'41

...

......

.. ........ . .

..

..... ........

...

...

;

i,

:

.........

23!-

l

tse.

Ifia

www.dacoromanica.ro

CALATORI STRArNI DESPRETARILE ROMANEVOL. III

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA`AL ACADEMIEI DE $T1INTE SOCIALE $1 PO-LITICE

La elaborarea intregii serii a lucrat un colectiv de laInstitutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei deStiinte Sociala 5i Politice format din: Maria Holban,Maria Matilda. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, PaulCernovodeanu si I Ion Totoiu I.

www.dacoromanica.ro

CALTORI STRAINIDESPRETARILE ROMANEVOL. III

Volum ingrijit de:MARIA HOLBAN(redactor responsabil)

M. M. ALEXANDRESCU- PAULDERSCA BULGARU CERNOVODEANU

00_EDITURA $T1INTIFICA, BUCURE$11, 1971

www.dacoromanica.ro

Ingrijitorul seriei din partea editurii:ELENA CURTOV

Coperta i supracopertatVAL MLTNTEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

*

Perioacla cuprins intre urcarea in scaunulTrii Romnwi a lui Petru Cercel 0 actiunea de eliberare de sub dominatiaotoman prin sabia lui Mihai Viteazul se caracterizeaz printr-un contact maistrins al trilor romne cu lumea occidental care se ggsea confruntat in acestrstimp cu probleme deosebit de grave. Acestea erau provocate de inaintareaturcilor in Europa 0 de actiunea Contra-Reformei.

Trile romne ocupau o pozitie-cheie pentru statele din centrul 0 apusulEuropei datoriti gezrii lor geograf ice intre Imperiul otoman sub a aruisuveranitate se aflau 0 intre Ungaria habsburgiel 0 Polonia. Tri occidentaleca Anglia 0 Frarqa, interesate in evoluvia evenimentelor din Europa central0 rsritean, vor incerca prin diferite mijloace, inclusiv interventii la Poart,s aduc la cirma Trii Romneti 0 Moldovei domni ce le erau favorabili icare le puteau tine la curent cu desfurarea politicii turcilor.

V

www.dacoromanica.ro

Sub domnia lui Henric al 111-lea (1574-1589), care nu renuntase la titlulsu de rege al Poloniei, considerind pe urmasul su stefan Bathori (15751586) ca un uzurpator, Franta a sprijinit candidatura lui Petru Cercel de lacare astepta servicii mari. Prin Inscunarea acestui domn introdus n felul deviat al apusului, incepe o domnie influentat de spiritul Renasterii. Nouldomn se inconjur de strini, ca genovezul Franco Sivori, cu a crei relatie deo real valoare informativ se deschide volumul de fat.

Dupi sfirsitul tragic al lu Petru Cercel (1583-1585), Franta si-a in-dreptat atentia asupra Moldovei inel mai important pentru ea prin vecin-tatea cu Polonia. Dar dup izbucnirea crizei interne (1587-1593), agravatprin stingerea dinastiei de Valois (31 iulie 1589), ce va fi urmat de crizaextern determinat de rzboiul cu Spania (1595-1598), prestigiul Franteila Constantinopol a sczut In asa msur inch nu a mai putut interveni cueficacitate In treburile romnesti.

In asemenea Imprejuiri numai doi cbitori francezi vin In trile noastreacestia doar din initiativ proprie. Foarte bun cunosctor al antichittii

clasice, invtatul Jacques Bongars in trecerea sa prin Transilvania manifestinteres pentru inscriptiile latine. La intoarcerea sa din Palestina, Frangois dePavie, baron de Fourquevaux, strbate Moldova, cAltorind de-a lungul Pru-tului spre Polonia ce cptase o cleosebit notorietate In Occident, dup aven-tura polon a lui Henric al III-lea.

In locul Frantei, care nu mai poate influenta politica otoman i, prinaceasta, soarta trilor noastre, creste la Constantinopol rolul Angliei. Subrodnica domnie a Elisabetei I (1558-1603), englezii ptrund In Levant, undese instaleaz o companie de negustori intemeiat la 11 septembrie 1581iar, pe de aka parte, Intretin legturi strinse cu Polonia si cu regiunile baltice,intrate in sfera Companiei Rsritului cu sediul la Gdansk.

In aceast politick* general de ptrundere spre rsrit se incadreazI Inchip firesc primele contacte oficiale dintre Anglia Elisabetan. si Moldova luiPetru 5chiopul (1582-1591), care oferea negustorilor englezi posibilitatea dea asigura un trafic de mrfuri intre Marea Neagr si Marea Baltic.

Dup John Newberie (vezi CaTiitori, vol. II), Moldova si chiar TaraRomneasc au fost strhtute in anii 1586-1594 de oameni de afaceri en-glezi, dintre care numai Henry Austell (1586), William Harborne (1588) siFox, Insotitorul lui Harrie Cavendish (1589), au lsat scurte relatii, unele nulipsite de interes sub raportul informatiilor de ordin economic.

Tot pe plan economic, Harborne, devenit din simplu agent al CompanieiLevantului (1579-1581) un adevrat ambasador (1583-1588), recunoscut desultan, a avut un rol important, izbutind s obtin de la Petru Schiopul unprivilegiu comercial (26 august 1588). Pe plan politic, strdaniile urmasuluisu, Edward Barton, unite cu ale aceluiasi &inn, vor impiedica dezlntuireaunui rzboi Intre turcii marelui vizir Sinan pasa si polonii cancelarului

VI

www.dacoromanica.ro

Zamoyski. Moldova ajunge astfel sa joace un rol Insemnat In politica euro-peana intr-un moment de criza.

Un rol de o mai mare Insemnatate avea sal revina, la sfirsitul veaculuial XVI-lea, celor trei tari romane, unite Intr-o actiune comuna ce va prefiguraunirea politica realiza de Mihai Viteazul. Cadrul general '11 constituie Inultima decada a veacului al XVI-lea problema luptei Impotriva turcilor, pro-blema care ajunge s framInte din nou cele doua mari forte ale lumii medie-vale: Papa si Imparatul.

Pierderile materiale si de influenta suferite de papalitate de pe urmamiscarii protestante si calvine i zadarnicia tuturor incercarilor de a readucela catolicism tinuturile contestatare a constrIns biserica romano-catolic s reiaofensiva In rasarit. In aceasta actiune Papa s-a folosit de noua militie catolicacu organizatia de fier a iezuitilor care i ascundeau fanatismul sub o foarteabila actiune diplomatica i cultural-educativa. Preocupati de cistigarea pentrucatolicizare a tarilor din rasaritul Europei, iezuitii s-au bucurat 'in Transilvaniade trecere In timpul minoritatii lui Sigismund Bthory, datoriti autoritatiiregelui Poloniei $tefan B.thory (1575-1586) care conducea politica principa-tului ca tutore al nepotului sau. Colegiul iezuit de la Cluj-Manastur i desfa-sura actiunea de propaganda la adapostul activitatii sale didactice, sub cir-muirea rectorului Ferrante Capeci. Propaganda catolica se intinde In oraseleardelene, cuprinzInd chiar unele centre din Banatul ocupat de turci, dupa cumrezult din informatiile transmise de provincialul Poloniei G. P. Campani. Incursul vizitei sale canonice in Transilvania, provincialul constat c dei cato-licismul era atacat In tara, totusi numarul catolicilor Isporea tot mereu maimult ca vinul dupa ce au fost calcati strugurii". Dar In urma mortii regelui$tefan Bthory (12 decembrie 1586) s-a produs o reactiune care a dus la pro-mulgarea decretului pentru izgonirea iezuitilor, dat de dieta de la Media(decembrie 1588). Abia In 1591 a venit In Transilvania iezuitul de originespaniola', Alfonso Carrillo In calitate de teolog, devenind apoi duhovnicultInarului principe Sigismund Bthory. Rolul acestui iscusit diplomat este rele-vat pe larg In nota biografica ce Insoteste relatia.

In Moldova, sub Inriurirea albanezului italianizat Bartolomeo Brutti,Petru $chiopul cheama pe iezuitii izgoniti din Transilvania pentru asistareaspirituala a catolicilor, de origine maghiara din jurul oraselor Roman si Bacau.Propaganda catolica, patronata de nuntiul apostolic din Polonia, Annibal deCapua, se folosea de misionan i italieni si de iezuiti poloni, de cultura latina,din Casa Societatii lui Isus, Intemeiata la Liov pentru a limita influenta pro-testantilor sustinuti In trecut de Iancul Sasul (1579-1582).

Cu concursul nuntiului apostolic din Polonia si al arhiepiscopului de LiovDimitrie Jn Solikowski, agenti catolici condusi de Stanislaw Warszewicki,rectorul colegiului iezuit din Liov, patrund In Moldova. Intre anii 1588-1591tara aceasta devine teatrul unei propagande iezuite, dup' cum rezulta din

VII

www.dacoromanica.ro

cele dou relatii una semnat de Warszewicki nsui, cealalt anonitnamIndoui publicate In volumul de fat.

In aceeasi vreme, Tara Romnease era lsat In grija ordinului francis-canilor care s-au bucurat de trecere i dup fuga lui Petru Cercel, fiind spri-jiniti de urmasul acestuia, Mihnea Turcitul (1583-1591). Aici va activa mi-sionarul Francesco Pastis, a crui relatie, inclus n volumul de fat5., cuprindedate sumare asupra strii catolicismului In Moldova si Tara Romneasc cecorespund cu informatiile transmise ulterior de Bernardino Quirini.

In Transilvania Sigismund Bthory, care numai de nevoie aprobase de-cretul dietei de la Media (decembrie 1588) fcea demersuri secrete la Romapentru a iesi din criza pricinuit de alungarea iezuitilor.

Perfect informat despre situatia din rsrit, fostul nuntiu apostolic dinPolonia, Hippolito Aldobrandini, devenit papa Clement al VIII-lea (15921605), s-a folosit de trecerea Fin Roma a favoritului lui Sigismund Bthory,$tefan Josica, spre a trimite in aceast tar pe protonotarul apostolic AttilioAmalteo cu misiunea de a strui pentru rechemarea iezuitilor.

Cu venirea lui Attilio Amalteo, primit ca un adevrat nuntiu, Incepe seriatrimisilor apostolici care ne-au Fsat stiri pretioase asupra situatiei din Transil-vania. Dar pe eind Amalteo avea misiunea tainic de a convinge pe principe

readuc pe iezuiti, urmasul su Alexandru Komulovie (Comuleo) venit cutitlul de legat, urma s clstige pentru marea lig anti-otoman pe SigismundBthory si pe rivalul lui Petru chiopul, Aron Vod inscunat pe tronul Mol-dovei cu sprijinul ambasadorului Angliei la Constantinopol, Edward Barton,ce urmrea pe aceast cale s obtin restituirea bisericilor protestante. Comuleotrebuia s obtin i ajutorul efectiv al impratului Rudolf al II-lea, cruiarevenea misiunea de a apra crestintatea Tinpotriva islamului.

Initiativa papal se desfsoar tocmai In momentul clnd Impratul, acrui autoritate fusese stirbit. prin Reform In Germania, avea interes s-siredstige prestigiul in Imperiu. O actiune antiotoman. pro universa respublicaChristiana" era de natur sI-i Ingduie s-si lritind stpinirea i asupra Un-gariei turcesti i chiar asupra Peninsulei Balcanice, prin izgonirea turcilor dinEuropa. Pentru atingerea acestui dublu tel, Rudolf al II-lea s-a hofirIt s in-tensifice lupta Impotriva Semilunei cu care Imperiul se gsea virtual In con-flict tric de pe vremea lui Soliman cel Mxet.

Succesul acestei cruciade atirna Ins de participarea trilor romne ceconstituiau, prin asezarea lor i prin potentialul lor economic si militar, o im-portant baz strategic.

Paralel cu actiunea Intreprins de primii nunti apostolici cu sprijinul in-fluentului iezuit Alfonso Carrillo pentru a schimba orientarea politicii Transil-vaniei prin Inlturarea partidului nobiliar pro-turc, s-au intreprins si pe linie

habsburgie, negocien i cu domnii romni Aron Vod i Mihai Vi-teazul spre a-i atrage In alianta anti-otoman. In acest scop, Rudolf al II-lea

www.dacoromanica.ro

s-a folosit de agemi cu legturi vechi in tarile romne ca negustorii raguzaniGiovanni si Pascal dei Marini Poli, autori de scrisori ce arunc o lumin vieasupra vietii de la Curtea lui Mihnea Turcitul n anii 1587-1589, precum

asupra relatiilor diplomatice dintre Habsburgi pe de o parte, SigismundBthory, Mihai Viteazul si Aron Vod pe de alta.

Asistam astfel, in ultima decad a veacului al XVI-lea, la o adevrat in-vazie de italieni sau de scriitori de limbi italian, raguzani i croati. Totiacestia vin n calitate de trimisi apostolici ca Attilio Amalteo, de nunti aposto-lici, ca Alfonso Visconti, de soli ca Davilata venit s felicite pe SigismundBthory pentru cgtoria lui, de insotitori ai acestora ca Cesare Viadana, saude simpli agenti, ca aventurierul raguzan Paolo Giorgi, autor de planuridrznete pentru rscularea bulgarilor din sudul Dunrii impotriva stapiniriiPortii.

La castelul de la Alba Iulia, transformat intr-o curte a Renasterii ttrzii,se Intilnesc i alti italieni cu rosturi statornice. Se continua astfel o veche tra-ditie inaugurat in Transilvania de regina Isabella, de origine italian prinmama ei Bona Sforza, i urmat de principele loan Sigismund Zpolya ce seInconjurase de consilieri italieni (vezi relatia lui Gromo in Caldtori strini,volumul II). In capitala sa, Sigismund Bthory, crescut de iezuiti italieniunguri, formati in universittile din Italia si ca atare iubitor de tot ce eraitalian, strinsese numerosi italieni. Printre acestia erau cunoscutul arhitect siinginer militar, Simon Genga, al crui raport cuprinzind o descriere a Tran-silvaniei (vezi A. Veress, Documente, III, p. 268 s.u.) de tipul relatiei scurtealckuite de Gromo (vezi vol. II) nu ne-a parvenit i istoricul Giorgio To-masi, care in lucrarea sa principal foloseste attt observatiile sale personale cit

informatii obtinute in calitatea sa de secretar al principelui. Alturi de acestiitalieni de seam inttlnim la curtea de la Alba Iulia i slujitori mai mrunti, camuzicantul Pietro Busto, autor al unei asa-zise scrisori" cu scop de propa-gand, cuprinztnd o descriere-prospect, geografic i istoric a Transilvaniei.

Pe de alt parte, participarea frilor noastre la rzboiul cel lung" dintreimperiali i turci (1591-1606) a determinat trimiterea de ctre ducele Ferdi-nand I de Toscana, membru al Ligii Sfinte, a unui intreg contingent de ostasiitalieni sub conducerea renumitului cpitan din Siena, Silvio Piccolomini.Operatiile militare la care au luat parte In cursul campaniei din 1595 au pri-lejuit o mai bun cunoastere a acestor teritorii devenite teatru de rzboi (TaraRomneasc) sau amenintate s fie invadate de turci (Transilvania). Rod aloperatiilor militare este complexul de relatii (Descrierea expeditiei celor osut de toscani), rapoarte i scrisori (Silvio Piccolomini, Filippo Pigafetta) incare se cuprind informatii asupra aspectului general al Transilvaniei i TriiRomnesti, asupra cilor de acces pe ap si pe uscat, asupra configuratiei tere-nului si mai ales asupra potentialului economic si militar al trilor romane,precum si asupra orientrii politice a factorilor lor de rspundere.

IX

www.dacoromanica.ro

Din partea ardelenilor dispunem de scrisoarea" cu scop de pro?agand.a lui Peter Pellerdi care exagereaz, vdit rolul lui Sigismund Bthory in alun-garea turcilor, asezind pe planul al doilea contributia lui Mihai Viteazultrecind sub tcere pe aceea a italienilor.

Din partea turc, ne-a ramas mrturia spaniolului Diego Galan care, Insituatia sa de rob al lui Mami pasa, a asistat la campania marelui vizir Sinanpasa in Tara Romaneasc, redind ambianta lurii sale de contact cu realittileromanesti. In aceeasi categorie a mrturiilor crestine din lagrul turc se cuvinea fi aezat i relatia lui Nichifor Parasios, vrul sotiei crestine a lui Sinanpasa i totodati vicar al patriarhului Ieremia al II-lea al Constantinopoluluiin cursul celei de a treia pstoriri (1587-1592) a acestuia, relatie ce cuprindeunele date interesante asupra sfpInirii turcesti In Tara Romneasc dup luptade la alugreni. Insusi marele vizir, intr-una din foarte putinele sale scri-sori, a descris expeditia sa din 1595 cu scopul de a se dezvinovti pentru In-frIngerea suferit, ce va avea mari repercusiuni asupra evolutiei ulterioare araporturilor dintre trile romne i Imperiul otoman.

Am Incercat s artarn Imprejurrile care au prilejuit trecerea prinnoastre, intr-un interval foarte scurt ce acoper abia un deceniu i jumtate,a unor autori de relatii de eattori veniti in scopuri diferite din Europa occi-dentaa i meridionar. Numrul acestora covirseste pe acela al autorilor deasemenea reign veniti din nord-est reprezentati, In afar de iezuitii polonitrimisi in Moldova In cadrul puternicei actiuni a contra-Reformei, doar desolul Andrei Lubienecki. Faptul acesta se explic din punct de vedere istoricprin interesul acordat trilor noastre in legtur cu lupta anti-otoman.

Valoarea documentar a relatiilor de caUtorie.

Relatiile de cltorie incluse in volumul de fat difer dup natura, con-tinutul i valoarea lor documentar. Unele relatii au un caracter obiectiv,autorii multumindu-se s inregistreze observatiile lor sau informatiile primitefr a le comenta, pe dind altele imbrac un caracter personal, autorii luindpozitie fat de situatiile din trile noastre pe care le judecl prin prisma con-ditiei lor sociale i formatiei lor intelectuale, morale si religioase.

Din prima categorie fac parte relatiile cu caracter istorico-geografic, cadescrierea Moldovei din 1587 sau ca descrierile celor trei ;Li romane inclusede Giorgio Tomasi In cartea sa.

In a doua categorie a mrturiilor directe se Inscriu:a) rapoartele i &rile de seatn intocmite de soli (Andrei Lubienecki, Da-

vilata, Matyas Kis), de nunti apostolici (Alessandro Comuleo, Alfonso Visconti)

X

www.dacoromanica.ro

de misionan i (Ferrante Capeci, Stanislaw Warszewicki, Francesco Pastis), deostasi (Mihail HorvAth, Silvio Piccolomini, Pavel Piaskowski);

scrisori ca cele iesite din pana fratilor Giovanni si Pascal dei MariniPoli; jurnale de cltorie ca cel tinut de Jacques Bongars, de Lestar Gyulafi,de loan Czimor Decsi;

relatii intinse, uneori cu caracter de monografie ca memorialul luiFranco Sivori.

Este evident c valoarea acestor serien i atIrn adt de bogtia i noutateainformatiilor cuprinse In ele clt si de veracitatea lor, de spiritul de observatiesi de simtul critic al autorilor, de efortul acestora de a ptrunde n complexi-tatea realittilor romnesti, adt de diferite de cele din trile lor de bastinprecum si de posibilitatea lor de a Intelege in mod just informatiile culese dela altii.

De aici a provenit necesitatea de a supune aceste scrieri atit de diferiteunei analize entice prezentate fie In cadrul otelor biografice (vezi biografiilelui Alfonso Carrillo, Mihail Horv6th, Cosimo Capponi, Giuseppe Pisculo),fie In observatii entice separate (vezi anexele la textele lui Attilio Amalteo,Giovanni dei Marini Poli, Pietro Busto). S-a incercat astfel sl se dezvluietextele redactate n scopuri de propagand (scrisorile lui Petru Pellerdi siPietro Busto) si s se detecteze Imprumuturile nemrturisite 6au influenteleexercitate de lucrri de larg circulatie ca Chorographia lui Reicherstorffer sauoperele geografilor italieni Magini si Botero (vezi biografiile lui Comuleo, Ca-peci, Tomasi). S-a cutat de asemenea s se deosebeasc mrturiile directe ob-tinute de visu" de ctre cltori de informatiile culese de la altii, n cursulsederii Ion n trile noastre (vezi biografia lui Giuseppe Pisculo), s se relevespiritul lor de observatie (vezi biografia lui Capeci) i gradul lor de obiecti-vitate (vezi biografia i observatiile entice anexate la textul lui Giovanni deiMarini Poli). In msura posibilittilor, s-a incercat s se identifice autoriiunor relatii anonime (Descrierea primei misiuni iezuite In Moldova, Descriereacltoriei celor o sut de toscani) i sl se stabileasc etapele redactrii unortexte.

Pe baza acestei analize complexe i multilaterale s-a putut ajunge la sta-bilirea importantei relatiilor de cltorie cuprinse n volumul de fat care,

majoritate, cuprind mrturii directe de un interes deosebit pentru istoriaperioadei respective.

In fruntea acestora se situeaz memorialul lui Franco Sivori care poatefi considerat ca o adevrat monografie asupra Trii Romnesti In penulti-mul deceniu al veacului al XVI-lea. Scris Intr-un stil viu i colorat memorialulcuprinde stiri noi despre viata i activitatea lui Petru Cercel In timpul pere-grinrilor acestuia ca pretendent i apoi ca fugar si captiv In Transilvania.In stadiul actual al cercetrilor, nu putem Ins deosebi informatiile culese

XI

www.dacoromanica.ro

direct de Sivori in calitatea lui de secretar domnesc de stirile pe care le-aputut reproduce din izvoare ce nu ne-au parvenit. Dac surprindem uneleomisiuni cu privire la cirmuirea interna a lui Petru Cercel, unele inexactittiIn artarea relatiilor domnului cu boierii i chiar unele nepotriviri intre dife-ritele prti ce par a fi alctuit memorialul, In schimb insemnrile lui Sivoricu privire la bogtiile naturale ale trii printre care se semnaleaz pentruprima oar existenia petrolului , la productia agricol si la veniturile dom-nesti ne ofer posibilitatea de a cunoaste mai bine viata economiel imbelsu-gat a Trii Romnesti. De asemenea descrierea locurilor pe unde a trecutSivori ne ajut s reconstituim aspectul oraselor Giurgiu, Bucuresti i indeosebiTIrgoviste ce a cunoscut o dezvoltare deosebit din initiativa lui Petru Cercel,mare admirator al oraselor italiene.

Pentru Transilvania nu dispunem de o relatie atit de cuprinztoare cacea a lui Franco Sivori, care alturi de unele date statistice include descrieri deceremonii i amnuine asupra felului de viat. al romnilor. Totusi din infor-matiile cuprinse In prima parte a scrisorii" lui Pietro Busto i in lucrarea luiGiorgio Tomasi se poate reconstitui aspectul geografic, economic, demografic,social si religios al Transilvaniei In timpul domniei lui Sigismund Bthory.Astfel, scrisoarea" lui Busto avind un caracter de propagand cuprinde odescriere-prospect in care se pune accentul pe aspectul trii, pe bogtiile einaturale, pe inftisarea populatiei.

Mai important este lucrarea lui Giorgio Tomasi, Intemeiat pe informatiide ordin economico-financiar obtinute de autor in calitatea lui de secretar alprincipelui precum i pe observatii directe dobIndite In timp ce intovrseape Sigismund Bthory cu prilejul vizitei acestuia in orasele ardelene.

Aspecte mai putin cunoscute ale conditiilor din Transilvania ne sint dez-vluite de un grup de scrisori i rapoarte datorite provincialului PolonieiG. P. Campani, rectorului Ferrante Capeci, misionarilor iezuiti Valentin Lade),Girolamo Fanfanio, Andreas Busau si Massimo Milanesi.

S-a subliniat fatul c Ferrante Capeci, aseaz. in fruntea locuitorilor dinTransilvania pe romani pe care ii socoteste ca cei mai vechi, atribuindu-le insgresit o origine italian. longobard (!) in loc de latin..

Alturi de informatii privind cirmuirea trii in timpul minorittii luiSigismund Bthory si de amnunte asupra psihologiei principelui care daucheia incoerentelor lui ulterioare, datele cele mai bogate cuprinse atIt In ra-poartele lui Capeci cit i In scrisorile lui Campani si ale altor iezuiti privescspecial situatia catolicilor, concentrIndu-se asupra activittii colegiului dinCluj-Mnistur, turburat de conflictul dintre poloni i unguri i gray dezorga-nizat de groaznica epidemie de cium (1585) descris de Andreas Busau si deMassimo Milanesi.

In contrast cu aceste relatii care Cu exceptia lui Milanesi nu dauinformatii de ordin economic, este raportul baronului Felician de Herberstein

XII

www.dacoromanica.ro

care luase In exploatare minele de la Capnic lingI Baia Mare. Desi redactattendentios pentru a obtine luarea in arena' a minelor principelului din centrulTransilvaniei, raportul acesta cuprinde amnunte pretioase asupra tehniceiextragerii minereului de aur din minele de la Zlatna, Abrud si Brad, precum

asupra prelucarii diferitelor minereuri, vdind o experient real. Din acestpunct de vedere raportul redactat in 1585 se dovedeste a fi o completare pre-tioas la raportul comisarilor imperiali din 1552 (vezi volumul II al colectieide fa).

Cu relatiile altorilor francezi Jacques Bongars i Frangois de Paviebaron de Fourquevaux se continua seria jurnalelor de elltorie ce cuprinddescrierea localittilor strbtute cu semnalarea aspectelor demne de a fi reti-nute in special sub raport economic. Acest aspect intereseazI aproape tot atItde mult pe eruditul Bongars preocupat Ins i de monumentele i inscriptiilelatine din Transilvania (vezi epistola dedicat lui Guillaume Lenormand)citsi pe baronul Fourquevaux care releva ieftintatea unor iproduse alimentare.AmIndoi dau informatii asupra sarcinilor financiare impuse trilor noastre deregimul dominatiei otomane, relevInd starea de sllcie a tranilor supusi, asu-prirea celor puternici.

Tabloul pitoresc trasat de Fourquevaux care se arat interesat de limba,portul si moravurile moldovenilor Isi afl o completare In descrierea anonima Moldovei din 1587, Intoornit probabil de un iezuit pentru a informa pepapa Sixt al V-lea asupra posibilittilor romAnilor de a porni impreuni cucazacii impotriva turcilor, slbiti de infrIngerile din Persia. Astfel se explicaccentul pus pe potentialul economic, financiar si militar al Moldovei precum

indicarea cuantumului haraciului, peschesurilor i contributiilor extraordi-nare pltite atlt de Petru Schiopul clt si de Mihnea Turcitul.

Falk' de varietatea i bogtia de informatii cuprinse in aceste relatii,jurnalele intocmite de cltorii englezi Henri Austell i William Harbornesi de solul maghiar Lestar Gyulafi se dovedesc srace, avInd aspectul unoritinerarii seci.

In schimb, scriitorul maghiar Than Czimor Decsi povestind peripetiilecltoriei sal prin Moldova se arat interesat de aspectul srcit dedubla exploatare a domnului si a turcilor i relev traiul mizer al locuitorilorIn care recunoaste de asemenea ca i autorul textului de propagand iezuitdin 1588 pe urmasii colonistilor adusi de romani ce vorbesc o limb latinstricat.

Informatiile acestea se Intregesc, sub raportul economic de amnuntelecuprinse In jurnalul lui Fox, Insotitorul lui Harrie Cavendish, preocupat inspecial de probleme legate de cultura pmintului.

Chestiunea religioas care ocup un loc important in leg.'tur5. cu actiuneaContra Reformei este prezentat in scrisoarea rectorului colegiului din Lublin,Stanislaw Warszewicki, venit in Moldova la cererea lui Bartolomeo Brutti

XIII

www.dacoromanica.ro

pentru a incepe o actiune de propagan& catolic. AmInunte asupra demersu-rilor care au precedat venirea acestei misiuni i asupra primirii ei de PetruSchiopul precum i asupra msurilor luate de domn in sprijinul catolicilor,stilt cuprinse intr-o relatie cu caracter de propagancl alatuit pe baza unorrapoarte mai amnuntite probabil tot de Warszewicki. Spre sfirsitul veacului,stiri despre catolicii din Tara Romneasc si din Moldova cu indicarea bise-ricilor de care dispuneau sint cuprinse in relatia sumar a gardianulurfranciscan al brtiei din Tirgoviste, Francesco Pastis. Pe alt plan, dispunemde cartea" patriarhului de Constantinopol, Ieremia al II-lea, care descrieImprejurrile ridicrii minstirii lui Mihai banul (Mihai Viteazul) la Bucu-resti si de jurnalul cliacului moscovit Trifon Korobeinikov, insotitorul negusto-rului Ivan Matvee-vici Misenin Intr-o cltorie spre Constantinopol i MunteleAthos. Pe ling caracterul su de itinerar alcItuit pentru orientarea ckato-rilor rusi In drum spre capitala Imperiului Otoman, aceast relatie iesit dinpana unui rus cuprinde scurte observatii asupra bisericilor din Iasi precumamnunte de un interes real asupra audientei la Aron vod.

Urzeala tesut In jurul acestui domn ce a dus la inlocuirea lui prin StefanRzvan, este descris pe scurt in scrisorile lui Giovanni dei Marini Poli. Peunja schimbrii domnilor In acea epoc sintem informati mai pe larg despreinstalarea lui Ieremia Movia la Iai prin jurnalul expediviei lui Jn Zamoyski.Din confruntarea acestui text, necunoscut in istoriografia roman cit si in ceapolon, cu cronica atribuit lui Bielski, cercettorul I. Corfus a ajuns laidentificarea autorului in persoana lui Pavel Piaskowski care a jucat un rolin evenimentele relatate. Aceasta confer jurnalului o valoare documentarincontestabil.

Partea cea mai important din volum este Ins reprezentat de o intreaglliteratur asupra Transilvaniei. In scrisorile misionarului iezuit Alfonso Car-rillo, alcItuite prin prisma intereselor ordinului su religios, cit i In corespon-denta trimisului papal Attilio Amalteo, se dau detalii asupra frmIntrilor dela curtea din Alba Iulia, marcate prin dezbidirile dintre Sigismund Bthory

verii lui, indicati de papa Clement al VIII-lea ca sprijinitori ai aciunii derestituire a drepturilor catolicilor (vezi relatia lui Amalteo). Dup impcareaprincipelui cu fratii Bthoresti prin mijlocirea lui Amalteo (vezi observatiilecritice anexate la textul acestuia) s-a produs iindeprtarea de la curte si apoiuciderea autorilor dezbinrii. Acestia erau consilierii Paul Gyulai i loan Galfy,calvini, dusmani ai rechemrii iezuitilor pentru care activa Carrillo, mergindchiar pid la pregtirea acestui asasinat politic urmat mai apoi de singeroasarepresiune de la Cluj (1594) a asa-zisei conspiratii" a lui Balthasar Bthory.

Episodul acesta ce face parte din lupta lui Sigismund cu partida anti-habsburgia, este prezentat In scrisoarea cu caracter de propagand a luiPietro Busto (vezi observa0i critice asupra acestui text) si In rapoartele luiCarrillo si Amalteo. Se integreazi in politica de duplicitate, oscilan i tergi-

XIV

www.dacoromanica.ro

versri a principelui, ce urmrea s scuture suzeranitatea sultanului Cu spri-jinul imperialilor. Asupra dilemei in care se afla Sigismund doritor s joacerolul unui erou al crestinttii, dar cuprins de panicI in fata consecintelorunei rupturi pe fat: cu turcii, sintem informati din scrisorile lui Carrillo,din rapoartele nuntiului Comuleo cit si din relatia agentului raguzan intratin slujba Habsburgilor, Giovanni dei Marini Poli. Acesta avea legturi adinciin trile noastre i ca atare a fost insarcinat Cu misiuni pe lingl Aron Vod,Mihai Viteazul i Sigismund Bthory.

Se impune ins o mare rezerv in folosirea scrisorilor i rapoartelor,bogate in informatii i aprecien i adesea contradictorii, lasate de acest agentinteligent, abil si bine informat dar cu o comportare foarte dubioas, fiindgata s joace un rol dublu (vezi nota biografic) s-si schimbe atitudineain functie de interesele sale de moment. E destul s mentionrn insimdrilestrecurate impotriva lui Mihai Viteazul i invinuirile de trdare fati de -eres-tini aduse impotriva lui Aron Vodl, prezentat ulterior tot de el ca o victinl.a credintei fat de Habsburgi. Aceeasi lips: de consecvent o vdeste Giva"cind sustine o campanie de denigrare a domnilor care nu-1 va Impiedecas denunte ulterior abuzul svirsit impotriva drepturilor celor mai sfinte aleTrii Romnesti prin tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595). Exempleleacestea i altele, relevate in nota biografic: a lui Giva", arad c:transmise de acest agent trebuiesc supuse unei analize critice pltrunzltoareinainte de a fi folosite.

Climatul de incertitudine de la curtea din Alba Iulia, propice intrigiloruneltirilor, este prins de nuntiul apostolic Alfonso Visconti, trimis in cali-

tate de sftuitor al lui Sigismund spre a frina initiativele necugetate ale aces-tuia i a-1 mentine neclintit in hotrirea de a lupta pentru cauza crestinlttii.

Din caracterul acestei misiuni incredintad de Curia papal ce urmreacu infrigurare evenimentele din Transilvania rezuld natura diferid a rapoar-telor lui Visconti. Unele Ant publice, inregistrind numai stiri oficiale sauexprimind punctul de vedere al principelui, astfel c constituie tn ansambluun fel de buletin informativ. Altele sint particulare, secrete si ca atare scrisecu mare prudend, urmind a fi completate prin expuneri verbale. De aceea,se impune ca informaviile, uneori deosebit de pretioase privind situatia critic:a Transilvaniei prins ea intr-un cleste intre turci i imperiali, s fie folositede asemeni numai dup o analiz atend de tipul celei care a permis, de pild,descoperirea adevratei scrisori ce a provocat destituirea i executarea atot-puternicului cancelar ardelean Josica (vezi biografia lui Visconti).

Aceste rapoarte intocmite de nuntiul Visconti cu o deosebit abilitatediplomatic ne dezvluie i aspectele negative ale campaniei impotriva luiSinan pasa (1595), rezultind din nulitatea militar a lui Sigismund, din lipsade organizare a taberei ardelene, din disensiunile ivite intre italieni i nobiliimaghiari care refuz chiar s: continue expeditia.

www.dacoromanica.ro

LI contrast cu aceste deficiente, relevate de un observator impartial caVisconti, sint rapoartele i drile de seam intocmite in lagrul ardeleancu scopul de a luda pe principe si de a pune in evident importanta nume-ric i valoarea militar a armatei lui atit prin indiari de cifre exagerate

prin aprecien i laudative ce intreceau cu mult realitatea, cit 6 prin subapre-cierea ostirei lui Mihai Viteazul. Un exemplu gritor al acestor procedee ni-1infItiseazI corespondenta lui Cosimo Capponi, curteanul lui Sigismund,scrisoarea cu caracter apologetic a lui Petru Pellerdi care exagereaza vIditpretinsele insusiri militare ale principelui, sub ochii cruia scria, micsorindcontributia lui Mihai Viteazul i ignorind rolul toscanilor din corpul expedi-tionar al lui Silvio Piccolomini.

Aportul italienilor este ins relevat de un grup de relatii, rapoartescrisori iesite din pana unor ostasi ca vestitul cpitan Silvio Piccolomini sauca autorul relatiei anonime din octombrie 1595, a unui arhitect militar siistoric de talia lui Filippo Pigafetta cruia i se poate atribui cu mult proba-bilitate relatia expeditiei calor o sut de toscani (vezi nota introductiv larelatie) n care nargiunea se impleteste in chip firesc cu descrierea vie sicolorat a locurilor ce au str.btut.

Trebuie relevat de altfel ca toate relatiile italiene, dei se refer la ocampanie militar, nu descriu numai operatiile propriu-zise, ci redau impre-jurrile i intreaga ambiant a lurii de contact a autorifor lor cu realittileromanesti. Este cazul rapoartelor, redactate intr-un stil simplu i concis, deacelasi Pigafetta despre campania din 1595, cuprinzInd naratiuni vii a unorstri de lucruri i episoade putin cunoscute, alturi de descrierea tinuturilor

cettilor vzute de el (Tirgoviste, Giurgiu) sau despre care obtinuse infor-matii de la localnici (Timisoara). Amnuntele topografice observate in cursulcampaniei slut valorificate i in scrierea pentru apararea Transilvaniei"care Pigafetta descrie drumurile de ptrundere eventual a turcilor inaceast %ark'.

Mai obiectiv decit Pigafetta care atribuie succesul operatiunilor militarenumai ostasilor italieni, subliniind lipsurile conducerii militare maghiare, Sil-vio Piccolomini aduce unele corective, recunoscind de pild lipsa de disciplina corpului su expeditionar. De altfel scrisorile sale) mai srace in tirimai bogate in laude la adresa principelui care exercita un fel de control alstirilor transmise in strintate dup cum se arat in volum , nu struieatit asupra operatiunilor militare cit asupra greuttilor de aprovizionare carear stinjeni continuarea campaniei si mai ales asupra situatiei italienilor, sus-pectati de nobilimea maghiar' ostil rzboiului (vezi i relatia lui CesareViadana).

Stirile transmise de membrii corpului expeditionar ti gsesc unele com-pletri in datele cuprinse la textul de valoare inegal al franciscanului Giu-seppe Pisculo care descrie lucerile de fortificatie fcut de turci la Bucu-

XVI

www.dacoromanica.ro

resti si la TIrgoviste asupra crora ne-au fost lsate date mult mai amnuntitede Nichifor Parasios.

Cu naratiunea acestui exarh patriarhal care a insotit pe marele vizir incampania din Tara Romlneasc . se face trecerea spre un alt grup de relatii,alctuite n lagrul turc de oameni de nationalitti, formatii i situatii atitde diferite ca albanezul turcizat, Sinan pasa, sau ca robul spaniol DiegoGaln. Din pana acestora au iesit relatii de o valoare cu totul diferit.

Astfel, scrisoarea lui Sinan, redactat sub zidurile cettii Giurgiu undese retrsese fugind dinaintea ostilor lui Mihai Viteazul i Sigismund Bthory,are caracterul unei pledoarii ce urmrea s arunce rspunderea infringeriiasupra intirzierii tatarilor i lipsei de credint i disciplin a trupelor otomanecare au prsit, in cea mai mare parte, Tirgovistea i l-au silit s renunte laaprarea orasului Bucuresti spre a lua calea retragerii.

Memoriile recent puse in circulatie de Al. Ciornescu ale spa-niolului Diego Galn, rob pe galerele turcesti, dau informatii noi asupra ope-ratiunilor militare din 1595 ca actiunea flotilei otomane pe Dunre desprecare nu exist nici un alt izvor i evoc rolul lui Mihai Viteazul la Clu-greni. Mai importante sint ins datele asupra dezastrului economiei roma-nesti, provocat de distrugerea recoltei si de ridicarea oamenilor si vitelorde ctre turci. Desi cuprind i unele inexactitti i exagerri de cifre sem-nalate in nota biografic i dei autorul vdeste uneori o inclinare ctredescrierea literar in detrimentul veracittii, totusi memoriile lui Galn r-min un izvor ce nu va putea fi ignorat de istorici. De altfel, au un meritunic, anume de a reda mentalitatea unui crestin izolat printre turci care sesimte legat prin comunitatea de origine, soart i credint de romni a cirorvictorie o dorea.

Figura eroului de la alugreni pe care Galn ni-1 inftiseaz in viltoarealuptei, ne apare in relatia solului polon Andrei Lubienecki in toat tragediasoartei sale de strjer al Dudrii, amenintat din afar de invazia hoardelorturco-ftare iar in interior de trdarea boierilor s.i.

Reproducerea convorbirii tainice in care domnul a dezvluit solului polotoat amarciunea pozitiei sale, fiind perfect informat asupra planurilor tur-cesti de transformare a trilor romne In pasallcuri, are o important deo-sebit pentru intelegerea mretei figuri a lui Mihai Viteazul care fr aastepta ajutor de la Impratul crestin, nici de la principele Transilvaniei, nicide la domnul Moldovei, accepta totusi s se msoare cu turcii lui Sinan.Cci Mihai era inainte de toate un mare conductor militar in cel mai deplinsi mai inalt inteles al cuvintului, gata s apere pin i cu pretul vietii saledreptul la autonomie al Trii Romanesti.

Inc.heiem aceast prezentare a volumului de fat cu constatarea c rela-tiile incluse aduc elemente noi i adeseori semnificative ce vor contribui la

www.dacoromanica.ro

cunoasterea istoriei atit de fr'imintate a ultimelor decenii ale veacului alXVI-lea.

Este de datoria noastrI s.' amintim contribuvia previoas5 a regretavilorprofesori P. P. Panaitescu si I. Totoiu care au lucrat, inc" de la inceput, all-turi de noi. De asemenea, aducem mulvumiri colegilor nostri I. Corfus,Marina Vlasiu, Eugenia Chisca-Tistu si Alvina Lazea pentru bun'voinvacu care au r'spuns solicifrilor noastre.

M. M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARUdoctor-docent in stiiniele istorice

www.dacoromanica.ro

FRANCO SIVORI(c. 1560? duy 1589)

Datele biografice care urmeaz stilt aproape toateextrase din reminiscentele vioaie i colorate ale vicisitudinilor Intimpinate de Sivori, dela plecarea sa din Genova la sfirsitul lui februarie 1581 ca prtas al aventurii lui PetruCercel i Ora la desprtirea sa de el la Venetia in iulie 1589. 0 clip il mai aflinla persoana a treia mentionat in scrisoarea lui Vincenti (redat in volumul de fat). Aparesi in otteva scrisori ca purttor de cuvint al domntilui intemnitat. Dar aceste mentiuni trec-toare nu ne lrnuresc asupra lui. Si nici elogiul su atit de conventional cuprins de Squar-cialupi, medicul italian al principalui Transilvaniei, in epistola dedicatorie a lucrrii saleDe fontium et fluviorum origine ac flexu inchinat lui Petru Cerca (tipriti la Cluj in1585). Un pasaj este consacrat conationalului Sivori ludat pentru iudicii dexteritate, mo-tion elegantia, vitae integritate in sfirsit pentru darul generos al vorbirii (facundia).Abia dad aflm ea' el era ttnr (iuvenis adbuc) si de bune sperante i a se mindrea cuneamul su ales (summam illius in liberam et inclyta urbe nobilitatem) (Veress, Bibliografiaromno-ungarii, vol. I n. 112, p. 52). Asadar va trebui s folosim (dar cu prudent) datele

1

www.dacoromanica.ro

propriei sale versiuni. El era fiul unui negustor avut din Genova Benedetto Sivori. Trimisla Messina Mel de mic pentru a se deprinde cu negotul, el se afla din anui 1579 iarIsiinapoi in casa pOrinteasa rivnind insi la alte orizonturi. Nu l-a putut cunoaste atuncipe viitorul domn, cu care ajunsese s lege cunostint pIrintele sItt prin intermediul luiPadre Pariwla din mInstirea Carmelitilor din Genova mai inainte de plecarea lui Cercelde aici prin 1577 sau 1578. De fapt el nu se arturk aventurii acestuia deck In momentulcind aceasta prinsese consistentO. Pretendentul sprijinit de regele Frantei i pornind la drumtrimite din Turin un fel de invitatie printelui Parizola si-i faca rost de un imprumut.Totodat figlduieste cele mai mari onoruri i boOtii oricIrui gentilom care ar vreaintre In slujba sa. In aceste conditii a pornit Franco spre Venetia cu binecuvintarea intregiisale familii i cu o scrisoare de credit pentru suma de patru mii de scudi d'oro", destinatInoului slu stpIn. Aceasti sum era destul de importantO pentru resursele de atunci alenegustorului genovez. Franco mai era insotit si de un cOlugOr carmelit trimis de acd P.Parizola pentru a primi darurile LOduite, de cum s-ar Insciuna viitorul domn. De acumincolo se Impletesc vOclit dou povestiri oarecum distincte, una, principali, avind ca figurcentral persoana domnului g alta punind accentul pe caracterul aventuros sau dramatical episoadelor descrise. La acestea trebuie sl mai aciOuglm un alt element imprumutat deaiurea pentru a aduce o not de pitoresc in plus Intregii povestiri, anume descrierile Insu-site din lucrarea lui Ramberti despre Turcia.

La Constantinopol, Sivori ar fi ajutat cu sume mari (60 000 de ducati), garantatede el, finantele nesigure ale lui Cercel. El si-ar fi riscat i propria sigurant pentru acontribui la evadarea unui conational tinut prizonier de aga ienicerilor. In sfIrsit, mai sintamintite i certurile pentru Intlietate tntre tinerii i neastimpratii auxilian ai pretendentului,

arbitrajul cam ciudat ail lui Germigny acorcrind preeminentO venetienilor i genovezilorpentru c oricare din ei poate s ajung, la demnitatea suprem de duce al republicii. Dartot interesul povestirii se polarizeazI in jurul lui Petru Cercel viitorul domn. Nu stimins cit de adevrat este hotOrlrea acestuia de a fugi din Constantinopol In Franta Leia-1 preveni pe ambasador, IncrezIndu-se numai In Sivori pentru a-i preOti plecarea clan-destinO, i nici clt este de veridicO Intrecerea de amabiliati intre Petru Cercel numitin domnie i Mihnea, fostul domn, cu care s-ar fi intilnit la Constantinopol chid s-arfi schimbat intre ei chiar daruri i complimente, mOcar el tot cam pe atunci agentii luiCercel st.ruiau pentru deportarea clt mai departe a domnului mazilit. Si tot astfel neputem intreba care este realitatea cu privire la refuzul lui Sivori dup inscIunarea luiCercel de a fi numit mare postelnic, dregOtorie ocupind locul al patrulea in ierarhia TOriiRomnesti, dup afirmatia sa. Curind dupl venirea sa in Tara Romlneasc domnul vreas.-1 trimit pe Sivori n solie la regele Poloniei (noiembrie 1583) si mai apoi in Franta.Dar nici unul din acesre planuri nu s-a realizat. Din scrisoarea lui Vincenti s-ar credec deceptia lui Sivori era atribuit' de el ambasadorului francez Germigny. Sivori descrieCu lux de amOnunte singura sa solie, purtat la curtea de la Alba Iulia, cu toate satis-factiile ei. Dei ulterior pomeneste In alt loc de demersurile fcute atunci pe ling iezuitipentru a cere sO fie trimisi doi pOrinti ai ordinului In Tara RomOneascl in scop de pro-pagancl, aceastai informage lipselte din textul consacrat zilelor soliei. Mai departe inter-

2

www.dacoromanica.ro

pretarea dat de el insarcinrii sale de a conduce la iezuia de la Roma, la studii, pe ceidoi nepoti de sor k ai dotnnului, pe linga alte patru vlastare ale marii boierimi in vedereaaduce ru Tari Romdnegi la credinta catolia, ofer unele ciudtenii. Pasajul acesta dinurma pare adaugat indat dui:A cuvintele apprendessero lettere et la lingua et costumiitaliani, avind spre intarire fraza, amintit mai sus, despre cererea acelor doi propagan-disti iezuiti de catre domn. Este destul de curios faptul ca Sivori trebuia sa mearga laRoma spre a-i conduce acolo, si spre a trata chestiuni secrete cu papa, dupiii (!) incheiereasoliei sale la regele Frantei. Sivori mai adaug la urma ca trimiyind pe tinerii fii deboieri in Italia, domnul avea un f el de chezasie a fidelittii parintilor lor, idee careseaman foarte mult cu cea expus de Possevino atit in Transilvania, cartea V, cap. 9,cit i in corespondenta sa.

Partea aceasta tinind de pregItirea soliei in Franta si la Roma face trecerea spre eve-nimentele legate de fuga lui Cercel. Memoriul acordi o foarte mare important intrigiibeglerbegului Greciei, socotind-o determinant pentru hotarirea domnului de a trece in Transil-vania. Acesta ar fi avut dimpotrivi intentia ferma de a se duce in Turcia pentru arecapata domnia. Linde amanunte ale comportarii ceausului par de asemenea destul de curi-oase. Dar cum se puteau Impaca aceste presupuse prime intentii ale lui Cercel cu totbanetul pe care tl strinsese anume pentru a si.-1 insusi? Intriga beglerbegului a precipitatdesigur lucrurile, dar pe o panta existent.

: Capitolul despre exodul din Tara Romineasca i despre Incercarile intimpinate defugan i la intrarea In Transilvania reuneste firul celor doua povestiri din Memorial. Dupdesprtirea sa de domn, oarecum intimplatoare, apar pe planul tntii tribulatiile proprii alelui Sivori. Amanuntele planurilor de evaziune pentru eliberarea lui Cercel, precumstratagema nascocita pentru ocuparea militar (!) a cetatii Chioar vadesc o fantezie carerisca s ascundl fondul unui devotament real, dovedit de corespondenta purtata atuncide el cu papa, cu impratul, cu regele Poloniei etc. in interesul stpinului sail. In poves-tirea sa, Sivori i aroga oarecum rolul principal in agiunea pentru eliberarea lui Cercel.Toata aceasta portiune este destul de prolixa, in contrast cu tratarea calatoriei in Polonia.Sint aratate drumurile sale la Cracovia si la Varsovia i apoi la Grodno unde se afla regele,demersurile pe ling nunOul papal si pe lIngl provincialul iezuit, audienta la $tefanBthory, apoi, dup moartea acestuia, interventia pe ltnga Jn Zamoyski, pe care 1-ar fieistigat fagaduindu-i o miti Insemnata etc. Observam in aceast parte a Mernorialului omai mare precizie a datelor, care este prezenta 5i in aratarea itinerarului urmat de domndupa evaziunea sa de la Hust la 10 septembrie (Plecarea de la Casovia in clecembrie 1587spre Viena unde ajunge in ianuarie 1588, apoi trecerea la Venetia, sosirea la Roma in martie

apoi din nou reintoarcerea la Venetia in ianuarie 1589, in sfirsit plecarea lui Cercelspre Constantinopol In iulie 1589).

In general se constata o tratare inegall a diferitelor prti ale Memorialului. Amcrede ca el este format din fragmente apaqinind unor momente deosebite si rIspunzindunor condita diferite.

Fragmentul privind solia din Transilvania a fost redactat probabil inclata dupi rein-toarcerea lui Sivori, in chip de raport catre domn. Cel privind intrigile beglerbegului

3

www.dacoromanica.ro

contraofensiva domnului, insistind asupra dorintei domnului de a merge la Poart aveaprobabil scopul s conving curtea francez de intentille curate ale domnului. Este posibilca Sivori s fi folosit chiar continutul scrisorilor redactate in acel moment, despre care seaminteste si In Memorial. Fragmentul relativ la cltoria in Polonia a putut s aib labaz' un carnet de insemnri sau chiar o dare de seam redactat pentru domn.

Partea principal a Memorialului adia cea privindu-I pe Cercel, se caracterizeazde la un capt la altul printr-un ton elogios. Avem portretul sill fizic, sublinierea unorgesturi generoase, ba chiar spectaculoase, accentuarea unor realizri socotite superioare (In5.1-;area palatului, a bisericii, repararea mai multor loca.suri religioase etc.), dar despre gu-vernarea intern propriu-zis nu se pomeneste nmic, nici despre dispozitia poporului supusla biruri atit de mari pentru a scoate sumele imense pierdute apoi in Transilvania. Boieriiar fi fost incintati de noul domn, desi din spusele lui Harborne se stie c. erau nemul-tumiti de sistemul intrcxius de el de a le stoarce ban cu nemiluita (vezi scrisoarea luiHarborne In volumul de fat). Poporul de rind ar fi aprobat tot ce fIcea. domnul! Darin alt capitol este vorba de starea nenorocitl a t.ranilor dependenti de pe mosiile boierilor.Cu mare trud ei abia pot s-si agoniseasa hrana si banii pentru plata birului ... Si 'infraza urmtoare se arat: cl veniturile domnului se urc la un milion de scuzi pe an.Rezult deci c. Sivori era constient de unele lucruri pe care Ins nu vrea si le spun.Mosiile domnesti Ant pomenite doar incidental. Despre tiranii de pe ele nu se vorbeste.Trebuie l'imurit de altminteri a pasajul despre trani apartine prtii descriptive care, desise integreaz aparent In text, in realitate constituie un capitol aparte de circa sapte-optpagini incepind cu haza La Valachia e provincia motto grande ... Am fi ispititi s cre-dem c aceast scurt privire asupra pmIntului Cu bogtiile si veniturile sale, si. asupralocuitorilor cu obiceiurile, ocupatiile, firea, limba si credinta lor, in sfirsit cu regimulpolitic sub care se aflau avea de scop s insoteasci diferitele memorii prezentate innumele domnului unor ocrotitori posibili, in spet papei si poate si impratului, demon-strind marile resurse ale tIrii.

Aceste memorii trebuiau s cuprind numai ce era susceptibil de a impresiona favo-rabil pe eventualii sprijinitori ai domnului pribeag. Memoriul initial a putut fi intocmit,in esenv, prin 1588 chid umbla Cercel pe la Roma. Atunci au fost introduse laudele iezui-tilor, intentiile domnului de a catoliciza tara etc. La acest memoriu s-a adugat epiloguldin 1590 cu sfirsitul lu Cercel si hotarirea lui Sivori de a se tntoarce la Genova. Cu uci-derea lui Cercel, memoriul in forma amintit mai sus hi pierdea once ratiune. Dar puteafi adaptat unor noi cerinte, transformat In asa-zisul Memorial. Acurn probabil a fostscris sau amplificat partea referitoare la aventurile lui Sivori. Tot acum, dup toate pro-babilittile, au fost incluse imprumuturile nernirturisite din cartea lui Ramberti, semna-late de V. Cindea in 1968. Iat titlul cirtii. Libri tre delle cose dei Turchi... Vinegia 1539,reeditat In 1541, 1543, 1545 (pentru amnunte bibliografice, vezi C. Gllner, Turcica ...I, 1961).

Aceast sporire a textului era flcut poate In vederea publicIrii sale. El a rmas insinetiprit. Intitulat Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del signor Benedettodopo la mia partenza di Genova ranno 1581 per andar in Vallachia se pstreaz in ms,

4

www.dacoromanica.ro

In Biblioteca Vaticana (fondul Ferraiuoli, nr. 43). A fost publicat cu o introducere ama-nuntia de Stefan Pascu in anexa la lucrarea sa: Petru Cercel fi Tara Romiineasca la stir-fitul sec. al. XVI-lea, Cluj, 1944, pp. 135-277. Informatiile cuprinse sint de un interescu totul exceptional, atit pentru imprejurArile mazilirii 6 fugii lui Cercel 6 ale jefuirii ;iIntemniOrii sale in Transilvania, cit pentru conditiile economice si financiare din TaraRomIneascI rezultind din crunta ap'isare a dominatiei otomane. Vor trebui insI consideratecritic, intrucit pot fi observate si unele inexactitfi de amanunt. Ar trebui intreprinse siunele cercefiri in arhivele italiene, fi In primul rind genoveze, pentru a reconstitui cadrulfamilial si social al memorialistului, cuantumul averii 0.'rintelui su din care acesta puteaImprumuta cu bani pe viitorul damn, leg4turile cu negustorii din Pera, contactele culumea de la Constantinopol etc.

De Sivori s-au ocupat: Gr. Tocilescu, Petru Cercel, Bucureti, 1874, p. 62; N. Iorga,Breve storia dei Romeni con speciale considerazione delle relazioni coll'Italia, Bucuresti,1911, p. 94; R. Oritz, Per la storia della Cultura italiana in Rumania, Bucuresti, 1916,p. 164; A. Veress, Bibliografia romiino-ungarii, vol. I, Bucureqti, 1931, p. 52, nr. 112;Al. Ciornescu, Nou despre Petru Cercel, in Revista istoricV, XXXI (1935), nr. 7-9,pp. 254, 264-270; N. Iorga, La France dans le Sud-Est de l'Europe, in Revue historiquedu Sud-Est europen", vol. XIII (1936), fasc. 1-3, p. 65; St. Pascu, Petru Cercel li TaraRomlineascii la sfirlitul secolului al XVI-lea, pp. 9-11; Virgil Cindea, Le modle vnitiende la relation de Franco Sivori sur son voyage .4 Constantinople en 1581, in Studia etActa Orientalia", VII (1968), pp. 237-241.

www.dacoromanica.ro

[PLECAREA SPRETARA ROMANEASCAI

166 [Plecarea din Constantinopol are loc n ziva167 _.de sinta Maria din august, 15 august dupa sosirea lui Patrascu, fratele mai

mare al domnului, adus din Rodos cu mare cinste. Acesta cedeaza spontandrepturile sale la clomnie lui Petru Cercel. Este un prncipe foarte linistit,mai aplecat spre cele ale spiritului decit ale lumii. Este bun, blind. El pof-teste la masa pe 5-6 dintre insotitorii mai favoriza0 ai domnului si le im-parte diferite daruri. Sivori primeste o spada impodobita cu aur, o haina debrocart de aur foarte bogati, cum se poarti in Tara Romaneaseal.

Pornind la drum, alaiul urma in ordinea aceasta: in frunte pIseauvreo cinci sute de pedestrasi romani toti imbracavi la fel parte halebardieri

1 Traducerea s-a ficut dupi textul italian publicat de $tef a n Pascu ca anex5la lucrarea Petru Cercel fi Tara Rom2nea5ce1 la slirfitul secolului al XVI-lea, publicad inBiblioteca Institutului de istoria na0onalI de la Cluj", t. XII, 1944, p. 169, i urrn. Aufost folosite i unele din notele lknuritoare insoOnd textul.

6

www.dacoromanica.ro

i parte archebuzieri cu steagurile lor i cu tobe, veneau apoi trei sute deturci foarte bine elare, cu armament uor, cu steagurile lor.cu tobe, trImbe i alte instrumente obisnuite la turci, care fceau un marevuiet, dup aceea stindardul Sultanului, i apoi cincizeci de clreti constinddin escorta i camerierii domnului. Urmau apoi nwele cancelar2 (= logoat)al trii i marele sptar care poart spada domnului, dupl care, la o depr-tare de 10-12 pasi, urma mria sa clare, nvemintat regeste, alturi decate era marele scutier al sultanului3, personaj de mare vaz i cinste caretrebuia s-1 insoteasa pe domn pink' In Tara Romneasc pentru a-1 punestpinire si a-1 incorona. Dup domn la oarecare distant, erau purtati decpstru treizeci de cai arabi i turceti de foarte mare pret, Impodobiti pestetot Cu aur i argint, i apoi urmam noi ceilalti italieni i francezi Impreuncu doi nepoti ai mriei sale, si multi boieri mari ai Trii Romanesti, Cu totiifoarte bine rinduiti la locurile care le fuseser hotrite; i dup aceea ve-neau // multi gentilomi greci i la urm (nella coda) vreo 500-600 de 61'1- p. 168reti romani i greci, trup nu prea grozav. (gente mediocra) i n fiecare zide. drum se mai altura lume venit din Tara Romneasc in intimpinareInch pe la jumtatea drumului puteam fi cam vreo 7 000 de persoane, apoimai erau acolo multe trsuri i carete i cal de povar care mergeau cu vreodou mile mai inainte cu bagajele tuturor, cu corturi (pavaglioni da cam-pagna) i Cu buctria domnului i toate intr-o ordine ce nu poate indeajunsfi ludat.... etc.... and am ajuns la Dunre era o zi minunat de fru-moas.; in acea zi am fost poftiti noi, italienii i francezii, la mask' de ctremarele scutier al sultanului care ne-a osptat in chip strlucit.

In acel timp treceau fluviul toate persoanele de mai mic importantimpreun cu bagajele i trsurile pe niste luntre tesite, care slujesc la aceasta:si s-au i ntins corturile de cealalt parte a Dun.rii pentru a se face acolopopasul de noapte. Locul de trecere In acest punct al Dunrii are o lrgimecam de o milk' italian si se intImpl uneori naufragii din cauza furiei vin-turilor. and am trecut eu fluviul, vremea era foarte linitit, i astfel autrecut mai toti de partea cealalt, si nu mai rmseser in urm decit mriaso Impreun cu marele scutier al sultanului chid s-a ridicat deodat o fur-tun dinspre nord-est (greco et levante) cu atIta ap pin tn cer, inch preac lumea Intreag vrea s se scufunde. Dar cum spre sear s-au ivit semnec furtuna s-ar potoli si nu era de partea aceastlalt vreo posibilitate dea-1 gzdui peste noapte pe domn, el a hotrit deci s se imbarce impreun cumarele scutier pe o bared* i suita sa (li suoi paggi) In alta ... Si In sfirsitau sosit teferi, uzi de tot, multumind lui Dumnezeu si acolo am gsit pre-

2 La 5 septembrie 1583 k aceast dregkorie este Petru (vezi Doc. ist. Rom. B.,XVI, 5).

3 Gran Scudiere (vezi mai jos n. 16).

7

www.dacoromanica.ro

gtite destule gustari cu pete de Dudre atit de bun i tot atit de gustos cacel de mare. Si dup5. cin. s-a potolit vremea, i s-a Inseninat i a fost atitde linititi, cum nici nu am fi putut spera vreodat.

gosirea in Tara Romeineasca 1

p. 169 Am pornit aadar din Giurgiu4, schel a Tril Romneti pe Dunre,pentru a merge spre Bucureti6, ora unde 1i aveau principii reedinta invremurile din urrn, pentru a fi mai aproape de hotarul turcesc6. A doua zine-am Intilnit cu marele ban7, care e cum am spune In limba noastr. loc-Oitorul la conducere In lipsa principelui, dar care atunci and e domnul defat rmine doar ca guvernator al unei provincii numite Craiova8. VeniseImo* de mulvi oameni Cu vaz. ai frii clri, in cea mai bun rinduial icare numrau cam vreo 400. In ziva urmatoare am ajuns in oraul Bucureti,cruia nu-i dau numele de cetate (citta), deoarece nu are episcopie, aezarebine inzestrat dar f5ra altceva vrednic de luat in seamP decit o preafrumoas mnstire, gezat pe o in5.1;ime i cldit de voievodul Alexandru",meal lui Mihnea12. De altfel in afara palatului principelui, de mrime potri-vit, casele sint in cea mai mare parte ridicate din lemn i lutia, mici darbune de locuit. Exist apoi multe prvlii bine indestulate cu tot felul demrfuri, iar in mijlocul oraului curge un mic riu" plicut ochilor.

Ling51 ora, pe cind voiam si ne facem intrarea ceca ces-a petrecut in ziva de 9 sau 10 septembrie 158315 ne-a ieit inainte tot

' Giorgiu.5 La terra di Boccorest. Mircea Ciobanul a strmutat capitala tArii la Bucuresti.7 Bano Grande (vezi Doc. ist. Rom. B., XVI, 5 primul document in care apar

boierii lui Petru Cercel. Mare ban de Craiova este Mihalcea).8 De citit: Oltenia.9 Mitropolia se afla la Tirgoviste, lar episcopiile la Rimnic si Buzu. Civitas in-

seam:II de obicei oras resedint episcoparl.10 Sivori trece cu veclerea Biserica Domneasc', ridicaa de Mircea Ciobanul dincolo

de D'imboviva (N. Iorg a, Istoria Bisericii Romnegi, I, pp. 145-146; N. St oicesc u,Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuregi, Bucuresti, 1961, p. 195).

li Alexandru II Mircea (1568-74, 1574-77) a zidit biserica cu hramul sf. Troividin jos de Bucure.sti pe care a reflcut-o din temelie nepotul ell' Radu Mihnea, cunoscutaapoi sub numele de manAstirea Radu Vocli (N. I or g a, Istoria Bucureftiului, 1937, p. 40;N. Stoicescu, op. cit., pp. 250-251).

12 Mihnea Turcitul (1577-1583).13 Legname e crate.14 Ri

"ul Dimbovita.15 La. 8 septembrie 1583 clupI Germigny (Hurmuzaki, XI, p. 182).

8

www.dacoromanica.ro

poporul, brbati i femei, pe o dmpie mare, In chip adt de srbtoresc i cuanta bucurie, el se vedea limpede clt de dorit era iinltimea sa de po-porul

fincoronareal

Dup ce Inltimea sa a fost hitovxit. pi.n la palat, fiecare s-a dusla gazda sa s se odihneasc. A doua zi, indat // sumdu-se principele petronul ski sub un baldachin, avu loc ceremonia incoronrii, care a fost cumare fast, dup cum este obiceiul In aceast tar. Dup. aceasta scutieru116sultanuluirt, care-I intovarlsise, a tinut o miel cuvintare boierilor i poporuluicare se adunase In piata din fata palatului, poruncindu-le, clack* tin la milasultanului, s dea ascultare i credint principelui lor legitim, eiruia sul-tanul i-a restituit stpfnirea acelei tri. Dui:4 ce i s-a pus e cap tnltimiisale un calpac18 de brocart de aur, dup. obiceiul Trii Romaneti, lucrat cunestemate Intocmai ca o coroan, venir unul dup altul prelatii i boierii ceimai de searn, cu toti ceilalti nobili ce se gseau la curte, pentru a se in-china19 inlvimii sale in semn de ascultare. In vreme de 15 sau 20 de zile,s-au inftiat toti ceilaii nobili pentru a face aceeai supunere.

IRaspliitirea lui Sivori72

In acel timp, turcii plecaser spre Constantinopol, lucru ce ne-a dat maimult Inlesnire in ce privwe locuintele i g.zduirea. Inltimea sa se ingrijiindat s primim cu totii cele trebuitoare traiului, care ne erau aduse dinbelug acas In fiecare zi. Dup ce s-a odihnit dteva zile, Inltimea sa i-a4ezat treburile trii i dregtoriile; m-a chemat apoi intr-o zi In camera sa.Luclind cu vorbe frumoase slujbele i credinta mea i artindu-mi gindulce avea de a m folosi la treburi ce-i erau de mare folos, imi spuse el nuva putea fi niciodat incredintat de a fi fcut destul pentru mine, caplteasel mcar o mic parte a meritelor mele dup dorinta sa. Dar cu timpuli dup imprejurIri, se vor putea vedea lmurit bunele sale g'induri. De-

16 Scudiere. Este clesigur unul i acelasi cu marele scutier amintit mai sus (v.n. 2).E vorba de micul imbrohor care a insotit pe Petru Cercel in Tara Romneasci, fiinddestituit la inapoierea sa la Constantinopol (Hurmuzaki, XI, doc. cit.).

17 Muracl al III-lea, sultan otoman (1574-1595).18 Beretta.19 A baciar li piedi.20 Titlu corespunzind mai bine decit eel din volum: Cele dintii mIsuri interne" Cu

convinutul acestui capitol consacrat in intregime elogierii lui Sivori. L-am redat in toat pro-lixitatea sa ,pentru a se vedea mai dar spiritul Memorialului" de fat.

9

p. 170

www.dacoromanica.ro

oarece acum trebuia sa dea dregtoria de mare postelnic2', care este una dincele 12 dreg5.torii de seam ale trii i cea de a patra in ordinea intiiettii,socotind c se cuvine s-mi fad aceast cinste i judecindu-m potrivit pen-

P. 171 tru // o atare sarcin, voia s-mi dea mie acea slujb. Eu am multumit, citam putut mai supus inltimii sale, rugindu-m s.-mi lase cinci-sase zile degindire i apoi ti voi d rspunsul dad m socotesc potrivit. Dup multediscutii plcute m inapoiai acas, plin de ginduri felurite. Pe de o parte,demnitatea ce mi se oferea m ispitea; pe de alt parte, m retinea gindulla lucrurile ce se puteau ntmpla, ca de pild de a ridica impotriv-mi boie-rimea trii, care nu m-ar fi putut rbda pe mine, strin, in acea demnitate,ca i dorinta ce o aveam de a nu m amesteca in treburile statului, pentrua fi liber la once hotrire. Dar ceea ce m f5"cea s stau cel mai mult laIndoial erau sfaturile tatlui meu i ale domnului Niccolo, fratele meu,care prin scrisori repetate m indemnau s m feresc de a stirni invidia.Din cauza acestor considerente, stpinindu-m i infringindu-mi dorintele,m-am dus Intr-o dimineat la inltimea sa i i-am multumit mult pentru atitadragoste i bunivoint ce mi-o arat cu once prilej si mai ales pentru fap-tul de a fi avut gindul a m ridica la acea demnitate. Amintindu-mi insde sfaturile mai marilor mei si avind in vedere dorinta de a nu strni invidiaboierilor trii prin dobindirea atit de grabnid a unor demnitti ce li se cuve-neau lor, rugai pe inltimea sa s incuviinteze refuzul meu la o atare sarcin,deoarece cea mai mare cinste pentru mine ar fi intotdeauna faptul de a mbucura de milostivirea sa fr a don i demnitti mai mari decit acelea pe caremi le poate incredinta la nevoie in afar, ca solii sau alte sarcini asemntoarecare ar fi de folos, iar eu nu doream altceva decit sa-i silujesc mereu pe totifiu cel mai mic dintre toti. Idaitimea sa stind putin la ginduri asupra aces-tui fapt imi rspunde in acest fe!: Eu te-am stiut totdeauna un om site-lept, i acum nespus de Intelept cind iti vd retinerea, nevoind s te amesteciin treburile statului, ca unele ce aduc adesea ur i invidie; eu n-am vrut snu hi fac acea propunere, pe care mi se pare c eram dator s ti-o facs te las s hotristi asupra-i. D-ta ai refuzat-o i eu te laud pentru acest

P. 172 lucru i ramin foarte multumit pentru aceleasi motive pe care // le-ai artat,deoarece doresc s fii iubit de toti si nu pizmuit, cu toate c lingl mine,invidiile nu-ti vor putea face nici un ru; spui c vrei s fii cel mai mic lacurte; cu aceast cumptare i smerenie vei fi cel mai mare si vei vedea acestlucru cu timpul". Si astfel mi-a druit dou haine foarte bogate din brocart,doi cai cu harnasamentele de argint aurit, un iatagan turcesc cu teaca lucratcu prci de aur, care stilt semne ce se folosesc pentru a arta cea mai marefavoare in aceast taxi; mi-a dat apoi zece mii de scuzi din venitul asezat

21 Gran Cameriere, redat de $t. Pascu ca mare emIras. Dar In text se specifici ex-pres c ar fi a patra din cele 12 mari dregItorii din ail.

www.dacoromanica.ro

asupra vmilor, ocnelor i pesckiilor

imbelsugare de lucruri trebuitoare si o asezare mult mai frumoas.cut, bine si bogat populat. Aici s-au strmutat de asemenea toyi negustorii

mestesugarii din Bucuresti, astfel CI au ajuns atit de mulvi impreun cu ceilocalnici, c se gseau orisice fel de mrfuri, cu toate c. veneau din vri foarteindeprtate. Orasul era imbelsugat cu toate cele, indestulat cu ap bunk cupuvuri ftntmni, i pe ling5. palatul principelui curgea un riu incinttor27.Aerul este acolo nespus de bun si curat; asezarea prea frumoask incit ni seprea 61 am fcut un schimb deosebit de bun.

Palatul principelui, cldit de strmosii &Ai, este de proporvii mari28 si deo arhitectur ingrijit; a fost de indat mrit de catre inlvimea sa care i-aadugat camere frumoase i mindre. A pus s se fac5. // cu mare osteneal

co. 175 cheltuialk pe esplanad.23, o fintink aducind apa de la un izvor deprtat deoras cu nu mai puvin de patru mile, trecind-o pe sub pmint prin niste jghea-buri groase din lemn de brad; principele a pus in acelasi timp s se inalve obiseric frumoas." alturi de palat, astfel a pe un pod acoperit, inlvimeasa putea intra in biseric din camerele sale, fill s fie vzut. A pus de a dresmulte biserici31 i tuturor le-a dat intrevinerea pentru preovi i indeosebi32 adat venituri bune pentru sase eilugri din ordinul sf. Francisc, ce aveau obiseric frumoas" in care se slujea dup ritul roman, unde mergeam noitovi italienii34, francezii35 i mulvi ragusani care fac negov in Tara RomAneasc.A pus s se fac apoi custi nespus de mari i frumoase pentru a vine slb-ticiuni36 i mindre grdini italienesti, care erau asezate chiar 11110 palatulsu. Si a fcut totul Cu atita grabk c prea o minune. In mai puvin desase luni totul era dus la desvirsire, lucrind mai bine de 1 000 de oameni

Ialomita." Bongars care a vzut palatul, putin dup fuga lui Petru Cercel, 11 socoteste mic,

dar frumos." Sopra la piazza.60 Este Biserica Domneasa mrit de Matei Basarab i transformat din nou in epoca

fanariot.31 Petru Cercel a reparat manstirea lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, bise-

rica din Schell Brasovului si a ridicat mnstirea Mislea i biserica din Clpresti-Arges." Acest sf1rsit de frazI pare introdus ulterior in text (vezi in notita noastr biobiblio-

grafic observatiile privind unele interpolri semnificative intrevzute de noi in textul luiSivori. In nici un caz nu putea fi considerat acea hiseric una bella chiesa).

" Brtia unde se slujea alla romana"." Printre acestia era si poetul Francesco Pugiella, secretarul domnului (vezi

S t. Gu a z z o, Dialoghi piacevoli, Venetia, 1586, p. 15; I. C. Filitt i, Din ArhiveleVaticanului, Bucuresti, 1919, pp. 34-35), Francesco Vincenti, negustorii Tommaso si GiacomoAlberti si altii.

33 Ca Berthier din Lyon, secretarul dat de curtea franc,ezI lui Cercel si pe care 21regsim apoi la Constantinopol ca agent al regelui Frantei tinind locul lui Germigny plecatin Franta, Mellier de la Constance, Franois Ponthus de la Planche, Dominique Perot.

Seragli de metter salvaticine. Este vorba de o menajerie pentru animale slbaticesi nu de sere cum se interpreteaz de editor (op. cit., p. 43).

12

www.dacoromanica.ro

neincetat. Toti boierii cei mari s-au apucat apoi, urmind pilda principelui,s ridice o cldire. Astfel c iute, iute, s-a mrit mult ora..sul care este capi-tala intregii tri. $i aici i are resedinta arhiepiscopul lor pe care fi numescIn limba roman vadid37. Acesta are o minunat biseria lucrat In mozaic38si un frumos palat cu grdin. Poate avea un venit de 10 000 de scuzi pe an.

Dup el vin doi episcopi, nefiind mai multi in Tara Romnease, adic."episcopul de Buzu38 i episcopul de Rimnic". Fiecare dintre ei poate avea unvenit de 4 000 de scuzi pe an.

1Situa.tia geografica: pamintul, intindere, productie, impartire administra-tiva, impozite, venituri domnefti, tributul. Bogatia de vinat, vinatori,subsolul, mine, ocne, bitum, metale, chiblimbarl

Tara Romneasd este o provincie foarte mare, deoarece in lungime sestrbate in 14 zile, iar in lrgime In unele locuri in patru i in altele In sase zile.E udat de-a lungul ei de // fluviul Dunrea, dincolo de care se gseste Bul-garia. C5.tre munti se invecineaz5. cu Transilvania si cu Moldova. Tara, in ceamai mare parte este seas., destul de friguroas, dar foarte rodnid, astfelfr mult mestesug la semnatul grinelor i fr a ingrsa prea mult pmintul,o msur. de smint. d 25 si 30 de msuri cind anul este bun. Are multedealuri bogate In vii, care produc mari cantitti de vinuri de mare pret, albe

rosii. Este adevrat cL muntenii nu stiu cum s le pstreze, astfel c duptrecerea unui an ele se prefac In otet; acest lucru se intimpl din lipsa lor degrij si nu din vina vinului. Este atita belsug de vin ea' o butie de patruvedreu se cumpr cu trei sau cel mult patru scuzi. Intr-adevr e atita belsugde alimente de once fel si sint atit de ieftine", incit cu putina cheltuialcineva poate tine o curte numeroas. Aceast ieftintate purcede si din faptula Tara Romneasa este putin populat fat de mrimea ei, deoarece dincauza deselor schimbri de domnie, incetul cu incetul locuitorii plead mutin-du-se in alte ri, astfel c Incepind din Transilvania" si mergind pin in

Vladica. Era atunci mitropolit Varlaam.Lavorata a mosaico. E vorba, probabil, de favadele in drmid aparent ale vechii

mitropolii din Tirgovi4te, inceput de Neagoe Basarab i terminat de Petru Cercel." Atana,sie, episcop de Buzn (1553-7, c. 1587).4 Mihai, episcop de Rimnic, apoi mitropolit (1586).41 Una botte di quatro barili Barilur de vin valora la Genova 79,50 litri.42 Aceast ieftinitate nu este un semn al belpgului, ci al mizeriei i Bpsei infioritoare

de numerar." Explicare simplist a constatrii existenvel populatiei romineti din Transilvania,

Sivori, asistind la exodul boierilor lui Petru Cercel, trage de aici concluzii iluzorii.

13

p. 176

www.dacoromanica.ro

apropiere de Austria, cutreierind prin Ungaria superioar si inferioar gsestinenurnrate sate locuite de oameni din acest neam.

Tara RomneascI este imprtit In 16 judete intinse44, in care se afl21 de tirguri45 mari negustoresti. In fiecare din acestea se gseste un piralab46.Toate pricinile Insemnate vin ins la judecat in fata principelui si a sfatuluisu, deoarece puterea acestor guvernatori este mrginit, neavind nici unuldintre ei dreptul de a osindi la moarte, in afar de marele ban47, care, cumam spus, este dregtorul cel mai insemnat dup. domn. Acesta isi are resedintaintr-o provincie care e ch jumtate din tar, numit Craiova48.

Exist apoi mii de sate, care isi au toate stpinul lor deosebit in afarde cele ce grit ale domniei. Sint boieri 'in Tara Romneasc cari stpinesccite 50 de sate si au sub ei mai bine de o mie de trani dependenti49, caresint foarte ru tratati de stpinii lorw, din care cauzI cu greu pot s agoni-seascI prin munca lor cele de trebuint traiului si s plteasel birul obisnuitctre principe care este de doi pin la zece scuzi5' pe an, pentru unii mai

p. 177 mult, iar pentru altii mai // putin. Vorbesc de capul de familie. Birul acesta seplteste in trei rate, che putin de fiecare dat. Astfel c impreun cu acestedri si cu zeciuiala grinelor boierilor sau a altor oameni instriti, si cu ocnele,care dau un venit de 40 000 de scuzi" pe an, cu vmile care dau un venitde 60 000 de scuzi" si cu arendarea multor pescrii care dau un venit ase-mntor, veniturile- domnului se ridicI la peste un milion de scuzi pe an.Aceste pescrii primesc pestele din Dunre. Atunci cind zpezile se topesc,ea se umfl intr-attta, inch revrsindu-se peste maluri inund o mare intin-dere de pmint, care rmine ca o mare si aici se prinde o multime nesfirsitde moruni si alti pesti mari; si este indeosebi o mare bogtie de crapi caresint asa de mari si de grosi inch pot ajunge s cintreasc 80 de livre. Acestipesti, tdati in lung In patru buati, stilt srati si pusi la afumat si ies asade buni si de gustosi ca si sunca; se trimit la Constantinopol, unde gilt foartepretuiti.

44 Grossi contadi.45 Terra grosa de mercatto.46 Governatore.47 Informatia este confirmat attt de del Chi a r o (lstoria delle moderne revolu-

zioni della Valachia, ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914. Tradus de Cris. Cristian, Iasi, 1929,p. 32) ch si de Dimitrie Cantemir (Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor,ed. Gr. Tocilescu, Bucuresti, 1901, p. 468).

48 De nteles Oltenia.49 Vassalli.

Vezi si constatrile lui Harborne despre mizeria creat de lipsa de numerar. Acestadesigur era pompat de biruri.

51 Scudi. Ar trebui urmrit valoarea acestei monede la Sivori. Vorbind de imprumutuldat de Benedetto Sivori lui Petru Cercel, el precizeaz1 c este de 4 000 de scudi d'oro. Aiciceva mai departe apreciazi tributul sultanului la 150 000 de scuti. Dar Germigny mentio-neazi 140 000 de ducati.

14

www.dacoromanica.ro

AI,g,-7:-----P' I.-vo.,,,A0------r.: ,: .,

,4.."', .... .

,,,,.....i- v. .6 ..". 'We ....", ,i

. - .N'kt:t .., .t, m \;:

,,,,... i.i. 16a.51.,. 1- ;II v

K- ,'"1/4 Teika' : . T. r

,.,,1 \' '.*

,

C,,\

, ;.

T-,

r

: ...A. t ki

1

-roi:d

.1

Li

4 t1 I

LI..,I

r t

.r.,

-

Petru Cercel (fresc: de la mi-ea iscIlitura sa (reprodus5din Hunnuzaki, Documente . . . vol. XI, p. 181)

C51lulu)

www.dacoromanica.ro

./faxhr4ecidirrrra.te. U Pei /11/71.6.1.7.6411 4.! Cs< it foe,) 5c4,,40 elI r e.tht: ieiirr.no.te 1 t er'arof f en' tendo )1k l

..,

74.1.0ne " et-et,,,h,...,(tie ftIA alC ta. P Klis. I r tn.. 7 ."..) tile le mime? rr 7.:/ri .t. Urn (e...

(.>re_n_riii.eaniet.. y' con fa,me h au i',1.../ f( gev Amty11;"-f1 If! -' rirr-!"te.tta." t, 4,448-i f e?o , en e., fry tiiii.f.tirn a; a taA. C.J, de ny:04 1h'eptta evrte Je'n, In tuna, it' 4-,e a)i/7 I 9,-, nrnier re f. ra,,e, rnolte

i Civerpyrria- en; JutY a.. fo9r reriisoirio ne .Verde vinti p'n,fut......

,

e t'T e n to- pievno e ' itrn Rem t'ente an., At.ex..pre. kn. orte aim.

fiere li $r* en t efe fro?neo no . A ,4 a.rt .1 & e fiett.ell'Et.nit..

'VI. H.': rr.din ( t. e' "up; /e,tt ce re' 'Pet( e fi, men .6' A n ' iir; .(S7tjeyAgvy4.1)i )770')0 tie. f ei. ifeLiv Pt Pr n ) 'Vet nets.frt &rte.,/

, e e; o feiene... 'err fn. (pro imp_ 1 ahe not," e nrn 's- ).ifexl, el. Vt.?" ':.. Id frt./ to- t o.(6en? ain't'''. 'Ye' "trna... me le rtate. dnItliflt &we"- or fie

-11-( jute t9tec.ho :fetal , et jr 1.4 ri"el) itA. vet, .i1r3ri; 1 it, es fain hl Al, n r. t e m 'at. urri-feett t-re.- LAM., IrAev milhe froee7en11-0iLnae, In,faree leirefrite,,g n err 'l

da:

Ken h/ 1 e pi a_ 4 y ;Livet eizt,.., nett,' ppt(0.111.. , ern ti o /LC,tte f eri. 3w-4-44. we, mi,:teiteirmi fre 9rip1rior'e: tofro lt.r.,

... if,14e t i ertt411 I/ a ') c'n e IneettriJen11, A-A. ta. C t e7ec Jr defertete,, et. fa. (e. ( (f. et; I'M i VI ci curl e 2.41L g ii., 'ay le. n .I. 1.114 5.41 1. L.,/ ter ' 8.4 air"

di 71 e 7t7i (i nt 4,41 .11A 14 i I- r (a m i Pt a. nl v "pyr 4.. 01.5sir is-, Aerie-r.te nivriore' :le ne-homge St:,:j.,Ae fill. Acnte ityniti q'tlell;

1.

.7-7----- e't. ull.J0-. fa. V it to ifiitt_iti .0ter'd. >eh i(en ,eta i , n) o eLL('...hrt (VC ft filr)I4, titre el_. ir...../?... rn e/r tat.*

lt' I [ln -vr. a_ CA t. ..t 1)7tgiwt-f(7. i(A e6 cele

Ovf 7irtct . ALA4cvni rn le fe74 It. rn t:

14 en - n e ,re., m... term Is,

crr ht. el et Ut 0 071, les...,?;- ,-

err l!c, aft pu.urn eavrt ....

Pert _4.4...e.1tity nAlo".., a,' ate'.,

www.dacoromanica.ro

-,,, --- .-..r-- ,, .,...--TNIINC, =.21a, XIMI.i. ---- G., - ." r au. 11/11/IL,... _

1,

...:!:/.......r......i ...,,,, .....e..,- ._,,..,.,THVNGARIAE1

IA7...,.

'

, ma/14...ra Iv n,:',3,.. .- ...i 0 t. nA V 1 A 7.77",

(9651 'iinj lurid " 2f10co a:quorum,/ sopoRbi) f11inI1 Inur'InS

,

-, J

"0 f") ,.. ,, o v 46,, icy e . P

.svtaa vludaas 3 H1WA1 TViora rao ozsex Ab ,, .7 A .11SONKV ixtfaiikv gmtvbiao tuntra, reax, aucir ,..1, -..... ; , 61 1

.-

1,4 111.17" )4 '1 I -- '71; '2

,

, 4 . y N,

,

l' i i . . , ITL IIIIIIIII-A 4! k' ' iN

(,...-: - 8..r 1 l'

4 ..*** --,, '

' ;-rt. L=Z'' - ti ' Ii' ..., '74 (...-

-

6 ' 10,4_ ...

,,. .,, ., -, om,r,

......ir...w.,____:"....,. iii5,.' , _;:, ,.....7,, 1.1.:;,....:. k ''''.0z..

,, )4r 0 , , 0 ,. ., /MLA& VADV.A. XIW3a0licl SIXilin MIX :rag'

ill

IMENVIA I XXVIr3VXZWIA ITAL./SUM rum =we' eJ

A ? o

," 4, '151e"PrAt4kir2.5101- bill17#7=Z4 o'S' ,

4

"VIII

www.dacoromanica.ro

Principele pltete sultanului un tribut de 150 000 de scutia51 pe careTi trimite pin la Constantinopol in luna mai; el cheltuiete apoi alti 150 000de scuti" n daruri pe care le trimite paalelor, sultanelor i altor fete deseam, c5.ci fr de acestea nu ar putea domni. Cheltuiete apoi la curtea savreo 250 000 de scuti" pe an, dInd tain la o multime nenumrat de per-soane, care slujesc la curte, tinind 1 000 de oteni, adia 300 de lncieri700 de archebuzieri pentru garda sa. Din restul banilor poate s-i pun deo parte daa nu are datorii de plitit, cum se Intimpl adeseori din cauzamarilor datorii53 cu uriaqe dobinzi pe care le fac la Constantinopol clnd sIntinvestiti ca domni: dar pot plti aceste sume intr-un an sau doi.

In aceast tar se gsesc multe animale slbatice, ca iepuri54, cerbi, c-prioare, mistreti, vulpi, lupi i uqi, se afl potirnichi (...)55 fazani,glte i rate slbatice, turturele, prepelite i sturzi i alte psri mici in marenumr, astfel el se pot face usor minunate vintori. Intre altele, am luatparte la o mare56 vintoare a principelui la care s-au prins vreo 270 iepuri,zece-doisprezece lupi i 60 de vulpi inconjurindu-se pentru acest scop cu gardo pdure cu un ocoli de 2 sau 3 mile.

Exist in aceast tar mine de aur socotite foarte bogate, dar nu indrz-nesc s le pun in lucru de team c, o dat cheltuiala fcut. i lucrul pornit,turcii s nu le ia pentru ei; totui in anumite locuri sap pmIntul cu mareuurint i gsesc acolo grunte de aur. De asemenea apa dintr-un riu57 cecurge pe la poalele muntilor cu minerale duce cu sine multe grunte de aurpe care le culeg cu un anumit mqteug. Din partea care revine principelui sepot scoate pin la 20 000 de ducati pe an.

Sint acolo munti ce contin un bitum din care prin curtire scot smoal,din altii scot cear neagr; aceasta totui arde foarte bine i Cu putin price-pere s-ar putea albi; cum Ins ei scot mare behug de cear din fagurii de miere,nu se Ingrijesc de acest lucru.

Alti munti contin chihlimbar din care se fac minere de cutite i mtnii.

52 Scuti cento cMquanto millia. De observat c aici peste tot este vorba de scuti nuscudi. Ambasadorul Franvei la Constantinopol de Germigny, aprecia in 1585 tributulRomnesti la 140 000 ducavi (Hurmuzaki, Supl. I/i, p. 80). Vezi discuvia chestiunii laM. Berza, Haraciul Moldovei i Tarii Romiinesti in sec. XVXIX in Studii i Materialede Istorie Medie", II, pp. 31-32.

52 Trimisul Spaniei la Constantinopol, Bartolomeo de Pusterla, arat5 c. Petru CercelfagIcluise sultanului 200 000 de ducavi i demnitarilor otomani 300 000 de ducavi (A 1. C i o-rinescu, Documente privitoare la istoria romnilor cul ese din arhivele din Simancas,Bucuresti, 1940, p. 89, doc. nr. CLXXXII, 1 iulie, 1583).

" Conigli i lepri." Nencallini (?)" Generale.52 Este vorba de rtul Lotru.

15

p. 178

www.dacoromanica.ro

Am vazut matanii minunat lucrate, de grosimea putin mai mica decit a uneinuci si care stralucesc ca niste pietre scumpe.

Se mai gasesc mine de fier i alte metale, totusi in nici unele nu selucreaza; numai in cele de sare lucreaza raufacitorii osind4i pe viata, cum arfi la noi condamnatii la galere. Sarea este foarte alba i foarte buna si se scotbolovani asa de mari, incit am vazut unul in greutate de 25-30 de cintare58;seamana cu marmura cea mai buna i muntenii se distreaza facind din eafarfurii, cesti, lighene, sfesnice i alte lucruri asemanatoare ce reusesc asa debine parca ar fi din marmura. Trebuie Insa pazite de umezeala. Se gasesc deasemenea cimpuri pline de recanizzi"59 carora nu le acorda nici o importanta.

populatia, caracterizarea ei. lmbrce7mintea, produsele pe care le export,felul de trai, religia. Starea de dezarmare lag de turci.1

Muntenii sint prin firea lor oameni nestatornici, indrigind" noroculmai degraba se lasa pe tinjala ara a se Ingriji si deprindi un mestesug sau

p. 179 s practice vreo arta. Populatia mijlocie" i taranii se Indeletnicesc cu muncacimpului iar boierii cu slujba la curte, cu calaritul, cu intreceri ostasesti cuvinatoarea. Sint mai curind neinimosi si de aceea de mica isprava la razboi62.Acest lucru se poate In parte pune pe seama marii strasnicii cu care sint tinutide principii lor ca si a faptului ca sultanul i-a oprit de o bucata de vremeincoace sa se razboiasca, caci altminteri, fiind voinici i zdraveni, ar trebuisa fie viteji ca moldovenii, vecinii lor, cu care sint aproape de acelasi neam.Sint oameni fara carte si alta si de aceea foarte inchipuiti, cre-zind ca nu mai sint altii pe lume mai mari ca ei i cind pot se poarta destulde autoritar.

La inceput, boierii acestei tari se aratau fata de mine foarte invidiosi,vazindu-ma atit de favorizat de inaltimea sa, i erau foarte banuitori. Totusi

58 Cantara, unitate de msurl.5 Neidentificat.65 Gente volubile, arnici di fortuna e piu presto otiosi, non curandosi de industriarsi

ne di far alcuna arte. In aceast caracterizare Sivori se refer rnai intti la nestatorniciapolitica a boierilor amici di fortuna, apoi la faptul cl nu exista mestesugari i artizaniromni, fapt pe care ti atribuie unei lipse de interes si nu imprejurrilor vitrege existente.

61 La gente mediocra. Aici in sensul mai degrabg de oameni mruni.62 Aceast apreciere generala cu totul vagl este infirmat de propriile mrturisiri pri-

vind devotamentul sau vitejia romnilor in diferite imprejuari. De pila: cind este urmritin Transilvania si se socoate in primejdie, el cere unuia din tinerii slujitori romni ai dom-nului ca acesta dea calul pentru a putea fugi. Acesta cig de bunivoie si se ()fer sa-1

inswascI cu toat credina (p. 215 a textului italian; vezi in versiunea noastr textuldin dreptul notei 193). Tot astfel d'id este vorba de pregitirea evaziunii lui Cercel, el ape-leaz la una dozene di bravi giovani, la maggior parte Valachi (p. 260 din textul

16

www.dacoromanica.ro

Incetul cu Incetul, purtindu-m foarte Indatoritor, i-am mblnzit i mi-a ajutatmult la aceasta faptul de a fi invtat limba lor. [Dar Insu0 domnul 1-a lu-dat la un ospat povestind boierilor toate obligatiile pe care le avea fat deel, i preamrind modestia lui care I-a fcut s refuze dregtoria de marepostelnic! Dup aceea boierii s-au imprietenit cu el fi fiind ei oameni maidegrabd neindrdzneti (pusilanimi) i se adresau lui &id voiau s obtin ofavoare de la domn! Acest pasaj destul de lung care intrerupe firul expunerii,a fost interpolat n textul initial mai coerent. Firul este reluat dup aceea.]

Muntenii nu fac negov 0 de aceea negustoria este purtat de ragusani,greci i evrei i ceva turci, care aduc stofe de Lida.", mtsuri i brocarturi,folosite pentru vemintele brbatilor i femeilor de seam, care se Imbrac cumult strlucire. Oamenii de stare mijlocie se imbrac cu stofe de lin i decarisca"" i ceilalti, care sint cei mai multi, cu un fel de dimie64 alb, daraleas.

Felul Imbrkmintii brbatilor este frumos i impuntor, cu haina lungintocmai ca a polonilor, ungurilor i turcilor, totu0 mai aleas. Pe cap poart:nite prrii schiavona", cum de altfel poart i polonii i ungurii. a-lresc foarte bine pe cai foarte frumo0, turceti i arbeti, cci cei dintar sbnt buni mai degrab pentru rzboi, pentru trsur i pentru crute,deal pentru a fi intrebuintati n ora'. Brbatii sint de statur falnic, maicueind decit altfel i poart barbi lungi. Femeile se imbraca aproape dup moda turcease, cu rochii lungi, fuste, iar pe cap poart nite rigramede bumbac foarte albe, Incit par a fi turbane turceti, care le stau foarte bine;sint femei cu pielea alb, frumoas i fermectoare la vorb.

Din Tara Romaneasc se scot piei de bou in mare cantitate, cear, miere,unt, brinzeturi, grmu i orz, vite, peti afumati i sare. Pieile i ceara se trimitla Ancona incrcate pe asini pin la Ragusa, fie duse pe Dunre cubrcile pIn la porturile Vara 0 Constanta, care sint la Marea Neagr,aici ele slut incrcate pe corbii care, strbkind aceast mare, merg mai intlila Constantinopol i apoi la Ragusa65 sau Ancona. Alimentele isarea se trimit la fel pe Dunre la sus-numitele porturi i de aici pleac spreConstantinopol.

Muntenii obinuiesc mult s. Led' mese mari cu mult mincare i buturi la banchetele lor e mult muzic dup obiceiul lor, mai curind barbardech altminteri. Mincrile lor sint alese 1/ bine gtite; cu toate acestea prin-

" Neidentificat.64 Arbasi, adic cuvintul turcesc de abd (dimie).66 Erau doux drumuri de comert ce legau Tara Romineasa de Ragusa: insemnatul

drum pe uscat ce trece prin Vidin tndrept'indu-se spre sud-vest si drumul pe api, pe Du-nre si Marea Neagr.' Pin. la Constantinopol, si de acolo pe Marea Egee si MareaAdriatia.

17

p. 180

p. 181

www.dacoromanica.ro

cipele obisnuia sa mnince totdeauna feluri gtite italieneste i vinea n acestscop servitori italieni i francezi foarte iscusiti.

Muntenii sInt oameni foarte ateini la lucrurimrunte66-'

cred visurisi in prevestiri; nu se Ingrijesc prea mult de constiinta lor, deoarece triescmai curInd dupa legea firii decit dup. religie. Si ca oameni lipsiti de stiintde carte si care n-au cine s-i nvete cum trebuie s triasc crestineste, ei nusocot drept pcat multe lucruri grave, sau se prefac i consider c nu le stiu.In schimb, din foarte grijulii cu posturile mici i mari, astfel c s-ar lsa maibine s moar decIt s calce o zi de post, chiar cha* ar fi silivi la acest lucrusi de foame, si de boli necruttoare.

Au multe m..nstiri foarte frumoase, de clugri din ordinul sf. Vasile,cu venituri din mosii i mori. Intre altele, este o mnistire numit Arges, Im-podobit cu marmur frumoas si de o mIndr arhitectur, care poate fi ase-muitl cu frumoasele mnstiri din Italia. Au de asemenea multe bisericigrijite de preotii lor, oameni cu prea putin carte, care i pstreaz ritullor67 mai mult prin traditie decit prm carte.

Oamenii din Tara Romneasc n parte sha fr. arme. Oraseletoate sInt fr ziduri si nu exist nici o cetate, toate fiind drImate de turci,care nu las s: se mai cldeasc vreunele, pentru ca tara O. nu li se poatImpotrivi, ceea ce nici nu poate face, cci dei la nevoie s-ar putea ridicaacea tar pin la 40 000 de clreti, fiind lns inconjurati de turci si de aliatiilor, muntenii nu ar putea s le tira piept singuri, fr de alte aliante.

gelul de judecata. in Tara Romneascii, principele, boierii, ranii, limba,sfetniciil

Principele tine judecti k toate zilele i d ascultare tuturor k cea maibun rinduial i astfel se isprvesc repede procesele, att cele civile eh si celepenale, nefiind ala lege decIt vointa principelui; acesta se cluzeste dupivechiul obicei al trii, din care i ja indeobste exemplele de urmat, cit i dupsfatul celor 12 boieri de frunte care iau parte impreun cu Inltimea sa lajudecat. Boierii nu au drept de vot, ci isi spun doar prerea i principele

p. 182 hotreste dup II buna lui socotint68 si este ascultat i cinstit de popor ca undumnezeu si tot ceea ce face este privit ca bine fcut: Quia Dominus fecit69.M-am minunat cu ch miestrie i cu cit rinduial ti arat pricinile lor Ina-

" Gente scrupulosa, aici cu sensul de superstitiosi, atenti la posturi etc. In acelasi sensese exprima geografii italieni contemporani.

17 Conservan il loro ritto pis per traditione che per scritture.SI Beneplacito. Aceasta era si parerea lui Possevino care ti Inchipuia ca de aceea ar

fi mai usor de convertit la ritul (confesiunea) roman." Cati domnul

intea principelui, afit cei mari cit i cei mici, fr.' nici un pic de team sauIncurcturs. Si vranii au obiceiul, Inainte a se Infvisa la judecat, s se tragdeoparte intr-un loc singuratic In fava unui copac rosteasc de maimulte ori plIngerea ca si cum ar fi In fava principelui; i astfel, bine pregtivi

dup6 ce au cercetat In mintea lor ceea ce trebuie s spun., se Infviseazarat cu mult sir psul lor. Si and principele st la judecat, cei ce

vorbesc, fie mari fie mici, stau In genunchi; tot asa In multe alte Imprejurri,acesta fiind obiceiul In acea var.

Boierii vin mult slujitorime, i &Ind merg undeva au dup ei o intreagdroaie foarte bine Imbrcat. De dormit ei dorm ca i tur