelul 3.2 Suprafete echivalente

Suprafata pe plan Scara planului 1:500 1:1000 1:2000 1:5000 1:10.000 1 mm2 1 cm2 Suprafata corespunzatoare n teren 0,25 m2 1m2

1 dm 2500 m2 = 25 ari

25 m2 100 m = 1 ar2

10.000 m2 = 1 ha 40.000 m2 = 4 ha 25 ha 100 ha

4 m2 25 m2

400 m2 = 4 ari 25 ari 1 ha

100 m2 = 1 ar

Pe suprafata a carei arie intereseaza se suprapune paleta sau coala de calc milimetrica. Se numara dm2 ntregi care se nmultesc cu suprafata reala a planului, apoi se numara cm2 care se nmultesc cu suprafata reala corespunzatoare si, n sfrsit, se numara mm2 care se nmultesc cu suprafata corespunzatoare la scara. 3.8.2.1.3. Un procedeu asemanator, dar mai expeditiv si mai inexact, este asa numita metoda a patratelor module.

Fig. nr. 3.80. Metoda patratelor module Pe suprafata interesata se traseaza o retea de patrate egale. Se numara patratele ntregi N si patratele incomplete Ni. Se masoara laturile unui patrat si se calculeaza suprafata acestuia, , denumit patrat modul.

. Suprafata determinata va fi de:

646g67g

646g67g

(3.195)

.

646g67g

646g67g

(3.196)

Daca suprafata

este suprafata grafica atunci transformarea acestuia n suprafata reala se face prin nmultirea sa cu coeficientul de scara:

.

646g67g

646g67g

(3.197)

Calculul se simplifica daca de la nceput a fost calculata suprafata reala a patratului modul. Suprafata reala interesata va fi:

.

646g67g

(3.198)

Precizia metodei este invers proportionala cu marimea laturilor retelei patratice.

8 of 12

09.11.2011 14:06



3.8.2.1.4. Tolerante admise la calculul suprafetelor Este unanim acceptat ca planimetrarile cu planimetre polare nu ofera o precizie foarte buna dar sunt satisfacatoare pentru lucrarile de cadastru general si agricol. n amanunt, n afara tolerantelor mai nainte amintite, sunt admise tolerante n functie de suprafata grafica a lucrarii. n cazul n care ntre doua planimetrari succesive diferenta depaseste toleranta planimetrarea se repeta. Dupa ndeplinirea conditiei de toleranta cea mai importanta valoare a suprafetei planimetrate va fi data de media celor doua planimetrari tolerabile.

n cazul determinarii suprafetei prin metode geometrice se fac tot doua determinari, dar cu elemente diferite. Fig. nr.3.81. Tolerante admise ntre doua observatii succesive de planimetrie

Eroarea admisa n acest caz este data n fig. nr. 3.82. Fig. nr. 3.82 Tolerante admise ntre doua determinari ale suprafetei contur, calculata prin procedee geometrice Tolerantele reprezentate n grafice s-au calculat cu relatia:

, n care: - reprezinta numitorul scarii planului; - este suprafata exprimata n m ;2

646g67g

(3.199)

n cazul perimetrelor construibile al localitatilor la care planurile cadastrale s-au ntocmit la scara 1:2000 sau mai mari. Fig. nr. 3.83 Graficul variatiei tolerantelor caracteristice suprafetelor n perimetrele construibile n localitati Tolerantele pot fi calculate exact cu o formula de forma:

, n care parametrii au semnificatiile de mai sus.

646g67g

646g67g (3.200)

3.8.2.1.5. Succesiunea operatiilor de calcul al suprafetelor n lucrarile de cadastru funciar general

9 of 12

09.11.2011 14:06



Calculul suprafetelor, pentru introducerea cadastrului funciar general, se face pe teritorii administrative comunale sau orasenesti ntregi si are ca operatii prealabile completarea planurilor cadastrale cu toate schimbarile intervenite precum si numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor. Urmarirea cu usurinta a trapezelor sau sectiunilor de plan, care formeaza teritoriul administrativ comunal, necesita ntocmirea unei scheme de dispunere a trapezelor (fig. nr. ...) nsotita de o recapitulatie a suprafetelor fiecarui trapez sau sectiune din plan.

Fig.3.84 Schema trapezelor si ordinea n care se executa calculul suprafetelor

Trapezele la scara 1:5000 luate n calcul au suprafetele: 1. - 565,8650 2. - 565,8650 3. - 565,8650 4. - 566,0700 5. - 566,0700 Calculul suprafetelor pe trapeze la un teritoriu trebuie facut n ordinea succesiva care ncepe cu numarul 1 din capatul nord-vest, urmnd urmatoarea succesiune: a) b) c) calculul suprafetelor masive calculul suprafetelor pe tarlale, respectiv cvartale n localitati; calculul suprafetelor pe parcele. 646g67g 646g67g 646g67g 646g67g 6. - 566,0700 7. - 566,2750 8. - 566,2750 9. - 566,2750

a) Calculul suprafetelor pe masive se face pe foaia de trapez sau sectiune de plan prin calculul suprafetelor, indiferent daca acestea ocupa sau nu ntreaga foaie sau sectiune, pentru a face ulterior compensarea. n prealabil se determina de un numar de ori constanta planimetrului sau, mai precis, corespondentul n suprafata a unei diviziuni pe nregistratorul planimetrului. Fig.3.85. Foaia de plan (trapez) 2 localitatea ... descompusa n masive pentru calcul n fig. nr.3.85. este reprezentat trapezul L - 34 - a6 - A - a - 2 - I la scara 1:5000 care cuprinde parti si perimetre ale localitatii ... principal si localitatii ... secundar. Numarul foii de plan (trapez) 2, cu suprafata foii de plan 565 ha, 8650 m2. Golul si plinul se descompune la rndul lor n masive pe detaliile existente pe plan, care au un caracter permanent, cum sunt: ape curgatoare, diguri, canale, cai ferate, drumuri, strazi, ulite sau chiar limite de categorii de folosinta. n formulare speciale sunt trecute suprafetele planimetrate, din cel putin 3 determinari, pe masive indiferent daca acestea nu intereseaza, gol, sau daca intereseaza, plin. Suma masivelor pline formeaza mpreuna partea teritoriului satesc din localitatea ... iar suma masivelor goale formeaza parte a teritoriului satesc a localitatii ... care mpreuna formeaza suprafata foii de plan (trapezul mentionat mai sus). Astfel au fost determinate din 3 planimetrari. 646g67g 646g67g 646g67g 646g67g 646g67g 646g67g Suprafete GOL III IV V VI VII 92,2500 ha 65,0000 ha 51,5500 ha 39,5000 ha 87,000 ha

Sgol determinat = 335,3000 ha Suprafete - PLIN 646g67g 646g67g 646g67g III IV V 107,2500 ha 60,8500 ha 62,000 ha

10 of 12

09.11.2011 14:06



Splin determinat = 231,1000 ha Suprafata determinata pe ntreaga foaie de plan este de:

ha Diferenta de suprafata este: m2. Toleranta este data de:

(3.201)

(3.202)

646g67g Se observa ca suprafata determinata este tolerabila

m2. ceea ce da dreptul la compensarea suprafetelor determinate:

.

646g67g

ha

Verificarea este:

646g67g 3.8.2.2. Calculul suprafetelor pe tarlale, se face dupa cunoasterea suprafetei trupului de care apartin (n localitati - cvartalele apartin trupului respectiv). Astfel, se

limiteaza tarlalele avnd ca limite drumuri, cai ferate, ape, strazi, ulite etc. care se includ n calculul suprafetelor. Se numeroteaza cu cifre arabe tarlalele (cvartalele) si se specifica pe plan carei tarlale i apartine suprafata din hotar. Fig. nr. 3.86 mpartirea trupurilor n tarlale pentru calculul suprafetelor Suprafetele tarlalelor, fie se planimetreaza de cel putin doua ori, fie se determina geometric prin cel putin doua determinari cu elemente diferite. n suprafete se includ si caile de comunicatii (sageata indica carei tarlale i se atribuie suprafata caii de comunicatie). De asemenea, suprafetele determinate se compenseaza pe suprafata compensata a trupurilor, n foaia de plan. n formularele de calcul sunt incluse calculele si compensarile. 3.8.2.3. Calculul suprafetelor pe parcele Parcelele sunt delimitate prin hotare naturale si sunt diferentiate prin culturile specifice parcelei respective. Numerotarea se face n fiecare trapez sau foaie de plan si ncepe prin nscrierea numarului tarlalei si a suprafetei compensate, dupa care se scrie tipul de cultura si numarul de ordine, cronologic. n formulare, datele se nscriu diferentiat, cronologic, pentru parcele care nsumate si compensate formeaza tarlaua. nsumarea tarlalelor si compensarea lor formeaza suprafata trupului. Metodele de calcul sunt aceleasi cu cele utilizate n cazul tarlalelor.

11 of 12

09.11.2011 14:06



Fig. nr.3.87 Schita unei tarlale cu parcele supuse calculului De asemenea, att la tarlale ct si la parcele suma suprafetelor se controleaza cu formule de toleranta, pe categorii de metode de calcul a suprafetelor. 3.8.3. Calculul suprafetelor pe planuri cadastrale Planurile cadastrale sunt ntocmite special pentru lucrarile de fond funciar, respectiv pentru cadastru funciar. Ele au fixat un caroiaj nominalizat si n raport cu acestea sunt raportate punctele topografice ce delimiteaza trupurile, tarlalele, parcelele si altele. Suprafetele ce vor rezulta din calcul analitic urmeaza apoi a fi puse de acord cu suprafetele din interiorul caroiajelor. Ordinea de calcul este aceeasi, indicata n folosirea planurilor si hartilor topografice n scopuri cadastrale. Tot n planurile cadastrale pot fi executate lucrari cadastrale care au la baza lucrari topografice de ridicare specifice lucrarilor cadastrale (metoda absciselor si ordonatelor, metoda polara etc.), urmnd ca si acestea sa fie integrate si compensate n suprafete cadastrale, foi de plan, caroiaje etc., dupa aceleasi reguli descrise n paragrafele anterioare.

Document InfoAccesari: 5987 Apreciat:

A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )

12 of 12

09.11.2011 14:06

Documents

Calculul Suprafetelor in Lucrarile de Cadastru